ASPERAN 75 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ
A ME DICAMENTULUI
Asperan 75 mg comprimate gastro rezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine acid acetilsalicilic 75 mg .
Excipient: lactoză monohidrat 31 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1 .
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent
Comprimat e rotunde, biconvexe, de culoare alb ă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Prevenţia secundară a infarctului miocardic.
Reducerea riscului de infarct miocardic la pacienţii cu angină pectorală sau factori de risc multipli,
cum sunt: hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, fumat, diabet zaharat şi antecedente familiale.
Pentru menţinerea revascularizării după angioplastie şi by- pass coronarian (PTCA, CABG).
Prevenţie secundară a accidentelor cerebrale ischemice tranzitorii (AIT) şi infarct cerebral.
Comprimatele care conţin doze mici de acid acetilsalicilic nu sunt adecvate pentru utilizare in scop
analgezic, antipiretic şi antiinflamator (aceste acţiuni apar la doze mai mari).
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţi
Doza recomandată pentru prevenirea afecţiunilor coronariene este de 75 mg acid acetilsalicilic (un
comprimat Asperan 75 mg) de 1 - 4 ori pe zi. Doza uzuală este de 75- 150 mg acid acetilsalicilic
Pentru prevenirea s ecundară a accidentelor ischemice cerebrale tranzitorii şi a infarctului cerebral doza
recomandată este de 75 mg acid acetilsalicilic (un comprimat Asperan 75 mg) de 1 - 2 ori pe zi.
Copii şi adolescenţi
Nu se recomandă administrarea la această grupă de vârstă.
Mod de administrare
Pentru administrare orală.
Comprimatele gastrorezistente trebuie înghiţite întregi, cu suficient lichid, preferabil după masă.
Comprimatele nu trebuie divizate, sfărâmate sau mestecate.
2
Durata tratamentului
Medicamentul este destinat tratamentului de lungă durată, cu doza minimă eficace.
4.3 Contraindicaţii
- hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic, la alţi salicilaţi sau la oricare dintre excipienţi;
- antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţil or sau a substanţelor cu acţiune
similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene;
- diateză hemoragică, trombocitopenie, hemofilie;
- ulcer gastric sau duodenal activ;
- administrare concomitentă cu metotrexat în doze ≥15 mg/săptămană;
- ultimul trimes tru de sarcină.
4.4 Atenţionări şi precauţii special e pentru utilizare
Folosirea acidului acetilsalicilic impune prudenţă in următoarele situaţii clinice:
- pacienţi cu teren alergic; in caz de astm bronşic şi alte brohopneumopatii obstructive cronice, a lergie
la polen, rinită alergică, polipi nazali, reacţii alergice la alte medicamente; tratamentul se face sub
supraveghere medicală;
- episoade de ulcer gastro -duodenal activ în antecedente;
- afecţiuni cu risc hemoragic, meno -metroragii;
- afecţiuni rena le preexistente;
- afecţiuni cu tendinţă la retenţie hidro -salină, deshidratare ;
- insuficienţă hepatică severă;
- insuficienţă cardiacă necompensată, hipertensiune arterială ;
- deficit congenital de glucozo - 6 - fosfat - dehidrogenază.
Înaintea unei int ervenţii chirurgicale programate trebuie avut în vedere efectul antiagregant plachetar
al acidului acetilsalicilic, care apare la doze mici şi care persistă mai multe zile. Se recomandă
întreruperea administrării acidului acetilsalicilic cu câteva zile în ainte de intervenţia chirurgicală.
La doze mari acidul acetilsalicilic poate precipita anemia hemolitică la pacienţii cu deficit congenital
de glucozo- 6-fosfat -dehidrogenază şi poate interfera cu controlul insulinei sau glucagonului la
pacienţii diabetici .
La doze mici, acidul acetilsalicilic reduce excreţia acidului uric, putand declanşa guta la
pacienţii cu tendinţă de a avea o excreţie scăzută a acidului uric.
Acidul acetilsalicilic şi alţi salicilaţi pot interfera cu testele funcţionale tiroidiene.
La pacienţii vârstnici folosirea îndelungată a acidului acetilsalicilic trebuie să fie evitată deoarece
există riscul de sângerare gastro -intestinală.
La a dministrarea acidului acetilsalicilic la copii, există posibilitatea apariţiei sindromului Reye.
Sin dromul Reye reprezintă o boală foarte rară care afectează creierul şi ficatul şi care poate fi letală.
Din această cauză, nu trebuie administrat acid acetilsalicilic la copii cu vârsta sub 16 ani decât dacă
este absolut necesar (de exemplu boala Kawasaki).
