PANTOPRAZOL TORRENT 20 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Pantoprazol Torrent 20 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 20 mg (echivalent cu pantoprazol sodic
sesquihidrat 22,56 mg).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent.
Comprimate ovale, biconvexe, de culoare galbenă, inscripţionate pe o faţă cu „20” cu cerneală brună.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani
Boala de reflux gastro-esofagian simptomatică.
Pentru controlul pe termen lung şi prevenirea recidivării esofagitei de reflux.
Adulţi
Prevenirea ulcerelor gastro-duodenale induse de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene non-
selective (AINS) la pacienţii care prezintă riscul de a necesita tratament continuu cu AINS (vezi pct.
4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Comprimatele nu trebuie mestecate sau zdrobite şi trebuie înghiţite întregi, cu apă, cu o oră înainte de
masă.
Doze recomandate
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
Boala de reflux gastro-esofagian simptomatică
Doza orală recomandată este de un comprimat gastrorezistent de Pantoprazol Torrent 20 mg pe zi. În
general, simptomele se ameliorează în 2-4 săptămâni. În cazul în care acest tratament nu este suficient,
ameliorarea simptomelor va avea loc, în mod normal, peste alte 4 săptămâni. După ce simptomele s-au
atenuat, recurenţa simptomelor poate fi controlată utilizând, la cerere, o schemă de administrare cu 20
2
mg o dată pe zi, la nevoie. O trecere la tratamentul continuu poate fi luată în considerare, în cazul în
care nu se realizează un control satisfăcător al simptomelor cu tratamentul la cerere.
Controlul pe termen lung şi prevenirea recidivării esofagitei de reflux
Pentru controlul pe termen lung, se recomandă o doză de întreţinere de un comprimat gastrorezistent
de Pantoprazol Torrent 20 mg pe zi, cu creşterea dozei la 40 mg pantoprazol pe zi, în caz de recurenţă.
Pantoprazol Torrent 40 mg este disponibil pentru această situaţie. După vindecarea recidivei, doza
poate fi din nou redusă la 20 mg de pantoprazol.
Adulţi:
Prevenirea ulcerelor gastro-duodenale induse de medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene non-
selective (AINS) la pacienţii care prezintă riscul de a necesita tratament continuu cu AINS
Doza orală recomandată este de un comprimat gastrorezistent de Pantoprazol Torrent 20 mg pe zi.
Grupe speciale
Copii cu vârsta sub 12 ani:
Pantoprazol Torrent nu este recomandat pentru utilizare la copii cu vârsta sub 12 ani, din cauza datelor
insuficiente cu privire la siguranţă şi eficacitate pentru această grupă de vârstă.
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg de pantoprazol
(vezi pct.4.4).
Insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală nu este necesară ajustarea dozei.
Vârstnici
La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la substituenţi cu benzimidazol sau la oricare dintre ceilalţi
excipienţi enumeraţi la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, enzimele hepatice trebuie monitorizate periodic pe durata
tratamentului cu pantoprazol, în special în cazul utilizării pe termen lung. În cazul în care valorile
enzimelor hepatice cresc, tratamentul trebuie întrerupt (vezi pct.4.2).
Co-administrare cu AINS
Utilizarea Pantoprazol Torrent 20 mg ca tratament de prevenire a ulcerelor gastroduodenale induse de
medicamente antiinflamatoare nesteroidiene neselective (AINS) trebuie limitată la pacienţii care
necesită tratament continuu cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene neselective şi care prezintă
un risc ridicat de a dezvolta complicaţii gastrointestinale. Riscul ridicat trebuie evaluat în funcţie de
factorii individuali de risc, de exemplu, vârstă înaintată ( peste 65 de ani), antecedente de ulcer gastric
sau duodenal sau de hemoragie gastro-intestinală superioară.
La apariţia simptomelor alarmante
La apariţia oricărui simptom alarmant (de exemplu, scăderea în greutate semnificativă neintenţionată,
vărsături recurente, disfagie, hematemeză, anemie sau melenă) şi când este suspectat sau prezent
ulcerul gastric, trebuie exclus caracterul malign, pentru că tratamentul cu pantoprazol poate ameliora
simptomele şi întârzia diagnosticul.
3
Dacă simptomele persistă, chiar dacă este administrat un tratament adecvat, se va lua în considerare
efectuarea investigaţilor suplimentare.
Administrare concomitentă cu atazanavir
Administrarea concomitentă de atazanavir cu inhibatori de pompă de protoni nu este recomandată
(vezi pct. 4.5). În cazul în care este inevitabilă administrarea concomitentă de atazanavir şi un inhibitor
de pompă de protoni, se recomandă monitorizarea clinică atentă (de exemplu, încărcătura virală),
precum şi creşterea dozei de atazanavir la 400 mg, cu 100 mg de ritonavir. Nu trebuie depăşită doza
zilnică de 20 mg de pantoprazol.
Influenţă asupra absorbţiei vitaminei B12
Pantoprazolul, similar tuturor medicamentelor care inhibă secreţia acidă, poate reduce absorbţia
vitaminei B12 (ciancobalamină) din cauza hipo- sau aclorhidriei. Acest aspect trebuie luat în
considerare la pacienţii cu deficit de vitamina B12 sau la cei care prezintă factori de risc privind
malabsorbţia vitaminei B12, în terapia de lungă durată sau în cazul în care sunt observate simptomele
clinice respective.
Tratament pe termen lung
În tratamentul pe termen lung, în special atunci când perioada de tratament depăşeşte 1 an, pacienţii
trebuie menţinuţi sub supraveghere periodică.
Infecţii gastrointestinale cauzate de bacterii
Pantoprazolul, similar celorlaltor inhibitorii de pompă de protoni (IPP), poate spori numărul de
bacterii prezente în mod normal în tractul gastrointestinal superior. Tratamentul cu Pantoprazol
Torrent poate conduce la un risc uşor sporit de infecţii gastrointestinale cauzate de bacterii precum
Salmonella şi Campylobacter.
Hipomagneziemie
S-a raportat apariţia de hipomagneziemie severă la pacienţii trataţi cu medicamente inhibitoare de
pompă de protoni (IPP), precum pantoprazol, timp de cel puţin trei luni şi în majoritatea cazurilor timp
de un an. Pot apărea manifestări grave ale hipomagneziemiei precum fatigabilitate, tetanie, delir,
convulsii, ameţeli, aritmii ventriculare, însă aceste manifestări pot avea debut insidios şi pot fi trecute
cu vederea. La pacienţii cei mai afectaţi, în majoritatea cazurilor, simptomele de hipomagneziemie s-
au ameliorat după începerea tratamentului cu magneziu şi încetarea administrării de IPP.
