NEDIS 20 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
NEDIS 20 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 20 mg (sub formă de pantoprazol sodic
sesquihidrat).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent
Comprimate rotunde, biconvexe, de culoare galbenă, inscripţionate cu “P 20” cu cerneală neagră pe o
faţă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
NEDIS este indicat pentru tratamentul pe termen scurt al simptomelor bolii de reflux (de exemplu
pirozis, regurgitare acidă) la adulţi.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza recomandată este de 20 mg pantoprazol (un comprimat) pe zi.
Poate fi necesară administrarea de comprimate timp de 2-3 zile consecutiv pentru a se obţine
ameliorarea simptomelor. După ameliorarea completă a simptomelor, tratamentul trebuie întrerupt.
Tratamentul nu trebuie să depăşească 4 săptămâni fără recomandarea unui medic.
Dacă nu se obţine ameliorarea simptomelor în 2 săptămâni de tratament continuu, pacientul trebuie
instruit să se adreseze unui medic.
Grupuri speciale de pacienţi
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici sau la cei cu afectare a funcţiei renale sau
hepatice.
Copii şi adolescenţi
NEDIS nu este recomandat pentru copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, ca urmare a datelor
insuficiente privind siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
2 Comprimatele gastrorezistente de NEDIS 20 mg nu trebuie mestecate sau zdrobite, ci trebuie înghiţite
întregi cu lichid înainte de masă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi (vezi pct. 6.1).
Administrarea concomitentă cu atazanavir (vezi pct. 4.5).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pacienţii trebuie instruiţi să se adreseze unui medic dacă:
• Prezintă scădere neintenţionată în greutate, anemie, sângerare gastro-intestinală, disfagie,
vărsături persistente sau cu sânge, deoarece medicamentul poate estompa simptomele şi
întârzia diagnosticarea unei afecţiuni severe. În aceste cazuri, trebuie exclusă existenţa unei
afecţiuni maligne.
• Au avut ulcer gastric sau au suferit o intervenţie chirurgicală gastro-intestinală.
• Se află sub tratament simptomatic continuu al indigestiei sau pirozisului de cel puţin 4
săptămâni.
• Prezintă icter, insuficienţă hepatică sau afecţiuni hepatice.
• Prezintă orice boală gravă care le afectează starea generală de sănătate.
• Au vârsta peste 55 de ani şi prezintă simptome noi sau modificate recent.
Pacienţii cu simptome de indigestie sau pirozis recurente pe termen lung trebuie să se prezinte la
medic pentru consultaţii la intervale regulate. În mod special, pacienţii cu vârsta peste 55 de ani care
iau zilnic orice fel de tratament fără prescripţie pentru indigestie sau pirozis trebuie să informeze
farmacistul sau medicul.
Pacienţii nu trebuie să utilizeze concomitent un alt inhibitor al pompei protonice sau antagonist al
receptorilor H2.
Pacienţii trebuie să se adreseze medicului înainte de administrarea acestui medicament dacă urmează
să li se efectueze o endoscopie sau un test respirator cu uree.
Pacienţii trebuie consiliaţi în privinţa faptului că aceste comprimate nu asigură ameliorare imediată.
Aceştia pot începe să prezinte o ameliorare a simptomelor după aproximativ o zi de tratament cu
pantoprazol, însă pentru controlul complet al pirozisului, poate fi necesară administrarea timp de 7 zile
consecutiv. Pacienţii nu trebuie să utilizeze pantoprazol pentru prevenţie.
Infecţii gastrointestinale bacteriene
Aciditatea gastrică redusă, indiferent de etiologie – inclusiv datorită inhibitorilor pompei protonice –
creşte numărul de bacterii gastrice prezente în mod normal în tractul gastro-intestinal. Tratamentul cu
medicamente care reduc aciditatea conduce la un risc uşor crescut de infecţii gastro-intestinale, cum
sunt cele cu Salmonella, Campylobacter sau Clostridium difficile.
Lupus eritematos cutanat subacut (LECS)
Inhibitorii de pompă de protoni sunt asociați cu cazuri foarte rare de LECS. Dacă apar leziuni, mai
ales în zonele expuse la soare ale pielii, și dacă acestea sunt însoțite de artralgie, pacientul trebuie să se
adreseze imediat medicului, iar profesionistul în domenul sănătății trebuie să ia în considerare oprirea
administrării NEDIS. Apariţia LECS după tratamentul anterior cu un inhibitor de pompă de protoni
poate crește riscul de LECS în cazul utilizării altor inhibitori de pompă de protoni.
3 Interferențe cu testele de laborator
Creșterea valorilor concentraţiilor plasmatice ale cromograninei A (CgA) poate interfera cu
investigațiile pentru tumorile neuroendocrine. Pentru a evita această interferență, tratamentul cu
NEDIS trebuie oprit temporar, pentru cel puțin cinci zile înainte de evaluarea CgA (vezi pct. 5.1).
Dacă, după evaluarea inițială, valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA și gastrinei nu revin la
valorile din intervalul de referință, trebuie repetate evaluările la 14 zile de la întreruperea tratamentului
cu inhibitor de pompă de protoni.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
NEDIS poate reduce absorbţia substanţelor active a căror biodisponibilitate este dependentă de pH-ul
gastric (de exemplu ketoconazol).
S-a demonstrat că prin administrarea concomitentă de atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg cu
omeprazol (40 mg o dată pe zi) sau de atazanavir 400 mg cu lansoprazol (60 mg în doză unică) la
voluntari sănătoşi s-a obţinut o reducere substanţială a biodisponibilităţii atazanavirului. Absorbţia
atazanavirului este pH-dependentă. În consecinţă, pantoprazolul nu trebuie administrat concomitent cu
atazanavir (vezi pct. 4.3).