Asperan conţine lactoză monohidrat . Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză,
deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Administrarea acidului acetilsalicilic concomitent cu alte medicamente poate să amplifice sau să
3
reducă efectul acestora.
Efectele următoarelor medicamente sunt intensificate:
- anticoagulante şi antiagregante plachetare ;
- sulfamide antidiabetice;
- antiinflamatoare nesteroidiene;
- metotrexat (asocierea este contraindicată absolut pentru doze ≥15 mg/săptămană şi se face cu
prudenţă pentru doze < 15 mg/săptămană);
Acidul acetilsalicilic poate creşte riscul de hemoragie gastro -intestinală la administrarea simultană cu
glucocorticoizi sau alcool etilic.
De asemenea, pot să creas că concentraţiile plasmatice pentru digoxină, triiodotironină , zafirlukast,
barbiturice , valproat de sodiu, fenitoină şi litiu.
Administrarea concomi tentă cu inhibitori ai anhidrazei carbonice (acetazolamidă) poate determina
acidoză severă şi creşterea toxicităţii la nivelul sistemului nervos.
Efectele următoarelor medicamente sunt reduse:
- antagonişti aldosteronici şi diuretice de ansă;
- antihipert ensive, inclusiv inhibitori ECA ;
- uricozurice ;
- interferon alfa.
Î n timpul administrării de antiacide, blocante ale receptorilor H
2 şi medicamente anticolinergice pentru
o peri oadă î ndelungată, poate fi necesară creşterea dozei de acid acetilsalicilic.
La pacienţii diabetici necesarul de insulină şi glucagon poate fi modificat.
Se reco mandă un interval de 1 – 3 ore î ntre administrarea acidului acetilsalicilic şi a tetraciclinelor
(administrarea concomitentă produce complecşi neresorbabili). De asemenea, se recomandă prudenţă
î n cazul administrării concomitente a acidului acetilsalicilic cu ciclosporină sau tacrolimus.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic
asupra agregării plachetare atun ci când aceste medicamente sunt administrate concomitent. Cu toate
acestea, deoarece informaţiile sunt limitate iar extrapolările datelor ex vivo la situaţiile clinice sunt
nesigure nu poate fi formulată o concluzie definitivă in cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi este
puţin probabil să apară un efect relevant clinic in cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct.
5.1).
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
În studiile non- clinice la animale de laborator acidul acetilsalicilic a demon strat teratogenitate.
Studiile epidemiologice efectuate la gravide, nu au evidenţiat efecte teratogene şi fetotoxice în cazul
administrării în primele 2 trimestre de sarcină, dar experienţa privind utilizarea repetată în doze mari
este limitată. Administr area în ultimul trimestru de sarcină a fost asociată cu toxicitate cardio-
pulmonară şi renală la făt, închiderea precoce a canalului arterial, întârzierea şi prelungirea travaliului
(pentru dozele mari de acid acetilsalicilic) şi creşterea frecvenţei accid entelor hemoragice (inclusiv
pentru dozele mici).
În primele două trimestre de sarcină acidul acetilsalicilic se poate administra numai dacă beneficiul
terapeutic matern depăşeşte riscul potenţial la făt; se recomandă evitarea tratamentului cronic cu doz e
> 150 mg acid acetilsalicilic pe zi. Administrarea acidului acetilsalicilic în doze mai mari de 300 mg,
cu puţin timp înaintea naşterii, poate provoca hemoragii intracraniene, în special la prematuri. Prin
urmare în ultimul trimestru de sarcină acidul a cetilsalicilic este contraindicat (cu excepţia utilizării
punctuale pentru anumite indicaţii cardiologice şi obstetricale foarte limitate).
4
Deoarece acidul acetilsalicilic se excretă în laptele matern, administrarea în timpul alăptării trebuie
evitată sa u, în funcţie de raportul beneficiu terapeutic pentru mamă/risc potenţial pentru sugar,
alăptarea trebuie întreruptă.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Asperan 75 mg nu influenţează capacitatea de a conduce sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de severitate şi frecvenţă, astfel:
Foarte frecvente: ≥ 1/10
Frecvente: ≥1/100 şi <1/10
Mai puţin frecvente: ≥1/1000 şi <1/100
Rare: ≥1/10000 şi <1/1000
Foarte rare: <1/10000
Cu frecvenţă necunoscută: care nu poate fi estimată din datele disponibile.
Tulburări hematologice şi limfatice
Rare: prelungirea timpului de sângerare, trombocitopenie , sângerări.
Tulburări ale sistemului imunitar
Rare: reacţii de hipersen sibilitate cum sunt: urticarie, edem Quincke, bronhospasm, reacţii alergice
cutanate.
