ZOLPIDEM AUROBINDO 10 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Zolpidem Aurobindo 5 mg comprimate filmate
Zolpidem Aurobindo 10 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Zolpidem Aurobindo 5 mg:
Fiecare comprimat filmat conţine 5 mg tartrat de z olpidem.
Excipient cu efect cunoscut: Fiecare comprimat filmat de 5 mg conține 43,8 mg lactoză monohidrat.
Zolpidem Aurobindo 10 mg:
Fiecare comprimat filmat conţine 10 mg tartrat de zolpidem.
Excipient cu efect cunoscut: Fiecare comprimat filmat de 10 mg conține 87,6 mg lactoză monohidrat.
Pentru lista completă a tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat.
Zolpidem Aurobindo 5 mg comprimate filmate
Comprimate filmate albe până la aproape albe, circulare, biconvexe, inscripționate cu "E" pe o parte și
"78" pe cealaltă parte.
Zolpidem Aurobindo 10 mg comprimate filmate
Comprimate filmate albe până la aproape albe, circulare, biconvexe, inscripționate cu "E" pe o parte și
"80" pe cealaltă parte, cu o linie mediană înt re "8" și "0".
Comprimatele pot fi divizate în două părți egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul de scurtă durată al insomniei.
Benzodiazepinele sau medicamentele înrudite cu benzodiazepinele sunt indicate numai în cazul
insomniei de severitate relevantă din punct de vedere clinic, atunci când tulburarea este invalidantă sau
supune pacientul unui stres marcat.
4.2 Doze şi mod de administrare
Durata tratamentului
Durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă cu putinţă. În ge neral, aceasta variază de la câteva
zile până la două săptămâni, cu un maxim de patru săptămâni, incluzând şi perioada de scădere
treptată a dozelor. Scăderea treptată a dozelor trebuie adaptată în mod individual, pentru fiecare
pacient în parte.
Similar tuturor hipnoticelor, utilizarea de lungă durată nu este recomandată şi o cură de tratament nu
trebuie să depăşească patru săptămâni. În anumite cazuri, poate fi necesară extinderea tratamentului
peste perioada maximă; în această situaţie, aceasta nu trebu ie să aibă loc fără reevaluarea stării
pacientului.
Doze
Adulţi
Zolpidem ac ționeaza rapid și, prin urmare, ar trebui să fie luat imediat înainte de culcare, sau în pat.
Doza zilnică recomandată pentru adulţi este de 10 mg.
Doza totală de zolpidem nu trebuie să depăşească 10 mg la orice pacient.
Pacienți v ârstnici (peste 65 ani) sau debilitați
La pacienţii vârstnici sau la pacienţii cu stare generală alterată, care pot fi deo sebit de sensibili la
efectele tartratului de zolpidem, este recomandată o doză de 5 mg. Aceste doze recomandate nu
trebuie să fie depăşite.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
La pacienţii c u insuficienţă hepatică medicamentul nu este eliminat la fel de rapid ca în cazul
subiecţi lor cu funcţie hepatică normală; de aceea este recomandat ă administrarea inițială a unei doze
de 5 mg, o atenţie deosebită fiind acordată pacienţilor vârstnici. La adulţi (sub 65 ani) doza poate fi
crescută la 10 mg numai dacă răspunsul clinic este inadecvat şi medicamentul este bine tolerat.
Insuficienţa hepati că severă este o contraindicaţie. Vezi pct. 5.2.
Copii şi adolescenţi
Zolpidemul este contraindicat la copiii şi adolescenţii cu vârsta sub 18 ani .
Mod de administrare
Zolpidem Aurobindo este un medicament care se administrează oral.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la tartrat de zolpidem sau la oricare dintre excipienţi i enumerați la pct.6.1.
- Insuficienţă hepatică severă
- Apnee obstructivă în somn
- Miastenia gravis
- Insuficienţă respiratorie severă şi/sau acută
- Copii şi adolescenţi cu vâr sta sub 18 ani
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Generalităţi
Ori de câte or i este posibil, trebuie identificată cauza insomniei. Anterior prescrierii unui hipnotic,
trebuie trataţi factorii etiologici subiacenţi. Eşecul remiterii in somniei după o cură de tratament de 7 –
14 zile poate indica prezenţa unei tulburări psihice sau organice primare, care trebuie evaluată.
Mai jos sunt prezentate informaţii generale referitoare la efectele observate după administrarea
benzodiazepinelor s au a altor medicamente hipnotice, care trebuie luate în considerare de către
medicul prescriptor.
Toleranţă
În urma utilizării repetate timp de câteva săptămâni poate apărea o anumită scădere a eficacităţii
efectelor hipnotice ale benzodiazepinelor cu tim p scurt de acţiune şi ale medicamentelor de tip
benzodiazepinic.
Dependenţă
Utilizarea benzodiazepinelor sau a medicamentelor de tip benzodiazepinic poate duce la instalarea
dependenţei fizice şi psihice de aceste medicamente. Riscul de instalare a depend enţei creşte în funcţie
de doză şi de durata tratamentului şi este mai mare la pacienţii cu an tecedente de dependență de
medicamente, de alcool, de substanțe sau consum de droguri .
Aceşti pacienţi trebuie să fie supravegheați atent când li se administrează hipnotice. Dependenţa poate
de asemenea să se producă la doze terapeutice, şi/sau pentru subiecţi care nu arată un factor de risc
individual. Odată instalată dependenţa fizică, întreruperea bruscă a tratamentului va fi însoţită de
simptome de întrerupere. Acestea pot consta în cefalee sau dureri musculare, anxietate marcată şi
tensiune psihică, nelinişte, confuzie, iritabilitate şi insomnie. În cazurile severe pot să apară
următoarele simptome: tulburări de percepţie a realităţii, tulburări de depersonaliz are, hiperacuzie,
amorţeli şi furnicături la nivelul extremităţilor, hipersensibilitate la lumină, zgomot şi contact fizic,
halucinaţii şi convulsii epileptice .
Insomnie de rebound
La întreruperea tratamentului cu un medicament hipnotic poate apărea un si ndrom tranzitoriu, în care
simptomele care au justificat instituirea tratamentului cu o benzodiazepină sau cu un medicament de
tip benzodiazepinic revin în formă accentuată. Acesta poate fi însoţit de alte reacţii, incluzând
schimbări de dispoziţie, anxiet ate şi nelinişte.
Este important ca pacienţii să fie conştienţi de posibilitatea apariţiei unui fenomen de rebound, prin
aceasta minimizând starea de anxietate care ar putea apărea la oprirea tra tamentului cu acest
medicament. Există date care indică fapt ul că, în cazul benzodiazepinelor şi al medicamentelor de tip
benzodiazepinic cu durată scurtă de acţiune, fenomenul de sevraj poate deveni manifest în intervalul
dintre administrarea dozelor, în special atunci când se administrează doze mari.