Deşi în studiile clinice cu privire la farmacocinetică nu au fost observate interacţiuni în timpul
administrării concomitente de fenprocumonă sau warfarină, au fost raportate câteva cazuri izolate de
modificări ale Raportului Internaţional Normalizat (INR) în timpul tratamentului concomitent în
perioada după punerea pe piaţă. În consecinţă, la pacienţii trataţi cu anticoagulante cumarinice (de 4
exemplu fenprocumonă sau warfarină), se recomandă monitorizarea timpului de protrombină/INR-ului
după iniţierea, terminarea sau în timpul utilizării neregulate de pantoprazol.
Utilizarea concomitentă a metotrexatului în doze mari (e.g. 300 mg) şi a inhibitorilor de pompă de
protoni a fost raportată cu creşterea concentraţiei de metotrexat la anumiţi pacienţi. De aceea trebuie să
se ia în considerare o întrerupere temporară a utilizării de pantoprazol în schemele de tratament în care
sunt utilizate doze mari de metotrexat, de exemplu cancer şi psoriazis.
Pantoprazolul este metabolizat în ficat prin intermediul sistemului enzimatic al citocromului P450. Nu
poate fi exclusă o interacţiune a pantoprazolului cu alte substanţe care sunt metabolizate de acelaşi
sistem enzimatic. Cu toate acestea, nu au fost observate interacţiuni semnificative clinic în testele
specifice cu carbamazepină, cafeină, diazepam, diclofenac, digoxină, etanol, glibenclamidă,
metoprolol, naproxen, nifedipină, fenitoină, piroxicam, teofilină şi contraceptive orale conţinând
levonorgestrel şi etinil estradiol.
Nu au existat interacţiuni cu antiacide administrate concomitent.
4.6 Fertilitatea, sarcină şi alăptare
Sarcina
Nu există date adecvate privind utilizarea pantoprazolului la femeile gravide. Studiile la animale au
evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere. Studiile preclinice nu au indicat dovezi de
afectare a fertilităţii sau efecte teratogene (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om este necunoscut.
NEDIS nu trebuie utilizat în timpul sarcinii.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă pantoprazolul este excretat în lapte, la om. Studiile la animale au arătat excreţia
pantoprazolului în lapte. NEDIS nu trebuie utilizat în timpul alăptării.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
NEDIS nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau
de a folosi utilaje.
4 Totuşi, pot să apară reacţii adverse la medicament cum sunt ameţeală şi tulburări de vedere (vezi pct.
4.8). Dacă sunt afectaţi, pacienţii nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Este posibil ca aproximativ 5% dintre pacienţi să manifeste reacţii adverse la medicament.Reacţiile
adverse cel mai frecvent raportate sunt diareea şi cefaleea, ambele apărând la aproximativ 1% dintre
pacienţi. Pentru pantoprazol au fost raportate următoarele reacţii adverse.
Lista tabelară a reacţiilor adverse
În tabelul următor, reacţiile adverse sunt împărţite conform clasificării MedDRA în funcţie de
frecvenţă:
Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare
(≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din
datele disponibile).
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a
gravităţii.
Frecvenţă
Clasă de
aparate,
sisteme şi
organe
Mai puţin
frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări
hematologice şi
limfatice Agranulocitoză
Trombocitopenie;
Leucopenie,
Pancitopenie
Tulburări ale
sistemului
imunitar Hipersensibilitate
(inclusiv reacţii
anafilactice şi şoc
anafilactic)
Tulburări
metabolice şi de
nutriţie
Hiperlipidemii şi
creşteri ale
valorilor serice ale
lipidelor
(trigliceride,
colesterol);
modificări în
greutate Hiponatremie,
Hipomagneziemie
Tulburări psihice
Tulburări de somn
Depresie (şi toate
agravările)
Dezorientare
(şi toate
agravările)
Halucinaţii;
confuzie (în
special la pacienţii
predispuşi,
precum şi
agravarea acestor
simptome dacă
sunt preexistente)
Tulburări ale
sistemului nervos Cefalee; ameţeală Modificări ale
gustului
Tulburări oculare Tulburări de
vedere / vedere
înceţoşată
Tulburări gastro-
intestinale Diaree;
greaţă / vărsături;
5 distensie
abdominală şi
balonare;
constipaţie;
xerostomie;
durere şi
disconfort
abdominal
Tulburări
hepatobiliare Valori serice
crescute ale
enzimelor epatice
(transaminaze,
γ-GT) Valori serice
crescute ale
bilirubinei
Leziuni
hepatocelulare;
icter; insuficienţă
hepatocelulară
Afecţiuni cutanate
şi ale ţesutului
subcutanat Erupţie cutanată
tranzitorie /
exantem / erupţie;
prurit Urticarie; edem
angioneurotic Sindrom
Stevens-
Johnson;
sindrom Lyell;
eritem
polimorf;
fotosensibilitate
Lupus
eritematos
cutanat subacut
(vezi pct 4.4).
Tulburări
musculo-
scheletice şi ale
ţesutului
conjunctiv
Artralgii;
mialgii
Tulburări renale şi
ale căilor urinare Nefrită
interstiţială
Tulburări ale
aparatului genital
şi sânului
Ginecomastie
Tulburări
generale şi la
nivelul locului de
administrare Astenie, oboseală,
stare generală de
rău Temperatură
crescută a
corpului;
edem periferic
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe we-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Dozele de până la 240 mg administrate intravenos într-o perioadă de 2 minute au fost bine tolerate.
