LOGEST 0,075 mg/0,02 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Logest 0,075 mg/ 0,02 mg drajeuri
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
21 de drajeuri de culoare albă care conţin hormoni.
Fiecare drajeu conţine gestoden 0,075 mg şi etinilestradiol 0,02 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 37,155 mg și zahăr 19,660 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Drajeu
Drajeuri de culoare albă, de formă rotundă, cu feţe convexe.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Contracepţie orală.
Decizia de a prescrie Logest trebuie să ia în considerare factorii de risc actuali ai fiecărei femei, în special
factorii de risc de tromboembolism venos (TEV) și nivelul de risc de apariție a TEV în cazul administrării
Logest comparativ cu cel al altor CHC (vezi pct. 4.3 și 4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Mod de administrare
Administrare orală.
Doze
Cum se administrează Logest
Dacă sunt administrate corect, contraceptivele orale au o rată de eşec de 1% pe an. Această rată de eşec poate
creşte în cazul omiterii sau dacă nu se administrează corespunzător.
Drajeurile trebuie administrate în ordinea inscripţionată pe ambalaj, în fiecare zi şi aproximativ la aceeaşi oră
cu o cantitate suficientă de lichid. Trebuie administrat câte un drajeu pe zi timp de 21 de zile. Blisterul
următor este început după un interval de 7 zile de pauză (fără administrare), în care apare, de obicei,
sângerarea de întrerupere. Aceasta debutează, de obicei, în 2-3 zile după administrarea ultimului drajeu şi e
posibil să nu dispară înainte de începerea următorului blister.
2
Cum se începe tratamentul cu Logest
În cazul în care nu s-a utilizat un alt contraceptiv hormonal (în ultima lună).
Administrarea drajeurilor trebuie începută în prima zi a ciclului menstrual (adică în prima zi a menstruaţiei).
Administrarea poate fi începută şi în intervalul dintre zilele 2-5, dar, în timpul primului ciclu menstrual, se
recomandă asocierea unei metode contraceptive de barieră în primele 7 zile de administrare.
În cazul trecerii de la un contraceptiv oral combinat (COC), inel vaginal sau plasture transdermic
Administrarea Logest trebuie începută în prima zi după ultima administrare a formei farmaceutice care
conţine substanţă activă a COC anterior şi cel mai târziu în prima zi după ultima administrare a formei
farmaceutice care nu conţine substanţă activă sau a formei farmaceutice placebo a COC anterior. În cazul în
care a fost utilizat un inel vaginal sau plasture transdermic, femeia trebuie să înceapă să utilizeze Logest de
preferat în ziua de îndepărtare a ultimului inel sau plasture din pachet, dar cel mai târziu atunci când
următoarea aplicare ar fi trebuit să fie făcută.
În cazul trecerii de la o metodă bazată numai pe progestogen (minipilulă, injecţie, implant) sau de la
un dispozitiv intrauterin care eliberează progestogen (DIU)
Administrarea Logest poate fi începută în orice zi de administrare a comprimatului anterior, în cazul utilizării
unui implant sau SCI (sistem cu cedare intrauterină), în ziua îndepărtării acestora iar în cazul utilizării
formelor farmaceutice injectabile, în ziua în care trebuie efectuată următoarea injectare, dar în toate aceste
cazuri se recomandă asocierea unei metode contraceptive de barieră în primele 7 zile de administrare.
După un avort în primul trimestru
Administrarea poate fi începută imediat. În cazul acesta, femeia nu are nevoie de alte măsuri contraceptive.
După naştere sau după un avort în al doilea trimestru
Pentru administrarea la femei care alăptează, vezi pct 4.6.
Pacienta trebuie sfătuită să înceapă administrarea în zilele 21-28 după naştere sau după avort în al doilea
trimestru de sarcină. În cazul în care administrarea este începută mai târziu, trebuie asociată o metodă
contraceptivă de barieră în primele 7 zile de administrare. Totuşi, dacă a avut loc deja un contact sexual,
trebuie exclus diagnosticul de sarcină înaintea începerii administrării COC sau trebuie să se aştepte până la
apariţia primei menstruaţii.
