INFLANOR 200 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Inflanor 200 mg capsule moi
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare capsulă moale conţine ibuprofen 200 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut:
Fiecare capsulă conţine sorbitol 46,94 mg şi ponceau 4R (E 124) 0,18 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsulă moale.
Capsule gelatinoase moi, de culoarea vinului roşu, cu formă ovală, conţinând un lichid vâscos,
transparent, incolor până la slab roz-roșu, imprimate cu ”200” pe corpul capsulei cu cerneală albă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Inflanor este indicat la adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani.
Inflanor este indicat pentru tratamentul simptomatic al durerilor reumatice sau musculare, durerilor de
spate, nevralgiilor, migrenelor, durerilor de cap, durerilor dentare, dismenoreei, simptomelor de
răceală şi gripă.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi, vârstnici şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani:
Pentru ameliorarea simptomelor trebuie utilizată cea mai mică doză eficace, pentru cea mai scurtă
perioadă de timp.
Pacientul trebuie să se adreseze medicului dacă simptomele persistă sau se agravează, sau în cazul în
care administrarea medicamentului a fost necesară pentru o perioadă mai mare de 10 zile.
Dacă la adolescenți (≥ 12 ani) este recomandat acest medicament pentru mai mult de 3 zile, sau dacă
simptomele se înrăutățesc trebuie să consultați medicul.
A se administra una sau două capsule, până la de trei ori pe zi, după cum este necesar.
A se lăsa un interval de cel puţin 4 ore între doze.
A nu se administra mai mult de 6 capsule într-un interval de 24 de ore.
2 Reacţiile adverse pot fi reduse la minim utilizând cea mai mică doză eficace, pentru cea mai scurtă
durată necesară pentru controlul simptomatologiei (vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Pentru administrare orală, numai pentru perioade scurte de timp.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Antecedente de reacţii de hipersensibilitate (de exemplu: astm bronşic, rinite, angioedem sau
urticarie) ca răspuns la tratamentul cu acid acetilsalicilic sau orice alt medicament antiinflamator
nesteroidian (AINS).
- Ulcer gastroduodenal activ/ hemoragie activă sau antecedente de ulcer gastroduodenal recurent/
hemoragie recurentă (două sau mai multe episoade distincte de ulceraţii sau hemoragii
dovedite).
- Antecedente de hemoragii sau perforaţii gastro-intestinale, determinate de terapia anterioară cu
AINS (vezi pct. 4.4).
- insuficienţă hepatică, renală sau cardiacă severă (Clasa IV clasificarea NYHA) (vezi pct. 4.4).
- hemoragie cerebrovasculară sau alte hemoragii active.
- tulburări ale hematopoezei de etiologie neprecizată.
- deshidratare semnificativă (provocată de vărsături, diaree sau aport de lichide insuficient).
În timpul ultimului trimestru de sarcină, deoarece există un risc de închidere prematură a canalului
arterial fetal, cu posibilă hipertensiune pulmonară persistentă. Declanşarea travaliului poate fi
amânată, iar durata acestuia poate fi prelungită, cu o tendinţă crescută de sângerare atât la mamă cât
şi la copil (vezi pct.4.6).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacţiile adverse pot fi minimalizate prin utilizarea celei mai mici doze eficace necesare pentru
controlul simptomelor, pentru cea mai scurtă perioadă de timp (vezi mai jos Riscuri gastro-intestinale
şi cardiovasculare).
Vârstnicii prezintă o frecvenţă crescută a reacţiilor adverse la AINS, în special a hemoragiei şi
perforaţiei gastro-intestinale, care pot fi letale.
Aparat respirator
Bronhospasmul se poate accentua la pacienţii care au această afecţiune, sau care au avut în
antecedente astm bronşic sau afecţiuni alergice.
Alte AINS
Utilizarea ibuprofenului concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi de 2-ciclooxigenă,
trebuie evitată (vezi pct. 4.5).
LES şi boli mixte ale ţesutului conjuctiv
Lupusul erimatos sistemic şi boli mixte ale ţesutului conjuctiv – risc crescut de meningită aseptică
(vezi pct. 4.8).
Aparat renal
Insuficienţă renală, deoarece funcţia rinichilor poate fi deteriorată (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
Există risc de insuficiență renală la adolescenții deshidratați.
Funcţie hepatică
Disfuncţie hepatică (vezi pct. 4.3 și 4.8).
3 Efect cardiovascular şi efect cerebrovascular
Este necesară prudenţă (pacientul trebuie să discute cu medicul sau cu farmacistul) înainte de a începe
tratamentul la pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă, din cauza
retenţiei de lichide; hipertensiunea arterială şi edemul au fost raportate în timpul tratamentului
concomitent cu AINS.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi) poate fi
asociată cu o uşoară creştere a riscului de apariţie a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu
infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că
administrarea de doze mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg pe zi) este asociată cu un risc crescut
de evenimente trombotice arteriale.
La pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată terapeutic, insuficienţă cardiacă congestivă (clasele
II-III clasificarea NYHA), boală cardiacă ischemică stabilizată terapeutic, boală arterială periferică
şi/sau boală vasculară cerebrală, tratamentul cu ibuprofen trebuie instituit numai după o atentă analiză
şi trebuie evitată utilizarea de doze mari (2400 mg pe zi).