Deoarece pantoprazolul se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu este uşor dializabil.
În cazul supradozajului cu semne clinice de intoxicaţie, în afara tratamentului simptomatic şi de
susţinere nu pot fi făcute recomandări terapeutice specifice.
6
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Medicamente pentru tulburări legate de aciditate, inhibitori ai pompei
protonice, codul ATC: A02BC02
Mecanism de acţiune
Pantoprazolul este un benzimidazol substituit care inhibă secreţia acidului clorhidric la nivelul
stomacului prin blocarea specifică a pompelor protonice ale celulelor parietale.
Pantoprazolul este convertit la forma sa activă, o sulfenamidă ciclică, în mediul acid din celulele
parietale unde inhibă enzima H+, K+-ATP-ază, adică în etapa finală de producere a acidului clorhidric
la nivelul stomacului.
Inhibarea depinde de doză şi afectează atât secreţia bazală, cât şi pe cea stimulată de acid. La
majoritatea pacienţilor, remisia simptomelor pirozisului şi refluxului acid sunt obţinute în 1
săptămână. Pantoprazolul reduce aciditatea de la nivelul stomacului şi, astfel, creşte nivelul de gastrină
în mod proporţional cu reducerea acidităţii. Creşterea nivelului de gastrină este reversibilă. Deoarece
pantoprazolul se leagă de enzimă distal de nivelul receptorului, acesta poate inhiba secreţia de acid
clorhidric în mod independent de stimularea acestuia de către alte substanţe (acetilcolină, histamină,
gastrină). Efectul este acelaşi indiferent dacă substanţa activă este administrată pe cale orală sau
intravenoasă.
Valorile gastrinei à jeun cresc sub tratament cu pantoprazol. În cazul utilizării de scurtă durată, în
majoritatea cazurilor acestea nu depăşesc limita superioară a valorilor normale. În cazul tratamentului
de lungă durată, nivelurile gastrinei se dublează în majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, creşteri
excesive apar doar în cazuri izolate. În consecinţă, se observă doar o creştere uşoară până la moderată
a numărului de celule endocrine specifice (ECL) de la nivelul stomacului, într-o minoritate de cazuri,
în timpul tratamentului de lungă durată (hiperplazie simplă până la adenomatoidă). Totuşi, conform
studiilor realizate până în prezent, formarea de precursori carcinoizi (hiperplazie atipică) sau carcinoizi
gastrici constataţi în experimentele la animale (vezi pct. 5.3) nu a fost observată la om.
Eficacitate clinică
Într-o analiză retrospectivă a 17 studii efectuate la 5960 de pacienţi cu boală de reflux gastro-esofagian
(BRGE) care au fost trataţi cu 20 mg pantoprazol în monoterapie, simptomele asociate cu refluxul
acid, de exemplu pirozis şi regurgitarea acidă, au fost evaluate în conformitate cu metodologia
standardizată. O condiţie pentru studiile selectate a fost să aibă cel puţin un punct de înregistrare
pentru simptomatologia refluxului acid o dată la 2 săptămâni. În aceste studii, diagnosticul BRGE s-a
bazat pe evaluarea endoscopică, cu excepţia unui studiu în care includerea pacienţilor s-a bazat doar pe
simptomatologie.
În aceste studii, procentul pacienţilor care au prezentat ameliorarea completă a pirozisului după 7 zile
a variat între 54,0% şi 80,6% în grupul tratat cu pantoprazol. După 14 şi 28 de zile, ameliorarea
completă a pirozisului a fost prezentă la 62,9% până la 88,6%, respectiv la 68,1% până la 92,3% dintre
pacienţi.
Pentru ameliorarea completă a regurgitării acide au fost obţinute rezultate similare ca în cazul
pirozisului. După 7 zile, procentul pacienţilor la care s-a obţinut încetarea completă a regurgitării acide
a variat între 61,5% şi 84,4%, după 14 zile între 67,7% şi 90,4%, iar după 28 de zile între 75,2% şi
94,5%.
Pantoprazolul s-a dovedit în mod constant a fi superior faţă de placebo şi antagonişti ai receptorilor
histaminergici (ARH2) şi nu inferior faţă de alte IPP. Ratele de ameliorare a simptomelor de reflux
acid au fost în mare măsură independente de stadiul iniţial al BRGE.
7 Pe durata tratamentului cu medicamente antisecretorii, concentraţia plasmatică a gastrinei crește, ca
reacție la secreția scăzută de acid. Valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA cresc și ca urmare a
acidității gastrice scăzute. Valoarea crescută a concentraţiilor plasmatice ale CgA poate interfera cu
investigațiile pentru tumorile neuroendocrine.
Dovezile publicate disponibile sugerează că tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni trebuie
întrerupt cu 5 zile până la 2 săptămâni înainte de evaluările CgA. Astfel, valorile CgA fals crescute ca
urmare a tratamentului cu IPP au posibilitatea să revină la valorile din intervalul de referință.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Farmacocinetica nu variază după administrarea de doze unice sau repetate. Pentru dozele cuprinse în
intervalul 10 - 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară atât după administrarea orală,
cât şi după cea intravenoasă.
Absorbţie
După administrare orală, pantoprazolul este absorbit complet şi rapid. Biodisponibilitatea absolută
obţinută din comprimat a fost identificată ca fiind de aproximativ 77 %. În medie, la aproximativ 2,0
ore – 2,5 ore (tmax) după administrarea unei doze orale unice de 20 mg, sunt atinse concentraţii serice
maxime (Cmax) de aproximativ 1-1,5 μg/ml, iar aceste valori rămân constante după administrarea de
doze repetate. Ingestia concomitentă de alimente nu are influenţă asupra biodisponibilităţii (ASC sau
Cmax), însă creşte variabilitatea timpului de decalare (tlag).