Deoarece ap ariţia simptomelor de sevraj/fenomenelor de rebound este mai probabilă după întreruperea
bruscă a tratamentului, se recomandă scăderea treptată a dozei.
Durata tratamentului
Durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil (vezi pct. 4.2), dar n u trebuie să depăşească 4
săptămâni, incluzând perioada de scădere treptată a dozelor. Tratamentul nu trebuie prelungit dincolo
de această perioadă în lipsa unei reevaluări a situaţiei.
Poate fi util ca pacientul să fie informat, la iniţierea tratamentului , asupra faptului că acesta va avea o
durată limitată.
Amnezie
Benzodiazepinele şi medicamentele de tip benzodiazepinic pot induce amnezie anterogradă. Aceasta
intervine cel mai adesea la câteva ore după administrarea medicamentului. Pentru a reduce aces t risc,
pacienţii trebuie să se asigure că pot dormi fără întrerupere timp de 7 – 8 ore (vezi pct. 4.8).
Reacţii psihice şi „paradoxale”
În cazul utilizării benzodiazepinelor şi a medicamentelor de tip benzodiazepinic este cunoscut faptul
că pot să apară reacţii cum sunt nelinişte, agitaţie, iritabilitate, agresivitate, iluzii, furie, coşmaruri,
halucinaţii, psihoze , accentuare a insomniei şi alte reacţii adverse comportamentale. La apariţia
acestora, trebuie întreruptă administrarea medicamentului. Apari ţia acestor reacţii este mai probabilă
la vârstnici.
Somnambulism şi comportamente asociate
La pacienţi care au utilizat zolpidem au fost raportate cazuri de mers în somn şi alte comportamente
asociate, cum ar fi „condusul auto în somn”, pregătirea şi consumarea alimentelor, efectuarea de
convorbiri telefonice sau activitate sexuală, în timp ce aceştia nu erau pe deplin conştienţi, cu amnezie
asupra evenimentului. Consumul de alcool etilic şi utilizarea altor substanţe cu efect deprimant asupra
SNC concomi tent cu administrarea de zolpidem pare să crească riscul apariţiei unor asemenea
comportamente, la fel ca şi utilizarea zolpidem la doze mai mari decât doza maximă recomandată.
Întreruperea tratamentului cu zolpidem trebuie luată în considerare în mod seri os la pacienţii care
raportează asemenea comportamente (vezi pct. 4.5 şi 4.8).
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţii vârstnici sau pacienţii cu stare generală alterată trebuie trataţi cu doze mai mici: vezi dozele
recomandate (pct. 4.2).
Din cauza efect ului miorelaxant şi sedativ există un risc de căderi şi ca urmare, de rănire, în special la
pacienţii vârstnici, în momentul ridicării din pat în timpul nopţii.
Deşi nu este necesară ajustarea dozei, se recomandă precauţie în cazul administrării la pacie nţii cu
insuficienţă renală (vezi pct.5.2).
Trebuie luate măsuri de precauţie în cazul prescrierii tartratului de zolpidem la pacienții cu insuficiență
respiratorie cronică, deoarece benzodiazepinele au un efect demonstrat de deprimare a centrului
respirator. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că anxietatea sau agitaţia pot reprezenta
semne ale insuficienţei respiratorii decompensate.
Benzodiazepinele şi medicamentele de tipul benzodiazepinelor nu sunt indicate pentru tratamentul
pacienţilor cu insuficienţă hepatică severă, deoarece pot precipita apariţia encefalopatiei.
Utilizarea la pacienții cu boli psihotice: benzodiazepinele și medicamentele de tipul benzodiazepinelor
nu sunt recomandate pentru tratamentul primar.
Utilizarea în depresi e
Benzodiazepinele şi medicamentele cu acţiune farmacologică asemănătoare benzodiazepinelor nu
trebuie utilizate în monoterapie în tratamentul depresiei sau al anxietăţii asociate cu depresia (suicidul
poate fi precipitat la aceşti pacienţi). Zolpidem trebuie să fie administrat cu precauţie la pacienţii ce
manifestă simptome de depresie. Tendinţele suicidare pot fi prezente. Datorită posibilităţii
supradozajului voluntar, acestor pacienţi trebuie să li se furnizeze cantitatea cea mai mică de
medicament posi bilă. Depresia preexistentă poate fi d emascată în timpul utilizării zolpidem. Deoarece
i nsomnia poate fi un simptom de depresie, pacientul trebuie reevaluat dacă insomnia persist ă
Utilizarea la pacienţii cu antecedente de abuz de medicamente sau de alcool etilic
Benzodiazepinele şi medicamentele de tip benzodiazepinic trebuie utilizate cu extremă precauţie la
pacienţii cu antecedente de consum abuziv de alcool etilic sau medicamente. Aceşti pacienţi trebuie
atent supravegheaţi în timpul tratamentului cu ta rtrat de zolpidem, deoarece, în cazul lor, există riscul
dezvoltării toleranţei şi dependenţei psihologice.
Zolpidem Aurobindo conține lactoză. Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la galactoză,
deficit de lactază Lapp sau sindrom de malabsorbție la glucoză -galactoză nu trebuie să ia acest
medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Se recomandă precauţie când sunt utilizate alte medicamente psihoactive.
Zolpidem nu trebuie administrat concomitet cu alco olul etilic. Efectul sedativ poate fi amplificat când
acest medicament este utilizat în asociere cu alcoolul etilic. Acesta afectează capacitatea de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje.
Creşterea efectului deprimant central poate să apară în cazul utilizării concomitente cu antipsihotice
(neuroleptice), hipnotice, anxiolitice/sedative /relaxante musculare, medicamente antidepresive,
analgezice narcotice, medicamente antiepileptice, anestezice şi antihistaminice sedative. Prin urmare,
este necesară pr udență atunci când Zolpidem Aurobindo este utilizat în asociere cu alte deprimante ale
SNC (vezi pct. 4.8 şi 5.1).
De asemenea, în cazul administrării concomitente cu analgezice narcotice, poate apărea accentuarea
stării de euforie, ducând la o sporire a gradului de dependenţă psihologică.
Nu au fost descrise interacțiuni farmacocinetice sau farmacodinamice semnificative clinic cu inhibitori
selectivi ai recaptarii serotoninei (fluoxetin și sertralina) .
Tartratul de zolpidem este metabolizat prin inte rmediul unor enzime ale citocromului P450. Enzima
principală este CYP3A4, dar și CYP1A2 este implicată.
Rifampicina induce metabolizarea tartratului de zolpidem, rezultând o scădere a concentraţiei
plasmatice maxime cu aproximativ 60% şi, posibil, o scădere a eficacităţii. De asemenea, sunt de
aşteptat efecte similare şi în cazul utilizării altor inductoare puternice ale enzimelor citocromului P450.