De asemenea, înainte de iniţierea tratamentului de lungă durată la pacienţii cu factori de risc pentru
evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat,
fumători), trebuie efectuată o analiză atentă, în special dacă sunt necesare doze mari de ibuprofen
(2400 mg pe zi).
Efecte asupra fertilităţii femeilor
Există dovezi care arată că medicamentele care inhibă ciclooxigenaza/sinteza prostaglandinelor pot
avea efect asupra fertilităţii femeilor, prin afectarea ovulaţiei. Această afectare este reversibilă la
întreruperea tratamentului.
Efecte gastro-intestinale
AINS trebuie administrate cu precauţie pacienţilor cu antecedente de afecţiuni gastro-intestinale
(colită ulcerativă, boală Crohn), deoarece pot determina exacerbarea acestor afecţiuni (vezi pct. 4.8).
Hemoragia, ulceraţia sau perforaţia gastro-intestinală, care pot fi letale, au fost raportate pentru toate
AINS, în orice moment al tratamentului, cu sau fără simptome de alarmare sau antecedente de
evenimente gastro-intestinale.
Riscul de hemoragie, ulceraţie sau perforaţie gastro-intestinală este mai mare odată cu creşterea
dozelor de AINS, la pacienţii cu antecedente de ulcer, în special dacă a fost complicat cu hemoragie
sau perforaţie (vezi pct 4.3) şi la vârstnici. Aceşti pacienţi trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai
mică doză disponibilă.
Pacienţii cu antecedente de toxicitate gastro-intestinală, în mod special vâstnicii, trebuie să raporteze
orice simptome abdominale neobişnuite (în special hemoragia gastro-intestinală) mai ales în stadiile
iniţiale ale tratamentului.
Se recomandă precauţie la pacienţii trataţi concomitent cu medicamente care pot mări riscul de
ulceraţie sau hemoragie, cum sunt corticosteroizii cu administrare orală, anticoagulantele de tipul
warfarinei, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sau medicamentele antiagregante
antiplachetare, cum este acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
Dacă la pacienţii trataţi cu ibuprofen apare hemoragia sau ulceraţia gastro-intestinală, se recomandă
întreruperea tratamentului.
Reacţii cutanate
Reacţii cutanate grave, unele dintre ele letale, incluzând dermatita exfoliativă, sindromul Stevens-
4 Johnson şi necroliza epidermică toxică au fost raportate foarte rar în asociere cu administrarea AINS
(vezi pct. 4.8). Se pare că pacienţii prezintă cel mai ridicat risc de apariţie a acestor reacţii în faza
iniţială a terapiei, debutul reacţiei apărând, în majoritatea cazurilor, în timpul primei luni de tratament.
Tratamentul cu ibuprofen trebuie întrerupt la prima apariţie a unei erupţii cutanate, a unor leziuni pe
mucoase sau oricărui semn de hipersensibilitate.
Excipienţi cu efect cunoscut
Acest medicament conţine sorbitol. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu
trebuie să utilizeze acest medicament.
Acest medicament conţine ponceau 4R (colorant). Poate cauza reacţii alergice.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Trebuie evitată utilizarea concomitentă de ibuprofen (similar altor AINS) cu:
- Acid acetilsalicilic: În general, administrarea concomitentă de ibuprofen şi acid
acetilsalicilic nu este recomandată din cauza potenţialului crescut de apariţie a reacţiilor adverse.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul dozelor mici de acid
acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când sunt administrate concomitent. Deşi există
incertitudini în ceea ce priveşte extrapolarea acestor date la situaţia clinică, nu poate fi exclusă
posibilitatea ca tratamentul regulat, prelungit cu ibuprofen să reducă efectul cardioprotector al
acidului acetilsalicilic. Se consideră că utilizarea ocazională de ibuprofen nu poate avea vreun efect
relevant clinic (vezi pct. 5.1).
- Alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) incluzând inhibitori selectivi de ciclooxigenază-2:
a se evita utilizarea concomitentă a două sau mai multe AINS, deoarece acest lucru poate
creşte incidenţa reacţiilor adverse (vezi pct. 4.4).
Ibuprofen trebuie utilizat cu precauţie concomitent cu
- Corticosteroizi: pot creşte riscul de ulceraţie sau hemoragie gastro-intestinală (vezi pct. 4.4).
- Antihipertensive şi diuretice: deoarece AINS pot diminua efectul acestor medicamente.
Diureticele pot creşte riscul de nefrotoxicitate indus de AINS.
- Anticoagulante: AINS pot creşte efectul anticoagulantelor, cum este wafarina (vezi pct.4.4).
- Antiagregante plachetare şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de
apariţie a hemoragiei gastro-intestinale (vezi pct 4.4)
- Glicozide cardiace (de exemplu, digoxina): AINS pot exacerba insuficienţa cardiacă, reduce
rata de filtrare glomerulară şi creşte concentraţiile plasmatice ale glicozidelor cardiace.
- Litiu: există date care arată un risc potenţial de creştere a concentraţiei plasmatice de litiu.
- Metotrexat:
există date care arată un risc potenţial de creştere a concentraţiei plasmatice de
metotrexat.
- Ciclosporine: risc crescut de nefrotoxicitate.
- Mifepristonă: dacă AINS sunt utilizate în decurs de 8-12 zile după administrarea de
mifepristonă, acest lucru poate reduce efectul mifepristonei.
- Tacrolimus: risc crescut de nefrotoxicitate în cazul administrării concomitente cu AINS.