Tulburări acustice şi vestibulare
Rare: vertij şi tinitus.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Rare: declanşarea crizelor de astm bronşic.
Tulburări gastro -intestinale
Rare: greaţă, vărsături, hemoragii gastro -intestinale oculte, care, în cazuri rare pot fi responsabile de
anemie feriprivă; administrarea de doze mari poate deter mina hemoragii digestive active
(hematemeză, melenă).
Tulburăr i hepatobiliare
Foarte rare: cazuri izolate de modificări ale testelor hepatice (creşterea valorilor enzimelor hepatice).
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Rare: administrarea de doze mari perioade îndelungate poate determina afectare renală , litiază urică.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
dome niul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Cu toate că sunt implicate variaţii inter -individuale considerabile, se poate considera că doza toxică
este de aproximativ 200 mg/kg la adulţi şi 100 mg/kg la copii. Concentraţii plasmatice peste 500 mg/l
la adulţi şi 300 mg/l la copii în general cauzează toxicitate severă.
Majoritatea deceselor apar la
pacienţii ale căror conc entraţii au depăşit 700 mg/l (5, 1 mmol/l). Este improbabil să determine
intoxicaţie la doze unice mai mici de 100 mg/kg.
5
Simptome
Frecvent: v ărsături, deshidratare, tinitus, vertij, transpiraţii, extremităţi calde pulsatile, creşterea
frecvenţei respiratorii şi hiperventilaţie. Un anumit grad de dezechilibru acido- bazic este prezent în
majoritatea cazurilor.
O alcaloză respiratorie şi acidoză metabolică cu un pH normal sau crescut apare de obicei la adulţi şi
copii cu vârsta peste 4 ani. La copii cu vârsta sub 4 ani este frecventă o acidoză metabolică cu pH
arterial scăzut. Acidoza poate creşte cantitatea de salicilat care traversează bariera hemato-encefalică.
Mai puţ in frecvent: hematemeză, hipertermie, hipoglicemie, hipopotasemie, trombocitopenie, creştere
INR/PTR, coagulare intravasculară, insuficienţă renală şi edem pulmonar noncardiogen.
La nivelul sistemului nervos central: con fuzie, dezorientare, comă şi convulsii sunt mai puţin frecvente
la adulţi decât la copii.
Tratament
La adulţi, la care concentraţia serică a salicilatului este mai mare de 250 mg/kg şi intervalul de la
ingestie este mai mic de o oră , se administrează cărbune activat . Eliminarea este crescută prin
alcalinizarea urinei, care se poate obţine prin administrarea de soluţie 1,26% de bicarbonat de sodiu.
pH -ul urinar trebuie monitorizat. Corectarea acidozei metabolice se realizează cu o solutie de
bicarbonat de s odiu 8,4% intravenos (după verificarea în prealabil a concentraţiei de potasiu seric).
Diureza forţată nu trebuie folosită deoarece poate determina edem pulmonar.
Hemodializa este tratamentul de elecţie pentru intoxicaţia severă şi trebuie luată în consid erare în
cazurile pacienţilor cu concentraţii a le salicilaţilor mai mari de 700 mg/l (5.1 mmol/l), sau concentraţii
mai mici , dar asociate cu manifestări clinice şi metabolice severe. Pacienţii cu vârsta sub 10 ani şi
peste 70 ani au un risc mai mare de to xicitate la salicilaţi şi pot necesita dializă începând cu stadii
precoce.
Dacă este strict necesar, se face lavaj gastric, diureză forţată alcalină şi este instituită terapie de
susţinere a funcţiilor vitale . De asemenea, se recomandă corectarea echilibrului acido-bazic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antitrombotice , antiagregante plachetare, exclusiv heparină; codul ATC:
B01AC06.
Acidul acetilsalicilic este un analgezic, antiinflamator şi ant ipiretic din grupa salicilaţilor. La doze
mici are acţiune antiagregantă plachetară de lungă durată. Inhibarea funcţiei plachetare se datorează
inactivării ireversibile, prin acetilare, a ciclooxigenazei, cu blocarea consecutivă a sintezei
tromboxanului A
2 (eicosanoid agregant plachetar fiziologic). Administrat oral, in doză mică, acidul
acetilsalicilic prelungeşte timpul de sangerare cateva zile. Nu afectează procesul de adeziune
plachetară şi nu prelungeşte durata de viaţă a plachetelor.