Substanțele care inhiba enzimele hepatice (în special CYP3A4) pot crește concentrațiile plasmatice și
creș te activitatea zolpidemului. Cu toate acestea, atunci când zolpidem este administrat cu itraconazol
(inhibitor al CYP3A4), efectele farmacocinetice și farmacodinamice nu sunt semnificativ diferite.
Relevanța clinică a acestor rezultate nu este cunoscută.
Administrarea concomitentă de zolpidem și ketoconazol, care este un inhibitor puternic al CYP3A4, a
pre lungit timpul de înjumătățire al zolpidem ului. Expunerea totală de zolpidem a crescut cu 83%, iar
clearance- ul oral aparent a fost scăzut . Nu este necesar să se efectueze o ajustare a dozelor de rutină,
dar pacientul trebuie informat cu privire la creșterea potențială a efectului sedativ atunci când
ketoconazol ul și zolpidem ul sunt utilizate concomitent. Scăderea dozei de zolpidem poate fi luată în
considerare atunci când tratamentul cu ketoconazol este introdus.
C ând tartratul de zolpidem a fost administrat cu warfarină, haloperidol, clorpromazină, itraconazol,
digoxin, r anitidină, cimetidină nu au fost observate interacţiuni farmacocineti ce semnificative.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date suficiente pentru a permite evaluarea siguranţei administrării tartratului de zolpidem în
timpul sarcinii și alăptarii. La om, siguranţa administrării în timpul sarcinii nu a fost stabilită deşi
studiile efectuate la animale nu au evidenţiat efecte teratogene sau embriotoxice. De aceea zolpidem
nu trebuie să fie utilizat în timpul sarcinii, în mod special în timpul primului trimestru.
Dacă medicamentul este prescris unei fem ei aflată la vârsta fertilă, aceasta trebuie atenţionată să se
adreseze medicului curant în momentul în care intenţionează să rămână gravidă sau presupune că este
gravidă, pentru a primi recomandări în ceea ce priveşte întreruperea tratamentului.
Dacă, di n motive medicale întemeiate, tartratul de zolpidem este administrat în ultima perioadă a
sarcinii sau în timpul travaliului, din cauza acţiunii farmacologice a acestui medic ament, pot fi
aşteptate efecte asupra nou-născutului cum sunt hipotermia, hipotoni a şi deprimarea respiratorie
moderată.
Nou -născuţii ale căror mame au fost tratate cronic cu benzodiazepine sau medicamente de tip
benzodiazepinic în ultima perioadă a sarcinii pot dezvolta simptome de între rupere în perioada
postnatală, ca rezultat al de pendenţei fizice.
Alăptarea
Tartratul de zolpidem se elimină în laptele matern în cantităţi minime. De aceea, tartratul de zolpidem
nu trebuie utilizat în timpul alăptării, deoarece efectele asupra sugarului nu au fost studiate.
Fertilitatea
Studiile la animale nu au evidențiat efecte adverse asupra fertilității masculine sau feminine. Efectele
observate au fost limitate la cicluri neregulate estrogenice și intervale prelungite precoitale la o doză
mare .
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehic ule şi de a folosi utilaje
Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje poate fi influenţată în mod negativ prin
sedare, amnezie, scădere a capacităţii de concentrare şi afectare a funcţiei musculare. În cazul în care
se suprapune o durată insuficientă de somn (mai puțin de 7-8 ore), poate creşte probabilitatea ca starea
de vigilenţă să fie afectată (vezi pct. 4.5).
4.8 Reacţii adverse
Aceste reacţii adverse par a fi legate de sensibilitatea individuală şi apar mai frecvent în prima oră
după administrarea medicamentului, dacă pacientul nu merge la culcare sau dacă nu adoarme imediat
(vezi pct 4.2).
Reacţiile adverse ale medicamentului sunt enumerate în tabelul de mai jos folosind următoarea
convenţie:
Foarte frecvente (>1/10 ); frecvente (>1 /100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (>1/1000 şi < 1/100); rare
(>1/10000 şi < 1/1000); foarte rare (< 1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată pe
baza datelor disponibile).
Există dovezi privind legătura dintre doză și reacţiile adverse asociate cu utilizarea tartratului de
zolpidem, în special în ceea ce priveşte anumite efecte la nivelul SNC. Teoretic ele ar trebui să fie mai
puţine dacă zolpidemul este luat imediat înainte de culcare. Ele se produc cel mai frecvent la pacienţii
v ârstnici.
COS
Frecvenţă
Frecvente Mai puţin
frecvente
Rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări ale
sistemului
imunitar
Angioedem
Tulburări psihice Halucinaţii, agitaţie,
coşmaruri, emoţii
diminuate, confuzie
Iritabilitate Scăderea
libidoului
Nelinişte,
agresivitate, iluzii,
furie, psihoze,
comportament
anormal,
somnambulism
(vezi pct. 4.4),
dependenţă (după
întreruperea
tratamentului pot
apărea simptome
de întrerupere sau
fenomene de
rebound), depresie
Tulburări ale
sistemului nerv os
Somnolenţă,
cefalee, ameţeli,
insomnie agravată,
amnezie
anterogradă
(efectele amneziei
pot fi asociate cu
comportament
inadecvat),
somnolență în timpul
zilei următoare,
vigilenţă scăzută
Ataxie Scăderea nivelului
de conştienţă
Tulburări oculare Diplopie
Tulburări ale Vertij
Aceste efecte se produc predominant la începutul tratamentului sau la pacienţii vârstnici şi în mod
obişnuit dispar odată cu administrările repetate.
Amnezia
Amnezia anterogradă se poate produce în timpul administrării tratamentului, riscul crescând la doze
mai mari. Pentru a scădea riscul de apariție a acesteia, pacie nţii trebuie să se asigure că vor putea să
doarmă fără întrerupere 7 - 8 ore. Efectele amneziei pot fi asociate comportamentului inadecvat (vezi
pct. 4.4).
Depresia
Depresia preexistentă poate deveni manifestă în timpul utilizării de benzodiazepine sau substanţe
înrudite cu benzodiazepinele (vezi pct. 4.4.).
Reacţii psihice şi “paradoxale”
Se pot produce reacţii cum ar fi neliniştea, agitaţia, iritabilitatea, agresivitatea, iluzii, furia, coşmaruri,
insomnie agravată, halucinaţii, psihoze, comportament i nadecvat şi alte reacţii adverse
comportamentale , când sunt utilizate benzodiazepine sau substanţe înrudite cu benzodiazepinele.
Aceste reacţii sunt cel mai probabil să se producă la pacienţii vârstnici (vezi pct. 4.4.).
Dependenţa
Utilizarea (chiar la do ze terapeutice) poate conduce la dependent fizică: întreruperea tratamentului
poate conduce la fenomene de întrerupere sau de rebound (vezi pct. 4.4.).
Dependenţa psihică se poate produce. Abuzul a fost raportat la cei cu antecedente de abuz de
medicamente.
