PANTOPRAZOL KRKA 40 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Pantoprazol Krka 40 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 40 mg (sub formă de pantoprazol sodic
sesquihidrat).
Excipienţi cu efect cunoscut:
- sorbitol 36 mg/comprimat.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent.
Comprimate ovale, uşor biconvexe, de culoare galben-maroniu deschis.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
- Esofagită de reflux.
Adulţi
- Eradicarea Helicobacter pylori (H. pylori) în asociere cu tratament antibiotic adecvat la pacienţii cu
ulcere asociate H. pylori.
- Ulcer gastric şi duodenal.
- Sindrom Zollinger-Ellison şi alte afecţiuni hipersecretorii patologice.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
Esofagită de reflux
Un comprimat gastrorezistent Pantoprazol Krka 40 mg pe zi. În cazuri individuale, doza poate fi dublată
2 (crescută la 2 comprimate gastrorezistente Pantoprazol Krka 40 mg pe zi), în special atunci când nu există
răspuns la alt tratament. De obicei este necesară o perioadă de tratament de 4 săptămâni pentru vindecarea
esofagitei de reflux. Dacă această perioadă nu este suficientă, vindecarea va fi obţinută după încă 4
săptămâni de tratament.
Adulţi
Eradicarea H. pylori în asociere cu două antibiotice adecvate
La pacienţii pozitivi pentru H. pylori şi cu ulcere gastrice şi duodenale, trebuie efectuată eradicarea
bacteriei printr-o terapie asociată. Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale referitoare la rezistenţa
bacteriană şi utilizarea adecvată şi prescrierea antibioticelor. În funcţie de rezistenţa bacteriană, pot fi
recomandate următoarele scheme de tratament pentru eradicarea H. pylori:
a) Pantoprazol Krka, un comprimat de două ori pe zi
+ amoxicilină 1000 mg de două ori pe zi
+ claritromicină 500 mg de două ori pe zi.
b) Pantoprazol Krka, un comprimat de două ori pe zi
+ metronidazol 400 - 500 mg de două ori pe zi (sau tinidazol 500 mg)
+ claritromicină 250 - 500 mg de două ori pe zi
c) Pantoprazol Krka, un comprimat de două ori pe zi
+ amoxicilină 1000 mg de două ori pe zi
+ metronidazol 400 - 500 mg de două ori pe zi (sau tinidazol 500 mg)
În cadrul terapiei asociate de eradicare a infecţiei cu H. pylori, cel de-al doilea comprimat de Pantoprazol
Krka trebuie luat cu 1 oră înaintea mesei de seară. În general, durata terapiei asociate este de 7 zile, însă
poate fi crescută pentru încă 7 zile, pentru o durată totală de până la 2 săptămâni. Dacă pentru vindecarea
ulcerelor este indicată continuarea tratamentului cu pantoprazol, trebuie avute în vedere dozele
recomandate în tratamentul ulcerelor duodenale şi gastrice.
Dacă nu se poate aplica terapia asociată, de exemplu în cazul unui pacient H. pylori negativ, pentru
monoterapia cu Pantoprazol Krka se recomandă următoarele doze:
Tratamentul ulcerului gastric
Un comprimat de Pantoprazol Krka pe zi. În cazuri individuale, doza poate fi dublată (până la 2
comprimate Pantoprazol Krka pe zi) în special dacă afecţiunea nu a răspuns la alt tratament. Pentru
vindecarea ulcerelor gastrice este de obicei necesară o perioadă de 4 săptămâni. Dacă această perioadă nu
este suficientă, vindecarea va fi obţinută după încă 4 săptămâni de tratament.
Tratamentul ulcerului duodenal
Un comprimat de Pantoprazol Krka pe zi. În cazuri individuale, doza poate fi dublată (până la 2
comprimate Pantoprazol Krka pe zi) în special dacă afecţiunea nu a răspuns la alt tratament. Pentru
vindecarea ulcerului duodenal este de obicei necesară o perioadă de 2 săptămâni de tratament. Dacă
această perioadă nu este suficientă, vindecarea va fi obţinută după încă 2 săptămâni de tratament.
Sindromul Zollinger-Ellison şi alte afecţiuni hipersecretorii patologice
Pentru controlul pe termen lung al sindromului Zollinger-Ellison şi altor afecţiuni hipersecretorii
patologice, pacienţii trebuie să iniţieze tratamentul cu o doză zilnică de 80 mg (2 comprimate de
Pantoprazol Krka 40 mg). Ulterior, doza poate fi crescută sau scăzută, în funcţie de determinările secreţiei
acide gastrice. Dozele de peste 80 mg pe zi trebuie divizate în două prize pe zi. Creşterea temporară a
dozei peste 160 mg pantoprazol pe zi este posibilă, dar nu trebuie menţinută o perioadă mai mare decât cea
necesară pentru controlul adecvat al secreţiei acide.
Durata tratamentului în sindromul Zollinger-Ellison şi alte afecţiuni hipersecretorii patologice nu este
3 limitată în timp şi trebuie adaptată în funcţie de necesităţile clinice.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici.
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg pantoprazol.
Pantoprazol Krka nu trebuie utilizat în tratamentul combinat pentru eradicarea H. pylori la pacienţii cu
insuficienţă hepatică moderată spre severă deoarece până în prezent nu sunt disponibile date cu privire la
siguranţa şi eficacitatea utilizării Pantoprazol Krka în tratamentele combinate la aceşti pacienţi (vezi pct.
4.4).
Insuficienţă renală
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu funcţie renală afectată. Pantoprazol Krka nu trebuie utilizat
în tratamentul combinat pentru eradicarea H. pylori la pacienţii cu insuficienţă renală deoarece până în
prezent nu sunt disponibile date cu privire la siguranţa şi eficacitatea utilizării Pantoprazol Krka în
tratamentele combinate la aceşti pacienţi.
Copii şi adolescenţi
Copii cu vârsta sub 12 ani
Pantoprazol Krka 40 mg nu este recomandat pentru utilizare la copii cu vârsta sub 12 ani, datorită datelor
limitate la această grupă de vârstă.
Mod de administrare
Comprimatele nu trebuie mestecate sau zdrobite şi trebuie înghiţite întregi, cu apă, cu 1 oră înainte de
masă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, derivate de benzimidazol, sorbitol sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, valorile serice ale enzimelor hepatice trebuie monitorizate
regulat în timpul tratamentului cu pantoprazol, în special în cel pe termen lung. În caz de creştere al
valorilor serice ale enzimelor hepatice, tratamentul trebuie întrerupt (vezi pct. 4.2).
Tratamentul cu combinaţia în doză fixă
În cazul combinaţiei cu doză fixă, trebuie respectate rezumatele caracteristicilor produselor respective.
În prezenţa simptomelor de alarmă
În prezenţa oricărui simptom de alarmă (de exemplu, pierdere semnificativă, neintenţionată de greutate
corporală, vărsături recurente, disfagie, hematemeză, anemie sau melenă) şi atunci când se
diagnostichează sau suspectează un ulcer gastric, trebuie exclusă o afecţiune malignă, deoarece
tratamentul cu pantoprazol poate masca simptomele afecţiunilor maligne şi astfel să întârzie diagnosticul.
Dacă, sub tratament adecvat, simptomele persistă, trebuie luate în considerare investigaţii suplimentare.
Administrare concomitentă cu atazanavir
4 Nu este recomandată administrarea concomitentă de atazanavir şi inhibitori de pompă de protoni (vezi pct.
4.5). Dacă se consideră că nu se poate evita administrarea concomitentă de atazanavir şi un inhibitor de
pompă de protoni, se recomandă monitorizarea clinică atentă (de exemplu, încărcarea virală), împreună cu
creşterea dozei de atazanavir la 400 mg cu 100 mg ritovanir. Doza de 20 mg pantoprazol pe zi nu trebuie
depăşită.