In condiţii clin ice dozele mici de acid acetilsalicilic realizează beneficii semnificative in boala
coronariană. Studii controlate la pacienţi cu angină instabilă au demonstrat o reducere a frecvenţei
infarctului miocardic şi mortalităţii. Beneficiile sunt superioare atunci cand sunt asociaţi diferiţi factori
de risc (hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, fumat). Rezultate bune au fost obţinute şi in
condiţiile utilizării in cadrul intervenţiilor chirurgicale coronariene. De asemenea, dozele mici de acid
acetilsali cilic s-au dovedit utile la pacienţii cu accidente vasculare cerebrale ischemice.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic
asupra agregării plachetare atunci cand aceste medicamente sunt admin istrate concomitent.
Într -unul din studii, atunci cand o singură doză de ibuprofen 400 mg a fost administrată cu 8 ore
inainte de sau la 30 de minute după administrarea de acid acetilsalicilic (81 mg) intr -o formă
6
farmaceutică cu eliberarea imediată, a apă rut o scădere a efectului acidului acetilsalicilic asupra
formării tromboxanului sau a agregării plachetare. Cu toate acestea, deoarece informaţiile sunt limitate
iar extrapolările datelor ex vivo la situaţiile clinice sunt nesigure, nu poate fi formulată o concluzie
definitivă in cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi este puţin probabil să apară un efect relevant
clinic î n cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrare orală acidul acetilsalicilic se absoarbe rapid şi complet. După ingestia formelor
solide cu eliberare rapidă, concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse după 0,3- 2 ore.
Acidul acetilsalicilic este transformat in metabolitul său principal in timpul absorbţiei şi după
absorbţie. Grupul acetil al acidului acetilsalicilic incepe să se scindeze electrolitic chiar in timpul
trecerii prin mucoasa gastro -intestinală, dar acest proces are loc in principal in ficat.
La om, legarea de proteinele plasmatice depinde de concentraţie, variind intre 66 - 98% (pentru acidul
salicilic).
După administrarea in doze mari, acidul acetilsalicilic este detectabil in lichidul cefalorahidian şi
sinovial. Acidul salicilic traversează bariera feto -placentară şi se excretă in laptele matern.
Cinetica eliminării ac idului salicilic depinde de doză, metabolizarea sa fiind limitată de capacitatea
enzimelor hepatice. Timpul de injumătăţire plasmatică prin eliminare variază intre 2 şi 3 ore după doze
mici pană la aproximativ 12 ore după dozele analgezice uzuale.
Metaboli ţii principali sunt conjugatul glicinic al acidului salicilic (acidul saliciluric), glucuronizii
eterici şi esterici ai acidului salicilic (glucuronid de salicilfenol şi glucuronid de salicilacetil), acidul
gentizic şi conjugatul său glicinic.
Acidul salic ilic şi metaboliţii săi sunt excretaţi in principal pe cale renală.
5.3 Date preclinice de siguranţă
S -au efectuat studii la animale prin administrarea acidului acetilsalicilic pe cale orală, subcutanată,
nazală şi intravenoasă la şoarece, şobolan, iepure şi câine.
In studiile privind toxicitatea cronică, la administrarea acidului acetilsalicilic in doze terapeutice nu
s -au observat diferenţe comparativ cu grupul de control.
Acidul acetilsalicilic nu a dovedit potenţial mutagen in studiile in vitro.
Stud iile cu acid acetilsalicilic la şoareci şi şobolani nu au dovedit potenţial cancerigen.
Toxicitatea asupra funcţiei de reproducere
S -a observat că salicilaţii produc efecte teratogene la unele specii de animale. S -au raportat tulburări
de nidaţie, efecte embriotoxice şi fetotoxice şi tulburări ale capacităţii de invăţare ale puilor după
expunere prenatală.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Lactoză monohidrat
Amidon din porumb, partial pregelatinizat
A cid stearic
Film 1
Opa dry AMB Yellow 80W32218:
A lcool polivinilic
Dioxid de titan (E 171)
T alc (E 553b)
Oxid galben de fer (E 172)
Lecitină (soia)
7
G umă xantan (E 415).
Film 2
Acryl -Eze 93O18509 White :
Copolimer al acidului metacrilic
Talc (E 553b)
Dioxid de titan (E171)
Tri etilcitrat (E 1505)
Dioxid de siliciu colidal anhidru
Hidrogenocarbonat de sodiu (E 500)
Laurilsulfat de sodiu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 3 blistere din PVC/ PVDC/Al a câte 1 0 comprimate gastro rezistente.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Nu sunt necesare.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Slavia Pharm SRL
Bulevardul Theodor Pallady Nr. 44C, cod 032266, Sector 3, Bucureşti, România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6051/2013/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Dece mbrie 2013
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Decem brie 2013
1. DENUMIREA COMERCIALĂ
A ME DICAMENTULUI
Asperan 75 mg comprimate gastro rezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine acid acetilsalicilic 75 mg .