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicam entului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din
domeniul sănă tății sunt rugați să raporteze orice reacți e adversă suspectat ă prin sistemul național de
urechii
şi labirintului
Tulburări
gastrointestinale
Diaree, greaţă,
vărsături, dureri
abdominale
Tulburări
hepatobiliare
Creşterea valorilor
concentraţiilor
enzimelor hepatice
Afecţiuni
cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat
Reacţii la nivel
cutanat
Erupţii cutanate
tranzitorii, prurit,
urticarie,
hiperhidroză
Tulburări
musculoscheletice
şi ale
ţesutului
conjunctiv
Slăbiciune
musculară
Tulburări
generale
Oboseală Reacţii
paradoxale
Tulburări ale
mersului, toleranţă
medicamentoasă,
căderi
(predominant la
pacienţii vârstnici
şi atunci când
zolpidemul nu a
fost administrat
conform
recomandărilor de
prescriere).
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
În cad rul raportăr ilor de supradozaj cu tartrat de zolpidem ca medicament unic sau cu alte substanţe
deprimante ale SNC (incluzând alcoolul etilic), au fost raportate afectarea stării de conştienţă de la
somnolenţă până la comă uşoară cu efect letal.
Pacienţii s -au recuperat complet după utilizarea unor doze de până la 400 mg tartrat de zolpidem, de
40 de ori mai mari decât doza recomandată .
Trebuie instituite măsuri generale simptomatice şi de susţinere a funcţiilor vitale. Când este adecvat,
trebuie efectuat imediat lavaj gastric. Dacă este necesar, se administrează lichide intravenos. Dacă
golirea stomacului nu aduce niciun beneficiu, trebuie administrat cărbune activat pentru scăderea
absorbţiei. Trebuie luată în considerare monitorizarea funcţiei respiratorii şi cardiace în secția de
terapie intensivă. Administrarea medicamentelor sedative trebuie evitată, chiar şi în cazul apariţiei
excitaţiei.
Atunci când sunt observate simptome grave, trebuie luată în considerare administrarea de flumazenil.
Administr area de flumazenil poate contribui la apariţia de simptome neurologice (convulsii).
În tratamentul supradozajului cu orice medicament, trebuie avută în vedere posibilitatea unei
intoxicaţii polimedicamentoase.
Datorită volumului de distribuţie mare şi le gării de proteinele plasmatice ale tartratului de zolpidem,
hemodializa şi forţarea diurezei nu reprezintă măsuri eficiente.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: hipnotice şi sedative, medicamente înrudite cu benzodiazepinele
c odul ATC: N05CF02
Tartratul de zolpidem, o imidazopiridină, este un medicament hipnotic de tip benzodiazepinic. Studiile
experimentale au demonstrat că acesta are efecte sedative la doze mai mici decât cele necesare pentru
exe rcitarea efectelor anticonvulsivant, miorelaxant sau anxiolitic. Aceste efecte au legătură cu o
acţiune agonistă specifică la nivelul receptorilor centrali care aparţin complexului „receptor
macromolecular GABA - omega (BZ1 şi BZ2)“, modulând deschiderea c analului ionic de clor.
Tartratul de zolpidem acționează în principal asupra subtipului de receptor ω1 (BZ1) .
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Zolpidemul are atât o absorbţie rapidă cât şi o instalare rapidă a efectului hipnotic.
Biodisponibilitate a după administrarea orală este de 70%. În intervalul dozelor terapeutice, zolpidemul
prezintă o cinetică liniară. Concentraţiile plasmatice terapeutice sunt cuprinse între 80 şi 200 ng/ml.
T otuși, conce ntrațiile plasmatice inițiale la 5-15 minute au fos t mai mari cu Zolpidem Aurobindo.
Atunci când zolpidemul a fost administrat după o masă bogată în grăsimi ASC medie şi C
max au scăzut
cu 12% şi respectiv 34%, în timp ce t
max median a fost prelungit de la 1,0 la 1,75 ore. Timpul de
înjumătăţire a rămas ne schimbat (vezi pct. 4.2).
Distribuţie
La adulţi, volumul de distribuţie este de 0,54 l/kg, iar la vârstnici scade la 0,34 l/kg.
Legarea de proteinele plasmatice se face în proporţie de 92%. La nivelul primului pasaj hepatic se
metabolizează în proporţie de aproximativ 35%. S -a demonstrat că administrarea de doze repetate nu
modifică legarea de proteine, ceea ce indică lipsa competiţiei pentru situsurile de legare dintre tartratul
de zolpidem şi metaboliţii săi.
Eliminare
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este scurt. Timpul de înjumătăţire prin eliminare
median după administrare de tartrat de zopidem a fost de 2,85 ore (5mg) şi 2,65 ore (10 mg). Durata
de acţiune a zolpidemului este de până la 6 ore.
Toţi metaboliţii sunt inactivi din pun ct de vedere farmacologic şi sunt eliminaţi în urină (56%) şi în
materiile fecale (37%).
Studiile clinice au demonstrat faptul că tartratul de zolpidem nu este eliminat prin dializă.
Grupe speciale de pacienţi
La pacienţii cu insuficienţă renală s- a observat o scădere moderată a clearance- ului (independent de o
eventuală şedinţă de dializă). Ceilalţi parametrii farmacocinetici rămân nemodificaţi.
La pacienţii vârstnici şi la pacienţii cu insuficienţă hepatică, biodisp onibilitatea zolpidemului este
cres cută. Clearance- ul este scăzut şi timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este crescut
( aproximativ 10 ore ).
La pacienţii cu ciroză hepatică a fost observată o creştere de 5 ori a ASC şi p relungirea de 3 ori a
timpului de înjumătăţire plasmatică.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Efectele preclinice au fost observate doar la dozări situate mult deasupra valorilor de expunere umane
maxime şi de aceea sunt cu o semnificaţie mică pentru uz clinic. Datele non-clinice nu au evidențiat
nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenționale farmacologice privind evaluarea
siguranței, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, potențialul carcinogen și toxicitatea asupra
funcției de reproducere și dezvoltării .
6 PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu:
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Amidonglicolat de sodiu (tip A)
Stearat de magneziu.
Film:
Hipromeloză
Macr ogol
Dioxid de titan (E 171)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Blister din aluminiu PVC/PVDC: 7, 10, 14, 20, 30 și 500 comprimate filmate.
Sticlă de polietilenă de înaltă densitate (PEÎD ), sigilat cu dop de închidere din polipropilenă cu
nervuri.
Mărimi de ambalaj: 30, 100 și 500 comprimate filmate.
Flaconul PEÎD conține celofibră ca absorbant pentru a umple spațiul din sticlă .
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie com ercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Aurobindo Pharma (Malta ) Limited
Vault 14, Level 2, Valletta Waterfront,
Floriana FRN 1913
Malta
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6434/2014/01 -02 -03 -04 -05 -06 -07 -08 -09
6435/2014/01 -02 -03 -04 -05 -06 -07 -08 -09
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIE I
Data primei autorizări – Mai 2014.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Mai 2014
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Zolpidem Aurobindo 5 mg comprimate filmate
Zolpidem Aurobindo 10 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Zolpidem Aurobindo 5 mg:
Fiecare comprimat filmat conţine 5 mg tartrat de z olpidem.