Influenţa asupra absorbţiei vitaminei B12
La pacienţii cu sindrom Zollinger-Ellison şi orice afecţiune hipersecretorie care necesită tratament pe
termen lung, pantoprazolul, similar tuturor medicamentelor care inhibă secreţia acidă, poate reduce
absorbţia vitaminei B12 (ciancobalamină) datorită hipo- sau aclorhidriei. Acest lucru trebuie luat în
considerare la pacienţii cu depozite reduse în organism sau cu factori de risc pentru absorbţia redusă de
vitamina B12 în terapia pe termen lung sau dacă se observă apariţia simptomelor clinice.
Tratamentul pe termen lung
În tratamentul pe termen lung, în special când se depăşeşte o perioadă de tratament de un an, pacienţii
trebuie monitorizaţi regulat.
Infecţii gastro-intestinale bacteriene
Pantoprazolul, similar altor inhibitori de pompă de protoni (IPP), poate determina creşterea numărului de
bacterii prezente în mod normal în tractul superior gastro-intestinal. Tratamentul cu Pantoprazol Krka
poate determina creşterea uşoară a riscului de infecţii gastro-intestinale, cum sunt cele determinate de
Salmonella, Campylobacter şi C. difficile.
Hipomagneziemie
La pacienţii trataţi cu IPP, cum este pantoprazolul, timp de cel puţin 3 luni şi, în cele mai multe cazuri,
timp de 1 an, a fost raportată apariţia unei hipomagneziemii severe. În cazul hipomagneziemiei pot apărea
simptome severe, cum sunt fatigabilitate, tetanie, delir, convulsii, ameţeli şi artimie ventriculară, însă
acestea pot debuta insidios şi pot fi trecute cu vederea. La cei mai mulţi dintre pacienţii afectaţi,
hipomagneziemia s-a ameliorat după administrarea magneziului şi întreruperea tratamentului cu IPP.
La pacienţii la care este necesar tratamentul prelungit cu IPP sau care iau IPP în asociere cu digoxină sau
medicamente care determină hipomagneziemie (de exemplu, diuretice), personalul medical trebuie să ia în
considerare determinarea concentraţiilor magneziului înainte de iniţierea tratamentului cu IPP şi, ulterior,
periodic în timpul tratamentului.
Fracturi
Inhibitorii pompei de protoni, în special utilizaţi în doze mari şi pentru o perioadă îndelungată (>1 an), pot
creşte uşor riscul fracturilor de şold, ale articulaţiei radiocarpiene şi a coloanei vertebrale, predominant la
iile observaţionale sugerează că inhibitorii
pompei de protoni pot creşte riscul total de fractură cu 10–40%. O parte a acestei creşteri se poate datora
să primească tratament conform ghidurilor
curente de tratament şi trebuie să primească cantităţi adecvate de vitamină D şi calciu.
Lupus eritematos cutanat subacut (LECS)
Utilizarea inhibitorilor de pompă de protoni (IPP) este asociată cu cazuri foarte rare de lupus eritematos
cutanat subacut (LECS). Dacă apar leziuni, în special în zonele expuse razelor solare, și sunt însoțite de
artralgie, pacientul trebuie să se adreseze medicului, care trebuie să ia în considerare întreruperea
tratamentului cu Pantoprazol Krka. Apariția LECS după un tratament anterior cu un PPI, poate crește
riscul apariției LECS și cu alți IPP.
Interferențe cu testele de laborator
Creșterea valorilor concentraţiilor plasmatice ale cromograninei A (CgA) poate interfera cu investigațiile
pentru tumorile neuroendocrine. Pentru a evita această interferență, tratamentul cu Pantoprazol Krka
trebuie oprit temporar, pentru cel puțin cinci zile înainte de evaluarea CgA (vezi pct. 5.1). Dacă, după
5 evaluarea inițială, valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA și gastrinei nu revin la valorile din intervalul
de referință, trebuie repetate evaluările la 14 zile de la întreruperea tratamentului cu inhibitor de pompă de
protoni.
Sorbitol
Pantoprazol Krka conţine sorbitol. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu trebuie
să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiunea cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectul pantoprazolului asupra absorbţiei altor medicamente
Datorită inhibării profunde şi îndelungate a secreţiei gastrice acide, pantoprazolul poate reduce absorbţia
medicamentelor a căror biodisponibilitate este dependentă de pH-ul gastric, de exemplu, unele antifungice
azolice, cum sunt ketoconazolul, itraconazolul, posaconazolul şi alte medicamente, precum erlotinib.
Medicamente pentru tratamentul HIV (atazanavir)
Administrarea concomitentă de atazanavir şi alte medicamente pentru tratamentul HIV, a căror absorbţie
este dependentă de pH, şi inhibitori de pompă de protoni, poate determina o reducere semnificativă a
biodisponibilităţii acestor medicamente pentru tratamentul HIV şi poate afecta eficacitatea acestora. Prin
urmare, inhibitorii de pompă de protoni nu trebuie administraţi concomitent cu atazanavir (vezi pct. 4.4).
Anticoagulante cumarinice (fenprocumonă sau warfarină)
umonă sau warfarină, în studiile clinice de
farmacocinetică, în tratamentul concomitent cu aceste substanţe după punerea pe piaţă a medicamentului,
s-au raportat câteva cazuri izolate cu modificări ale valorilor INR. Dacă pacientul utilizează anticoagulante
cumarinice (de exemplu, fenprocumonă sau warfarină), se recomandă monitorizarea timpului de
protrombină/INR după iniţierea şi întreruperea tratamentului cu pantoprazol, precum şi în cazul
administrării neregulate de pantoprazol.
Metotrexat
S-a observat că utilizarea concomitentă de doze mari de metotrexat (de exemplu, 300 mg) şi inhibitori ai
pompei de protoni creşte concentraţiile plasmatice ale metotrexatului la unii pacienţi. De aceea, atunci
când este nevoie de doze mari de metotrexat, de exemplu în neoplasm şi psoriazis, se poate lua în
considerare întreruperea temporară a pantoprazolului.
Alte studii de interacţiune
Pantoprazolul este metabolizat extensiv la nivel hepatic prin intermediul sistemului enzimatic al
citocromului P450. Calea metabolică principală este demetilarea prin intermediul CYP2C19, iar alte căi
metabolice includ oxidarea, prin intermediul CYP3A4.
Studiile de interacţiune cu medicamente metabolizate prin aceeaşi cale, cum sunt carbamazepină,
diazepam, glibenclamidă, nifedipină şi un contraceptiv oral care conţine levonorgestrel şi etinilestradiol,
nu au arătat prezenţa unor interacţiuni semnificative clinic.
Rezultatele unor studii de interacţiune au demonstrat că pantoprazolul nu afectează metabolizarea
substanţelor active metabolizate prin intermediul CYP1A2 (cum sunt cafeina, teofilina), CYP2C9 (cum
sunt piroxicamul, diclofenacul, naproxenul), CYP2D6 (cum este metoprololul), CYP2E1 (cum este
alcoolul etilic) şi nici nu interferă cu absorbţia digoxinei, prin intermediul p-glicoproteinei.
De asemenea, nu au existat interacţiuni la administrarea concomitentă de antiacide.
Au fost efectuate studii de interacţiune cu administrare concomitentă de pantoprazol şi antibiotice
(claritromicină, metronidazol, amoxicilină). Nu au fost observate interacţiuni semnificative clinic.
6
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date adecvate privind utilizarea de pantoprazol la femeile gravide. Studiile la animale au
demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct 5.3). Riscul potenţial pentru om este
necunoscut. Pantoprazol Krka nu trebuie utilizat în timpul sarcinii doar dacă este absolut necesar.