În cazul pacienţilor la care se anticipează un tratament de lungă durată sau la cei cărora li se
administrează IPP împreună cu digoxină sau alte medicamente care pot determina apariţia
hipomagneziemiei (de exemplu, diuretice), profesioniştii din domeniul sănătăţii trebuie să aibă în
vederea determinarea concentraţiei de magneziu din sânge înainte de începerea tratamentului cu IPP şi
periodic, în timpul tratamentului.
Fracturi osoase
Administrarea de medicamente inhibitoare de pompă de protoni (IPP), în special în doze mari şi pe
perioade îndelungate (peste 1 an), poate creşte moderat riscul de fractură de şold, fractură radio-
carpiană şi de coloană vertebrală predominant la pacienţii vârstnici sau la pacienţii cu alţi factori de
risc cunoscuţi. Studiile observaţionale indică faptul că medicamentele inhibitoare de pompă de protoni
pot determina creşterea cu 10-40% a riscului de fracturi. În anumite cazuri, respectiva creştere a
riscului de fracturi este determinată de alţi factori de risc. Pacienţii cu risc de apariţie a osteoporozei
trebuie trataţi conform ghidurilor clinice curente şi trebuie să beneficieze de un aport adecvat de
vitamina D şi calciu.
Lupus eritematos cutanat subacut (LECS)
Inhibitorii de pompă de protoni sunt asociați cu cazuri foarte rare de LECS. Dacă apar leziuni, mai
ales în zonele expuse la soare ale pielii, și dacă acestea sunt însoțite de artralgie, pacientul trebuie să
se adreseze imediat medicului, iar profesionistul în domenul sănătății trebuie să ia în considerare
4
oprirea administrării Pantoprazol Torrent. Apariţia LECS după tratamentul anterior cu un inhibitor de
pompă de protoni poate crește riscul de LECS în cazul utilizării altor inhibitori de pompă de protoni.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectul pantoprazolului asupra absorbţiei altor medicamente
Din cauza inhibării puternice şi de durată a secreţiei de acid gastric, pantoprazolul poate reduce
absorbţia medicamentelor a căror biodisponibilitate este dependentă de pH-ul gastric, cum este cazul
unor antifungice azole precum ketoconazol, itraconazol, posaconazol şi alte medicamente precum
erlotinibul.
Medicamente pentru tratamentul HIV (atazanavir)
Administrarea concomitentă de atazanavir şi a altor medicamente pentru tratamentul HIV, a căror
absorbţie este dependentă de pH, cu inhibitori de pompă de protoni poate avea drept rezultat o
reducere substanţială a biodisponibilităţii acestor medicamente pentru tratamentul HIV şi poate afecta
eficienţa lor. Din acest motiv, nu este recomandată administrarea concomitentă a inhibitorilor de
pompă de protoni cu atazanavir (vezi pct. 4.4).
Anticoagulante cumarinice (fenprocumon sau warfarină)
Deşi nu a fost observată nicio interacţiune pe parcursul administrării concomitente de fenprocumon
sau warfarină, în studiile clinice farmacocinetice au fost reportate câteva cazuri izolate de modificări
ale valorii raportului normalizat internaţional (INR) pe parcursul tratamentului concomitent în
perioada ulterioară punerii pe piaţă. Astfel, la pacienţii trataţi cu anticoagulante cumarinice (de
exemplu, fenprocumon sau warfarină), se recomandă monitorizarea timpului de protrombină /INR
înainte de iniţierea, după finalizarea sau pe parcursul utilizării neregulate a pantoprazol.
Alte studii privind interacţiunile
Pantoprazolul este metabolizat în mare parte la nivelul ficatului, prin intermediul sistemului enzimatic
citocrom P450. Principala cale de metabolizare este demetilarea de către CYP2C19, iar printre
celelalte căi de metabolizare se numără oxidarea de către CYP3A4. Studiile privind interacţiunile cu
medicamente metabolizate pe aceleaşi căi, precum carbamazepină, diazepam, glibenclamidă, nifedipin
şi contraceptive orale care conţin levonorgestrel şi etinilestradiol nu au indicat interacţiuni clinice
semnificative.
Rezultatele unei serii de studii privind interacţiunile au demonstrat că pantoprazolul nu influenţează
metabolizarea substanţelor active metabolizate de CYP1A2 (precum cafeina, teofilina), CYP2C9
(precum piroxicam, diclofenac, naproxen), CYP2D6 (precum metoprolol), CYP2E1 (precum etanol)
sau nu interferează cu absorbţia digoxinei asociată cu p-glicoproteina.
Nu au fost semnalate niciun fel de interacţiuni cu antiacidele administrate concomitent.
Au fost, de asemenea, realizate studii privind interacţiunile la administrarea concomitentă a
pantoprazolului cu anumite antibiotice (claritromicină, metronidazol, amoxicilină). Nu au fost
observate niciun fel de interacţiuni clinice relevante.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date relevate privind utilizarea pantoprazolului la femei gravide. Studiile efectuate la
animale au arătat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct.5.3). Nu se cunoaşte riscul
potenţial pentru oameni.
Pantoprazol Torrent nu trebuie utilizat în timpul sarcinii cu excepţia cazului în care este absolut
necesar.
Alăptarea
Studiile efectuate la animale au demonstrat excreţia de pantoprazol în laptele matern. A fost raportată
excreţia în laptele matern uman. De aceea, o decizie cu privire la continuarea/întreruperea alăptării sau
5
continuarea/întreruperea terapiei cu Pantoprazol Torrent trebuie luată având în vedere beneficiile
alăptării pentru copil şi beneficiile terapiei cu Pantoprazol Torrent pentru mamă.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pot apărea reacţii adverse la medicament precum senzaţia de ameţeală şi tulburări de vedere (vezi pct.
4.8). Dacă sunt afectaţi, pacienţii nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Aproximativ 5 % dintre pacienţi pot manifesta reacţii adverse la medicament (RAM). Cele mai de
frecvente RAM sunt diareea şi cefaleea, ambele apărând la aproximativ 1 % dintre pacienţi.
Tabelul de mai jos prezintă reacţiile adverse raportate la utilizarea de pantoprazol, acestea sunt
prezentate în următoarea ordine a frecvenţei:
Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare
(≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată pe
baza datelor disponibile). Pentru toate reacţiile adverse raportate în experienţa ulterioară punerii pe
piaţă, nu este posibilă aplicarea unui criteriu de frecvenţă şi astfel, acestea sunt menţionate ca având o
frecvenţă „necunoscută”.