Excipient cu efect cunoscut: Fiecare comprimat filmat de 5 mg conține 43,8 mg lactoză monohidrat.
Zolpidem Aurobindo 10 mg:
Fiecare comprimat filmat conţine 10 mg tartrat de zolpidem.
Excipient cu efect cunoscut: Fiecare comprimat filmat de 10 mg conține 87,6 mg lactoză monohidrat.
Pentru lista completă a tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat.
Zolpidem Aurobindo 5 mg comprimate filmate
Comprimate filmate albe până la aproape albe, circulare, biconvexe, inscripționate cu "E" pe o parte și
"78" pe cealaltă parte.
Zolpidem Aurobindo 10 mg comprimate filmate
Comprimate filmate albe până la aproape albe, circulare, biconvexe, inscripționate cu "E" pe o parte și
"80" pe cealaltă parte, cu o linie mediană înt re "8" și "0".
Comprimatele pot fi divizate în două părți egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul de scurtă durată al insomniei.
Benzodiazepinele sau medicamentele înrudite cu benzodiazepinele sunt indicate numai în cazul
insomniei de severitate relevantă din punct de vedere clinic, atunci când tulburarea este invalidantă sau
supune pacientul unui stres marcat.
4.2 Doze şi mod de administrare
Durata tratamentului
Durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă cu putinţă. În ge neral, aceasta variază de la câteva
zile până la două săptămâni, cu un maxim de patru săptămâni, incluzând şi perioada de scădere
treptată a dozelor. Scăderea treptată a dozelor trebuie adaptată în mod individual, pentru fiecare
pacient în parte.
Similar tuturor hipnoticelor, utilizarea de lungă durată nu este recomandată şi o cură de tratament nu
trebuie să depăşească patru săptămâni. În anumite cazuri, poate fi necesară extinderea tratamentului
peste perioada maximă; în această situaţie, aceasta nu trebu ie să aibă loc fără reevaluarea stării
pacientului.
Doze
Adulţi
Zolpidem ac ționeaza rapid și, prin urmare, ar trebui să fie luat imediat înainte de culcare, sau în pat.
Doza zilnică recomandată pentru adulţi este de 10 mg.
Doza totală de zolpidem nu trebuie să depăşească 10 mg la orice pacient.
Pacienți v ârstnici (peste 65 ani) sau debilitați
La pacienţii vârstnici sau la pacienţii cu stare generală alterată, care pot fi deo sebit de sensibili la
efectele tartratului de zolpidem, este recomandată o doză de 5 mg. Aceste doze recomandate nu
trebuie să fie depăşite.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
La pacienţii c u insuficienţă hepatică medicamentul nu este eliminat la fel de rapid ca în cazul
subiecţi lor cu funcţie hepatică normală; de aceea este recomandat ă administrarea inițială a unei doze
de 5 mg, o atenţie deosebită fiind acordată pacienţilor vârstnici. La adulţi (sub 65 ani) doza poate fi
crescută la 10 mg numai dacă răspunsul clinic este inadecvat şi medicamentul este bine tolerat.
Insuficienţa hepati că severă este o contraindicaţie. Vezi pct. 5.2.
Copii şi adolescenţi
Zolpidemul este contraindicat la copiii şi adolescenţii cu vârsta sub 18 ani .
Mod de administrare
Zolpidem Aurobindo este un medicament care se administrează oral.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la tartrat de zolpidem sau la oricare dintre excipienţi i enumerați la pct.6.1.
- Insuficienţă hepatică severă
- Apnee obstructivă în somn
- Miastenia gravis
- Insuficienţă respiratorie severă şi/sau acută
- Copii şi adolescenţi cu vâr sta sub 18 ani
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Generalităţi
Ori de câte or i este posibil, trebuie identificată cauza insomniei. Anterior prescrierii unui hipnotic,
trebuie trataţi factorii etiologici subiacenţi. Eşecul remiterii in somniei după o cură de tratament de 7 –
14 zile poate indica prezenţa unei tulburări psihice sau organice primare, care trebuie evaluată.
Mai jos sunt prezentate informaţii generale referitoare la efectele observate după administrarea
benzodiazepinelor s au a altor medicamente hipnotice, care trebuie luate în considerare de către
medicul prescriptor.
Toleranţă
În urma utilizării repetate timp de câteva săptămâni poate apărea o anumită scădere a eficacităţii
efectelor hipnotice ale benzodiazepinelor cu tim p scurt de acţiune şi ale medicamentelor de tip
benzodiazepinic.
Dependenţă
Utilizarea benzodiazepinelor sau a medicamentelor de tip benzodiazepinic poate duce la instalarea
dependenţei fizice şi psihice de aceste medicamente. Riscul de instalare a depend enţei creşte în funcţie
de doză şi de durata tratamentului şi este mai mare la pacienţii cu an tecedente de dependență de
medicamente, de alcool, de substanțe sau consum de droguri .
Aceşti pacienţi trebuie să fie supravegheați atent când li se administrează hipnotice. Dependenţa poate
de asemenea să se producă la doze terapeutice, şi/sau pentru subiecţi care nu arată un factor de risc
individual. Odată instalată dependenţa fizică, întreruperea bruscă a tratamentului va fi însoţită de
simptome de întrerupere. Acestea pot consta în cefalee sau dureri musculare, anxietate marcată şi
tensiune psihică, nelinişte, confuzie, iritabilitate şi insomnie. În cazurile severe pot să apară
următoarele simptome: tulburări de percepţie a realităţii, tulburări de depersonaliz are, hiperacuzie,
amorţeli şi furnicături la nivelul extremităţilor, hipersensibilitate la lumină, zgomot şi contact fizic,
halucinaţii şi convulsii epileptice .
Insomnie de rebound
La întreruperea tratamentului cu un medicament hipnotic poate apărea un si ndrom tranzitoriu, în care
simptomele care au justificat instituirea tratamentului cu o benzodiazepină sau cu un medicament de
tip benzodiazepinic revin în formă accentuată. Acesta poate fi însoţit de alte reacţii, incluzând
schimbări de dispoziţie, anxiet ate şi nelinişte.
Este important ca pacienţii să fie conştienţi de posibilitatea apariţiei unui fenomen de rebound, prin
aceasta minimizând starea de anxietate care ar putea apărea la oprirea tra tamentului cu acest
medicament. Există date care indică fapt ul că, în cazul benzodiazepinelor şi al medicamentelor de tip
benzodiazepinic cu durată scurtă de acţiune, fenomenul de sevraj poate deveni manifest în intervalul
dintre administrarea dozelor, în special atunci când se administrează doze mari.