Atitudinea în cazul omiterii administrării unei doze
Dacă au trecut mai puţin de 12 ore de la momentul obişnuit al administrării, protecţia contraceptivă nu este
diminuată. Administrarea drajeului omis trebuie făcută cât mai curând posibil iar celelalte drajeuri trebuie
administrate la ora obişnuită.
Dacă au trecut mai mult de 12 ore de la momentul obişnuit al administrării, protecţia contraceptivă poate fi
diminuată. În acest caz, administrarea ulterioară poate fi ghidată de 2 reguli:
1. Administrarea drajeurilor nu trebuie întreruptă mai mult de 7 zile.
2. Este necesară administrarea continuă timp de 7 zile pentru o supresie adecvată a axului hipotalamo-
hipofizaro-ovarian.
În conformitate cu aceste reguli, administrarea poate fi făcută după cum urmează:
Săptămâna 1
Drajeul omis trebuie administrat cât mai curând posibil, chiar dacă astfel sunt administrate concomitent 2
drajeuri. Următoarele drajeuri trebuie administrate la ora obişnuită. În plus, trebuie asociată o metodă
contraceptivă de barieră (prezervativ) în următoarele 7 zile. Dacă a avut loc un contact sexual în intervalul
celor 7 zile precedente, trebuie avută în vedere posibilitatea existenţei sarcinii. Riscul de apariţie a sarcinii
este cu atât mai mare cu cât a fost omisă administrarea mai multor drajeuri şi cu cât aceasta s-a produs mai
aproape de intervalul de pauză.
3
Săptămâna 2
Drajeul omis trebuie administrat cât mai curând posibil, chiar dacă astfel sunt administrate concomitent 2
drajeuri. Următoarele drajeuri trebuie administrate la ora obişnuită. Dacă administrarea a fost făcută corect în
intervalul de 7 zile precedente primului drajeu omis, nu este necesară utilizarea unor metode contraceptive
suplimentare. Totuşi, dacă acest caz nu se aplică sau dacă au fost omise mai multe drajeuri, se recomandă
asocierea unei metode contraceptive suplimentare în următoarele 7 zile.
Săptămâna 3
Riscul diminuării siguranţei efectului contraceptiv este iminent datorită apropierii de perioada de pauză.
Totuşi, prin ajustarea schemei de administrare, poate fi prevenită diminuarea efectului contraceptiv. Prin
adoptarea oricăreia dintre următoarele 2 variante, nu este necesară utilizarea unor metode contraceptive
suplimentare în cazul în care administrarea drajeurilor a fost făcută corect în intervalul de 7 zile precedente
primului drajeu omis. Dacă acest caz nu se aplică, se recomandă să se respecte prima dintre cele 2 opţiuni
prezentate mai jos şi, de asemenea, să se asocieze o metodă contraceptivă suplimentară în următoarele 7 zile.
1. Drajeul omis trebuie administrat cât mai curând posibil, chiar dacă astfel sunt administrate
concomitent 2 drajeuri. Următoarele drajeuri trebuie administrate la ora obişnuită. Următorul blister trebuie
început imediat după terminarea blisterului curent, adică nu trebuie să existe perioadă de pauză. Este puţin
probabilă apariţia sângerării de întrerupere până la terminarea administrării celui de-al doilea blister, dar pot
să apară sângerări minore (pete de sânge) sau sângerări spontane în zilele de administrare.
2. Poate fi recomandată întreruperea administrării drajeurilor din blisterul curent. Trebuie lăsat apoi un
interval de până la 7 zile de pauză care să includă şi zilele în care a fost omisă administrarea şi apoi trebuie
început un blister nou.
Dacă este omisă administrarea mai multor drajeuri şi nu apare sângerarea de întrerupere în primul interval de
pauză obişnuit, trebuie avută în considerare existenţa sarcinii.
Sfaturi în cazul apariţiei tulburărilor gastrointestinale
În cazul apariţiei tulburărilor gastrointestinale severe, absorbţia poate fi incompletă şi trebuie asociate măsuri
contraceptive suplimentare.