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a
gravităţii.
Tabelul 1. Reacţii adverse observate în timpul studiilor clinice cu pantoprazol şi în experienţa
ulterioară punerii pe piaţă.
Frecvenţă
Aparate
şi organe Mai puţin
frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări
hematologice şi
limfatice Agranulocitoză Trombocitopenie;
Leucopenie;
Pancitopenie
Tulburări ale
sistemului
imunitar Hipersensibilitate
(inclusiv reacţii
anafilactice şi şoc
anafilactic)
Tulburări
metabolice şi de
nutriţie Hiperlipidemii şi
creşteri ale
valorilor lipidelor
(trigliceride,
colesterol);
modificări ale
greutăţii
corporale Hiponatremie
Hipomagneziemie
(vezi pct. 4.4 )
Tulburări psihice Tulburări ale
somnului Depresie (şi toate
simptomele de
agravare) Dezorientare (şi
toate simptomele
de agravare) Halucinaţii;
Confuzie (în
special la pacienţii
predispuşi, precum
şi agravarea
acestor simptome
în cazul
preexistenţei lor)
6
Frecvenţă
Aparate
şi organe Mai puţin
frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări ale
sistemului nervos Cefalee;
Ameţeală Tulburări ale
gustului
Tulburări oculare Tulburări de
vedere / vedere
înceţoşată
Tulburări
gastrointestinale Diaree;
greaţă /
vărsături;
Distensie
abdominală şi
balonare;
Constipaţie;
Xerostomie;
Durere şi
disconfort
a
bdominal
Tulburări
hepatobiliare Valori mari ale
enzimelor
hepatice
(transaminaze,
γ-GT) Creştere a
concentraţiei de
bilirubină Leziuni
hepatocelulare;
Icter;
Insuficienţă
hepatocelulară
Afecţiuni
cutanate şi ale
ţesutului
subcutanat Erupţii cutanate
tranzitorii /
exantem /
erupţii; Prurit Urticarie;
Angioedem Sindrom Stevens-
Johnson; sindrom
Lyell; Eritem
polimorf;
Fotosensibilitate;
Lupus eritematos
cutanat subacut
(vezi punctul 4.4).
Tulburări
musculoscheletice
şi ale ţesutului
conjunctiv Fractură de
şold, fractură
radio-carpiană
sau de coloană
vertebrală (vezi
pct. 4.4) Artralgie;
Mialgie
Tulburări renale
şi ale căilor
urinare Nefrită interstiţială
Tulburări ale
aparatului genital
şi sânului Ginecomastie
Tulburări
generale şi la
nivelul locului de
administrare Astenie,
fatigabilitate şi
stare generală
de rău Creşterea
temperaturii
corporale;
Edem periferic
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
7
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu există simptome cunoscute ale supradozajului la om.
Dozele de până la 240 mg administrate intravenos într-un interval de 2 minute au fost bine tolerate.
Deoarece pantoprazol se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu se elimină uşor prin
dializă.
În caz de supradoză cu semne clinice de intoxicaţie, în afară de tratament simptomatic şi suportiv, nu
există recomandări terapeutice specifice.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Inhibitori de pompă de protoni, codul ATC: A02BC02
Mecanism de acţiune
Pantoprazol este un substitut de benzimidazol care inhibă secreţia acidă gastrică prin blocarea
specifică la nivelul pompelor de protoni din celulele parietale.
Pantoprazol este convertit la forma sa activă, în mediul acid al canaliculilor celulelor parietale, unde
inhibă enzima ATP-aza H+/K+, adică etapa finală de producere a acidului clorhidric în stomac.
Inhibarea este dependentă de doză şi afectează atât secreţia acidă bazală cât şi secreţia acidă provocată.
La majoritatea pacienţilor, simptomele dispar după 2 săptămâni. Similar altor inhibitori de pompă de
protoni şi inhibitori ai receptorilor H2, tratamentul cu pantoprazol determină o reducere a acidităţii la
nivelul stomacului şi ca urmare provoacă o creştere a gastrinemiei, proporţională cu reducerea
acidităţii. Creşterea gastrinemiei este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzimă distal faţă
de nivelul receptorilor celulari, acesta poate inhiba secreţia de acid clorhidric, independent de
stimularea provocată de alte substanţe (acetilcolină, histamină, gastrină). Efectul este identic,
indiferent dacă medicamentul este administrat oral sau intravenos.
Valorile gastrinei în condiţii de repaus alimentar cresc sub influenţa pantoprazolului. La utilizarea pe
termen scurt, în majoritatea cazurilor aceste valori nu depăşesc limita superioară a valorilor normale.
În timpul unui tratament pe termen lung, concentraţiile de gastrină se dublează, în cele mai multe
cazuri. Cu toate acestea, o creştere excesivă apare numai în cazuri izolate. Ca urmare, în timpul unui
tratament de lungă durată o creştere uşoară spre moderată a numărului de celule endocrine (ECL) din
stomac se constată într-un număr mic de situaţii (de la hiperplazie simplă la hiperplazie
adenomatoidă). Cu toate acestea, conform studiilor efectuate până în prezent, nu a fost constatată
formarea de precursori carcinoizi (hiperplazie atipică) sau carcinoizi gastrici la oameni, după cum s-a
descoperit în cadrul experimentelor efectuate la animale (vezi pct. 5.3.).
Conform rezultatelor studiilor efectuate la animale, nu se poate exclude influenţa unui tratament de
lungă durată cu pantoprazol, de peste un an, asupra parametrilor endocrini ai tiroidei.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Farmacocinetică generală
Absorbţie
8
Pantoprazolul se absoarbe rapid iar concentraţia plasmatică maximă este atinsă după administrarea
orală a unei doze unice de 40 mg. Concentraţiile plasmatice maxime de aproximativ 2 – 3 μg/ml se
ating în medie la 2,5 ore după administrare şi aceste valori rămân constante după administrări repetate.
Farmacocinetica nu variază după administrarea unei doze unice sau repetate. În intervalul dintre doze
cuprins între 10 şi 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară atât după administrarea
orală, cât şi după cea intravenoasă.
S-a constatat că biodisponibilitatea absolută obţinută dintr-un comprimat este de aproximativ 77 %.
Ingestia concomitentă de alimente nu influenţează valoarea ASC, concentraţia serică maximă, şi în
consecinţă, biodisponibilitatea. Prin ingestia concomitentă de alimente va creşte doar variabilitatea
perioadei de absorbţie.