- Zidovudină: risc crescut de toxicitate hematologică în cazul administrării concomitente de
AINS cu zidovudină. Există dovezi ale unui risc crescut de apariţie a hemartrozelor şi
hematoamelor la pacienţii cu hemofilie, HIV pozitivi, care urmează tratament concomitent cu
zidovudină şi ibuprofen.
- Antibiotice chinolone: datele obţinute în studiile efectuate la animale au arătat că AINS pot
creşte riscul de convulsii în cazul administrării concomitente cu antibioticele chinolone.
Pacienţii care utilizează concomitent AINS şi chinolone pot prezenta un risc crescut de a
dezvolta convulsii.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
5 Deşi nu au fost demonstrate efecte teratogene în studiile efectuate la animale, utilizarea de ibuprofen
trebuie, dacă este posibil, evitată în timpul primelor 6 luni de sarcină.
În al treilea trimestru de sarcină, administrarea de ibuprofen este contraindicată, deoarece există risc de
închidere prematură a canalului arterial fetal, cu posibilă hipertensiune pulmonară persistentă.
Declanşarea travaliului poate fi întârziată şi acesta se poate prelungi, cu tendinţă crescută de sângerare
atât la făt cât şi la mamă (vezi pct 4.3).
Alăptarea
Într-un număr limitat de studii, a fost detectat ibuprofen în laptele matern în concentraţii foarte mici şi
este puţin probabil să afecteze sugarul în mod negativ.
Fertilitatea
Vezi pct. 4.4 privind fertilitatea la femei.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Ibuprofenul nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule
sau de a folosi utilaje, atunci când este administrat în dozele şi durata de tratament recomandate.
4.8 Reacţii adverse
Au fost raportate reacţii de hipersensibilitate, acestea putând consta în:
- reacţii alergice non-specifice şi anafilactice.
- reacţii la nivelul aparatului respirator, de exemplu: astm bronşic, astm bronşic agravat,
bronhospasm, dispnee.
- diferite reacţii cutanate, de exemplu: prurit, urticarie, angioedem şi, foarte rar, dermatite
exfoliative şi buloase (inclusiv necroliză epidermică şi eritem polimorf).
Următoarele reacţii adverse se referă la cele raportate ca urmare a administrării de ibuprofen în doze
OTC (medicament eliberat fără prescripţie medicală), în cazul utilizării pe termen scurt. În tratamentul
bolilor cronice, în caz de tratament pe termen lung, pot apare alte reacţii adverse.
Reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea frecvenţei acestora:
- Foarte frecvente (1/10)
-
Frecvente (1/100 şi < 1/10)
-
Mai puţin frecvente (1/1000 şi < 1/100)
-
Rare (1/10000 şi < 1/1000)
-
Foarte rare (< 1/10000)
-
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Tulburări hematologice şi limfatice
Foarte rare Tulburări ale hematopoezei (anemie, leucopenie, trombocitopenie,
pancitopenie, agranulocitoză). Primele simptome sunt: febră, durere în
gât, ulcera
ț L L V X S H U I L F L D O H O D Q L Y H O X O J X U L L V L P S W R P H D V H P Q W R D U H J U L S H L
R E R V H D O V H Y H U V k Q J H U U L L H F K L P R ] H L Q H [ S O L F D E L O H
Tulburări ale sistemului imunitar
Mai puţin frecvente Recţii de hipersensibilitate, cu prurit și urticarie.
Foarte rare
La pacienţii cu boli autoimune (cum sunt lupusul eritomatos sistemic, boli
mixte ale ţesutului conjuctiv) în timpul tratamentului cu ibuprofen au fost
observate cazuri singulare de simptome de meningită aseptică, cum sunt
torticolis, cefalee, greaţă, vărsături, febră sau dezorientare (vezi pct 4.4).
Reacţii de hipersensibilitate severă. Simptomele pot include: edem facial,
al limbii şi laringelui, dispnee, tahicardie, hipotensiune arterială
(anafilaxie, angioedem sau şoc sever). Agravare a astmului bronşic şi a
6 bronhospasmului.
Tulburări ale sistemului nervos
Mai puţin frecvente Cefalee
Foarte rare Meningită aseptică – au fost raportate foarte rar cazuri singulare.
Tulburări gastro-intestinale
Mai puţin frecvente Durere abdominală, dispepsie şi greaț
5 D U H
' L D U H H I O D W X O H Q F R Q V W L S Dț L H și vărsături.
Foarte rare
Ulcer gastroduodenal, hemoragie sau perforaţie gastro-intestinală,
melenă, hematemeză, uneori letală, în special la vârstnici (vezi pct 4.4).
Stomatită ulcerativă, gastrită.
Agravare a colitei ulcerative şi a bolii Crohn (vezi pct 4.4).
Tulburări hepatobiliare
Foarte rare Disfuncţie hepatică, în special în tratamentul pe termen lung.
Afecţiuni cutanate și ale țesutului subcutanat
Mai puţin frecvente Diverse erupţii cutanate.
Foarte rare
Pot apare forme severe de reacţii cutanate, reacţii buloase, incluzând
sindromul Stevens-Johnson, eritemul polimorf şi necroliza epidermică
toxică.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Foarte rare Poate apare scăderea excreţiei uree şi edem. De asemenea, poate să apară
insuficienţă renală severă. Necroză papilară, în special în tratamentul pe
termen lung, concentraţii plasmatice crescute ale ureei.