Dacă apar vărsăturile în decurs de 3-4 ore după administrarea drajeului, pot fi urmate recomandările făcute la
secţiunea „Atitudinea în cazul omiterii administrării unei doze”. Dacă nu este dorită modificarea schemei de
administrare, trebuie administrat/administrate alt/alte drajeu/drajeuri dintr-un blister de rezervă.
Administrarea pentru schimbarea momentului apariţiei menstruaţiei sau pentru întârzierea apariţiei
acesteia
Pentru a întârzia momentul apariţiei menstruaţiei trebuie continuată, fără pauză, administrarea cu un alt
blister de Logest. Astfel, administrarea poate fi continuată atâta timp cât se doreşte, până la terminarea celui
de-al doilea blister. În timpul administrării prelungite pot să apară sângerări minore sau spontane.
Administrarea obişnuită a Logest poate fi reluată după intervalul de 7 zile de pauză.
Pentru a schimba momentul apariţiei menstruaţiei se recomandă reducerea următorului interval de pauză cu
câte zile se doreşte. Cu cât este mai scurt acest interval, cu atât este mai mare riscul de absenţă a sângerării
de întrerupere şi de apariţie a sângerărilor minore sau spontane în timpul utilizării blisterului următor (exact
ca în cazul întârzierii apariţiei menstruaţiei).
Informaţii suplimentare privind grupurile speciale de pacienţi
Copii şi adolsecente
Logest este indicat doar după debutul menarhei.
Persoane în vârstă
4
Nu se aplică. Logest nu este indicat după menopauză.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Logest este contraindicat la femeile cu insuficienţă hepatică severă. Vezi de asemenea pct 4.3.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Logest nu a fost studiat specific la pacienţii cu insuficienţă renală. Datele disponibile nu sugerează o
schimbare a tratamentului la această categorie de pacienţi.
4.3 Contraindicaţii
Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu trebuie utilizate în următoarele condiții. Dacă oricare dintre
aceste afecţiuni debutează în timpul utilizării CHC, administrarea acestora trebuie întreruptă imediat.
• Prezența sau riscul de tromboembolism venos (TEV)
• Tromboembolism venos – TEV prezent (tratat cu anticoagulante) sau în antecedente (de
exemplu, tromboză venoasă profundă [TVP] sau embolie pulmonară [EP]).
• Predispoziție cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, cum sunt
rezistența la PCA [proteina C activată], (inclusiv factorul V Leiden), deficitul de antitrombină
III, deficitul de proteina C, deficitul de proteină S
• Intervenție chirurgicală majoră cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4)
• Risc crescut de tromboembolism venos din cauza prezenței de factori de risc multipli (vezi pct.
4.4)
• Prezența sau riscul de tromboembolism arterial (TEA)
• Tromboembolismul arterial – tromboembolism arterial prezent, antecedente de
tromboembolism arterial (de exemplu, infarct miocardic) sau o afecțiune prodromală (de
exemplu, angină pectorală)
• Boală cerebrovasculară – accident vascular cerebral prezent, antecedente de accident vascular
cerebral sau o afecțiune prodromală (de exemplu, atac ischemic tranzitor (AIT))
• Predispoziție cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism arterial, cum sunt
hiperhomocisteinemia sau anticorpii antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici,
anticoagulant lupic)
• Antecedente de migrenă cu simptome neurologice focale
• Risc crescut de tromboembolism arterial din cauza prezenței de factori de risc multipli (vezi
pct. 4.4) sau a prezenței unui factor de risc grav, cum ar fi:
• diabetul zaharat cu simptome vasculare
• hipertensiunea arterială severă
• dislipoproteinemie severă
Prezenţa sau antecedente ale unor boli hepatice severe atât timp cât valorile funcţiilor hepatice nu au
revenit la normal
Prezenţa sau antecedente ale tumorilor hepatice (benigne sau maligne)
Tumori dependente de hormonii sexuali (de exemplu: tumori ale organelor genitale sau ale glandelor
mamare) diagnosticate sau suspectate
5
Sângerare vaginală de cauză nediagnosticată
Sarcină diagnosticată sau suspectată
Hipersensibilitate la gestoden, etinilestradiol sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Atenţionări
În cazul prezenței oricăreia dintre afecțiunile sau a oricăruia dintre factorii de risc menționați mai jos, trebuie
discutat cu femeia respectivă dacă este adecvată administrarea Logest.