Distribuţie
Legarea pantoprazolului de proteinele serice este de aproximativ 98 %. Volumul de distribuţie este de
aproximativ 0,15 l/kg.
Eliminare
Substanţa este metabolizată aproape exclusiv la nivelul ficatului. Principala cale de metabolizare este
demetilarea de către CYP2C19, cu o conjugare ulterioară cu sulfatul, iar printre celelalte căi de
metabolizare se numără oxidarea de către CYP3A4. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare
este de aproximativ 1 oră, iar clearance-ul este de circa 0,1 l/h/kg. Au existat câteva cazuri de
eliminare întârziată la unii subiecţi. Din cauza legăturii specifice a pantoprazolului cu pompele de
protoni din celula parietală, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare nu este corelat cu o
durată de acţiune mult mai lungă (inhibarea secreţiei de acid). Eliminarea renală reprezintă principala
cale de excreţie (aproximativ 80 %) pentru metaboliţii pantoprazolului, restul fiind excretat prin
fecale. Principalul metabolit existent atât în ser, cât şi în urină, este desmetilpantoprazolul, care se
conjugă cu sulfatul. Timpul de înjumătăţire plasmatică al principalului metabolit (aproximativ 1,5 h)
nu este mai mare decât cel al pantoprazolului.
Caracteristici la pacienţi/grupe speciale de subiecţi
Aproximativ 3 % din populaţia europeană prezintă un deficit funcţional al enzimei CYP2C19 şi aceste
persoane au fost identificate ca metabolizatori cu activitate enzimatică redusă. La aceşti pacienţi,
metabolizarea pantoprazolului este catalizată probabil în principal de CYP3A4. După administrarea
unei doze unice de pantoprazol de 40 mg, aria medie de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie
de timp a fost de aproximativ 6 ori mai mare la metabolizatorii cu activitate enzimatică redusă decât la
subiecţii cu enzima CYP2C19 funcţională (metabolizatori cu activitate enzimatică extensivă). Valorile
medii ale concentraţiilor plasmatice maxime au crescut cu aproximativ 60 %. Aceste constatări nu au
implicaţii în ceea ce priveşte schema de tratament cu pantoprazol.
Nu este recomandată reducerea dozei când pantoprazolul este administrat la pacienţi cu insuficienţă
renală (inclusiv pacienţi trataţi prin dializă). Similar altor subiecţi sănătoşi, timpul de înjumătăţire
plasmatică al pantoprazolului este scurt şi în această situaţie. Pantoprazolul se va elimina prin dializă
numai în cantităţi foarte reduse. Deşi principalul metabolit are un timp de înjumătăţire plasmatică
întârziat într-o proporţie moderată (2 – 3 h), excreţia este totuşi rapidă şi astfel nu are loc acumularea.
Deşi pentru pacienţii cu ciroză hepatică (clasele Child A şi B), valorile de înjumătăţire cresc până la 7
-9 h şi valorile ASC se măresc cu un coeficient cuprins între 5 şi 7, concentraţia serică maximă fiind
doar uşor mărită cu un coeficient de 1,5 în comparaţie cu subiecţii sănătoşi.
De asemenea, o uşoară creştere a valorilor ASC şi Cmax la voluntarii vârstnici faţă de subiecţii mai
tineri nu este relevantă din punct de vedere clinic.
Copii
După administrarea orală a unor doze unice de 20 sau 40 mg de pantoprazol la copii cu vârste cuprinse
între 5 şi 16 ani, valorile ASC şi Cmax se situau în intervalul corespunzător valorilor de la adulţi.
După administrarea intravenoasă a unor doze unice de 0,8 sau 1,6 mg/kg de pantoprazol la copii cu
vârste cuprinse între 2 şi 16 ani nu s-a constatat nicio asociere semnificativă între clearance-ul
pantoprazolului şi vârstă sau greutatea corporală. Valoarea ASC şi volumul de distribuţie au fost
9
conforme cu datele obţinute la adulţi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În studiile cu privire la carcinogenitate cu durata de 2 ani la şobolani, s-au descoperit neoplasme
neuroendocrine. Suplimentar, în cadrul unui studiu s-au descoperit papiloame cu celule scuamoase în
partea anterioară a stomacului şobolanilor. Mecanismul care duce la formarea de tumori carcinoide
gastrice după administrarea benzimidazolilor substituiţi a fost atent investigat şi duce la concluzia că
este o reacţie secundară la creşterea masivă a gastrinemiei, care apare la şobolan în timpul
tratamentului cu doze mari, pe termen lung. În studii cu durata de doi ani la rozătoare, s-a observat un
număr crescut de tumori hepatice la şobolani şi la femelele de şoarece şi au fost interpretate ca fiind
datorate metabolizării hepatice intense a pantoprazolului.
S-a observat o uşoară creştere a modificărilor neoplazice ale tiroidei în grupul şobolanilor care au
primit cea mai mare doză (200 mg/kg). Incidenţa acestor neoplasme este asociată cu modificările
induse de pantoprazol în descompunerea tiroxinei în ficatul şobolanilor. Nu se aşteaptă efecte
secundare asupra glandelor tiroide deoarece doza terapeutică la om este scăzută.
În timpul studiilor privind reproducerea la animale, s-au observat semne de fetotoxicitate uşoară în
cazul dozelor de peste 5 mg/kg.
Investigaţiile nu au evidenţiat dovezi cu privire la fertilitate redusă sau efecte teratogenice.
S-a studiat penetrarea placentei la şobolan şi s-a descoperit că aceasta creşte odată cu vârsta sarcinii.
Ca urmare, concentraţia de pantoprazol la fetus creşte cu puţin timp înainte de naştere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu:
Manitol
Crospovidonă tip B
Hidroxipropilceluloză (Klucel LF)
Carbonat de sodiu anhidru
Stearat de calciu
Film:
Hipromeloză
Dioxid de titan (E 171)
Oxid galben de fer (E 172)
Propilenglicol
Copolimer de acid metacrilic şi acrilat de etil (1:1)
Trietil citrat
Talc
Cerneala brună de inscripţionare (Opacode S-1-16530) conţine: Shellac Glaze, alcool n-butilic, oxid
negru de fer (E 172), oxid roşu de fer (E 172), propilenglicol (E1520), oxid galben de fer (E 172)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
10
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30 ºC.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 3 blistere din OPA -Alu-PVC/ Al a câte 10 comprimate gastrorezistente
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Torrent Pharma S.R.L
Str. Știrbei Vodă, nr 36, etaj 2, sector 1, Bucureşti,
România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6347/2014/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare - Aprilie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Marie 2017
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Pantoprazol Torrent 20 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 20 mg (echivalent cu pantoprazol sodic
sesquihidrat 22,56 mg).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent.