Distribuţie
Volumul de distribuţie este de aproximativ 0,15 l/kg, iar legarea de proteinele serice este de
aproximativ 98%.
Metabolizare
Pantoprazolul este metabolizat aproape exclusiv în ficat.
Eliminare
Clearance-ul este de aproximativ 0,1 l/oră/kg, iar timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare
(t1/2) de aproximativ 1 oră. Au existat puţine cazuri de subiecţi cu eliminare întârziată. Ca urmare a
legării specifice a pantoprazolului de pompele protonice ale celulelor parietale, timpul de înjumătăţire
plasmatică prin eliminare nu se corelează cu durata mult mai mare a acţiunii (inhibarea secreţiei de
acid).
Eliminarea renală reprezintă calea principală de excreţie (aproximativ 80%) pentru metaboliţii
pantoprazolului; restul este excretat prin fecale. Principalul metabolit existent atât în ser cât şi în urină
este desmetil pantoprazolul, care este conjugat cu sulfat. Timpul de înjumătăţire plasmatică al
principalului metabolit (aproximativ 1,5 ore) nu este cu mult mai mare decât cel al pantoprazolului.
Grupuri speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Nu se recomandă reducerea dozei atunci când pantoprazolul este administrat la pacienţi cu funcţie
renală afectată (inclusiv pacienţi sub dializă, care îndepărtează doar cantităţi neglijabile de
pantoprazol). În ceea ce priveşte subiecţii sănătoşi, timpul de înjumătăţire plasmatică al
pantoprazolului este scurt. Deşi principalul metabolit are un timp de înjumătăţire plasmatică mai lung
(2-3ore), excreţia este în continuare rapidă şi astfel acumularea nu are loc.
Insuficienţă hepatică
După administrarea de pantoprazol la pacienţi cu insuficienţă hepatică (clasele A, B şi C Child-Pugh),
valorile timpului de înjumătăţire plasmatică au crescut până la 3 - 7 ore şi valorile ASC au crescut cu
un factor de 3-6, în timp ce Cmax a crescut doar puţin în comparaţie cu subiecţii sănătoşi, respectiv cu
un factor de 1,3.
Vârstnici
Creşterile uşoare ale ASC şi Cmax la voluntarii vârstnici în comparaţie cu subiecţii tineri nu au fost
relevante din punct de vedere clinic.
8
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele non-clinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor farmacologice
convenţionale privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În studiile de carcinogenitate cu durata de 2 ani efectuate la şobolani, au fost observate neoplasme
neuroendocrine. În plus, într-unul dintre studii, la nivelul fundului gastric al şobolanilor au fost
identificate papiloame cu celule scuamoase. Mecanismul care conduce la formarea carcinoizilor
gastrici de către benzimidazoli substituiţi a fost investigat cu atenţie şi a permis concluzia că aceasta
este o reacţie secundară la creşterea masivă a valorilor gastrinei serice apărute la şobolani în timpul
tratamentului cronic cu doze mari.
În studiile cu durata de 2 ani realizate la rozătoare s-a observat un număr crescut de tumori hepatice la
şobolani (numai într-un singur studiu la şobolani) iar la femelele de şoareci a fost interpretat ca fiind
datorat vitezei mari de metabolizare a pantoprazolului în ficat.
În grupul şobolanilor trataţi cu cea mai mare doză (200 mg/kg) în cadrul unui studiu cu durata de 2 ani
a fost observată o creştere uşoară a transformărilor neoplazice ale tiroidei. Apariţia acestor neoplasme
este asociată cu modificările induse de pantoprazol asupra descompunerii tiroxinei în ficatul de
şobolan. Deoarece doza terapeutică la om este mică, nu sunt de aşteptat reacţii adverse asupra
glandelor tiroide.
În studiile la animale (şobolani) cu 5 mg/kg s-a constatat aşa-numitul NOAEL (No Observed Adverse
Effect Level – nivelul la care nu se observă reacţii adverse) pentru embriotoxicitate. Investigaţiile au
indicat lipsa semnelor de afectare a fertilităţii sau a efectelor teratogene.
Penetrarea placentei a fost investigată la şobolan şi s-a dovedit a creşte odată cu vârsta de gestaţie. În
consecinţă, concentraţia de pantoprazol la făt este crescută la scurt timp înainte de naştere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Manitol
Carbonat de sodiu anhidru
Crospovidonă
Hidroxipropilceluloză
Talc
Stearat de calciu
Strat protector (barieră de acoperire) 1
Zein F 4000
Copolimer acid metacrilic-etilacrilat (1:1)
Strat gastrorezistent (acoperire enterică) 2
Copolimer acid metacrilic-etilacrilat (1:1)
Trietilcitrat
Dioxid de titan
Talc
Film
Opadry Yellow OY-52945 care conţine:
Hipromeloza
Dioxid de titan (E 171)
Polietilenglicol 400
Oxid galben de fer (E 172)
9
Cerneală de inscripţionare
Shellac
Oxid negru de fer (E 172)
Hidroxid de amoniu 28%
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 1 blister din OPA-Al-PVC/Al cu 14 comprimate gastrorezistente
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu
reglementările locale.
7 DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
DR. REDDY’S LABORATORIES ROMÂNIA S.R.L.