Excipient: lactoză monohidrat 31 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1 .
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent
Comprimat e rotunde, biconvexe, de culoare alb ă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Prevenţia secundară a infarctului miocardic.
Reducerea riscului de infarct miocardic la pacienţii cu angină pectorală sau factori de risc multipli,
cum sunt: hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, fumat, diabet zaharat şi antecedente familiale.
Pentru menţinerea revascularizării după angioplastie şi by- pass coronarian (PTCA, CABG).
Prevenţie secundară a accidentelor cerebrale ischemice tranzitorii (AIT) şi infarct cerebral.
Comprimatele care conţin doze mici de acid acetilsalicilic nu sunt adecvate pentru utilizare in scop
analgezic, antipiretic şi antiinflamator (aceste acţiuni apar la doze mai mari).
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţi
Doza recomandată pentru prevenirea afecţiunilor coronariene este de 75 mg acid acetilsalicilic (un
comprimat Asperan 75 mg) de 1 - 4 ori pe zi. Doza uzuală este de 75- 150 mg acid acetilsalicilic
Pentru prevenirea s ecundară a accidentelor ischemice cerebrale tranzitorii şi a infarctului cerebral doza
recomandată este de 75 mg acid acetilsalicilic (un comprimat Asperan 75 mg) de 1 - 2 ori pe zi.
Copii şi adolescenţi
Nu se recomandă administrarea la această grupă de vârstă.
Mod de administrare
Pentru administrare orală.
Comprimatele gastrorezistente trebuie înghiţite întregi, cu suficient lichid, preferabil după masă.
Comprimatele nu trebuie divizate, sfărâmate sau mestecate.
2
Durata tratamentului
Medicamentul este destinat tratamentului de lungă durată, cu doza minimă eficace.
4.3 Contraindicaţii
- hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic, la alţi salicilaţi sau la oricare dintre excipienţi;
- antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţil or sau a substanţelor cu acţiune
similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene;
- diateză hemoragică, trombocitopenie, hemofilie;
- ulcer gastric sau duodenal activ;
- administrare concomitentă cu metotrexat în doze ≥15 mg/săptămană;
- ultimul trimes tru de sarcină.
4.4 Atenţionări şi precauţii special e pentru utilizare
Folosirea acidului acetilsalicilic impune prudenţă in următoarele situaţii clinice:
- pacienţi cu teren alergic; in caz de astm bronşic şi alte brohopneumopatii obstructive cronice, a lergie
la polen, rinită alergică, polipi nazali, reacţii alergice la alte medicamente; tratamentul se face sub
supraveghere medicală;
- episoade de ulcer gastro -duodenal activ în antecedente;
- afecţiuni cu risc hemoragic, meno -metroragii;
- afecţiuni rena le preexistente;
- afecţiuni cu tendinţă la retenţie hidro -salină, deshidratare ;
- insuficienţă hepatică severă;
- insuficienţă cardiacă necompensată, hipertensiune arterială ;
- deficit congenital de glucozo - 6 - fosfat - dehidrogenază.
Înaintea unei int ervenţii chirurgicale programate trebuie avut în vedere efectul antiagregant plachetar
al acidului acetilsalicilic, care apare la doze mici şi care persistă mai multe zile. Se recomandă
întreruperea administrării acidului acetilsalicilic cu câteva zile în ainte de intervenţia chirurgicală.
La doze mari acidul acetilsalicilic poate precipita anemia hemolitică la pacienţii cu deficit congenital
de glucozo- 6-fosfat -dehidrogenază şi poate interfera cu controlul insulinei sau glucagonului la
pacienţii diabetici .
La doze mici, acidul acetilsalicilic reduce excreţia acidului uric, putand declanşa guta la
pacienţii cu tendinţă de a avea o excreţie scăzută a acidului uric.
Acidul acetilsalicilic şi alţi salicilaţi pot interfera cu testele funcţionale tiroidiene.
La pacienţii vârstnici folosirea îndelungată a acidului acetilsalicilic trebuie să fie evitată deoarece
există riscul de sângerare gastro -intestinală.
La a dministrarea acidului acetilsalicilic la copii, există posibilitatea apariţiei sindromului Reye.
Sin dromul Reye reprezintă o boală foarte rară care afectează creierul şi ficatul şi care poate fi letală.
Din această cauză, nu trebuie administrat acid acetilsalicilic la copii cu vârsta sub 16 ani decât dacă
este absolut necesar (de exemplu boala Kawasaki).