Deoarece ap ariţia simptomelor de sevraj/fenomenelor de rebound este mai probabilă după întreruperea
bruscă a tratamentului, se recomandă scăderea treptată a dozei.
Durata tratamentului
Durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil (vezi pct. 4.2), dar n u trebuie să depăşească 4
săptămâni, incluzând perioada de scădere treptată a dozelor. Tratamentul nu trebuie prelungit dincolo
de această perioadă în lipsa unei reevaluări a situaţiei.
Poate fi util ca pacientul să fie informat, la iniţierea tratamentului , asupra faptului că acesta va avea o
durată limitată.
Amnezie
Benzodiazepinele şi medicamentele de tip benzodiazepinic pot induce amnezie anterogradă. Aceasta
intervine cel mai adesea la câteva ore după administrarea medicamentului. Pentru a reduce aces t risc,
pacienţii trebuie să se asigure că pot dormi fără întrerupere timp de 7 – 8 ore (vezi pct. 4.8).
Reacţii psihice şi „paradoxale”
În cazul utilizării benzodiazepinelor şi a medicamentelor de tip benzodiazepinic este cunoscut faptul
că pot să apară reacţii cum sunt nelinişte, agitaţie, iritabilitate, agresivitate, iluzii, furie, coşmaruri,
halucinaţii, psihoze , accentuare a insomniei şi alte reacţii adverse comportamentale. La apariţia
acestora, trebuie întreruptă administrarea medicamentului. Apari ţia acestor reacţii este mai probabilă
la vârstnici.
Somnambulism şi comportamente asociate
La pacienţi care au utilizat zolpidem au fost raportate cazuri de mers în somn şi alte comportamente
asociate, cum ar fi „condusul auto în somn”, pregătirea şi consumarea alimentelor, efectuarea de
convorbiri telefonice sau activitate sexuală, în timp ce aceştia nu erau pe deplin conştienţi, cu amnezie
asupra evenimentului. Consumul de alcool etilic şi utilizarea altor substanţe cu efect deprimant asupra
SNC concomi tent cu administrarea de zolpidem pare să crească riscul apariţiei unor asemenea
comportamente, la fel ca şi utilizarea zolpidem la doze mai mari decât doza maximă recomandată.
Întreruperea tratamentului cu zolpidem trebuie luată în considerare în mod seri os la pacienţii care
raportează asemenea comportamente (vezi pct. 4.5 şi 4.8).
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţii vârstnici sau pacienţii cu stare generală alterată trebuie trataţi cu doze mai mici: vezi dozele
recomandate (pct. 4.2).
Din cauza efect ului miorelaxant şi sedativ există un risc de căderi şi ca urmare, de rănire, în special la
pacienţii vârstnici, în momentul ridicării din pat în timpul nopţii.
Deşi nu este necesară ajustarea dozei, se recomandă precauţie în cazul administrării la pacie nţii cu
insuficienţă renală (vezi pct.5.2).
Trebuie luate măsuri de precauţie în cazul prescrierii tartratului de zolpidem la pacienții cu insuficiență
respiratorie cronică, deoarece benzodiazepinele au un efect demonstrat de deprimare a centrului
respirator. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că anxietatea sau agitaţia pot reprezenta
semne ale insuficienţei respiratorii decompensate.
Benzodiazepinele şi medicamentele de tipul benzodiazepinelor nu sunt indicate pentru tratamentul
pacienţilor cu insuficienţă hepatică severă, deoarece pot precipita apariţia encefalopatiei.
Utilizarea la pacienții cu boli psihotice: benzodiazepinele și medicamentele de tipul benzodiazepinelor
nu sunt recomandate pentru tratamentul primar.
Utilizarea în depresi e
Benzodiazepinele şi medicamentele cu acţiune farmacologică asemănătoare benzodiazepinelor nu
trebuie utilizate în monoterapie în tratamentul depresiei sau al anxietăţii asociate cu depresia (suicidul
poate fi precipitat la aceşti pacienţi). Zolpidem trebuie să fie administrat cu precauţie la pacienţii ce
manifestă simptome de depresie. Tendinţele suicidare pot fi prezente. Datorită posibilităţii
supradozajului voluntar, acestor pacienţi trebuie să li se furnizeze cantitatea cea mai mică de
medicament posi bilă. Depresia preexistentă poate fi d emascată în timpul utilizării zolpidem. Deoarece
i nsomnia poate fi un simptom de depresie, pacientul trebuie reevaluat dacă insomnia persist ă
Utilizarea la pacienţii cu antecedente de abuz de medicamente sau de alcool etilic
Benzodiazepinele şi medicamentele de tip benzodiazepinic trebuie utilizate cu extremă precauţie la
pacienţii cu antecedente de consum abuziv de alcool etilic sau medicamente. Aceşti pacienţi trebuie
atent supravegheaţi în timpul tratamentului cu ta rtrat de zolpidem, deoarece, în cazul lor, există riscul
dezvoltării toleranţei şi dependenţei psihologice.
Zolpidem Aurobindo conține lactoză. Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la galactoză,
deficit de lactază Lapp sau sindrom de malabsorbție la glucoză -galactoză nu trebuie să ia acest
medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Se recomandă precauţie când sunt utilizate alte medicamente psihoactive.
Zolpidem nu trebuie administrat concomitet cu alco olul etilic. Efectul sedativ poate fi amplificat când
acest medicament este utilizat în asociere cu alcoolul etilic. Acesta afectează capacitatea de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje.
Creşterea efectului deprimant central poate să apară în cazul utilizării concomitente cu antipsihotice
(neuroleptice), hipnotice, anxiolitice/sedative /relaxante musculare, medicamente antidepresive,
analgezice narcotice, medicamente antiepileptice, anestezice şi antihistaminice sedative. Prin urmare,
este necesară pr udență atunci când Zolpidem Aurobindo este utilizat în asociere cu alte deprimante ale
SNC (vezi pct. 4.8 şi 5.1).
De asemenea, în cazul administrării concomitente cu analgezice narcotice, poate apărea accentuarea
stării de euforie, ducând la o sporire a gradului de dependenţă psihologică.
Nu au fost descrise interacțiuni farmacocinetice sau farmacodinamice semnificative clinic cu inhibitori
selectivi ai recaptarii serotoninei (fluoxetin și sertralina) .
Tartratul de zolpidem este metabolizat prin inte rmediul unor enzime ale citocromului P450. Enzima
principală este CYP3A4, dar și CYP1A2 este implicată.
Rifampicina induce metabolizarea tartratului de zolpidem, rezultând o scădere a concentraţiei
plasmatice maxime cu aproximativ 60% şi, posibil, o scădere a eficacităţii. De asemenea, sunt de
aşteptat efecte similare şi în cazul utilizării altor inductoare puternice ale enzimelor citocromului P450.
Substanțele care inhiba enzimele hepatice (în special CYP3A4) pot crește concentrațiile plasmatice și
creș te activitatea zolpidemului. Cu toate acestea, atunci când zolpidem este administrat cu itraconazol
(inhibitor al CYP3A4), efectele farmacocinetice și farmacodinamice nu sunt semnificativ diferite.