Str. Nicolae Caramfil, Nr. 71-73, Etaj 5, Spaţiul 10
Sector 1, Bucureşti, România
8 NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1291/2008/01
9 DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare-Decembrie 2008
10 DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2017
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
NEDIS 20 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 20 mg (sub formă de pantoprazol sodic
sesquihidrat).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent
Comprimate rotunde, biconvexe, de culoare galbenă, inscripţionate cu “P 20” cu cerneală neagră pe o
faţă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
NEDIS este indicat pentru tratamentul pe termen scurt al simptomelor bolii de reflux (de exemplu
pirozis, regurgitare acidă) la adulţi.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza recomandată este de 20 mg pantoprazol (un comprimat) pe zi.
Poate fi necesară administrarea de comprimate timp de 2-3 zile consecutiv pentru a se obţine
ameliorarea simptomelor. După ameliorarea completă a simptomelor, tratamentul trebuie întrerupt.
Tratamentul nu trebuie să depăşească 4 săptămâni fără recomandarea unui medic.
Dacă nu se obţine ameliorarea simptomelor în 2 săptămâni de tratament continuu, pacientul trebuie
instruit să se adreseze unui medic.
Grupuri speciale de pacienţi
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici sau la cei cu afectare a funcţiei renale sau
hepatice.
Copii şi adolescenţi
NEDIS nu este recomandat pentru copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, ca urmare a datelor
insuficiente privind siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
2 Comprimatele gastrorezistente de NEDIS 20 mg nu trebuie mestecate sau zdrobite, ci trebuie înghiţite
întregi cu lichid înainte de masă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi (vezi pct. 6.1).
Administrarea concomitentă cu atazanavir (vezi pct. 4.5).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pacienţii trebuie instruiţi să se adreseze unui medic dacă:
• Prezintă scădere neintenţionată în greutate, anemie, sângerare gastro-intestinală, disfagie,
vărsături persistente sau cu sânge, deoarece medicamentul poate estompa simptomele şi
întârzia diagnosticarea unei afecţiuni severe. În aceste cazuri, trebuie exclusă existenţa unei
afecţiuni maligne.
• Au avut ulcer gastric sau au suferit o intervenţie chirurgicală gastro-intestinală.
• Se află sub tratament simptomatic continuu al indigestiei sau pirozisului de cel puţin 4
săptămâni.
• Prezintă icter, insuficienţă hepatică sau afecţiuni hepatice.
• Prezintă orice boală gravă care le afectează starea generală de sănătate.
• Au vârsta peste 55 de ani şi prezintă simptome noi sau modificate recent.
Pacienţii cu simptome de indigestie sau pirozis recurente pe termen lung trebuie să se prezinte la
medic pentru consultaţii la intervale regulate. În mod special, pacienţii cu vârsta peste 55 de ani care
iau zilnic orice fel de tratament fără prescripţie pentru indigestie sau pirozis trebuie să informeze
farmacistul sau medicul.
Pacienţii nu trebuie să utilizeze concomitent un alt inhibitor al pompei protonice sau antagonist al
receptorilor H2.
Pacienţii trebuie să se adreseze medicului înainte de administrarea acestui medicament dacă urmează
să li se efectueze o endoscopie sau un test respirator cu uree.
Pacienţii trebuie consiliaţi în privinţa faptului că aceste comprimate nu asigură ameliorare imediată.
Aceştia pot începe să prezinte o ameliorare a simptomelor după aproximativ o zi de tratament cu
pantoprazol, însă pentru controlul complet al pirozisului, poate fi necesară administrarea timp de 7 zile
consecutiv. Pacienţii nu trebuie să utilizeze pantoprazol pentru prevenţie.
Infecţii gastrointestinale bacteriene
Aciditatea gastrică redusă, indiferent de etiologie – inclusiv datorită inhibitorilor pompei protonice –
creşte numărul de bacterii gastrice prezente în mod normal în tractul gastro-intestinal. Tratamentul cu
medicamente care reduc aciditatea conduce la un risc uşor crescut de infecţii gastro-intestinale, cum
sunt cele cu Salmonella, Campylobacter sau Clostridium difficile.
Lupus eritematos cutanat subacut (LECS)
Inhibitorii de pompă de protoni sunt asociați cu cazuri foarte rare de LECS. Dacă apar leziuni, mai
ales în zonele expuse la soare ale pielii, și dacă acestea sunt însoțite de artralgie, pacientul trebuie să se
adreseze imediat medicului, iar profesionistul în domenul sănătății trebuie să ia în considerare oprirea
administrării NEDIS. Apariţia LECS după tratamentul anterior cu un inhibitor de pompă de protoni
poate crește riscul de LECS în cazul utilizării altor inhibitori de pompă de protoni.
3 Interferențe cu testele de laborator
Creșterea valorilor concentraţiilor plasmatice ale cromograninei A (CgA) poate interfera cu
investigațiile pentru tumorile neuroendocrine. Pentru a evita această interferență, tratamentul cu
NEDIS trebuie oprit temporar, pentru cel puțin cinci zile înainte de evaluarea CgA (vezi pct. 5.1).
Dacă, după evaluarea inițială, valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA și gastrinei nu revin la
valorile din intervalul de referință, trebuie repetate evaluările la 14 zile de la întreruperea tratamentului
cu inhibitor de pompă de protoni.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
NEDIS poate reduce absorbţia substanţelor active a căror biodisponibilitate este dependentă de pH-ul
gastric (de exemplu ketoconazol).
S-a demonstrat că prin administrarea concomitentă de atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg cu
omeprazol (40 mg o dată pe zi) sau de atazanavir 400 mg cu lansoprazol (60 mg în doză unică) la
voluntari sănătoşi s-a obţinut o reducere substanţială a biodisponibilităţii atazanavirului. Absorbţia
atazanavirului este pH-dependentă. În consecinţă, pantoprazolul nu trebuie administrat concomitent cu
atazanavir (vezi pct. 4.3).