Efect cardiovascular şi efect cerebrovascular
În asociere cu tratamentul cu AINS au fost raportate edem, hipertensiune arterială şi insuficienţă
cardiacă.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi) poate fi
asociată cu o uşoară creştere a riscului de apariţie a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu
infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
La copii, ingerarea unor cantităţi mai mari de 400 mg /kg poate cauza reacţii adverse.
La adulţi răspunsul doză-efect este mai puţin clar. Timpul de înjumătăţire în caz de supradozaj este de
1,5 – 3 ore.
Simptome
Majoritatea pacienţilor care au ingerat cantităţi importante clinic de AINS vor manifesta cel mult
greaţă, vărsături, durere epigastrică sau mai rar, diaree. De asemenea pot să apară tinitus, cefalee şi
hemoragie gastro-intestinală. În cazuri mai grave de intoxicaţie, toxicitatea se manifestă la nivelul
sistemului nervos central, prin somnolenţă, ocazional stare de excitaţie şi dezorientare sau comă.
Ocazional, pacienţii pot manifesta convulsii. În caz de intoxicaţie gravă, poate apare acidoza
metabolică şi timpul de protrombină/INR poate fi prelungit, probabil din cauza activităţii factorilor
de coagulare. Pot apărea insuficienţă renală acută şi leziuni hepatice. Este posibilă exacerbarea
astmului bronşic la pacienţii cu această afecţiune.
Tratament
7 Tratamentul trebuie să fie simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale şi include menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii şi monitorizarea semnelor cardiace şi a funcţiilor vitale, până la
stabilizarea acestora. Se va avea în vedere administrarea orală de cărbune activat, dacă pacientul se
prezintă în decurs de o oră de la ingerarea unei cantităţi potenţial toxice. Dacă convulsiile sunt
frecvente sau prelungite, trebuie administrat intravenos diazepam sau lorazepam. Pentru episoadele
de astm bronşic se vor administra bronhodilatatoare.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: derivaţi de acid propionic, codul ATC: M01AE01
Ibuprofenul este un antiinflamator nesteroidian (AINS) derivat de acid propionic care s-a dovedit a
fi eficace prin inhibarea sintezei de prostaglandine. La om, ibuprofenul reduce durerea provocată de
inflamaţie, edemul şi febra. În plus, ibuprofenul inhibă reversibil agregarea plachetară.
Evidenţele clinice arată că la administrarea unei doze de ibuprofen de 400 mg, ameliorarea durerii
durează până la 8 ore.
Datele experimentale sugerează că în cazul administrării concomitente, ibuprofenul poate inhiba
competitiv efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare. Unele studii
farmacodinamice arată că administrarea unei doze unice de ibuprofen 400 mg cu 8 ore înainte sau cu 30
minute după administrarea unei doze de acid acetilsalicilic (81 mg) sub forma farmaceutică cu eliberare
imediată, a determinat un efect scăzut al acidului acetilsalicilic asupra formării de tromboxan sau
agregării plachetare. Deşi există incertitudini în ceea ce priveşte extrapolarea acestor date la situaţia
clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca tratamentul regulat, prelungit cu ibuprofen să reducă efectul
cardioprotector al acidului acetilsalicilic. Se consideră că utilizarea ocazională de ibuprofen nu poate
avea vreun efect relevant clinic (vezi pct. 4.5).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Ibuprofenul este absorbit rapid în tractul gastro-intestinal. Ibuprofenul se leagă în proporţie mare de
proteinele plasmatice.
Inflanor constă în 200 mg ibuprofen dizolvat într-un solvent hidrofilic, într-o capsulă gelatinoasă.
După înghiţire, capsula gelatinoasă se dezintegrează în sucul gastric, eliberând imediat pentru
absorbţie ibuprofenul solubilizat.
Concentraţia plasmatică maximă de ibuprofen este atinsă la 1-2 ore de la administrare.
Ibuprofenul este metabolizat în ficat la doi metaboliţi principali, cu excreţie primară prin rinichi, fie ca
atare, fie sub formă de conjugaţi majori, împreună cu o cantitate neglijabilă de ibuprofen
nemetabolizat.
Excreţia prin rinichi este rapidă şi completă.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 2 ore.
Nu s-au observat diferenţe semnificative în profilul farmacocinetic la vârstnici.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Nu există date relevante în plus faţă de cele menţionate deja în acest RCP.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
8 6.1 Lista excipienţilor
Macrogol 400
Sorbitol lichid (necristalizat)
Sorbitan oleat
Hidroxid de potasiu
Apă purificată
Masa de gelatină conţine:
Gelatină
Macrogol 400
Sorbitol lichid (necristalizat)
Ponceau 4R (E124)
Apă purificată
Trigliceride cu lanţ mediu
Cerneală de inscripţionare
Shellac
Dioxid de Titan
Alcool n-butilic
Propilenglicol
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30°C.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Inflanor 200 mg capsule moi este ambalat în blistere din folie din aluminiu şi film din PVDC sau
blistere din folie din aluminiu şi film din PVC.
Fiecare cutie conţine 10, 12, 20, 30 sau 50 capsule în blistere.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Alvogen IPCo S.àr.l.