Asperan conţine lactoză monohidrat . Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză,
deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Administrarea acidului acetilsalicilic concomitent cu alte medicamente poate să amplifice sau să
3
reducă efectul acestora.
Efectele următoarelor medicamente sunt intensificate:
- anticoagulante şi antiagregante plachetare ;
- sulfamide antidiabetice;
- antiinflamatoare nesteroidiene;
- metotrexat (asocierea este contraindicată absolut pentru doze ≥15 mg/săptămană şi se face cu
prudenţă pentru doze < 15 mg/săptămană);
Acidul acetilsalicilic poate creşte riscul de hemoragie gastro -intestinală la administrarea simultană cu
glucocorticoizi sau alcool etilic.
De asemenea, pot să creas că concentraţiile plasmatice pentru digoxină, triiodotironină , zafirlukast,
barbiturice , valproat de sodiu, fenitoină şi litiu.
Administrarea concomi tentă cu inhibitori ai anhidrazei carbonice (acetazolamidă) poate determina
acidoză severă şi creşterea toxicităţii la nivelul sistemului nervos.
Efectele următoarelor medicamente sunt reduse:
- antagonişti aldosteronici şi diuretice de ansă;
- antihipert ensive, inclusiv inhibitori ECA ;
- uricozurice ;
- interferon alfa.
Î n timpul administrării de antiacide, blocante ale receptorilor H
2 şi medicamente anticolinergice pentru
o peri oadă î ndelungată, poate fi necesară creşterea dozei de acid acetilsalicilic.
La pacienţii diabetici necesarul de insulină şi glucagon poate fi modificat.
Se reco mandă un interval de 1 – 3 ore î ntre administrarea acidului acetilsalicilic şi a tetraciclinelor
(administrarea concomitentă produce complecşi neresorbabili). De asemenea, se recomandă prudenţă
î n cazul administrării concomitente a acidului acetilsalicilic cu ciclosporină sau tacrolimus.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic
asupra agregării plachetare atun ci când aceste medicamente sunt administrate concomitent. Cu toate
acestea, deoarece informaţiile sunt limitate iar extrapolările datelor ex vivo la situaţiile clinice sunt
nesigure nu poate fi formulată o concluzie definitivă in cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi este
puţin probabil să apară un efect relevant clinic in cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct.
5.1).
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
În studiile non- clinice la animale de laborator acidul acetilsalicilic a demon strat teratogenitate.
Studiile epidemiologice efectuate la gravide, nu au evidenţiat efecte teratogene şi fetotoxice în cazul
administrării în primele 2 trimestre de sarcină, dar experienţa privind utilizarea repetată în doze mari
este limitată. Administr area în ultimul trimestru de sarcină a fost asociată cu toxicitate cardio-
pulmonară şi renală la făt, închiderea precoce a canalului arterial, întârzierea şi prelungirea travaliului
(pentru dozele mari de acid acetilsalicilic) şi creşterea frecvenţei accid entelor hemoragice (inclusiv
pentru dozele mici).
În primele două trimestre de sarcină acidul acetilsalicilic se poate administra numai dacă beneficiul
terapeutic matern depăşeşte riscul potenţial la făt; se recomandă evitarea tratamentului cronic cu doz e
> 150 mg acid acetilsalicilic pe zi. Administrarea acidului acetilsalicilic în doze mai mari de 300 mg,
cu puţin timp înaintea naşterii, poate provoca hemoragii intracraniene, în special la prematuri. Prin
urmare în ultimul trimestru de sarcină acidul a cetilsalicilic este contraindicat (cu excepţia utilizării
punctuale pentru anumite indicaţii cardiologice şi obstetricale foarte limitate).
4
Deoarece acidul acetilsalicilic se excretă în laptele matern, administrarea în timpul alăptării trebuie
evitată sa u, în funcţie de raportul beneficiu terapeutic pentru mamă/risc potenţial pentru sugar,
alăptarea trebuie întreruptă.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Asperan 75 mg nu influenţează capacitatea de a conduce sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de severitate şi frecvenţă, astfel:
Foarte frecvente: ≥ 1/10
Frecvente: ≥1/100 şi <1/10
Mai puţin frecvente: ≥1/1000 şi <1/100
Rare: ≥1/10000 şi <1/1000
Foarte rare: <1/10000
Cu frecvenţă necunoscută: care nu poate fi estimată din datele disponibile.
Tulburări hematologice şi limfatice
Rare: prelungirea timpului de sângerare, trombocitopenie , sângerări.
Tulburări ale sistemului imunitar
Rare: reacţii de hipersen sibilitate cum sunt: urticarie, edem Quincke, bronhospasm, reacţii alergice
cutanate.