Deşi în studiile clinice cu privire la farmacocinetică nu au fost observate interacţiuni în timpul
administrării concomitente de fenprocumonă sau warfarină, au fost raportate câteva cazuri izolate de
modificări ale Raportului Internaţional Normalizat (INR) în timpul tratamentului concomitent în
perioada după punerea pe piaţă. În consecinţă, la pacienţii trataţi cu anticoagulante cumarinice (de 4
exemplu fenprocumonă sau warfarină), se recomandă monitorizarea timpului de protrombină/INR-ului
după iniţierea, terminarea sau în timpul utilizării neregulate de pantoprazol.
Utilizarea concomitentă a metotrexatului în doze mari (e.g. 300 mg) şi a inhibitorilor de pompă de
protoni a fost raportată cu creşterea concentraţiei de metotrexat la anumiţi pacienţi. De aceea trebuie să
se ia în considerare o întrerupere temporară a utilizării de pantoprazol în schemele de tratament în care
sunt utilizate doze mari de metotrexat, de exemplu cancer şi psoriazis.
Pantoprazolul este metabolizat în ficat prin intermediul sistemului enzimatic al citocromului P450. Nu
poate fi exclusă o interacţiune a pantoprazolului cu alte substanţe care sunt metabolizate de acelaşi
sistem enzimatic. Cu toate acestea, nu au fost observate interacţiuni semnificative clinic în testele
specifice cu carbamazepină, cafeină, diazepam, diclofenac, digoxină, etanol, glibenclamidă,
metoprolol, naproxen, nifedipină, fenitoină, piroxicam, teofilină şi contraceptive orale conţinând
levonorgestrel şi etinil estradiol.
Nu au existat interacţiuni cu antiacide administrate concomitent.
4.6 Fertilitatea, sarcină şi alăptare
Sarcina
Nu există date adecvate privind utilizarea pantoprazolului la femeile gravide. Studiile la animale au
evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere. Studiile preclinice nu au indicat dovezi de
afectare a fertilităţii sau efecte teratogene (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om este necunoscut.
NEDIS nu trebuie utilizat în timpul sarcinii.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă pantoprazolul este excretat în lapte, la om. Studiile la animale au arătat excreţia
pantoprazolului în lapte. NEDIS nu trebuie utilizat în timpul alăptării.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
NEDIS nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau
de a folosi utilaje.
4 Totuşi, pot să apară reacţii adverse la medicament cum sunt ameţeală şi tulburări de vedere (vezi pct.
4.8). Dacă sunt afectaţi, pacienţii nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Este posibil ca aproximativ 5% dintre pacienţi să manifeste reacţii adverse la medicament.Reacţiile
adverse cel mai frecvent raportate sunt diareea şi cefaleea, ambele apărând la aproximativ 1% dintre
pacienţi. Pentru pantoprazol au fost raportate următoarele reacţii adverse.
Lista tabelară a reacţiilor adverse
În tabelul următor, reacţiile adverse sunt împărţite conform clasificării MedDRA în funcţie de
frecvenţă:
Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare
(≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din
datele disponibile).
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a
gravităţii.
Frecvenţă
Clasă de
aparate,
sisteme şi
organe
Mai puţin
frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări
hematologice şi
limfatice Agranulocitoză
Trombocitopenie;
Leucopenie,
Pancitopenie
Tulburări ale
sistemului
imunitar Hipersensibilitate
(inclusiv reacţii
anafilactice şi şoc
anafilactic)
Tulburări
metabolice şi de
nutriţie
Hiperlipidemii şi
creşteri ale
valorilor serice ale
lipidelor
(trigliceride,
colesterol);
modificări în
greutate Hiponatremie,
Hipomagneziemie
Tulburări psihice
Tulburări de somn
Depresie (şi toate
agravările)
Dezorientare
(şi toate
agravările)
Halucinaţii;
confuzie (în
special la pacienţii
predispuşi,
precum şi
agravarea acestor
simptome dacă
sunt preexistente)
Tulburări ale
sistemului nervos Cefalee; ameţeală Modificări ale
gustului
Tulburări oculare Tulburări de
vedere / vedere
înceţoşată
Tulburări gastro-
intestinale Diaree;
greaţă / vărsături;
5 distensie
abdominală şi
balonare;
constipaţie;
xerostomie;
durere şi
disconfort
abdominal
Tulburări
hepatobiliare Valori serice
crescute ale
enzimelor epatice
(transaminaze,
γ-GT) Valori serice
crescute ale
bilirubinei
Leziuni
hepatocelulare;
icter; insuficienţă
hepatocelulară
Afecţiuni cutanate
şi ale ţesutului
subcutanat Erupţie cutanată
tranzitorie /
exantem / erupţie;
prurit Urticarie; edem
angioneurotic Sindrom
Stevens-
Johnson;
sindrom Lyell;
eritem
polimorf;
fotosensibilitate
Lupus
eritematos
cutanat subacut
(vezi pct 4.4).
Tulburări
musculo-
scheletice şi ale
ţesutului
conjunctiv
Artralgii;
mialgii
Tulburări renale şi
ale căilor urinare Nefrită
interstiţială
Tulburări ale
aparatului genital
şi sânului
Ginecomastie
Tulburări
generale şi la
nivelul locului de
administrare Astenie, oboseală,
stare generală de
rău Temperatură
crescută a
corpului;
edem periferic
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe we-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Dozele de până la 240 mg administrate intravenos într-o perioadă de 2 minute au fost bine tolerate.