Alăptare
Studiile la animale au arătat că pantoprazolul este excretat în lapte. A fost raportată şi excreţia în laptele
matern uman. De aceea, decizia de a continua/întrerupe alăptarea sau a continua/întrerupe tratamentul cu
Pantoprazol Krka trebuie luată evaluând beneficiul alăptării pentru copil sau cel al tratamentului pentru
mamă cu Pantoprazol Krka.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pot apărea reacţii adverse, cum sunt ameţeli şi tulburări vizuale (vezi pct. 4.8). În acest caz, pacienţii nu
trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
La aproximativ 5 % dintre pacienţi pot fi aşteptate reacţii adverse (RA). RA cele mai frecvent raportate
sunt diareea şi cefaleea, care apar la aproximativ 1% dintre pacienţi.
Tabelul de mai jos cuprinde reacţiile adverse raportate la pantoprazol, clasificate în funcţie de frecvenţă:
- Foarte frecvente (1/10),
- Frecvente (1/100 şi<1/10),
- Mai puţin frecvente (1/1000 şi<1/100),
- Rare (1/10000 şi <1/1000),
- Foarte rare (<1/10000),
- Cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).
Reacţiile adverse raportate în perioada de după punerea pe piaţă a medicamentului nu pot fi clasificate în
funcţie de frecvenţă, astfel încât sunt încadrate la categoria “Cu frecvenţă necunoscută”.
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a
gravităţii.
Lista reacţiilor adverse sub formă de tabel.
Tabel 1. Reacţiile adverse la pantoprazol în studiile clinice şi perioada de după punerea pe piaţă a
medicamentului
Frecvenţă
Aparate,
sisteme şi organe Mai puţin
frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări
hematologice şi
limfatice Agranulocitoză Trombocitopenie,
leucopenie,
pancitopenie
Tulburări ale
sistemului imunitar Hipersensibilitate
(incluzând reacţii
7 anafilactice şi şoc
anafilactic)
Tulburări metabolice
şi de nutriţie Hiperlipidemie şi
creşterea
concentraţiilor
serice ale lipidelor
(trigliceride,
colesterol);
modificări ale
greutăţii corporale Hiponatremie
Hipomagneziemie
(vezi pct. 4.4),
hipocalcemie în
asociere cu
hipomagneziemie;
hipokaliemie
Tulburări psihice Tulburări ale
somnului Depresie (şi toate
simptomele de
agravare asociate) Dezorientare (şi
toate simptomele
de agravare
asociate) Halucinaţii,
confuzie (în special
la pacienţii cu risc,
precum şi
agravarea
simptomelor în
cazul preexistenţei
acestora)
Tulburări ale
sistemului nervos Cefalee, ameţeli Tulburări ale
gustului Parestezie
Tulburări oculare Tulburări vizuale /
vedere înceţoşată
Tulburări gastro-
intestinale Diaree, greaţă /
vărsături, distensie
abdominală şi
flatulenţă,
constipaţie,
xerostomie, durere
şi disconfort
abdominal
Tulburări
hepatobiliare Creşterea
concentraţiilor
enzimelor hepatice
(transaminaze,
γ-GT) Creşterea
bilirubinemiei Leziune
hepatocelulară,
icter, insuficienţă
hepatocelulară
Afecţiuni cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat Eritem cutanat
tranzitor / exantem
/ erupţie cutanată,
prurit Urticarie,
angioedem Sindrom Stevens-
Johnson, sindrom
Lyell, eritem polimorf,
fotosensibilitate,
lupus eritematos
cutanat subacut
(vezi pct. 4.4)
Tulburări musculo-
scheletice şi ale
ţesutului conjunctiv Fractură de şold, de
articulaţie
radiocarpiană sau
coloană vertebrală
(vezi pct. 4.4) Artralgie, mialgie Spasm muscular
consecutiv
tulburărilor
electrolitice
Tulburări renale şi ale
căilor urinare Nefrită interstiţială
(cu evoluţie
posibilă spre
insuficienţă renală)
8 Tulburări ale
aparatului genital şi
sânului Ginecomastie
Tulburări generale şi
la nivelul locului de
administrare Astenie,
fatigabilitate şi
indispoziţie Creşterea
temperaturii
corporale, edeme
periferice
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
4.9 Supradozaj
Simptome
Nu sunt cunoscute simptomele supradozajului la om. Expunerea sistemică la doze de până la 240 mg
intravenos în decurs de 2 minute a fost bine tolerată.
Tratament
Deoarece pantoprazol se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu este uşor dializabil.
În caz de supradozaj cu semne clinice de intoxicare, în afară de tratamentul de suport şi simptomatic, nu se
poate recomanda un tratament specific.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: inhibitori de pompă de protoni.
Codul ATC: A02BC02
Mecanism de acţiune
Pantoprazol este un benzimidazol substituit care inhibă secreţia acidului clorhidric la nivelul stomacului
prin blocarea specifică a pompelor de protoni din celulele parietale.
Pantoprazol este convertit la forma sa activă, în mediul acid al canaliculilor celulelor parietale, unde inhibă
enzima ATP-aza H
+/K+, adică faza finală de producere a acidului clorhidric în stomac. Inhibarea este
dependentă de doză şi afectează atât secreţia acidă bazală cât şi secreţia acidă stimulată. La majoritatea
pacienţilor, simptomele dispar după 2 săptămâni. Similar altor inhibitori de pompă de protoni şi inhibitori
ai receptorilor H
2, tratamentul cu pantoprazol determină o reducere a acidităţii la nivelul stomacului şi
astfel o creştere a gastrinemiei, proporţională cu reducerea acidităţii. Creşterea gastrinemiei este
reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzimă distal faţă de nivelul receptorilor celulari, substanţa
poate afecta secreţia de acid clorhidric, independent de stimularea cu alte substanţe (acetilcolină,
9 histamină, gastrină). Efectul este identic, indiferent dacă medicamentul este administrat oral sau
intravenos.
Valorile gastrinemiei în condiţii de repaus alimentar cresc în timpul tratamentului cu pantoprazol. În
majoritatea cazurilor de tratament pe termen scurt, acestea nu depăşesc limita superioară a valorilor
normale. În majoritatea cazurilor de tratament pe termen lung, valorile gastrinemiei se dublează. Cu toate
acestea, o creştere excesivă apare numai în cazuri izolate. Prin urmare, se observă o creştere uşoară până la
moderată a numărului de celule endocrine specifice (ECL) în stomac, într-un număr mic de cazuri cu
tratament pe termen lung (hiperplazie simplă până la adenomatoidă). Cu toate acestea, conform studiilor
efectuate până în prezent, formarea leziunilor precanceroase (hiperplazie atipică) sau a tumorilor
carcinoide descoperite în experimentele la animale (vezi pct. 5.3) nu au fost observate la om.
Pe durata tratamentului cu medicamente antisecretorii, concentraţia plasmatică a gastrinei crește, ca reacție
la secreția scăzută de acid. Valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA cresc și ca urmare a acidității
gastrice scăzute. Valoarea crescută a concentraţiilor plasmatice ale CgA poate interfera cu investigațiile
pentru tumorile neuroendocrine.
Dovezile publicate disponibile sugerează că tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni trebuie întrerupt
cu 5 zile până la 2 săptămâni înainte de evaluările CgA. Astfel, valorile CgA fals crescute ca urmare a
tratamentului cu IPP au posibilitatea să revină la valorile din intervalul de referință.
Nu se poate exclude complet influenţa unui tratament pe termen lung cu pantoprazol mai mare de un an, în
ceea ce priveşte parametrii funcţiei tiroidiene, conform rezultatelor din studiile la animale.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Pantoprazolul se absoarbe rapid şi concentraţia plasmatică maximă este atinsă după administrarea orală a
unei doze unice de 20 mg. Concentraţiile plasmatice maxime de aproximativ 1 – 1,5 µg/ml se ating în
medie la 2,0 – 2,5 ore după administrare şi aceste valori rămân constante după administrări repetate.