În eventualitatea agravării sau a apariției pentru prima dată a oricăreia dintre aceste afecțiuni sau a oricăruia
dintre factorii de risc, femeia trebuie sfătuită să contacteze medicul pentru a se stabili dacă trebuie oprită
utilizarea Logest.
Tulburări circulatorii
Riscul de tromboembolism venos (TEV)
Utilizarea oricărui contraceptiv hormonal combinat determină creşterea riscului de tromboembolism venos
(TEV) comparativ cu situaţiile în care nu se administrează niciun astfel de contraceptiv.
Medicamentele care conțin levonorgestrel, norgestimat sau noretisteron sunt asociate cu cel mai scăzut
risc de TEV. Alte medicamente, cum este Logest, pot prezenta un nivel de risc de până la două ori mai
mare decât acesta. Decizia de a utiliza orice alt medicament decât unul dintre cele cu cel mai scăzut
risc de TEV trebuie luată numai după o discuție purtată cu femeia respectivă, pentru a se asigura că
aceasta înțelege riscul de TEV asociat cu Logest, modul în care factorii săi de risc curenți influențează
acest risc și că riscul său de TEV este cel mai crescut în primul an de utilizare pentru prima dată. De
asemenea, există dovezi că riscul este crescut atunci când administrarea CHC este reinițiată după o
pauză de utilizare de 4 săptămâni sau mai mult.
Dintre femeile care nu utilizează un CHC și nu sunt gravide, la aproximativ 2 din 10000 va apărea TEV în
decurs de un an. Cu toate acestea, la orice femeie riscul poate fi mult mai crescut, în funcție de factorii săi de
risc coexistenți (vezi mai jos).
Se estimează
1 că din 10000 femei care utilizează un CHC care conține gestoden, la un număr cuprins între 9
și 12 femei va apărea TEV în decurs de un an; aceasta comparativ cu aproximativ 62 femei dintre cele care
utilizează un CHC care conține levonorgestrel.
În ambele cazuri, numărul de apariții a TEV în decursul unui an este mai mic decât numărul preconizat la
femei în timpul sarcinii sau în perioada post-partum.
În 1-2% din cazuri, TEV poate fi letal.
1 Aceste incidențe au fost estimate din totalitatea datelor din studii epidemiologice, utilizând nivelurile de risc relativ
pentru diferite produse, comparate cu CHC care conțin levonorgestrel
2 Punctul de mijloc al intervalului de 5-7 din 10000 FA, pe baza riscului relativ pentru CHC care conţin levonorgestrel
comparativ cu riscul în cazul neutilizării, de 2,3-3,6
6
Extrem de rar s-a raportat apariţia trombozei la nivelul altor vase de sânge, de exemplu venele şi arterele
hepatice, mezenterice, renale sau retiniene, la utilizatoarele de CHC.
Factori de risc de TEV
Riscul de complicații aferente tromboembolismului venos la utilizatoarele de CHC poate crește substanțial la
o femeie cu factori de risc suplimentari, în special dacă există factori de risc multipli (vezi tabelul).
Logest este contraindicat dacă o femeie prezintă factori de risc multipli care determină prezența unui risc
crescut de tromboembolism venos pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un
factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creșterea riscului - în acest caz,
trebuie luat în considerare riscul total de TEV pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depășesc
beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEV
Factor de risc Observație
Obezitate (indice de masă corporală peste
30 kg/m2) Riscul crește substanțial odată cu creșterea IMC.
Este deosebit de important de luat în considerare dacă
sunt prezenți și alți factori de risc.
Imobilizare prelungită, intervenție
chirurgicală majoră, orice fel de
intervenție chirurgicală la nivelul
picioarelor sau al pelvisului sau
traumatism major.
În aceste situaţii se recomandă întreruperea utilizării
contraceptivului oral (în cazul intervenţiei
chirurgicale de elecție cu cel puţin patru săptămâni
înainte) şi nereluarea acesteia până la două săptămâni
după remobilizarea completă. Trebuie utilizată o altă
metodă contraceptivă pentru a evita apariția unei
sarcini nedorite.