Relevanța clinică a acestor rezultate nu este cunoscută.
Administrarea concomitentă de zolpidem și ketoconazol, care este un inhibitor puternic al CYP3A4, a
pre lungit timpul de înjumătățire al zolpidem ului. Expunerea totală de zolpidem a crescut cu 83%, iar
clearance- ul oral aparent a fost scăzut . Nu este necesar să se efectueze o ajustare a dozelor de rutină,
dar pacientul trebuie informat cu privire la creșterea potențială a efectului sedativ atunci când
ketoconazol ul și zolpidem ul sunt utilizate concomitent. Scăderea dozei de zolpidem poate fi luată în
considerare atunci când tratamentul cu ketoconazol este introdus.
C ând tartratul de zolpidem a fost administrat cu warfarină, haloperidol, clorpromazină, itraconazol,
digoxin, r anitidină, cimetidină nu au fost observate interacţiuni farmacocineti ce semnificative.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date suficiente pentru a permite evaluarea siguranţei administrării tartratului de zolpidem în
timpul sarcinii și alăptarii. La om, siguranţa administrării în timpul sarcinii nu a fost stabilită deşi
studiile efectuate la animale nu au evidenţiat efecte teratogene sau embriotoxice. De aceea zolpidem
nu trebuie să fie utilizat în timpul sarcinii, în mod special în timpul primului trimestru.
Dacă medicamentul este prescris unei fem ei aflată la vârsta fertilă, aceasta trebuie atenţionată să se
adreseze medicului curant în momentul în care intenţionează să rămână gravidă sau presupune că este
gravidă, pentru a primi recomandări în ceea ce priveşte întreruperea tratamentului.
Dacă, di n motive medicale întemeiate, tartratul de zolpidem este administrat în ultima perioadă a
sarcinii sau în timpul travaliului, din cauza acţiunii farmacologice a acestui medic ament, pot fi
aşteptate efecte asupra nou-născutului cum sunt hipotermia, hipotoni a şi deprimarea respiratorie
moderată.
Nou -născuţii ale căror mame au fost tratate cronic cu benzodiazepine sau medicamente de tip
benzodiazepinic în ultima perioadă a sarcinii pot dezvolta simptome de între rupere în perioada
postnatală, ca rezultat al de pendenţei fizice.
Alăptarea
Tartratul de zolpidem se elimină în laptele matern în cantităţi minime. De aceea, tartratul de zolpidem
nu trebuie utilizat în timpul alăptării, deoarece efectele asupra sugarului nu au fost studiate.
Fertilitatea
Studiile la animale nu au evidențiat efecte adverse asupra fertilității masculine sau feminine. Efectele
observate au fost limitate la cicluri neregulate estrogenice și intervale prelungite precoitale la o doză
mare .
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehic ule şi de a folosi utilaje
Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje poate fi influenţată în mod negativ prin
sedare, amnezie, scădere a capacităţii de concentrare şi afectare a funcţiei musculare. În cazul în care
se suprapune o durată insuficientă de somn (mai puțin de 7-8 ore), poate creşte probabilitatea ca starea
de vigilenţă să fie afectată (vezi pct. 4.5).
4.8 Reacţii adverse
Aceste reacţii adverse par a fi legate de sensibilitatea individuală şi apar mai frecvent în prima oră
după administrarea medicamentului, dacă pacientul nu merge la culcare sau dacă nu adoarme imediat
(vezi pct 4.2).
Reacţiile adverse ale medicamentului sunt enumerate în tabelul de mai jos folosind următoarea
convenţie:
Foarte frecvente (>1/10 ); frecvente (>1 /100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (>1/1000 şi < 1/100); rare
(>1/10000 şi < 1/1000); foarte rare (< 1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată pe
baza datelor disponibile).
Există dovezi privind legătura dintre doză și reacţiile adverse asociate cu utilizarea tartratului de
zolpidem, în special în ceea ce priveşte anumite efecte la nivelul SNC. Teoretic ele ar trebui să fie mai
puţine dacă zolpidemul este luat imediat înainte de culcare. Ele se produc cel mai frecvent la pacienţii
v ârstnici.
COS
Frecvenţă
Frecvente Mai puţin
frecvente
Rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări ale
sistemului
imunitar
Angioedem
Tulburări psihice Halucinaţii, agitaţie,
coşmaruri, emoţii
diminuate, confuzie
Iritabilitate Scăderea
libidoului
Nelinişte,
agresivitate, iluzii,
furie, psihoze,
comportament
anormal,
somnambulism
(vezi pct. 4.4),
dependenţă (după
întreruperea
tratamentului pot
apărea simptome
de întrerupere sau
fenomene de
rebound), depresie
Tulburări ale
sistemului nerv os
Somnolenţă,
cefalee, ameţeli,
insomnie agravată,
amnezie
anterogradă
(efectele amneziei
pot fi asociate cu
comportament
inadecvat),
somnolență în timpul
zilei următoare,
vigilenţă scăzută
Ataxie Scăderea nivelului
de conştienţă
Tulburări oculare Diplopie
Tulburări ale Vertij
Aceste efecte se produc predominant la începutul tratamentului sau la pacienţii vârstnici şi în mod
obişnuit dispar odată cu administrările repetate.
Amnezia
Amnezia anterogradă se poate produce în timpul administrării tratamentului, riscul crescând la doze
mai mari. Pentru a scădea riscul de apariție a acesteia, pacie nţii trebuie să se asigure că vor putea să
doarmă fără întrerupere 7 - 8 ore. Efectele amneziei pot fi asociate comportamentului inadecvat (vezi
pct. 4.4).
Depresia
Depresia preexistentă poate deveni manifestă în timpul utilizării de benzodiazepine sau substanţe
înrudite cu benzodiazepinele (vezi pct. 4.4.).
Reacţii psihice şi “paradoxale”
Se pot produce reacţii cum ar fi neliniştea, agitaţia, iritabilitatea, agresivitatea, iluzii, furia, coşmaruri,
insomnie agravată, halucinaţii, psihoze, comportament i nadecvat şi alte reacţii adverse
comportamentale , când sunt utilizate benzodiazepine sau substanţe înrudite cu benzodiazepinele.
Aceste reacţii sunt cel mai probabil să se producă la pacienţii vârstnici (vezi pct. 4.4.).
Dependenţa
Utilizarea (chiar la do ze terapeutice) poate conduce la dependent fizică: întreruperea tratamentului
poate conduce la fenomene de întrerupere sau de rebound (vezi pct. 4.4.).
Dependenţa psihică se poate produce. Abuzul a fost raportat la cei cu antecedente de abuz de
medicamente.