Farmacocinetica nu variază după administrare unică sau repetată. La un interval de dozaj cuprins între 10
şi 80 mg, farmacocinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară, atât după administrarea orală cât şi
după cea intravenoasă.
S-a constatat că biodisponibilitatea absolută a comprimatului este de aproximativ 77%. Aportul
concomitent de alimente nu a avut nicio influenţă asupra ASC, concentraţiei plasmatice maxime şi, prin
urmare, asupra biodisponibilităţii. Prin aportul concomitent de alimente nu va creşte decât variabilitatea
timpului de instalare al acţiunii.
Distribuţie
Pantoprazolul se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 98 %. Volumul de distribuţie
este de aproximativ 0,15 l/kg.
Eliminare
Substanţa este metabolizată aproape exclusiv la nivel hepatic. Calea principală de metabolizare este
demetilarea mediată de CYP2C19 şi, ulterior, conjugarea cu sulfat, alte căi metabolice incluzând oxidarea
mediată de CYP3A4. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 1 oră, iar
clearance-ul este de aproximativ 0,1 l/oră/kg. Au existat câteva cazuri de subiecţi la care eliminarea a fost
întârziată. Datorită legării specifice a pantoprazolului de pompele de protoni ale celulei parietale, timpul
de înjumătăţire plasmatică prin eliminare nu este corelat cu o durată de acţiune mai lungă (inhibare a
secreţiei acide).
Eliminarea renală reprezintă principala cale de excreţie (aproximativ 80%) pentru metaboliţii
pantoprazolului, restul eliminându-se prin materiile fecale. Principalul metabolit plasmatic şi urinar este
demetilpantoprazolul, care este sulfoconjugat. Timpul de înjumătăţire plasmatică al metabolitului principal
10 (aproximativ 1,5 ore) nu este cu mult mai mare decât cel al pantoprazolului.
Caracteristici la pacienţi/grupe speciale de subiecţi
Insuficienţă renală şi hepatică
Nu este necesară reducerea dozei când pantoprazolul se administrează la pacienţii cu disfuncție renală
(inclusiv dializaţi). Similar subiecţilor sănătoşi, pantoprazolul are un timp de înjumătăţire plasmatică scurt.
Doar mici cantităţi de pantoprazol sunt dializate. Deşi metabolitul principal are un timp de înjumătăţire
plasmatică moderat întârziat (2-3 ore), excreţia este la fel de rapidă şi, astfel, nu apare acumulare.
Deşi la pacienţii cu ciroză hepatică (clasele A şi B conform clasificării Child) valorile timpului de
înjumătăţire plasmatică au crescut cu 3 până la 6 ore şi valorile ASC au crescut cu un coeficient de 3-5,
concentraţia plasmatică maximă crescând numai uşor cu 1,3, comparativ cu subiecţii sănătoşi.
Vârstnici
De asemenea, nu este relevantă clinic nici creşterea uşoară a valorilor ASC şi Cmax la voluntarii vârstnici,
comparativ cu voluntarii mai tineri.
Alte grupe speciale de pacienţi
Aproximativ 3 % din populaţia Europei nu prezintă o enzimă CYP2C19 funcţională, de aceea aceste
persoane sunt numite “metabolizatori cu activitate enzimatică lentă”. La aceştia, metabolizarea
pantoprazolului este în principal catalizată, probabil, de CYP3A4. După administrarea unei doze unice de
40 mg pantoprazol, valorile medii ale ASC (aria de sub curba concentraţiei, în funcţie de timp) au fost de
aproximativ 6 ori mai mari la metabolizatorii cu activitate enzimatică lentă, decât la subiecţii cu o enzimă
CYP2C19 funcţională (metabolizatori cu activitate enzimatică extensivă). Concentraţiile maxime medii au
fost mai mari cu aproximativ 60 %. Aceste date nu prezintă importanţă asupra dozelor şi administrării
pantoprazolului.
Copii şi adolescenţi
În urma administrării orale a unei doze unice de 20 sau 40 mg de pantoprazol la copiii cu vârsta între 5 şi
16 ani, valorile ASC şi C
max s-au încadrat în valorile corespunzătoare adulţilor. În urma administrării
intravenoase a unei doze unice de 0,8 sau 1,6 mg/kg pantoprazol la copiii cu vârsta între 2 şi 16 ani, nu a
existat nicio asociere semnificativă între clearance-ul pantoprazolului şi vârstă sau greutate. ASC şi
volumul de distribuţie au fost în conformitate cu datele de la adulţi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În studiile de carcinogenitate cu durata de 2 ani la şobolani, s-au descoperit neoplasme neuroendocrine. În
plus, în cadrul unui studiu s-au descoperit papiloame cu celule scuamoase în partea anterioară a
stomacului şobolanilor. Mecanismul care duce la formarea de tumori carcinoide gastrice după
administrarea benzimidazolilor substituiţi a fost atent investigat şi a dus la concluzia că este o reacţie
secundară la creşterea masivă a gastrinemiei, care are loc la şobolan după tratamentul cu doze mari, pe
termen lung. În studiile cu durata de doi ani la rozătoare, s-a observat un număr crescut de tumori hepatice
la şobolani şi la femelele de şoarece şi au fost interpretate ca fiind datorate metabolizării hepatice intense a
pantoprazolului.
La un grup de şobolani cărora li s-a administrat cea mai mare doză (200 mg/kg) într-un studiu cu durata de
doi ani, s-a observat o creştere uşoară a modificărilor neoplazice la nivelul tiroidei. Apariţia acestor
neoplasme este asociată cu modificările induse de pantoprazol asupra degradării tiroxinei în ficatul
şobolanilor. Nu se aşteaptă reacţii adverse tiroidiene la om, deoarece doza terapeutică este mică.
11
În studiile de reproducere la animale, au fost observate semne ale unei uşoare fetotoxicităţi, la doze de
peste 5 mg/kg greutate corporală.
Investigaţiile nu au prezentat dovezi de afectare a fertilităţii sau efecte teratogene.
Traversarea placentei a fost studiată la şobolan şi s-a descoperit că aceasta creşte odată cu vârsta gestaţiei.
Ca urmare, concentraţia de pantoprazol este uşor crescută la nivel fetal, înainte de parturiţie.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Manitol
Crospovidonă (tip B)
Carbonat de sodiu anhidru
Sorbitol (E 420)
Stearat de calciu
Film
Hipromeloză
Povidonă (K25)
Dioxid de titan
Oxid galben de fer (E 172)
Propilenglicol
Copolimer de acid metacrilic-acrilat de etil
Laurilsulfat de sodiu
Polisorbat 80
Talc
Macrogol 6000
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani.
Flacon din PEÎD:
Perioada de valabilitate după prima deschidere a flaconului: 3 luni.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Blister: A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de umiditate.
Flacon din PEÎD: A se păstra flaconul bine închis, pentru a fi protejat de umiditate.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Comprimatele sunt ambalate în blistere din OPA-Al-PVC/Al.
12 Dimensiunea ambalajelor: 7(7x1), 10(10x1), 14(7x2, 14x1), 15(15x1), 28(7x4, 14x2), 30(10x3, 15x2),
56(7x8, 14x4), 60 (15x4, 10x6), 84(14x6), 100(10x10), 100x1(10x10), 112(8x14) si 140(10x14)
comprimate gastrorezistente
Flacon din PEÎD, cu desicant silicagel integrat în capacul din PP cu inel de siguranţă a 250 comprimate
gastrorezistente
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
KRKA, d.d., Novo mesto
Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto
Slovenia.