Comprimate ovale, biconvexe, de culoare galbenă, inscripţionate pe o faţă cu „20” cu cerneală brună.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani
Boala de reflux gastro-esofagian simptomatică.
Pentru controlul pe termen lung şi prevenirea recidivării esofagitei de reflux.
Adulţi
Prevenirea ulcerelor gastro-duodenale induse de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene non-
selective (AINS) la pacienţii care prezintă riscul de a necesita tratament continuu cu AINS (vezi pct.
4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Comprimatele nu trebuie mestecate sau zdrobite şi trebuie înghiţite întregi, cu apă, cu o oră înainte de
masă.
Doze recomandate
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
Boala de reflux gastro-esofagian simptomatică
Doza orală recomandată este de un comprimat gastrorezistent de Pantoprazol Torrent 20 mg pe zi. În
general, simptomele se ameliorează în 2-4 săptămâni. În cazul în care acest tratament nu este suficient,
ameliorarea simptomelor va avea loc, în mod normal, peste alte 4 săptămâni. După ce simptomele s-au
atenuat, recurenţa simptomelor poate fi controlată utilizând, la cerere, o schemă de administrare cu 20
2
mg o dată pe zi, la nevoie. O trecere la tratamentul continuu poate fi luată în considerare, în cazul în
care nu se realizează un control satisfăcător al simptomelor cu tratamentul la cerere.
Controlul pe termen lung şi prevenirea recidivării esofagitei de reflux
Pentru controlul pe termen lung, se recomandă o doză de întreţinere de un comprimat gastrorezistent
de Pantoprazol Torrent 20 mg pe zi, cu creşterea dozei la 40 mg pantoprazol pe zi, în caz de recurenţă.
Pantoprazol Torrent 40 mg este disponibil pentru această situaţie. După vindecarea recidivei, doza
poate fi din nou redusă la 20 mg de pantoprazol.
Adulţi:
Prevenirea ulcerelor gastro-duodenale induse de medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene non-
selective (AINS) la pacienţii care prezintă riscul de a necesita tratament continuu cu AINS
Doza orală recomandată este de un comprimat gastrorezistent de Pantoprazol Torrent 20 mg pe zi.
Grupe speciale
Copii cu vârsta sub 12 ani:
Pantoprazol Torrent nu este recomandat pentru utilizare la copii cu vârsta sub 12 ani, din cauza datelor
insuficiente cu privire la siguranţă şi eficacitate pentru această grupă de vârstă.
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg de pantoprazol
(vezi pct.4.4).
Insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală nu este necesară ajustarea dozei.
Vârstnici
La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la substituenţi cu benzimidazol sau la oricare dintre ceilalţi
excipienţi enumeraţi la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, enzimele hepatice trebuie monitorizate periodic pe durata
tratamentului cu pantoprazol, în special în cazul utilizării pe termen lung. În cazul în care valorile
enzimelor hepatice cresc, tratamentul trebuie întrerupt (vezi pct.4.2).
Co-administrare cu AINS
Utilizarea Pantoprazol Torrent 20 mg ca tratament de prevenire a ulcerelor gastroduodenale induse de
medicamente antiinflamatoare nesteroidiene neselective (AINS) trebuie limitată la pacienţii care
necesită tratament continuu cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene neselective şi care prezintă
un risc ridicat de a dezvolta complicaţii gastrointestinale. Riscul ridicat trebuie evaluat în funcţie de
factorii individuali de risc, de exemplu, vârstă înaintată ( peste 65 de ani), antecedente de ulcer gastric
sau duodenal sau de hemoragie gastro-intestinală superioară.
La apariţia simptomelor alarmante
La apariţia oricărui simptom alarmant (de exemplu, scăderea în greutate semnificativă neintenţionată,
vărsături recurente, disfagie, hematemeză, anemie sau melenă) şi când este suspectat sau prezent
ulcerul gastric, trebuie exclus caracterul malign, pentru că tratamentul cu pantoprazol poate ameliora
simptomele şi întârzia diagnosticul.
3
Dacă simptomele persistă, chiar dacă este administrat un tratament adecvat, se va lua în considerare
efectuarea investigaţilor suplimentare.
Administrare concomitentă cu atazanavir
Administrarea concomitentă de atazanavir cu inhibatori de pompă de protoni nu este recomandată
(vezi pct. 4.5). În cazul în care este inevitabilă administrarea concomitentă de atazanavir şi un inhibitor
de pompă de protoni, se recomandă monitorizarea clinică atentă (de exemplu, încărcătura virală),
precum şi creşterea dozei de atazanavir la 400 mg, cu 100 mg de ritonavir. Nu trebuie depăşită doza
zilnică de 20 mg de pantoprazol.
Influenţă asupra absorbţiei vitaminei B12
Pantoprazolul, similar tuturor medicamentelor care inhibă secreţia acidă, poate reduce absorbţia
vitaminei B12 (ciancobalamină) din cauza hipo- sau aclorhidriei. Acest aspect trebuie luat în
considerare la pacienţii cu deficit de vitamina B12 sau la cei care prezintă factori de risc privind
malabsorbţia vitaminei B12, în terapia de lungă durată sau în cazul în care sunt observate simptomele
clinice respective.
Tratament pe termen lung
În tratamentul pe termen lung, în special atunci când perioada de tratament depăşeşte 1 an, pacienţii
trebuie menţinuţi sub supraveghere periodică.
Infecţii gastrointestinale cauzate de bacterii
Pantoprazolul, similar celorlaltor inhibitorii de pompă de protoni (IPP), poate spori numărul de
bacterii prezente în mod normal în tractul gastrointestinal superior. Tratamentul cu Pantoprazol
Torrent poate conduce la un risc uşor sporit de infecţii gastrointestinale cauzate de bacterii precum
Salmonella şi Campylobacter.
Hipomagneziemie
S-a raportat apariţia de hipomagneziemie severă la pacienţii trataţi cu medicamente inhibitoare de
pompă de protoni (IPP), precum pantoprazol, timp de cel puţin trei luni şi în majoritatea cazurilor timp
de un an. Pot apărea manifestări grave ale hipomagneziemiei precum fatigabilitate, tetanie, delir,
convulsii, ameţeli, aritmii ventriculare, însă aceste manifestări pot avea debut insidios şi pot fi trecute
cu vederea. La pacienţii cei mai afectaţi, în majoritatea cazurilor, simptomele de hipomagneziemie s-
au ameliorat după începerea tratamentului cu magneziu şi încetarea administrării de IPP.