7
Notă: imobilizarea temporară din cauza
unei deplasări pe calea aerului > 4 ore
poate reprezenta, de asemenea, un factor
de risc de TEV, în special la femeile cu
alți factori de risc Trebuie luat în considerare tratamentul antitrombotic
dacă nu a fost întreruptă în prealabil utilizarea Logest.
Prezenţa antecedentelor heredocolaterale
(de exemplu, tromboembolism venos
prezent vreodată la un frate/o soră sau la
vreunul dintre părinți, în special la o
vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de
50 ani). Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui
CHC.
Alte afecțiuni medicale asociate cu TEV Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom hemolitic
uremic, boală intestinală inflamatorie cronică (boală
Crohn sau colită ulcerativă) și anemie falciformă
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani
Nu există un consens legat de rolul posibil al venelor varicoase şi al tromboflebitei superficiale în ceea ce
privește debutul sau progresia trombozei venoase.
Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii și în special în perioada
puerperală de 6 săptămâni (pentru informații privind „Sarcina și alăptarea” vezi pct. 4.6).
Simptomele TEV (tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară)
În eventualitatea apariției simptomelor, femeile trebuie sfătuite să solicite asistență medicală imediată și să
informeze profesionistul din domeniul sănătății că iau un CHC.
Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) pot include:
- umflare unilaterală a membrului inferior și/sau a piciorului sau de-a lungul unei vene a membrului
inferior;
- durere sau sensibilitate la nivelul membrului inferior, care este posibil să fie resimțită numai în
ortostatism sau în timpul mersului;
- senzație crescută de căldură la nivelul membrului inferior afectat; înroșirea sau decolorarea
tegumentului de la nivelul membrului inferior.
Simptomele de embolie pulmonară (EP) pot include:
- debut brusc al senzației de lipsă de aer sau al unei respirații rapide;
- tuse bruscă, care poate fi însoțită de hemoptizie;
- durere toracică ascuțită;
8
- vertij sau amețeală severe;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Unele dintre aceste simptome (de exemplu „senzația de lipsă de aer”, „tusea”) sunt nespecifice și pot fi
interpretate greșit ca aparținând unor evenimente mai frecvente sau mai puțin severe (de exemplu, infecții de
tract respirator).
Alte semne de ocluzie vasculară pot include: durere bruscă, umflare și decolorare ușoară spre albastru a unei
extremități.
Dacă ocluzia apare la nivelul ochiului, simptomele pot varia de la încețoșarea nedureroasă a vederii, care
poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate apărea aproape imediat.
Riscul de tromboembolism arterial (TEA)
Studiile epidemiologice au evidenţiat, de asemenea, asocierea utilizării CHC cu un risc crescut de
tromboembolism arterial (infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu, atac ischemic
tranzitor, accident vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.
Factori de risc de TEA
Riscul de complicaţii tromboembolice arteriale sau de accident cerebrovascular la utilizatoarele de CHC
creşte la femeile cu factori de risc (vezi tabelul). Logest este contraindicat dacă o femeie prezintă un factor
de risc grav sau factori de risc multipli pentru TEA, care determină prezența unui risc crescut de tromboză
arterială pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un factor de risc, este posibil ca
suma factorilor individuali să fie mai mică decât creșterea riscului - în acest caz, trebuie luat în considerare
riscul total pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depășesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC
(vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEA
Factor de risc Observație
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani
Fumatul Femeile trebuie sfătuite să nu fumeze dacă doresc să
utilizeze un CHC. Femeile cu vârsta peste 35 ani care
continuă să fumeze trebuie sfătuite cu insistență să
utilizeze o metodă contraceptivă diferită.
Hipertensiunea arterială
Obezitate (indice de masă corporală
peste 30 kg/m2) Riscul crește substanțial odată cu creșterea IMC.
Deosebit de important la femeile cu factori de risc
suplimentari
Prezenţa antecedentelor
heredocolaterale (de exemplu,
tromboembolism arterial prezent
vreodată la un frate/o soră sau la
vreunul dintre părinți, în special la o Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui
CHC.
9
vârstă relativ tânără, înainte de vârsta
de 50 ani).