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6916/2014/01-19
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data reînnoirii autorizaţiei: Septembrie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2017
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Pantoprazol Krka 40 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 40 mg (sub formă de pantoprazol sodic
sesquihidrat).
Excipienţi cu efect cunoscut:
- sorbitol 36 mg/comprimat.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent.
Comprimate ovale, uşor biconvexe, de culoare galben-maroniu deschis.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
- Esofagită de reflux.
Adulţi
- Eradicarea Helicobacter pylori (H. pylori) în asociere cu tratament antibiotic adecvat la pacienţii cu
ulcere asociate H. pylori.
- Ulcer gastric şi duodenal.
- Sindrom Zollinger-Ellison şi alte afecţiuni hipersecretorii patologice.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
Esofagită de reflux
Un comprimat gastrorezistent Pantoprazol Krka 40 mg pe zi. În cazuri individuale, doza poate fi dublată
2 (crescută la 2 comprimate gastrorezistente Pantoprazol Krka 40 mg pe zi), în special atunci când nu există
răspuns la alt tratament. De obicei este necesară o perioadă de tratament de 4 săptămâni pentru vindecarea
esofagitei de reflux. Dacă această perioadă nu este suficientă, vindecarea va fi obţinută după încă 4
săptămâni de tratament.
Adulţi
Eradicarea H. pylori în asociere cu două antibiotice adecvate
La pacienţii pozitivi pentru H. pylori şi cu ulcere gastrice şi duodenale, trebuie efectuată eradicarea
bacteriei printr-o terapie asociată. Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale referitoare la rezistenţa
bacteriană şi utilizarea adecvată şi prescrierea antibioticelor. În funcţie de rezistenţa bacteriană, pot fi
recomandate următoarele scheme de tratament pentru eradicarea H. pylori:
a) Pantoprazol Krka, un comprimat de două ori pe zi
+ amoxicilină 1000 mg de două ori pe zi
+ claritromicină 500 mg de două ori pe zi.
b) Pantoprazol Krka, un comprimat de două ori pe zi
+ metronidazol 400 - 500 mg de două ori pe zi (sau tinidazol 500 mg)
+ claritromicină 250 - 500 mg de două ori pe zi
c) Pantoprazol Krka, un comprimat de două ori pe zi
+ amoxicilină 1000 mg de două ori pe zi
+ metronidazol 400 - 500 mg de două ori pe zi (sau tinidazol 500 mg)
În cadrul terapiei asociate de eradicare a infecţiei cu H. pylori, cel de-al doilea comprimat de Pantoprazol
Krka trebuie luat cu 1 oră înaintea mesei de seară. În general, durata terapiei asociate este de 7 zile, însă
poate fi crescută pentru încă 7 zile, pentru o durată totală de până la 2 săptămâni. Dacă pentru vindecarea
ulcerelor este indicată continuarea tratamentului cu pantoprazol, trebuie avute în vedere dozele
recomandate în tratamentul ulcerelor duodenale şi gastrice.
Dacă nu se poate aplica terapia asociată, de exemplu în cazul unui pacient H. pylori negativ, pentru
monoterapia cu Pantoprazol Krka se recomandă următoarele doze:
Tratamentul ulcerului gastric
Un comprimat de Pantoprazol Krka pe zi. În cazuri individuale, doza poate fi dublată (până la 2
comprimate Pantoprazol Krka pe zi) în special dacă afecţiunea nu a răspuns la alt tratament. Pentru
vindecarea ulcerelor gastrice este de obicei necesară o perioadă de 4 săptămâni. Dacă această perioadă nu
este suficientă, vindecarea va fi obţinută după încă 4 săptămâni de tratament.
Tratamentul ulcerului duodenal
Un comprimat de Pantoprazol Krka pe zi. În cazuri individuale, doza poate fi dublată (până la 2
comprimate Pantoprazol Krka pe zi) în special dacă afecţiunea nu a răspuns la alt tratament. Pentru
vindecarea ulcerului duodenal este de obicei necesară o perioadă de 2 săptămâni de tratament. Dacă
această perioadă nu este suficientă, vindecarea va fi obţinută după încă 2 săptămâni de tratament.
Sindromul Zollinger-Ellison şi alte afecţiuni hipersecretorii patologice
Pentru controlul pe termen lung al sindromului Zollinger-Ellison şi altor afecţiuni hipersecretorii
patologice, pacienţii trebuie să iniţieze tratamentul cu o doză zilnică de 80 mg (2 comprimate de
Pantoprazol Krka 40 mg). Ulterior, doza poate fi crescută sau scăzută, în funcţie de determinările secreţiei
acide gastrice. Dozele de peste 80 mg pe zi trebuie divizate în două prize pe zi. Creşterea temporară a
dozei peste 160 mg pantoprazol pe zi este posibilă, dar nu trebuie menţinută o perioadă mai mare decât cea
necesară pentru controlul adecvat al secreţiei acide.
Durata tratamentului în sindromul Zollinger-Ellison şi alte afecţiuni hipersecretorii patologice nu este
3 limitată în timp şi trebuie adaptată în funcţie de necesităţile clinice.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici.
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg pantoprazol.
Pantoprazol Krka nu trebuie utilizat în tratamentul combinat pentru eradicarea H. pylori la pacienţii cu
insuficienţă hepatică moderată spre severă deoarece până în prezent nu sunt disponibile date cu privire la
siguranţa şi eficacitatea utilizării Pantoprazol Krka în tratamentele combinate la aceşti pacienţi (vezi pct.
4.4).
Insuficienţă renală
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu funcţie renală afectată. Pantoprazol Krka nu trebuie utilizat
în tratamentul combinat pentru eradicarea H. pylori la pacienţii cu insuficienţă renală deoarece până în
prezent nu sunt disponibile date cu privire la siguranţa şi eficacitatea utilizării Pantoprazol Krka în
tratamentele combinate la aceşti pacienţi.
Copii şi adolescenţi
Copii cu vârsta sub 12 ani
Pantoprazol Krka 40 mg nu este recomandat pentru utilizare la copii cu vârsta sub 12 ani, datorită datelor
limitate la această grupă de vârstă.
Mod de administrare
Comprimatele nu trebuie mestecate sau zdrobite şi trebuie înghiţite întregi, cu apă, cu 1 oră înainte de
masă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, derivate de benzimidazol, sorbitol sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, valorile serice ale enzimelor hepatice trebuie monitorizate
regulat în timpul tratamentului cu pantoprazol, în special în cel pe termen lung. În caz de creştere al
valorilor serice ale enzimelor hepatice, tratamentul trebuie întrerupt (vezi pct. 4.2).
Tratamentul cu combinaţia în doză fixă
În cazul combinaţiei cu doză fixă, trebuie respectate rezumatele caracteristicilor produselor respective.
În prezenţa simptomelor de alarmă
În prezenţa oricărui simptom de alarmă (de exemplu, pierdere semnificativă, neintenţionată de greutate
corporală, vărsături recurente, disfagie, hematemeză, anemie sau melenă) şi atunci când se
diagnostichează sau suspectează un ulcer gastric, trebuie exclusă o afecţiune malignă, deoarece
tratamentul cu pantoprazol poate masca simptomele afecţiunilor maligne şi astfel să întârzie diagnosticul.
Dacă, sub tratament adecvat, simptomele persistă, trebuie luate în considerare investigaţii suplimentare.
Administrare concomitentă cu atazanavir
4 Nu este recomandată administrarea concomitentă de atazanavir şi inhibitori de pompă de protoni (vezi pct.
4.5). Dacă se consideră că nu se poate evita administrarea concomitentă de atazanavir şi un inhibitor de
pompă de protoni, se recomandă monitorizarea clinică atentă (de exemplu, încărcarea virală), împreună cu
creşterea dozei de atazanavir la 400 mg cu 100 mg ritovanir. Doza de 20 mg pantoprazol pe zi nu trebuie
depăşită.