5, Rue Heienhaff
L-1736, Senningerberg
Luxemburg
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
9 5630/2013/01-10
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Mai 2013.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie 2016
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Inflanor 200 mg capsule moi
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare capsulă moale conţine ibuprofen 200 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut:
Fiecare capsulă conţine sorbitol 46,94 mg şi ponceau 4R (E 124) 0,18 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsulă moale.
Capsule gelatinoase moi, de culoarea vinului roşu, cu formă ovală, conţinând un lichid vâscos,
transparent, incolor până la slab roz-roșu, imprimate cu ”200” pe corpul capsulei cu cerneală albă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Inflanor este indicat la adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani.
Inflanor este indicat pentru tratamentul simptomatic al durerilor reumatice sau musculare, durerilor de
spate, nevralgiilor, migrenelor, durerilor de cap, durerilor dentare, dismenoreei, simptomelor de
răceală şi gripă.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi, vârstnici şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani:
Pentru ameliorarea simptomelor trebuie utilizată cea mai mică doză eficace, pentru cea mai scurtă
perioadă de timp.
Pacientul trebuie să se adreseze medicului dacă simptomele persistă sau se agravează, sau în cazul în
care administrarea medicamentului a fost necesară pentru o perioadă mai mare de 10 zile.
Dacă la adolescenți (≥ 12 ani) este recomandat acest medicament pentru mai mult de 3 zile, sau dacă
simptomele se înrăutățesc trebuie să consultați medicul.
A se administra una sau două capsule, până la de trei ori pe zi, după cum este necesar.
A se lăsa un interval de cel puţin 4 ore între doze.
A nu se administra mai mult de 6 capsule într-un interval de 24 de ore.
2 Reacţiile adverse pot fi reduse la minim utilizând cea mai mică doză eficace, pentru cea mai scurtă
durată necesară pentru controlul simptomatologiei (vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Pentru administrare orală, numai pentru perioade scurte de timp.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Antecedente de reacţii de hipersensibilitate (de exemplu: astm bronşic, rinite, angioedem sau
urticarie) ca răspuns la tratamentul cu acid acetilsalicilic sau orice alt medicament antiinflamator
nesteroidian (AINS).
- Ulcer gastroduodenal activ/ hemoragie activă sau antecedente de ulcer gastroduodenal recurent/
hemoragie recurentă (două sau mai multe episoade distincte de ulceraţii sau hemoragii
dovedite).
- Antecedente de hemoragii sau perforaţii gastro-intestinale, determinate de terapia anterioară cu
AINS (vezi pct. 4.4).
- insuficienţă hepatică, renală sau cardiacă severă (Clasa IV clasificarea NYHA) (vezi pct. 4.4).
- hemoragie cerebrovasculară sau alte hemoragii active.
- tulburări ale hematopoezei de etiologie neprecizată.
- deshidratare semnificativă (provocată de vărsături, diaree sau aport de lichide insuficient).
În timpul ultimului trimestru de sarcină, deoarece există un risc de închidere prematură a canalului
arterial fetal, cu posibilă hipertensiune pulmonară persistentă. Declanşarea travaliului poate fi
amânată, iar durata acestuia poate fi prelungită, cu o tendinţă crescută de sângerare atât la mamă cât
şi la copil (vezi pct.4.6).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacţiile adverse pot fi minimalizate prin utilizarea celei mai mici doze eficace necesare pentru
controlul simptomelor, pentru cea mai scurtă perioadă de timp (vezi mai jos Riscuri gastro-intestinale
şi cardiovasculare).
Vârstnicii prezintă o frecvenţă crescută a reacţiilor adverse la AINS, în special a hemoragiei şi
perforaţiei gastro-intestinale, care pot fi letale.
Aparat respirator
Bronhospasmul se poate accentua la pacienţii care au această afecţiune, sau care au avut în
antecedente astm bronşic sau afecţiuni alergice.
Alte AINS
Utilizarea ibuprofenului concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi de 2-ciclooxigenă,
trebuie evitată (vezi pct. 4.5).
LES şi boli mixte ale ţesutului conjuctiv
Lupusul erimatos sistemic şi boli mixte ale ţesutului conjuctiv – risc crescut de meningită aseptică
(vezi pct. 4.8).
Aparat renal
Insuficienţă renală, deoarece funcţia rinichilor poate fi deteriorată (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
Există risc de insuficiență renală la adolescenții deshidratați.
Funcţie hepatică
Disfuncţie hepatică (vezi pct. 4.3 și 4.8).
3 Efect cardiovascular şi efect cerebrovascular
Este necesară prudenţă (pacientul trebuie să discute cu medicul sau cu farmacistul) înainte de a începe
tratamentul la pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă, din cauza
retenţiei de lichide; hipertensiunea arterială şi edemul au fost raportate în timpul tratamentului
concomitent cu AINS.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi) poate fi
asociată cu o uşoară creştere a riscului de apariţie a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu
infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că
administrarea de doze mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg pe zi) este asociată cu un risc crescut
de evenimente trombotice arteriale.
La pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată terapeutic, insuficienţă cardiacă congestivă (clasele
II-III clasificarea NYHA), boală cardiacă ischemică stabilizată terapeutic, boală arterială periferică
şi/sau boală vasculară cerebrală, tratamentul cu ibuprofen trebuie instituit numai după o atentă analiză
şi trebuie evitată utilizarea de doze mari (2400 mg pe zi).