Tulburări acustice şi vestibulare
Rare: vertij şi tinitus.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Rare: declanşarea crizelor de astm bronşic.
Tulburări gastro -intestinale
Rare: greaţă, vărsături, hemoragii gastro -intestinale oculte, care, în cazuri rare pot fi responsabile de
anemie feriprivă; administrarea de doze mari poate deter mina hemoragii digestive active
(hematemeză, melenă).
Tulburăr i hepatobiliare
Foarte rare: cazuri izolate de modificări ale testelor hepatice (creşterea valorilor enzimelor hepatice).
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Rare: administrarea de doze mari perioade îndelungate poate determina afectare renală , litiază urică.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
dome niul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Cu toate că sunt implicate variaţii inter -individuale considerabile, se poate considera că doza toxică
este de aproximativ 200 mg/kg la adulţi şi 100 mg/kg la copii. Concentraţii plasmatice peste 500 mg/l
la adulţi şi 300 mg/l la copii în general cauzează toxicitate severă.
Majoritatea deceselor apar la
pacienţii ale căror conc entraţii au depăşit 700 mg/l (5, 1 mmol/l). Este improbabil să determine
intoxicaţie la doze unice mai mici de 100 mg/kg.
5
Simptome
Frecvent: v ărsături, deshidratare, tinitus, vertij, transpiraţii, extremităţi calde pulsatile, creşterea
frecvenţei respiratorii şi hiperventilaţie. Un anumit grad de dezechilibru acido- bazic este prezent în
majoritatea cazurilor.
O alcaloză respiratorie şi acidoză metabolică cu un pH normal sau crescut apare de obicei la adulţi şi
copii cu vârsta peste 4 ani. La copii cu vârsta sub 4 ani este frecventă o acidoză metabolică cu pH
arterial scăzut. Acidoza poate creşte cantitatea de salicilat care traversează bariera hemato-encefalică.
Mai puţ in frecvent: hematemeză, hipertermie, hipoglicemie, hipopotasemie, trombocitopenie, creştere
INR/PTR, coagulare intravasculară, insuficienţă renală şi edem pulmonar noncardiogen.
La nivelul sistemului nervos central: con fuzie, dezorientare, comă şi convulsii sunt mai puţin frecvente
la adulţi decât la copii.
Tratament
La adulţi, la care concentraţia serică a salicilatului este mai mare de 250 mg/kg şi intervalul de la
ingestie este mai mic de o oră , se administrează cărbune activat . Eliminarea este crescută prin
alcalinizarea urinei, care se poate obţine prin administrarea de soluţie 1,26% de bicarbonat de sodiu.
pH -ul urinar trebuie monitorizat. Corectarea acidozei metabolice se realizează cu o solutie de
bicarbonat de s odiu 8,4% intravenos (după verificarea în prealabil a concentraţiei de potasiu seric).
Diureza forţată nu trebuie folosită deoarece poate determina edem pulmonar.
Hemodializa este tratamentul de elecţie pentru intoxicaţia severă şi trebuie luată în consid erare în
cazurile pacienţilor cu concentraţii a le salicilaţilor mai mari de 700 mg/l (5.1 mmol/l), sau concentraţii
mai mici , dar asociate cu manifestări clinice şi metabolice severe. Pacienţii cu vârsta sub 10 ani şi
peste 70 ani au un risc mai mare de to xicitate la salicilaţi şi pot necesita dializă începând cu stadii
precoce.
Dacă este strict necesar, se face lavaj gastric, diureză forţată alcalină şi este instituită terapie de
susţinere a funcţiilor vitale . De asemenea, se recomandă corectarea echilibrului acido-bazic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antitrombotice , antiagregante plachetare, exclusiv heparină; codul ATC:
B01AC06.
Acidul acetilsalicilic este un analgezic, antiinflamator şi ant ipiretic din grupa salicilaţilor. La doze
mici are acţiune antiagregantă plachetară de lungă durată. Inhibarea funcţiei plachetare se datorează
inactivării ireversibile, prin acetilare, a ciclooxigenazei, cu blocarea consecutivă a sintezei
tromboxanului A
2 (eicosanoid agregant plachetar fiziologic). Administrat oral, in doză mică, acidul
acetilsalicilic prelungeşte timpul de sangerare cateva zile. Nu afectează procesul de adeziune
plachetară şi nu prelungeşte durata de viaţă a plachetelor.