Influenţa asupra absorbţiei vitaminei B12
La pacienţii cu sindrom Zollinger-Ellison şi orice afecţiune hipersecretorie care necesită tratament pe
termen lung, pantoprazolul, similar tuturor medicamentelor care inhibă secreţia acidă, poate reduce
absorbţia vitaminei B12 (ciancobalamină) datorită hipo- sau aclorhidriei. Acest lucru trebuie luat în
considerare la pacienţii cu depozite reduse în organism sau cu factori de risc pentru absorbţia redusă de
vitamina B12 în terapia pe termen lung sau dacă se observă apariţia simptomelor clinice.
Tratamentul pe termen lung
În tratamentul pe termen lung, în special când se depăşeşte o perioadă de tratament de un an, pacienţii
trebuie monitorizaţi regulat.
Infecţii gastro-intestinale bacteriene
Pantoprazolul, similar altor inhibitori de pompă de protoni (IPP), poate determina creşterea numărului de
bacterii prezente în mod normal în tractul superior gastro-intestinal. Tratamentul cu Pantoprazol Krka
poate determina creşterea uşoară a riscului de infecţii gastro-intestinale, cum sunt cele determinate de
Salmonella, Campylobacter şi C. difficile.
Hipomagneziemie
La pacienţii trataţi cu IPP, cum este pantoprazolul, timp de cel puţin 3 luni şi, în cele mai multe cazuri,
timp de 1 an, a fost raportată apariţia unei hipomagneziemii severe. În cazul hipomagneziemiei pot apărea
simptome severe, cum sunt fatigabilitate, tetanie, delir, convulsii, ameţeli şi artimie ventriculară, însă
acestea pot debuta insidios şi pot fi trecute cu vederea. La cei mai mulţi dintre pacienţii afectaţi,
hipomagneziemia s-a ameliorat după administrarea magneziului şi întreruperea tratamentului cu IPP.
La pacienţii la care este necesar tratamentul prelungit cu IPP sau care iau IPP în asociere cu digoxină sau
medicamente care determină hipomagneziemie (de exemplu, diuretice), personalul medical trebuie să ia în
considerare determinarea concentraţiilor magneziului înainte de iniţierea tratamentului cu IPP şi, ulterior,
periodic în timpul tratamentului.
Fracturi
Inhibitorii pompei de protoni, în special utilizaţi în doze mari şi pentru o perioadă îndelungată (>1 an), pot
creşte uşor riscul fracturilor de şold, ale articulaţiei radiocarpiene şi a coloanei vertebrale, predominant la
iile observaţionale sugerează că inhibitorii
pompei de protoni pot creşte riscul total de fractură cu 10–40%. O parte a acestei creşteri se poate datora
să primească tratament conform ghidurilor
curente de tratament şi trebuie să primească cantităţi adecvate de vitamină D şi calciu.
Lupus eritematos cutanat subacut (LECS)
Utilizarea inhibitorilor de pompă de protoni (IPP) este asociată cu cazuri foarte rare de lupus eritematos
cutanat subacut (LECS). Dacă apar leziuni, în special în zonele expuse razelor solare, și sunt însoțite de
artralgie, pacientul trebuie să se adreseze medicului, care trebuie să ia în considerare întreruperea
tratamentului cu Pantoprazol Krka. Apariția LECS după un tratament anterior cu un PPI, poate crește
riscul apariției LECS și cu alți IPP.
Interferențe cu testele de laborator
Creșterea valorilor concentraţiilor plasmatice ale cromograninei A (CgA) poate interfera cu investigațiile
pentru tumorile neuroendocrine. Pentru a evita această interferență, tratamentul cu Pantoprazol Krka
trebuie oprit temporar, pentru cel puțin cinci zile înainte de evaluarea CgA (vezi pct. 5.1). Dacă, după
5 evaluarea inițială, valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA și gastrinei nu revin la valorile din intervalul
de referință, trebuie repetate evaluările la 14 zile de la întreruperea tratamentului cu inhibitor de pompă de
protoni.
Sorbitol
Pantoprazol Krka conţine sorbitol. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu trebuie
să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiunea cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectul pantoprazolului asupra absorbţiei altor medicamente
Datorită inhibării profunde şi îndelungate a secreţiei gastrice acide, pantoprazolul poate reduce absorbţia
medicamentelor a căror biodisponibilitate este dependentă de pH-ul gastric, de exemplu, unele antifungice
azolice, cum sunt ketoconazolul, itraconazolul, posaconazolul şi alte medicamente, precum erlotinib.
Medicamente pentru tratamentul HIV (atazanavir)
Administrarea concomitentă de atazanavir şi alte medicamente pentru tratamentul HIV, a căror absorbţie
este dependentă de pH, şi inhibitori de pompă de protoni, poate determina o reducere semnificativă a
biodisponibilităţii acestor medicamente pentru tratamentul HIV şi poate afecta eficacitatea acestora. Prin
urmare, inhibitorii de pompă de protoni nu trebuie administraţi concomitent cu atazanavir (vezi pct. 4.4).
Anticoagulante cumarinice (fenprocumonă sau warfarină)
umonă sau warfarină, în studiile clinice de
farmacocinetică, în tratamentul concomitent cu aceste substanţe după punerea pe piaţă a medicamentului,
s-au raportat câteva cazuri izolate cu modificări ale valorilor INR. Dacă pacientul utilizează anticoagulante
cumarinice (de exemplu, fenprocumonă sau warfarină), se recomandă monitorizarea timpului de
protrombină/INR după iniţierea şi întreruperea tratamentului cu pantoprazol, precum şi în cazul
administrării neregulate de pantoprazol.
Metotrexat
S-a observat că utilizarea concomitentă de doze mari de metotrexat (de exemplu, 300 mg) şi inhibitori ai
pompei de protoni creşte concentraţiile plasmatice ale metotrexatului la unii pacienţi. De aceea, atunci
când este nevoie de doze mari de metotrexat, de exemplu în neoplasm şi psoriazis, se poate lua în
considerare întreruperea temporară a pantoprazolului.
Alte studii de interacţiune
Pantoprazolul este metabolizat extensiv la nivel hepatic prin intermediul sistemului enzimatic al
citocromului P450. Calea metabolică principală este demetilarea prin intermediul CYP2C19, iar alte căi
metabolice includ oxidarea, prin intermediul CYP3A4.
Studiile de interacţiune cu medicamente metabolizate prin aceeaşi cale, cum sunt carbamazepină,
diazepam, glibenclamidă, nifedipină şi un contraceptiv oral care conţine levonorgestrel şi etinilestradiol,
nu au arătat prezenţa unor interacţiuni semnificative clinic.
Rezultatele unor studii de interacţiune au demonstrat că pantoprazolul nu afectează metabolizarea
substanţelor active metabolizate prin intermediul CYP1A2 (cum sunt cafeina, teofilina), CYP2C9 (cum
sunt piroxicamul, diclofenacul, naproxenul), CYP2D6 (cum este metoprololul), CYP2E1 (cum este
alcoolul etilic) şi nici nu interferă cu absorbţia digoxinei, prin intermediul p-glicoproteinei.
De asemenea, nu au existat interacţiuni la administrarea concomitentă de antiacide.
Au fost efectuate studii de interacţiune cu administrare concomitentă de pantoprazol şi antibiotice
(claritromicină, metronidazol, amoxicilină). Nu au fost observate interacţiuni semnificative clinic.
6
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date adecvate privind utilizarea de pantoprazol la femeile gravide. Studiile la animale au
demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct 5.3). Riscul potenţial pentru om este
necunoscut. Pantoprazol Krka nu trebuie utilizat în timpul sarcinii doar dacă este absolut necesar.