De asemenea, înainte de iniţierea tratamentului de lungă durată la pacienţii cu factori de risc pentru
evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat,
fumători), trebuie efectuată o analiză atentă, în special dacă sunt necesare doze mari de ibuprofen
(2400 mg pe zi).
Efecte asupra fertilităţii femeilor
Există dovezi care arată că medicamentele care inhibă ciclooxigenaza/sinteza prostaglandinelor pot
avea efect asupra fertilităţii femeilor, prin afectarea ovulaţiei. Această afectare este reversibilă la
întreruperea tratamentului.
Efecte gastro-intestinale
AINS trebuie administrate cu precauţie pacienţilor cu antecedente de afecţiuni gastro-intestinale
(colită ulcerativă, boală Crohn), deoarece pot determina exacerbarea acestor afecţiuni (vezi pct. 4.8).
Hemoragia, ulceraţia sau perforaţia gastro-intestinală, care pot fi letale, au fost raportate pentru toate
AINS, în orice moment al tratamentului, cu sau fără simptome de alarmare sau antecedente de
evenimente gastro-intestinale.
Riscul de hemoragie, ulceraţie sau perforaţie gastro-intestinală este mai mare odată cu creşterea
dozelor de AINS, la pacienţii cu antecedente de ulcer, în special dacă a fost complicat cu hemoragie
sau perforaţie (vezi pct 4.3) şi la vârstnici. Aceşti pacienţi trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai
mică doză disponibilă.
Pacienţii cu antecedente de toxicitate gastro-intestinală, în mod special vâstnicii, trebuie să raporteze
orice simptome abdominale neobişnuite (în special hemoragia gastro-intestinală) mai ales în stadiile
iniţiale ale tratamentului.
Se recomandă precauţie la pacienţii trataţi concomitent cu medicamente care pot mări riscul de
ulceraţie sau hemoragie, cum sunt corticosteroizii cu administrare orală, anticoagulantele de tipul
warfarinei, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sau medicamentele antiagregante
antiplachetare, cum este acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
Dacă la pacienţii trataţi cu ibuprofen apare hemoragia sau ulceraţia gastro-intestinală, se recomandă
întreruperea tratamentului.
Reacţii cutanate
Reacţii cutanate grave, unele dintre ele letale, incluzând dermatita exfoliativă, sindromul Stevens-
4 Johnson şi necroliza epidermică toxică au fost raportate foarte rar în asociere cu administrarea AINS
(vezi pct. 4.8). Se pare că pacienţii prezintă cel mai ridicat risc de apariţie a acestor reacţii în faza
iniţială a terapiei, debutul reacţiei apărând, în majoritatea cazurilor, în timpul primei luni de tratament.
Tratamentul cu ibuprofen trebuie întrerupt la prima apariţie a unei erupţii cutanate, a unor leziuni pe
mucoase sau oricărui semn de hipersensibilitate.
Excipienţi cu efect cunoscut
Acest medicament conţine sorbitol. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu
trebuie să utilizeze acest medicament.
Acest medicament conţine ponceau 4R (colorant). Poate cauza reacţii alergice.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Trebuie evitată utilizarea concomitentă de ibuprofen (similar altor AINS) cu:
- Acid acetilsalicilic: În general, administrarea concomitentă de ibuprofen şi acid
acetilsalicilic nu este recomandată din cauza potenţialului crescut de apariţie a reacţiilor adverse.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul dozelor mici de acid
acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când sunt administrate concomitent. Deşi există
incertitudini în ceea ce priveşte extrapolarea acestor date la situaţia clinică, nu poate fi exclusă
posibilitatea ca tratamentul regulat, prelungit cu ibuprofen să reducă efectul cardioprotector al
acidului acetilsalicilic. Se consideră că utilizarea ocazională de ibuprofen nu poate avea vreun efect
relevant clinic (vezi pct. 5.1).
- Alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) incluzând inhibitori selectivi de ciclooxigenază-2:
a se evita utilizarea concomitentă a două sau mai multe AINS, deoarece acest lucru poate
creşte incidenţa reacţiilor adverse (vezi pct. 4.4).
Ibuprofen trebuie utilizat cu precauţie concomitent cu
- Corticosteroizi: pot creşte riscul de ulceraţie sau hemoragie gastro-intestinală (vezi pct. 4.4).
- Antihipertensive şi diuretice: deoarece AINS pot diminua efectul acestor medicamente.
Diureticele pot creşte riscul de nefrotoxicitate indus de AINS.
- Anticoagulante: AINS pot creşte efectul anticoagulantelor, cum este wafarina (vezi pct.4.4).
- Antiagregante plachetare şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de
apariţie a hemoragiei gastro-intestinale (vezi pct 4.4)
- Glicozide cardiace (de exemplu, digoxina): AINS pot exacerba insuficienţa cardiacă, reduce
rata de filtrare glomerulară şi creşte concentraţiile plasmatice ale glicozidelor cardiace.
- Litiu: există date care arată un risc potenţial de creştere a concentraţiei plasmatice de litiu.
- Metotrexat:
există date care arată un risc potenţial de creştere a concentraţiei plasmatice de
metotrexat.
- Ciclosporine: risc crescut de nefrotoxicitate.
- Mifepristonă: dacă AINS sunt utilizate în decurs de 8-12 zile după administrarea de
mifepristonă, acest lucru poate reduce efectul mifepristonei.
- Tacrolimus: risc crescut de nefrotoxicitate în cazul administrării concomitente cu AINS.