În cazul pacienţilor la care se anticipează un tratament de lungă durată sau la cei cărora li se
administrează IPP împreună cu digoxină sau alte medicamente care pot determina apariţia
hipomagneziemiei (de exemplu, diuretice), profesioniştii din domeniul sănătăţii trebuie să aibă în
vederea determinarea concentraţiei de magneziu din sânge înainte de începerea tratamentului cu IPP şi
periodic, în timpul tratamentului.
Fracturi osoase
Administrarea de medicamente inhibitoare de pompă de protoni (IPP), în special în doze mari şi pe
perioade îndelungate (peste 1 an), poate creşte moderat riscul de fractură de şold, fractură radio-
carpiană şi de coloană vertebrală predominant la pacienţii vârstnici sau la pacienţii cu alţi factori de
risc cunoscuţi. Studiile observaţionale indică faptul că medicamentele inhibitoare de pompă de protoni
pot determina creşterea cu 10-40% a riscului de fracturi. În anumite cazuri, respectiva creştere a
riscului de fracturi este determinată de alţi factori de risc. Pacienţii cu risc de apariţie a osteoporozei
trebuie trataţi conform ghidurilor clinice curente şi trebuie să beneficieze de un aport adecvat de
vitamina D şi calciu.
Lupus eritematos cutanat subacut (LECS)
Inhibitorii de pompă de protoni sunt asociați cu cazuri foarte rare de LECS. Dacă apar leziuni, mai
ales în zonele expuse la soare ale pielii, și dacă acestea sunt însoțite de artralgie, pacientul trebuie să
se adreseze imediat medicului, iar profesionistul în domenul sănătății trebuie să ia în considerare
4
oprirea administrării Pantoprazol Torrent. Apariţia LECS după tratamentul anterior cu un inhibitor de
pompă de protoni poate crește riscul de LECS în cazul utilizării altor inhibitori de pompă de protoni.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectul pantoprazolului asupra absorbţiei altor medicamente
Din cauza inhibării puternice şi de durată a secreţiei de acid gastric, pantoprazolul poate reduce
absorbţia medicamentelor a căror biodisponibilitate este dependentă de pH-ul gastric, cum este cazul
unor antifungice azole precum ketoconazol, itraconazol, posaconazol şi alte medicamente precum
erlotinibul.
Medicamente pentru tratamentul HIV (atazanavir)
Administrarea concomitentă de atazanavir şi a altor medicamente pentru tratamentul HIV, a căror
absorbţie este dependentă de pH, cu inhibitori de pompă de protoni poate avea drept rezultat o
reducere substanţială a biodisponibilităţii acestor medicamente pentru tratamentul HIV şi poate afecta
eficienţa lor. Din acest motiv, nu este recomandată administrarea concomitentă a inhibitorilor de
pompă de protoni cu atazanavir (vezi pct. 4.4).
Anticoagulante cumarinice (fenprocumon sau warfarină)
Deşi nu a fost observată nicio interacţiune pe parcursul administrării concomitente de fenprocumon
sau warfarină, în studiile clinice farmacocinetice au fost reportate câteva cazuri izolate de modificări
ale valorii raportului normalizat internaţional (INR) pe parcursul tratamentului concomitent în
perioada ulterioară punerii pe piaţă. Astfel, la pacienţii trataţi cu anticoagulante cumarinice (de
exemplu, fenprocumon sau warfarină), se recomandă monitorizarea timpului de protrombină /INR
înainte de iniţierea, după finalizarea sau pe parcursul utilizării neregulate a pantoprazol.
Alte studii privind interacţiunile
Pantoprazolul este metabolizat în mare parte la nivelul ficatului, prin intermediul sistemului enzimatic
citocrom P450. Principala cale de metabolizare este demetilarea de către CYP2C19, iar printre
celelalte căi de metabolizare se numără oxidarea de către CYP3A4. Studiile privind interacţiunile cu
medicamente metabolizate pe aceleaşi căi, precum carbamazepină, diazepam, glibenclamidă, nifedipin
şi contraceptive orale care conţin levonorgestrel şi etinilestradiol nu au indicat interacţiuni clinice
semnificative.
Rezultatele unei serii de studii privind interacţiunile au demonstrat că pantoprazolul nu influenţează
metabolizarea substanţelor active metabolizate de CYP1A2 (precum cafeina, teofilina), CYP2C9
(precum piroxicam, diclofenac, naproxen), CYP2D6 (precum metoprolol), CYP2E1 (precum etanol)
sau nu interferează cu absorbţia digoxinei asociată cu p-glicoproteina.
Nu au fost semnalate niciun fel de interacţiuni cu antiacidele administrate concomitent.
Au fost, de asemenea, realizate studii privind interacţiunile la administrarea concomitentă a
pantoprazolului cu anumite antibiotice (claritromicină, metronidazol, amoxicilină). Nu au fost
observate niciun fel de interacţiuni clinice relevante.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date relevate privind utilizarea pantoprazolului la femei gravide. Studiile efectuate la
animale au arătat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct.5.3). Nu se cunoaşte riscul
potenţial pentru oameni.
Pantoprazol Torrent nu trebuie utilizat în timpul sarcinii cu excepţia cazului în care este absolut
necesar.
Alăptarea
Studiile efectuate la animale au demonstrat excreţia de pantoprazol în laptele matern. A fost raportată
excreţia în laptele matern uman. De aceea, o decizie cu privire la continuarea/întreruperea alăptării sau
5
continuarea/întreruperea terapiei cu Pantoprazol Torrent trebuie luată având în vedere beneficiile
alăptării pentru copil şi beneficiile terapiei cu Pantoprazol Torrent pentru mamă.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pot apărea reacţii adverse la medicament precum senzaţia de ameţeală şi tulburări de vedere (vezi pct.
4.8). Dacă sunt afectaţi, pacienţii nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Aproximativ 5 % dintre pacienţi pot manifesta reacţii adverse la medicament (RAM). Cele mai de
frecvente RAM sunt diareea şi cefaleea, ambele apărând la aproximativ 1 % dintre pacienţi.
Tabelul de mai jos prezintă reacţiile adverse raportate la utilizarea de pantoprazol, acestea sunt
prezentate în următoarea ordine a frecvenţei:
Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare
(≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată pe
baza datelor disponibile). Pentru toate reacţiile adverse raportate în experienţa ulterioară punerii pe
piaţă, nu este posibilă aplicarea unui criteriu de frecvenţă şi astfel, acestea sunt menţionate ca având o
frecvenţă „necunoscută”.