Alăptare
Studiile la animale au arătat că pantoprazolul este excretat în lapte. A fost raportată şi excreţia în laptele
matern uman. De aceea, decizia de a continua/întrerupe alăptarea sau a continua/întrerupe tratamentul cu
Pantoprazol Krka trebuie luată evaluând beneficiul alăptării pentru copil sau cel al tratamentului pentru
mamă cu Pantoprazol Krka.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pot apărea reacţii adverse, cum sunt ameţeli şi tulburări vizuale (vezi pct. 4.8). În acest caz, pacienţii nu
trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
La aproximativ 5 % dintre pacienţi pot fi aşteptate reacţii adverse (RA). RA cele mai frecvent raportate
sunt diareea şi cefaleea, care apar la aproximativ 1% dintre pacienţi.
Tabelul de mai jos cuprinde reacţiile adverse raportate la pantoprazol, clasificate în funcţie de frecvenţă:
- Foarte frecvente (1/10),
- Frecvente (1/100 şi<1/10),
- Mai puţin frecvente (1/1000 şi<1/100),
- Rare (1/10000 şi <1/1000),
- Foarte rare (<1/10000),
- Cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).
Reacţiile adverse raportate în perioada de după punerea pe piaţă a medicamentului nu pot fi clasificate în
funcţie de frecvenţă, astfel încât sunt încadrate la categoria “Cu frecvenţă necunoscută”.
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a
gravităţii.
Lista reacţiilor adverse sub formă de tabel.
Tabel 1. Reacţiile adverse la pantoprazol în studiile clinice şi perioada de după punerea pe piaţă a
medicamentului
Frecvenţă
Aparate,
sisteme şi organe Mai puţin
frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări
hematologice şi
limfatice Agranulocitoză Trombocitopenie,
leucopenie,
pancitopenie
Tulburări ale
sistemului imunitar Hipersensibilitate
(incluzând reacţii
7 anafilactice şi şoc
anafilactic)
Tulburări metabolice
şi de nutriţie Hiperlipidemie şi
creşterea
concentraţiilor
serice ale lipidelor
(trigliceride,
colesterol);
modificări ale
greutăţii corporale Hiponatremie
Hipomagneziemie
(vezi pct. 4.4),
hipocalcemie în
asociere cu
hipomagneziemie;
hipokaliemie
Tulburări psihice Tulburări ale
somnului Depresie (şi toate
simptomele de
agravare asociate) Dezorientare (şi
toate simptomele
de agravare
asociate) Halucinaţii,
confuzie (în special
la pacienţii cu risc,
precum şi
agravarea
simptomelor în
cazul preexistenţei
acestora)
Tulburări ale
sistemului nervos Cefalee, ameţeli Tulburări ale
gustului Parestezie
Tulburări oculare Tulburări vizuale /
vedere înceţoşată
Tulburări gastro-
intestinale Diaree, greaţă /
vărsături, distensie
abdominală şi
flatulenţă,
constipaţie,
xerostomie, durere
şi disconfort
abdominal
Tulburări
hepatobiliare Creşterea
concentraţiilor
enzimelor hepatice
(transaminaze,
γ-GT) Creşterea
bilirubinemiei Leziune
hepatocelulară,
icter, insuficienţă
hepatocelulară
Afecţiuni cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat Eritem cutanat
tranzitor / exantem
/ erupţie cutanată,
prurit Urticarie,
angioedem Sindrom Stevens-
Johnson, sindrom
Lyell, eritem polimorf,
fotosensibilitate,
lupus eritematos
cutanat subacut
(vezi pct. 4.4)
Tulburări musculo-
scheletice şi ale
ţesutului conjunctiv Fractură de şold, de
articulaţie
radiocarpiană sau
coloană vertebrală
(vezi pct. 4.4) Artralgie, mialgie Spasm muscular
consecutiv
tulburărilor
electrolitice
Tulburări renale şi ale
căilor urinare Nefrită interstiţială
(cu evoluţie
posibilă spre
insuficienţă renală)
8 Tulburări ale
aparatului genital şi
sânului Ginecomastie
Tulburări generale şi
la nivelul locului de
administrare Astenie,
fatigabilitate şi
indispoziţie Creşterea
temperaturii
corporale, edeme
periferice
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
4.9 Supradozaj
Simptome
Nu sunt cunoscute simptomele supradozajului la om. Expunerea sistemică la doze de până la 240 mg
intravenos în decurs de 2 minute a fost bine tolerată.
Tratament
Deoarece pantoprazol se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu este uşor dializabil.
În caz de supradozaj cu semne clinice de intoxicare, în afară de tratamentul de suport şi simptomatic, nu se
poate recomanda un tratament specific.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: inhibitori de pompă de protoni.
Codul ATC: A02BC02
Mecanism de acţiune
Pantoprazol este un benzimidazol substituit care inhibă secreţia acidului clorhidric la nivelul stomacului
prin blocarea specifică a pompelor de protoni din celulele parietale.
Pantoprazol este convertit la forma sa activă, în mediul acid al canaliculilor celulelor parietale, unde inhibă
enzima ATP-aza H
+/K+, adică faza finală de producere a acidului clorhidric în stomac. Inhibarea este
dependentă de doză şi afectează atât secreţia acidă bazală cât şi secreţia acidă stimulată. La majoritatea
pacienţilor, simptomele dispar după 2 săptămâni. Similar altor inhibitori de pompă de protoni şi inhibitori
ai receptorilor H
2, tratamentul cu pantoprazol determină o reducere a acidităţii la nivelul stomacului şi
astfel o creştere a gastrinemiei, proporţională cu reducerea acidităţii. Creşterea gastrinemiei este
reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzimă distal faţă de nivelul receptorilor celulari, substanţa
poate afecta secreţia de acid clorhidric, independent de stimularea cu alte substanţe (acetilcolină,
9 histamină, gastrină). Efectul este identic, indiferent dacă medicamentul este administrat oral sau
intravenos.
Valorile gastrinemiei în condiţii de repaus alimentar cresc în timpul tratamentului cu pantoprazol. În
majoritatea cazurilor de tratament pe termen scurt, acestea nu depăşesc limita superioară a valorilor
normale. În majoritatea cazurilor de tratament pe termen lung, valorile gastrinemiei se dublează. Cu toate
acestea, o creştere excesivă apare numai în cazuri izolate. Prin urmare, se observă o creştere uşoară până la
moderată a numărului de celule endocrine specifice (ECL) în stomac, într-un număr mic de cazuri cu
tratament pe termen lung (hiperplazie simplă până la adenomatoidă). Cu toate acestea, conform studiilor
efectuate până în prezent, formarea leziunilor precanceroase (hiperplazie atipică) sau a tumorilor
carcinoide descoperite în experimentele la animale (vezi pct. 5.3) nu au fost observate la om.
Pe durata tratamentului cu medicamente antisecretorii, concentraţia plasmatică a gastrinei crește, ca reacție
la secreția scăzută de acid. Valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA cresc și ca urmare a acidității
gastrice scăzute. Valoarea crescută a concentraţiilor plasmatice ale CgA poate interfera cu investigațiile
pentru tumorile neuroendocrine.
Dovezile publicate disponibile sugerează că tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni trebuie întrerupt
cu 5 zile până la 2 săptămâni înainte de evaluările CgA. Astfel, valorile CgA fals crescute ca urmare a
tratamentului cu IPP au posibilitatea să revină la valorile din intervalul de referință.
Nu se poate exclude complet influenţa unui tratament pe termen lung cu pantoprazol mai mare de un an, în
ceea ce priveşte parametrii funcţiei tiroidiene, conform rezultatelor din studiile la animale.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Pantoprazolul se absoarbe rapid şi concentraţia plasmatică maximă este atinsă după administrarea orală a
unei doze unice de 20 mg. Concentraţiile plasmatice maxime de aproximativ 1 – 1,5 µg/ml se ating în
medie la 2,0 – 2,5 ore după administrare şi aceste valori rămân constante după administrări repetate.