- Zidovudină: risc crescut de toxicitate hematologică în cazul administrării concomitente de
AINS cu zidovudină. Există dovezi ale unui risc crescut de apariţie a hemartrozelor şi
hematoamelor la pacienţii cu hemofilie, HIV pozitivi, care urmează tratament concomitent cu
zidovudină şi ibuprofen.
- Antibiotice chinolone: datele obţinute în studiile efectuate la animale au arătat că AINS pot
creşte riscul de convulsii în cazul administrării concomitente cu antibioticele chinolone.
Pacienţii care utilizează concomitent AINS şi chinolone pot prezenta un risc crescut de a
dezvolta convulsii.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
5 Deşi nu au fost demonstrate efecte teratogene în studiile efectuate la animale, utilizarea de ibuprofen
trebuie, dacă este posibil, evitată în timpul primelor 6 luni de sarcină.
În al treilea trimestru de sarcină, administrarea de ibuprofen este contraindicată, deoarece există risc de
închidere prematură a canalului arterial fetal, cu posibilă hipertensiune pulmonară persistentă.
Declanşarea travaliului poate fi întârziată şi acesta se poate prelungi, cu tendinţă crescută de sângerare
atât la făt cât şi la mamă (vezi pct 4.3).
Alăptarea
Într-un număr limitat de studii, a fost detectat ibuprofen în laptele matern în concentraţii foarte mici şi
este puţin probabil să afecteze sugarul în mod negativ.
Fertilitatea
Vezi pct. 4.4 privind fertilitatea la femei.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Ibuprofenul nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule
sau de a folosi utilaje, atunci când este administrat în dozele şi durata de tratament recomandate.
4.8 Reacţii adverse
Au fost raportate reacţii de hipersensibilitate, acestea putând consta în:
- reacţii alergice non-specifice şi anafilactice.
- reacţii la nivelul aparatului respirator, de exemplu: astm bronşic, astm bronşic agravat,
bronhospasm, dispnee.
- diferite reacţii cutanate, de exemplu: prurit, urticarie, angioedem şi, foarte rar, dermatite
exfoliative şi buloase (inclusiv necroliză epidermică şi eritem polimorf).
Următoarele reacţii adverse se referă la cele raportate ca urmare a administrării de ibuprofen în doze
OTC (medicament eliberat fără prescripţie medicală), în cazul utilizării pe termen scurt. În tratamentul
bolilor cronice, în caz de tratament pe termen lung, pot apare alte reacţii adverse.
Reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea frecvenţei acestora:
- Foarte frecvente (1/10)
-
Frecvente (1/100 şi < 1/10)
-
Mai puţin frecvente (1/1000 şi < 1/100)
-
Rare (1/10000 şi < 1/1000)
-
Foarte rare (< 1/10000)
-
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Tulburări hematologice şi limfatice
Foarte rare Tulburări ale hematopoezei (anemie, leucopenie, trombocitopenie,
pancitopenie, agranulocitoză). Primele simptome sunt: febră, durere în
gât, ulcera
ț L L V X S H U I L F L D O H O D Q L Y H O X O J X U L L V L P S W R P H D V H P Q W R D U H J U L S H L
R E R V H D O V H Y H U V k Q J H U U L L H F K L P R ] H L Q H [ S O L F D E L O H
Tulburări ale sistemului imunitar
Mai puţin frecvente Recţii de hipersensibilitate, cu prurit și urticarie.
Foarte rare
La pacienţii cu boli autoimune (cum sunt lupusul eritomatos sistemic, boli
mixte ale ţesutului conjuctiv) în timpul tratamentului cu ibuprofen au fost
observate cazuri singulare de simptome de meningită aseptică, cum sunt
torticolis, cefalee, greaţă, vărsături, febră sau dezorientare (vezi pct 4.4).
Reacţii de hipersensibilitate severă. Simptomele pot include: edem facial,
al limbii şi laringelui, dispnee, tahicardie, hipotensiune arterială
(anafilaxie, angioedem sau şoc sever). Agravare a astmului bronşic şi a
6 bronhospasmului.
Tulburări ale sistemului nervos
Mai puţin frecvente Cefalee
Foarte rare Meningită aseptică – au fost raportate foarte rar cazuri singulare.
Tulburări gastro-intestinale
Mai puţin frecvente Durere abdominală, dispepsie şi greaț
5 D U H
' L D U H H I O D W X O H Q F R Q V W L S Dț L H și vărsături.
Foarte rare
Ulcer gastroduodenal, hemoragie sau perforaţie gastro-intestinală,
melenă, hematemeză, uneori letală, în special la vârstnici (vezi pct 4.4).
Stomatită ulcerativă, gastrită.
Agravare a colitei ulcerative şi a bolii Crohn (vezi pct 4.4).
Tulburări hepatobiliare
Foarte rare Disfuncţie hepatică, în special în tratamentul pe termen lung.
Afecţiuni cutanate și ale țesutului subcutanat
Mai puţin frecvente Diverse erupţii cutanate.
Foarte rare
Pot apare forme severe de reacţii cutanate, reacţii buloase, incluzând
sindromul Stevens-Johnson, eritemul polimorf şi necroliza epidermică
toxică.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Foarte rare Poate apare scăderea excreţiei uree şi edem. De asemenea, poate să apară
insuficienţă renală severă. Necroză papilară, în special în tratamentul pe
termen lung, concentraţii plasmatice crescute ale ureei.