Deoarece pantoprazolul se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu este uşor dializabil.
În cazul supradozajului cu semne clinice de intoxicaţie, în afara tratamentului simptomatic şi de
susţinere nu pot fi făcute recomandări terapeutice specifice.
6
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Medicamente pentru tulburări legate de aciditate, inhibitori ai pompei
protonice, codul ATC: A02BC02
Mecanism de acţiune
Pantoprazolul este un benzimidazol substituit care inhibă secreţia acidului clorhidric la nivelul
stomacului prin blocarea specifică a pompelor protonice ale celulelor parietale.
Pantoprazolul este convertit la forma sa activă, o sulfenamidă ciclică, în mediul acid din celulele
parietale unde inhibă enzima H+, K+-ATP-ază, adică în etapa finală de producere a acidului clorhidric
la nivelul stomacului.
Inhibarea depinde de doză şi afectează atât secreţia bazală, cât şi pe cea stimulată de acid. La
majoritatea pacienţilor, remisia simptomelor pirozisului şi refluxului acid sunt obţinute în 1
săptămână. Pantoprazolul reduce aciditatea de la nivelul stomacului şi, astfel, creşte nivelul de gastrină
în mod proporţional cu reducerea acidităţii. Creşterea nivelului de gastrină este reversibilă. Deoarece
pantoprazolul se leagă de enzimă distal de nivelul receptorului, acesta poate inhiba secreţia de acid
clorhidric în mod independent de stimularea acestuia de către alte substanţe (acetilcolină, histamină,
gastrină). Efectul este acelaşi indiferent dacă substanţa activă este administrată pe cale orală sau
intravenoasă.
Valorile gastrinei à jeun cresc sub tratament cu pantoprazol. În cazul utilizării de scurtă durată, în
majoritatea cazurilor acestea nu depăşesc limita superioară a valorilor normale. În cazul tratamentului
de lungă durată, nivelurile gastrinei se dublează în majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, creşteri
excesive apar doar în cazuri izolate. În consecinţă, se observă doar o creştere uşoară până la moderată
a numărului de celule endocrine specifice (ECL) de la nivelul stomacului, într-o minoritate de cazuri,
în timpul tratamentului de lungă durată (hiperplazie simplă până la adenomatoidă). Totuşi, conform
studiilor realizate până în prezent, formarea de precursori carcinoizi (hiperplazie atipică) sau carcinoizi
gastrici constataţi în experimentele la animale (vezi pct. 5.3) nu a fost observată la om.
Eficacitate clinică
Într-o analiză retrospectivă a 17 studii efectuate la 5960 de pacienţi cu boală de reflux gastro-esofagian
(BRGE) care au fost trataţi cu 20 mg pantoprazol în monoterapie, simptomele asociate cu refluxul
acid, de exemplu pirozis şi regurgitarea acidă, au fost evaluate în conformitate cu metodologia
standardizată. O condiţie pentru studiile selectate a fost să aibă cel puţin un punct de înregistrare
pentru simptomatologia refluxului acid o dată la 2 săptămâni. În aceste studii, diagnosticul BRGE s-a
bazat pe evaluarea endoscopică, cu excepţia unui studiu în care includerea pacienţilor s-a bazat doar pe
simptomatologie.
În aceste studii, procentul pacienţilor care au prezentat ameliorarea completă a pirozisului după 7 zile
a variat între 54,0% şi 80,6% în grupul tratat cu pantoprazol. După 14 şi 28 de zile, ameliorarea
completă a pirozisului a fost prezentă la 62,9% până la 88,6%, respectiv la 68,1% până la 92,3% dintre
pacienţi.
Pentru ameliorarea completă a regurgitării acide au fost obţinute rezultate similare ca în cazul
pirozisului. După 7 zile, procentul pacienţilor la care s-a obţinut încetarea completă a regurgitării acide
a variat între 61,5% şi 84,4%, după 14 zile între 67,7% şi 90,4%, iar după 28 de zile între 75,2% şi
94,5%.
Pantoprazolul s-a dovedit în mod constant a fi superior faţă de placebo şi antagonişti ai receptorilor
histaminergici (ARH2) şi nu inferior faţă de alte IPP. Ratele de ameliorare a simptomelor de reflux
acid au fost în mare măsură independente de stadiul iniţial al BRGE.
7 Pe durata tratamentului cu medicamente antisecretorii, concentraţia plasmatică a gastrinei crește, ca
reacție la secreția scăzută de acid. Valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA cresc și ca urmare a
acidității gastrice scăzute. Valoarea crescută a concentraţiilor plasmatice ale CgA poate interfera cu
investigațiile pentru tumorile neuroendocrine.
Dovezile publicate disponibile sugerează că tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni trebuie
întrerupt cu 5 zile până la 2 săptămâni înainte de evaluările CgA. Astfel, valorile CgA fals crescute ca
urmare a tratamentului cu IPP au posibilitatea să revină la valorile din intervalul de referință.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Farmacocinetica nu variază după administrarea de doze unice sau repetate. Pentru dozele cuprinse în
intervalul 10 - 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară atât după administrarea orală,
cât şi după cea intravenoasă.
Absorbţie
După administrare orală, pantoprazolul este absorbit complet şi rapid. Biodisponibilitatea absolută
obţinută din comprimat a fost identificată ca fiind de aproximativ 77 %. În medie, la aproximativ 2,0
ore – 2,5 ore (tmax) după administrarea unei doze orale unice de 20 mg, sunt atinse concentraţii serice
maxime (Cmax) de aproximativ 1-1,5 μg/ml, iar aceste valori rămân constante după administrarea de
doze repetate. Ingestia concomitentă de alimente nu are influenţă asupra biodisponibilităţii (ASC sau
Cmax), însă creşte variabilitatea timpului de decalare (tlag).