Farmacocinetica nu variază după administrare unică sau repetată. La un interval de dozaj cuprins între 10
şi 80 mg, farmacocinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară, atât după administrarea orală cât şi
după cea intravenoasă.
S-a constatat că biodisponibilitatea absolută a comprimatului este de aproximativ 77%. Aportul
concomitent de alimente nu a avut nicio influenţă asupra ASC, concentraţiei plasmatice maxime şi, prin
urmare, asupra biodisponibilităţii. Prin aportul concomitent de alimente nu va creşte decât variabilitatea
timpului de instalare al acţiunii.
Distribuţie
Pantoprazolul se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 98 %. Volumul de distribuţie
este de aproximativ 0,15 l/kg.
Eliminare
Substanţa este metabolizată aproape exclusiv la nivel hepatic. Calea principală de metabolizare este
demetilarea mediată de CYP2C19 şi, ulterior, conjugarea cu sulfat, alte căi metabolice incluzând oxidarea
mediată de CYP3A4. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 1 oră, iar
clearance-ul este de aproximativ 0,1 l/oră/kg. Au existat câteva cazuri de subiecţi la care eliminarea a fost
întârziată. Datorită legării specifice a pantoprazolului de pompele de protoni ale celulei parietale, timpul
de înjumătăţire plasmatică prin eliminare nu este corelat cu o durată de acţiune mai lungă (inhibare a
secreţiei acide).
Eliminarea renală reprezintă principala cale de excreţie (aproximativ 80%) pentru metaboliţii
pantoprazolului, restul eliminându-se prin materiile fecale. Principalul metabolit plasmatic şi urinar este
demetilpantoprazolul, care este sulfoconjugat. Timpul de înjumătăţire plasmatică al metabolitului principal
10 (aproximativ 1,5 ore) nu este cu mult mai mare decât cel al pantoprazolului.
Caracteristici la pacienţi/grupe speciale de subiecţi
Insuficienţă renală şi hepatică
Nu este necesară reducerea dozei când pantoprazolul se administrează la pacienţii cu disfuncție renală
(inclusiv dializaţi). Similar subiecţilor sănătoşi, pantoprazolul are un timp de înjumătăţire plasmatică scurt.
Doar mici cantităţi de pantoprazol sunt dializate. Deşi metabolitul principal are un timp de înjumătăţire
plasmatică moderat întârziat (2-3 ore), excreţia este la fel de rapidă şi, astfel, nu apare acumulare.
Deşi la pacienţii cu ciroză hepatică (clasele A şi B conform clasificării Child) valorile timpului de
înjumătăţire plasmatică au crescut cu 3 până la 6 ore şi valorile ASC au crescut cu un coeficient de 3-5,
concentraţia plasmatică maximă crescând numai uşor cu 1,3, comparativ cu subiecţii sănătoşi.
Vârstnici
De asemenea, nu este relevantă clinic nici creşterea uşoară a valorilor ASC şi Cmax la voluntarii vârstnici,
comparativ cu voluntarii mai tineri.
Alte grupe speciale de pacienţi
Aproximativ 3 % din populaţia Europei nu prezintă o enzimă CYP2C19 funcţională, de aceea aceste
persoane sunt numite “metabolizatori cu activitate enzimatică lentă”. La aceştia, metabolizarea
pantoprazolului este în principal catalizată, probabil, de CYP3A4. După administrarea unei doze unice de
40 mg pantoprazol, valorile medii ale ASC (aria de sub curba concentraţiei, în funcţie de timp) au fost de
aproximativ 6 ori mai mari la metabolizatorii cu activitate enzimatică lentă, decât la subiecţii cu o enzimă
CYP2C19 funcţională (metabolizatori cu activitate enzimatică extensivă). Concentraţiile maxime medii au
fost mai mari cu aproximativ 60 %. Aceste date nu prezintă importanţă asupra dozelor şi administrării
pantoprazolului.
Copii şi adolescenţi
În urma administrării orale a unei doze unice de 20 sau 40 mg de pantoprazol la copiii cu vârsta între 5 şi
16 ani, valorile ASC şi C
max s-au încadrat în valorile corespunzătoare adulţilor. În urma administrării
intravenoase a unei doze unice de 0,8 sau 1,6 mg/kg pantoprazol la copiii cu vârsta între 2 şi 16 ani, nu a
existat nicio asociere semnificativă între clearance-ul pantoprazolului şi vârstă sau greutate. ASC şi
volumul de distribuţie au fost în conformitate cu datele de la adulţi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În studiile de carcinogenitate cu durata de 2 ani la şobolani, s-au descoperit neoplasme neuroendocrine. În
plus, în cadrul unui studiu s-au descoperit papiloame cu celule scuamoase în partea anterioară a
stomacului şobolanilor. Mecanismul care duce la formarea de tumori carcinoide gastrice după
administrarea benzimidazolilor substituiţi a fost atent investigat şi a dus la concluzia că este o reacţie
secundară la creşterea masivă a gastrinemiei, care are loc la şobolan după tratamentul cu doze mari, pe
termen lung. În studiile cu durata de doi ani la rozătoare, s-a observat un număr crescut de tumori hepatice
la şobolani şi la femelele de şoarece şi au fost interpretate ca fiind datorate metabolizării hepatice intense a
pantoprazolului.
La un grup de şobolani cărora li s-a administrat cea mai mare doză (200 mg/kg) într-un studiu cu durata de
doi ani, s-a observat o creştere uşoară a modificărilor neoplazice la nivelul tiroidei. Apariţia acestor
neoplasme este asociată cu modificările induse de pantoprazol asupra degradării tiroxinei în ficatul
şobolanilor. Nu se aşteaptă reacţii adverse tiroidiene la om, deoarece doza terapeutică este mică.
11
În studiile de reproducere la animale, au fost observate semne ale unei uşoare fetotoxicităţi, la doze de
peste 5 mg/kg greutate corporală.
Investigaţiile nu au prezentat dovezi de afectare a fertilităţii sau efecte teratogene.
Traversarea placentei a fost studiată la şobolan şi s-a descoperit că aceasta creşte odată cu vârsta gestaţiei.
Ca urmare, concentraţia de pantoprazol este uşor crescută la nivel fetal, înainte de parturiţie.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Manitol
Crospovidonă (tip B)
Carbonat de sodiu anhidru
Sorbitol (E 420)
Stearat de calciu
Film
Hipromeloză
Povidonă (K25)
Dioxid de titan
Oxid galben de fer (E 172)
Propilenglicol
Copolimer de acid metacrilic-acrilat de etil
Laurilsulfat de sodiu
Polisorbat 80
Talc
Macrogol 6000
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani.
Flacon din PEÎD:
Perioada de valabilitate după prima deschidere a flaconului: 3 luni.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Blister: A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de umiditate.
Flacon din PEÎD: A se păstra flaconul bine închis, pentru a fi protejat de umiditate.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Comprimatele sunt ambalate în blistere din OPA-Al-PVC/Al.
12 Dimensiunea ambalajelor: 7(7x1), 10(10x1), 14(7x2, 14x1), 15(15x1), 28(7x4, 14x2), 30(10x3, 15x2),
56(7x8, 14x4), 60 (15x4, 10x6), 84(14x6), 100(10x10), 100x1(10x10), 112(8x14) si 140(10x14)
comprimate gastrorezistente
Flacon din PEÎD, cu desicant silicagel integrat în capacul din PP cu inel de siguranţă a 250 comprimate
gastrorezistente
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
KRKA, d.d., Novo mesto
Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto
Slovenia.
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6916/2014/01-19
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data reînnoirii autorizaţiei: Septembrie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2017