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a
gravităţii.
Tabelul 1. Reacţii adverse observate în timpul studiilor clinice cu pantoprazol şi în experienţa
ulterioară punerii pe piaţă.
Frecvenţă
Aparate
şi organe Mai puţin
frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări
hematologice şi
limfatice Agranulocitoză Trombocitopenie;
Leucopenie;
Pancitopenie
Tulburări ale
sistemului
imunitar Hipersensibilitate
(inclusiv reacţii
anafilactice şi şoc
anafilactic)
Tulburări
metabolice şi de
nutriţie Hiperlipidemii şi
creşteri ale
valorilor lipidelor
(trigliceride,
colesterol);
modificări ale
greutăţii
corporale Hiponatremie
Hipomagneziemie
(vezi pct. 4.4 )
Tulburări psihice Tulburări ale
somnului Depresie (şi toate
simptomele de
agravare) Dezorientare (şi
toate simptomele
de agravare) Halucinaţii;
Confuzie (în
special la pacienţii
predispuşi, precum
şi agravarea
acestor simptome
în cazul
preexistenţei lor)
6
Frecvenţă
Aparate
şi organe Mai puţin
frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări ale
sistemului nervos Cefalee;
Ameţeală Tulburări ale
gustului
Tulburări oculare Tulburări de
vedere / vedere
înceţoşată
Tulburări
gastrointestinale Diaree;
greaţă /
vărsături;
Distensie
abdominală şi
balonare;
Constipaţie;
Xerostomie;
Durere şi
disconfort
a
bdominal
Tulburări
hepatobiliare Valori mari ale
enzimelor
hepatice
(transaminaze,
γ-GT) Creştere a
concentraţiei de
bilirubină Leziuni
hepatocelulare;
Icter;
Insuficienţă
hepatocelulară
Afecţiuni
cutanate şi ale
ţesutului
subcutanat Erupţii cutanate
tranzitorii /
exantem /
erupţii; Prurit Urticarie;
Angioedem Sindrom Stevens-
Johnson; sindrom
Lyell; Eritem
polimorf;
Fotosensibilitate;
Lupus eritematos
cutanat subacut
(vezi punctul 4.4).
Tulburări
musculoscheletice
şi ale ţesutului
conjunctiv Fractură de
şold, fractură
radio-carpiană
sau de coloană
vertebrală (vezi
pct. 4.4) Artralgie;
Mialgie
Tulburări renale
şi ale căilor
urinare Nefrită interstiţială
Tulburări ale
aparatului genital
şi sânului Ginecomastie
Tulburări
generale şi la
nivelul locului de
administrare Astenie,
fatigabilitate şi
stare generală
de rău Creşterea
temperaturii
corporale;
Edem periferic
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
7
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu există simptome cunoscute ale supradozajului la om.
Dozele de până la 240 mg administrate intravenos într-un interval de 2 minute au fost bine tolerate.
Deoarece pantoprazol se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu se elimină uşor prin
dializă.
În caz de supradoză cu semne clinice de intoxicaţie, în afară de tratament simptomatic şi suportiv, nu
există recomandări terapeutice specifice.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Inhibitori de pompă de protoni, codul ATC: A02BC02
Mecanism de acţiune
Pantoprazol este un substitut de benzimidazol care inhibă secreţia acidă gastrică prin blocarea
specifică la nivelul pompelor de protoni din celulele parietale.
Pantoprazol este convertit la forma sa activă, în mediul acid al canaliculilor celulelor parietale, unde
inhibă enzima ATP-aza H+/K+, adică etapa finală de producere a acidului clorhidric în stomac.
Inhibarea este dependentă de doză şi afectează atât secreţia acidă bazală cât şi secreţia acidă provocată.
La majoritatea pacienţilor, simptomele dispar după 2 săptămâni. Similar altor inhibitori de pompă de
protoni şi inhibitori ai receptorilor H2, tratamentul cu pantoprazol determină o reducere a acidităţii la
nivelul stomacului şi ca urmare provoacă o creştere a gastrinemiei, proporţională cu reducerea
acidităţii. Creşterea gastrinemiei este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzimă distal faţă
de nivelul receptorilor celulari, acesta poate inhiba secreţia de acid clorhidric, independent de
stimularea provocată de alte substanţe (acetilcolină, histamină, gastrină). Efectul este identic,
indiferent dacă medicamentul este administrat oral sau intravenos.
Valorile gastrinei în condiţii de repaus alimentar cresc sub influenţa pantoprazolului. La utilizarea pe
termen scurt, în majoritatea cazurilor aceste valori nu depăşesc limita superioară a valorilor normale.
În timpul unui tratament pe termen lung, concentraţiile de gastrină se dublează, în cele mai multe
cazuri. Cu toate acestea, o creştere excesivă apare numai în cazuri izolate. Ca urmare, în timpul unui
tratament de lungă durată o creştere uşoară spre moderată a numărului de celule endocrine (ECL) din
stomac se constată într-un număr mic de situaţii (de la hiperplazie simplă la hiperplazie
adenomatoidă). Cu toate acestea, conform studiilor efectuate până în prezent, nu a fost constatată
formarea de precursori carcinoizi (hiperplazie atipică) sau carcinoizi gastrici la oameni, după cum s-a
descoperit în cadrul experimentelor efectuate la animale (vezi pct. 5.3.).
Conform rezultatelor studiilor efectuate la animale, nu se poate exclude influenţa unui tratament de
lungă durată cu pantoprazol, de peste un an, asupra parametrilor endocrini ai tiroidei.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Farmacocinetică generală
Absorbţie
8
Pantoprazolul se absoarbe rapid iar concentraţia plasmatică maximă este atinsă după administrarea
orală a unei doze unice de 40 mg. Concentraţiile plasmatice maxime de aproximativ 2 – 3 μg/ml se
ating în medie la 2,5 ore după administrare şi aceste valori rămân constante după administrări repetate.
Farmacocinetica nu variază după administrarea unei doze unice sau repetate. În intervalul dintre doze
cuprins între 10 şi 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară atât după administrarea
orală, cât şi după cea intravenoasă.
S-a constatat că biodisponibilitatea absolută obţinută dintr-un comprimat este de aproximativ 77 %.
Ingestia concomitentă de alimente nu influenţează valoarea ASC, concentraţia serică maximă, şi în
consecinţă, biodisponibilitatea. Prin ingestia concomitentă de alimente va creşte doar variabilitatea
perioadei de absorbţie.