Efect cardiovascular şi efect cerebrovascular
În asociere cu tratamentul cu AINS au fost raportate edem, hipertensiune arterială şi insuficienţă
cardiacă.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi) poate fi
asociată cu o uşoară creştere a riscului de apariţie a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu
infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
La copii, ingerarea unor cantităţi mai mari de 400 mg /kg poate cauza reacţii adverse.
La adulţi răspunsul doză-efect este mai puţin clar. Timpul de înjumătăţire în caz de supradozaj este de
1,5 – 3 ore.
Simptome
Majoritatea pacienţilor care au ingerat cantităţi importante clinic de AINS vor manifesta cel mult
greaţă, vărsături, durere epigastrică sau mai rar, diaree. De asemenea pot să apară tinitus, cefalee şi
hemoragie gastro-intestinală. În cazuri mai grave de intoxicaţie, toxicitatea se manifestă la nivelul
sistemului nervos central, prin somnolenţă, ocazional stare de excitaţie şi dezorientare sau comă.
Ocazional, pacienţii pot manifesta convulsii. În caz de intoxicaţie gravă, poate apare acidoza
metabolică şi timpul de protrombină/INR poate fi prelungit, probabil din cauza activităţii factorilor
de coagulare. Pot apărea insuficienţă renală acută şi leziuni hepatice. Este posibilă exacerbarea
astmului bronşic la pacienţii cu această afecţiune.
Tratament
7 Tratamentul trebuie să fie simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale şi include menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii şi monitorizarea semnelor cardiace şi a funcţiilor vitale, până la
stabilizarea acestora. Se va avea în vedere administrarea orală de cărbune activat, dacă pacientul se
prezintă în decurs de o oră de la ingerarea unei cantităţi potenţial toxice. Dacă convulsiile sunt
frecvente sau prelungite, trebuie administrat intravenos diazepam sau lorazepam. Pentru episoadele
de astm bronşic se vor administra bronhodilatatoare.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: derivaţi de acid propionic, codul ATC: M01AE01
Ibuprofenul este un antiinflamator nesteroidian (AINS) derivat de acid propionic care s-a dovedit a
fi eficace prin inhibarea sintezei de prostaglandine. La om, ibuprofenul reduce durerea provocată de
inflamaţie, edemul şi febra. În plus, ibuprofenul inhibă reversibil agregarea plachetară.
Evidenţele clinice arată că la administrarea unei doze de ibuprofen de 400 mg, ameliorarea durerii
durează până la 8 ore.
Datele experimentale sugerează că în cazul administrării concomitente, ibuprofenul poate inhiba
competitiv efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare. Unele studii
farmacodinamice arată că administrarea unei doze unice de ibuprofen 400 mg cu 8 ore înainte sau cu 30
minute după administrarea unei doze de acid acetilsalicilic (81 mg) sub forma farmaceutică cu eliberare
imediată, a determinat un efect scăzut al acidului acetilsalicilic asupra formării de tromboxan sau
agregării plachetare. Deşi există incertitudini în ceea ce priveşte extrapolarea acestor date la situaţia
clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca tratamentul regulat, prelungit cu ibuprofen să reducă efectul
cardioprotector al acidului acetilsalicilic. Se consideră că utilizarea ocazională de ibuprofen nu poate
avea vreun efect relevant clinic (vezi pct. 4.5).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Ibuprofenul este absorbit rapid în tractul gastro-intestinal. Ibuprofenul se leagă în proporţie mare de
proteinele plasmatice.
Inflanor constă în 200 mg ibuprofen dizolvat într-un solvent hidrofilic, într-o capsulă gelatinoasă.
După înghiţire, capsula gelatinoasă se dezintegrează în sucul gastric, eliberând imediat pentru
absorbţie ibuprofenul solubilizat.
Concentraţia plasmatică maximă de ibuprofen este atinsă la 1-2 ore de la administrare.
Ibuprofenul este metabolizat în ficat la doi metaboliţi principali, cu excreţie primară prin rinichi, fie ca
atare, fie sub formă de conjugaţi majori, împreună cu o cantitate neglijabilă de ibuprofen
nemetabolizat.
Excreţia prin rinichi este rapidă şi completă.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 2 ore.
Nu s-au observat diferenţe semnificative în profilul farmacocinetic la vârstnici.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Nu există date relevante în plus faţă de cele menţionate deja în acest RCP.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
8 6.1 Lista excipienţilor
Macrogol 400
Sorbitol lichid (necristalizat)
Sorbitan oleat
Hidroxid de potasiu
Apă purificată
Masa de gelatină conţine:
Gelatină
Macrogol 400
Sorbitol lichid (necristalizat)
Ponceau 4R (E124)
Apă purificată
Trigliceride cu lanţ mediu
Cerneală de inscripţionare
Shellac
Dioxid de Titan
Alcool n-butilic
Propilenglicol
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30°C.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Inflanor 200 mg capsule moi este ambalat în blistere din folie din aluminiu şi film din PVDC sau
blistere din folie din aluminiu şi film din PVC.
Fiecare cutie conţine 10, 12, 20, 30 sau 50 capsule în blistere.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Alvogen IPCo S.àr.l.
5, Rue Heienhaff
L-1736, Senningerberg
Luxemburg
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
9 5630/2013/01-10
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Mai 2013.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie 2016