In condiţii clin ice dozele mici de acid acetilsalicilic realizează beneficii semnificative in boala
coronariană. Studii controlate la pacienţi cu angină instabilă au demonstrat o reducere a frecvenţei
infarctului miocardic şi mortalităţii. Beneficiile sunt superioare atunci cand sunt asociaţi diferiţi factori
de risc (hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, fumat). Rezultate bune au fost obţinute şi in
condiţiile utilizării in cadrul intervenţiilor chirurgicale coronariene. De asemenea, dozele mici de acid
acetilsali cilic s-au dovedit utile la pacienţii cu accidente vasculare cerebrale ischemice.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic
asupra agregării plachetare atunci cand aceste medicamente sunt admin istrate concomitent.
Într -unul din studii, atunci cand o singură doză de ibuprofen 400 mg a fost administrată cu 8 ore
inainte de sau la 30 de minute după administrarea de acid acetilsalicilic (81 mg) intr -o formă
6
farmaceutică cu eliberarea imediată, a apă rut o scădere a efectului acidului acetilsalicilic asupra
formării tromboxanului sau a agregării plachetare. Cu toate acestea, deoarece informaţiile sunt limitate
iar extrapolările datelor ex vivo la situaţiile clinice sunt nesigure, nu poate fi formulată o concluzie
definitivă in cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi este puţin probabil să apară un efect relevant
clinic î n cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrare orală acidul acetilsalicilic se absoarbe rapid şi complet. După ingestia formelor
solide cu eliberare rapidă, concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse după 0,3- 2 ore.
Acidul acetilsalicilic este transformat in metabolitul său principal in timpul absorbţiei şi după
absorbţie. Grupul acetil al acidului acetilsalicilic incepe să se scindeze electrolitic chiar in timpul
trecerii prin mucoasa gastro -intestinală, dar acest proces are loc in principal in ficat.
La om, legarea de proteinele plasmatice depinde de concentraţie, variind intre 66 - 98% (pentru acidul
salicilic).
După administrarea in doze mari, acidul acetilsalicilic este detectabil in lichidul cefalorahidian şi
sinovial. Acidul salicilic traversează bariera feto -placentară şi se excretă in laptele matern.
Cinetica eliminării ac idului salicilic depinde de doză, metabolizarea sa fiind limitată de capacitatea
enzimelor hepatice. Timpul de injumătăţire plasmatică prin eliminare variază intre 2 şi 3 ore după doze
mici pană la aproximativ 12 ore după dozele analgezice uzuale.
Metaboli ţii principali sunt conjugatul glicinic al acidului salicilic (acidul saliciluric), glucuronizii
eterici şi esterici ai acidului salicilic (glucuronid de salicilfenol şi glucuronid de salicilacetil), acidul
gentizic şi conjugatul său glicinic.
Acidul salic ilic şi metaboliţii săi sunt excretaţi in principal pe cale renală.
5.3 Date preclinice de siguranţă
S -au efectuat studii la animale prin administrarea acidului acetilsalicilic pe cale orală, subcutanată,
nazală şi intravenoasă la şoarece, şobolan, iepure şi câine.
In studiile privind toxicitatea cronică, la administrarea acidului acetilsalicilic in doze terapeutice nu
s -au observat diferenţe comparativ cu grupul de control.
Acidul acetilsalicilic nu a dovedit potenţial mutagen in studiile in vitro.
Stud iile cu acid acetilsalicilic la şoareci şi şobolani nu au dovedit potenţial cancerigen.
Toxicitatea asupra funcţiei de reproducere
S -a observat că salicilaţii produc efecte teratogene la unele specii de animale. S -au raportat tulburări
de nidaţie, efecte embriotoxice şi fetotoxice şi tulburări ale capacităţii de invăţare ale puilor după
expunere prenatală.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Lactoză monohidrat
Amidon din porumb, partial pregelatinizat
A cid stearic
Film 1
Opa dry AMB Yellow 80W32218:
A lcool polivinilic
Dioxid de titan (E 171)
T alc (E 553b)
Oxid galben de fer (E 172)
Lecitină (soia)
7
G umă xantan (E 415).
Film 2
Acryl -Eze 93O18509 White :
Copolimer al acidului metacrilic
Talc (E 553b)
Dioxid de titan (E171)
Tri etilcitrat (E 1505)
Dioxid de siliciu colidal anhidru
Hidrogenocarbonat de sodiu (E 500)
Laurilsulfat de sodiu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 3 blistere din PVC/ PVDC/Al a câte 1 0 comprimate gastro rezistente.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Nu sunt necesare.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Slavia Pharm SRL
Bulevardul Theodor Pallady Nr. 44C, cod 032266, Sector 3, Bucureşti, România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6051/2013/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Dece mbrie 2013
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Decem brie 2013