Distribuţie
Legarea pantoprazolului de proteinele serice este de aproximativ 98 %. Volumul de distribuţie este de
aproximativ 0,15 l/kg.
Eliminare
Substanţa este metabolizată aproape exclusiv la nivelul ficatului. Principala cale de metabolizare este
demetilarea de către CYP2C19, cu o conjugare ulterioară cu sulfatul, iar printre celelalte căi de
metabolizare se numără oxidarea de către CYP3A4. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare
este de aproximativ 1 oră, iar clearance-ul este de circa 0,1 l/h/kg. Au existat câteva cazuri de
eliminare întârziată la unii subiecţi. Din cauza legăturii specifice a pantoprazolului cu pompele de
protoni din celula parietală, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare nu este corelat cu o
durată de acţiune mult mai lungă (inhibarea secreţiei de acid). Eliminarea renală reprezintă principala
cale de excreţie (aproximativ 80 %) pentru metaboliţii pantoprazolului, restul fiind excretat prin
fecale. Principalul metabolit existent atât în ser, cât şi în urină, este desmetilpantoprazolul, care se
conjugă cu sulfatul. Timpul de înjumătăţire plasmatică al principalului metabolit (aproximativ 1,5 h)
nu este mai mare decât cel al pantoprazolului.
Caracteristici la pacienţi/grupe speciale de subiecţi
Aproximativ 3 % din populaţia europeană prezintă un deficit funcţional al enzimei CYP2C19 şi aceste
persoane au fost identificate ca metabolizatori cu activitate enzimatică redusă. La aceşti pacienţi,
metabolizarea pantoprazolului este catalizată probabil în principal de CYP3A4. După administrarea
unei doze unice de pantoprazol de 40 mg, aria medie de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie
de timp a fost de aproximativ 6 ori mai mare la metabolizatorii cu activitate enzimatică redusă decât la
subiecţii cu enzima CYP2C19 funcţională (metabolizatori cu activitate enzimatică extensivă). Valorile
medii ale concentraţiilor plasmatice maxime au crescut cu aproximativ 60 %. Aceste constatări nu au
implicaţii în ceea ce priveşte schema de tratament cu pantoprazol.
Nu este recomandată reducerea dozei când pantoprazolul este administrat la pacienţi cu insuficienţă
renală (inclusiv pacienţi trataţi prin dializă). Similar altor subiecţi sănătoşi, timpul de înjumătăţire
plasmatică al pantoprazolului este scurt şi în această situaţie. Pantoprazolul se va elimina prin dializă
numai în cantităţi foarte reduse. Deşi principalul metabolit are un timp de înjumătăţire plasmatică
întârziat într-o proporţie moderată (2 – 3 h), excreţia este totuşi rapidă şi astfel nu are loc acumularea.
Deşi pentru pacienţii cu ciroză hepatică (clasele Child A şi B), valorile de înjumătăţire cresc până la 7
-9 h şi valorile ASC se măresc cu un coeficient cuprins între 5 şi 7, concentraţia serică maximă fiind
doar uşor mărită cu un coeficient de 1,5 în comparaţie cu subiecţii sănătoşi.
De asemenea, o uşoară creştere a valorilor ASC şi Cmax la voluntarii vârstnici faţă de subiecţii mai
tineri nu este relevantă din punct de vedere clinic.
Copii
După administrarea orală a unor doze unice de 20 sau 40 mg de pantoprazol la copii cu vârste cuprinse
între 5 şi 16 ani, valorile ASC şi Cmax se situau în intervalul corespunzător valorilor de la adulţi.
După administrarea intravenoasă a unor doze unice de 0,8 sau 1,6 mg/kg de pantoprazol la copii cu
vârste cuprinse între 2 şi 16 ani nu s-a constatat nicio asociere semnificativă între clearance-ul
pantoprazolului şi vârstă sau greutatea corporală. Valoarea ASC şi volumul de distribuţie au fost
9
conforme cu datele obţinute la adulţi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În studiile cu privire la carcinogenitate cu durata de 2 ani la şobolani, s-au descoperit neoplasme
neuroendocrine. Suplimentar, în cadrul unui studiu s-au descoperit papiloame cu celule scuamoase în
partea anterioară a stomacului şobolanilor. Mecanismul care duce la formarea de tumori carcinoide
gastrice după administrarea benzimidazolilor substituiţi a fost atent investigat şi duce la concluzia că
este o reacţie secundară la creşterea masivă a gastrinemiei, care apare la şobolan în timpul
tratamentului cu doze mari, pe termen lung. În studii cu durata de doi ani la rozătoare, s-a observat un
număr crescut de tumori hepatice la şobolani şi la femelele de şoarece şi au fost interpretate ca fiind
datorate metabolizării hepatice intense a pantoprazolului.
S-a observat o uşoară creştere a modificărilor neoplazice ale tiroidei în grupul şobolanilor care au
primit cea mai mare doză (200 mg/kg). Incidenţa acestor neoplasme este asociată cu modificările
induse de pantoprazol în descompunerea tiroxinei în ficatul şobolanilor. Nu se aşteaptă efecte
secundare asupra glandelor tiroide deoarece doza terapeutică la om este scăzută.
În timpul studiilor privind reproducerea la animale, s-au observat semne de fetotoxicitate uşoară în
cazul dozelor de peste 5 mg/kg.
Investigaţiile nu au evidenţiat dovezi cu privire la fertilitate redusă sau efecte teratogenice.
S-a studiat penetrarea placentei la şobolan şi s-a descoperit că aceasta creşte odată cu vârsta sarcinii.
Ca urmare, concentraţia de pantoprazol la fetus creşte cu puţin timp înainte de naştere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu:
Manitol
Crospovidonă tip B
Hidroxipropilceluloză (Klucel LF)
Carbonat de sodiu anhidru
Stearat de calciu
Film:
Hipromeloză
Dioxid de titan (E 171)
Oxid galben de fer (E 172)
Propilenglicol
Copolimer de acid metacrilic şi acrilat de etil (1:1)
Trietil citrat
Talc
Cerneala brună de inscripţionare (Opacode S-1-16530) conţine: Shellac Glaze, alcool n-butilic, oxid
negru de fer (E 172), oxid roşu de fer (E 172), propilenglicol (E1520), oxid galben de fer (E 172)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
10
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30 ºC.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 3 blistere din OPA -Alu-PVC/ Al a câte 10 comprimate gastrorezistente
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Torrent Pharma S.R.L
Str. Știrbei Vodă, nr 36, etaj 2, sector 1, Bucureşti,
România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6347/2014/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare - Aprilie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Marie 2017