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicam entului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din
domeniul sănă tății sunt rugați să raporteze orice reacți e adversă suspectat ă prin sistemul național de
urechii
şi labirintului
Tulburări
gastrointestinale
Diaree, greaţă,
vărsături, dureri
abdominale
Tulburări
hepatobiliare
Creşterea valorilor
concentraţiilor
enzimelor hepatice
Afecţiuni
cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat
Reacţii la nivel
cutanat
Erupţii cutanate
tranzitorii, prurit,
urticarie,
hiperhidroză
Tulburări
musculoscheletice
şi ale
ţesutului
conjunctiv
Slăbiciune
musculară
Tulburări
generale
Oboseală Reacţii
paradoxale
Tulburări ale
mersului, toleranţă
medicamentoasă,
căderi
(predominant la
pacienţii vârstnici
şi atunci când
zolpidemul nu a
fost administrat
conform
recomandărilor de
prescriere).
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
În cad rul raportăr ilor de supradozaj cu tartrat de zolpidem ca medicament unic sau cu alte substanţe
deprimante ale SNC (incluzând alcoolul etilic), au fost raportate afectarea stării de conştienţă de la
somnolenţă până la comă uşoară cu efect letal.
Pacienţii s -au recuperat complet după utilizarea unor doze de până la 400 mg tartrat de zolpidem, de
40 de ori mai mari decât doza recomandată .
Trebuie instituite măsuri generale simptomatice şi de susţinere a funcţiilor vitale. Când este adecvat,
trebuie efectuat imediat lavaj gastric. Dacă este necesar, se administrează lichide intravenos. Dacă
golirea stomacului nu aduce niciun beneficiu, trebuie administrat cărbune activat pentru scăderea
absorbţiei. Trebuie luată în considerare monitorizarea funcţiei respiratorii şi cardiace în secția de
terapie intensivă. Administrarea medicamentelor sedative trebuie evitată, chiar şi în cazul apariţiei
excitaţiei.
Atunci când sunt observate simptome grave, trebuie luată în considerare administrarea de flumazenil.
Administr area de flumazenil poate contribui la apariţia de simptome neurologice (convulsii).
În tratamentul supradozajului cu orice medicament, trebuie avută în vedere posibilitatea unei
intoxicaţii polimedicamentoase.
Datorită volumului de distribuţie mare şi le gării de proteinele plasmatice ale tartratului de zolpidem,
hemodializa şi forţarea diurezei nu reprezintă măsuri eficiente.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: hipnotice şi sedative, medicamente înrudite cu benzodiazepinele
c odul ATC: N05CF02
Tartratul de zolpidem, o imidazopiridină, este un medicament hipnotic de tip benzodiazepinic. Studiile
experimentale au demonstrat că acesta are efecte sedative la doze mai mici decât cele necesare pentru
exe rcitarea efectelor anticonvulsivant, miorelaxant sau anxiolitic. Aceste efecte au legătură cu o
acţiune agonistă specifică la nivelul receptorilor centrali care aparţin complexului „receptor
macromolecular GABA - omega (BZ1 şi BZ2)“, modulând deschiderea c analului ionic de clor.
Tartratul de zolpidem acționează în principal asupra subtipului de receptor ω1 (BZ1) .
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Zolpidemul are atât o absorbţie rapidă cât şi o instalare rapidă a efectului hipnotic.
Biodisponibilitate a după administrarea orală este de 70%. În intervalul dozelor terapeutice, zolpidemul
prezintă o cinetică liniară. Concentraţiile plasmatice terapeutice sunt cuprinse între 80 şi 200 ng/ml.
T otuși, conce ntrațiile plasmatice inițiale la 5-15 minute au fos t mai mari cu Zolpidem Aurobindo.
Atunci când zolpidemul a fost administrat după o masă bogată în grăsimi ASC medie şi C
max au scăzut
cu 12% şi respectiv 34%, în timp ce t
max median a fost prelungit de la 1,0 la 1,75 ore. Timpul de
înjumătăţire a rămas ne schimbat (vezi pct. 4.2).
Distribuţie
La adulţi, volumul de distribuţie este de 0,54 l/kg, iar la vârstnici scade la 0,34 l/kg.
Legarea de proteinele plasmatice se face în proporţie de 92%. La nivelul primului pasaj hepatic se
metabolizează în proporţie de aproximativ 35%. S -a demonstrat că administrarea de doze repetate nu
modifică legarea de proteine, ceea ce indică lipsa competiţiei pentru situsurile de legare dintre tartratul
de zolpidem şi metaboliţii săi.
Eliminare
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este scurt. Timpul de înjumătăţire prin eliminare
median după administrare de tartrat de zopidem a fost de 2,85 ore (5mg) şi 2,65 ore (10 mg). Durata
de acţiune a zolpidemului este de până la 6 ore.
Toţi metaboliţii sunt inactivi din pun ct de vedere farmacologic şi sunt eliminaţi în urină (56%) şi în
materiile fecale (37%).
Studiile clinice au demonstrat faptul că tartratul de zolpidem nu este eliminat prin dializă.
Grupe speciale de pacienţi
La pacienţii cu insuficienţă renală s- a observat o scădere moderată a clearance- ului (independent de o
eventuală şedinţă de dializă). Ceilalţi parametrii farmacocinetici rămân nemodificaţi.
La pacienţii vârstnici şi la pacienţii cu insuficienţă hepatică, biodisp onibilitatea zolpidemului este
cres cută. Clearance- ul este scăzut şi timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este crescut
( aproximativ 10 ore ).
La pacienţii cu ciroză hepatică a fost observată o creştere de 5 ori a ASC şi p relungirea de 3 ori a
timpului de înjumătăţire plasmatică.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Efectele preclinice au fost observate doar la dozări situate mult deasupra valorilor de expunere umane
maxime şi de aceea sunt cu o semnificaţie mică pentru uz clinic. Datele non-clinice nu au evidențiat
nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenționale farmacologice privind evaluarea
siguranței, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, potențialul carcinogen și toxicitatea asupra
funcției de reproducere și dezvoltării .
6 PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu:
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Amidonglicolat de sodiu (tip A)
Stearat de magneziu.
Film:
Hipromeloză
Macr ogol
Dioxid de titan (E 171)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Blister din aluminiu PVC/PVDC: 7, 10, 14, 20, 30 și 500 comprimate filmate.
Sticlă de polietilenă de înaltă densitate (PEÎD ), sigilat cu dop de închidere din polipropilenă cu
nervuri.
Mărimi de ambalaj: 30, 100 și 500 comprimate filmate.
Flaconul PEÎD conține celofibră ca absorbant pentru a umple spațiul din sticlă .
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie com ercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Aurobindo Pharma (Malta ) Limited
Vault 14, Level 2, Valletta Waterfront,
Floriana FRN 1913
Malta
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6434/2014/01 -02 -03 -04 -05 -06 -07 -08 -09
6435/2014/01 -02 -03 -04 -05 -06 -07 -08 -09
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIE I
Data primei autorizări – Mai 2014.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Mai 2014