Distribuţie
Volumul de distribuţie este de aproximativ 0,15 l/kg, iar legarea de proteinele serice este de
aproximativ 98%.
Metabolizare
Pantoprazolul este metabolizat aproape exclusiv în ficat.
Eliminare
Clearance-ul este de aproximativ 0,1 l/oră/kg, iar timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare
(t1/2) de aproximativ 1 oră. Au existat puţine cazuri de subiecţi cu eliminare întârziată. Ca urmare a
legării specifice a pantoprazolului de pompele protonice ale celulelor parietale, timpul de înjumătăţire
plasmatică prin eliminare nu se corelează cu durata mult mai mare a acţiunii (inhibarea secreţiei de
acid).
Eliminarea renală reprezintă calea principală de excreţie (aproximativ 80%) pentru metaboliţii
pantoprazolului; restul este excretat prin fecale. Principalul metabolit existent atât în ser cât şi în urină
este desmetil pantoprazolul, care este conjugat cu sulfat. Timpul de înjumătăţire plasmatică al
principalului metabolit (aproximativ 1,5 ore) nu este cu mult mai mare decât cel al pantoprazolului.
Grupuri speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Nu se recomandă reducerea dozei atunci când pantoprazolul este administrat la pacienţi cu funcţie
renală afectată (inclusiv pacienţi sub dializă, care îndepărtează doar cantităţi neglijabile de
pantoprazol). În ceea ce priveşte subiecţii sănătoşi, timpul de înjumătăţire plasmatică al
pantoprazolului este scurt. Deşi principalul metabolit are un timp de înjumătăţire plasmatică mai lung
(2-3ore), excreţia este în continuare rapidă şi astfel acumularea nu are loc.
Insuficienţă hepatică
După administrarea de pantoprazol la pacienţi cu insuficienţă hepatică (clasele A, B şi C Child-Pugh),
valorile timpului de înjumătăţire plasmatică au crescut până la 3 - 7 ore şi valorile ASC au crescut cu
un factor de 3-6, în timp ce Cmax a crescut doar puţin în comparaţie cu subiecţii sănătoşi, respectiv cu
un factor de 1,3.
Vârstnici
Creşterile uşoare ale ASC şi Cmax la voluntarii vârstnici în comparaţie cu subiecţii tineri nu au fost
relevante din punct de vedere clinic.
8
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele non-clinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor farmacologice
convenţionale privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În studiile de carcinogenitate cu durata de 2 ani efectuate la şobolani, au fost observate neoplasme
neuroendocrine. În plus, într-unul dintre studii, la nivelul fundului gastric al şobolanilor au fost
identificate papiloame cu celule scuamoase. Mecanismul care conduce la formarea carcinoizilor
gastrici de către benzimidazoli substituiţi a fost investigat cu atenţie şi a permis concluzia că aceasta
este o reacţie secundară la creşterea masivă a valorilor gastrinei serice apărute la şobolani în timpul
tratamentului cronic cu doze mari.
În studiile cu durata de 2 ani realizate la rozătoare s-a observat un număr crescut de tumori hepatice la
şobolani (numai într-un singur studiu la şobolani) iar la femelele de şoareci a fost interpretat ca fiind
datorat vitezei mari de metabolizare a pantoprazolului în ficat.
În grupul şobolanilor trataţi cu cea mai mare doză (200 mg/kg) în cadrul unui studiu cu durata de 2 ani
a fost observată o creştere uşoară a transformărilor neoplazice ale tiroidei. Apariţia acestor neoplasme
este asociată cu modificările induse de pantoprazol asupra descompunerii tiroxinei în ficatul de
şobolan. Deoarece doza terapeutică la om este mică, nu sunt de aşteptat reacţii adverse asupra
glandelor tiroide.
În studiile la animale (şobolani) cu 5 mg/kg s-a constatat aşa-numitul NOAEL (No Observed Adverse
Effect Level – nivelul la care nu se observă reacţii adverse) pentru embriotoxicitate. Investigaţiile au
indicat lipsa semnelor de afectare a fertilităţii sau a efectelor teratogene.
Penetrarea placentei a fost investigată la şobolan şi s-a dovedit a creşte odată cu vârsta de gestaţie. În
consecinţă, concentraţia de pantoprazol la făt este crescută la scurt timp înainte de naştere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Manitol
Carbonat de sodiu anhidru
Crospovidonă
Hidroxipropilceluloză
Talc
Stearat de calciu
Strat protector (barieră de acoperire) 1
Zein F 4000
Copolimer acid metacrilic-etilacrilat (1:1)
Strat gastrorezistent (acoperire enterică) 2
Copolimer acid metacrilic-etilacrilat (1:1)
Trietilcitrat
Dioxid de titan
Talc
Film
Opadry Yellow OY-52945 care conţine:
Hipromeloza
Dioxid de titan (E 171)
Polietilenglicol 400
Oxid galben de fer (E 172)
9
Cerneală de inscripţionare
Shellac
Oxid negru de fer (E 172)
Hidroxid de amoniu 28%
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 1 blister din OPA-Al-PVC/Al cu 14 comprimate gastrorezistente
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu
reglementările locale.
7 DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
DR. REDDY’S LABORATORIES ROMÂNIA S.R.L.
Str. Nicolae Caramfil, Nr. 71-73, Etaj 5, Spaţiul 10
Sector 1, Bucureşti, România
8 NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1291/2008/01
9 DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare-Decembrie 2008
10 DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2017