Migrenă O creştere a frecvenţei sau severităţii migrenei în timpul
utilizării CHC (care poate reprezenta un prodrom al
unui eveniment cerebrovascular) poate reprezenta un
motiv pentru întreruperea imediată a utilizării acestuia
Alte afecțiuni medicale asociate cu
evenimente adverse de natură
vasculară Diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia, cardiopatia
valvulară și fibrilația atrială, dislipoproteinemia și
lupusul eritematos sistemic.
Simptome de TEA
În eventualitatea apariției de simptome, femeile trebuie sfătuite să solicite asistență medicală imediată și să
informeze profesionistul din domeniul sănătății că iau un CHC.
Simptomele de accident cerebrovascular pot include:
- amorțire sau slăbiciune bruscă la nivelul feței, brațului sau piciorului, în special pe o parte a
corpului;
- apariția bruscă de probleme la mers, amețeală, pierderea echilibrului sau coordonării;
- apariția bruscă a confuziei, problemelor de vorbire sau de înțelegere;
- apariția bruscă a problemelor de vedere la unul sau ambii ochi;
- cefalee bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;
- pierderea cunoştinţei sau leșin, cu sau fără convulsii.
Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitor (AIT).
Simptomele infarctului miocaridc (IM) pot include:
- durere, disconfort, presiune, greutate, senzație de constricție sau de plenitudine la nivelul toracelui,
brațului sau sub stern;
- senzație de disconfort care radiază spre spate, maxilar, gât, braț, stomac;
- senzație de suprasațietate, indigestie sau sufocare;
- transpirație, greață, vărsături sau amețeală;
- slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Tumori
Cel mai important risc de apariţie a cancerului de col uterin este infecția HPV persistentă. Unele studii
epidemiologice au indicat că folosirea pe termen lung a COC poate contribui la acest risc crescut, dar există
controverse referitoare la măsura în care aceste date pot fi atribuite efectelor similare ale, de exemplu
screening-ului cervical și ale comportamentului sexual incluzând folosirea contraceptivelor-barieră.
O meta-analiză a 54 studii epidemiologice a raportat că există o uşoară creştere a riscului relativ (RR = 1,24)
de diagnosticare a cancerului mamar la femeile care utilizează COC. Riscul suplimentar dispare treptat în
decurs de 10 ani după întreruperea utilizării COC. Deoarece cancerul mamar este rar la femeile cu vârstă sub
40 ani, numărul suplimentar de cancere mamare diagnosticate la femeile care utilizează sau care au utilizat
recent COC este mic raportat la riscul general de apariţie a cancerului mamar. Aceste studii nu furnizează
date referitoare la etiologie. Modul de apariţie a riscului crescut poate fi datorat diagnosticării precoce a
10
cancerului mamar la femeile care utilizează COC, a efectelor biologice sau asocierii celor 2 factori. Cancerul
mamar diagnosticat la femeile care utilizează COC tinde să fie mai puţin avansat faţă de cel diagnosticat la
femeile care nu utilizează COC.
În cazuri rare au fost raportate tumori hepatice benigne, şi chiar mai rar, tumori hepatice maligne la
utilizatoarele COC. În cazuri izolate aceste tumori au dus la hemoragii intra-abdominale care au pus viaţa în
pericol. O tumoră hepatică trebuie luată în considerare în cadrul unui diagnostic diferenţial la femeile care
utilizează COC atunci când apar dureri în abdomenul superior, hepatomegalie sau semne de hemoragie intra-
abdominală.
Tumorile maligne pot pune viața în pericol sau pot avea o evoluție letală.
Alte afecţiuni
Femeile cu hipertrigliceridemie sau antecedente heredo-colaterale ale acestei afecţiuni pot avea un risc
crescut de apariţie a pancreatitei în timpul utilizării COC.
Deşi a fost raportată apariţia unor creşteri uşoare ale tensiunii arteriale la femeile care utilizează COC,
creşterile relevante clinic sunt rare. Totuşi, dacă apare hipertensiune arterială persistentă, semnificativă
clinic, în timpul utilizării COC, este prudent ca medicul să întrerupă administrarea COC şi să trateze
hipertensiunea arterială. Atunci când este considerat adecvat, poate fi reluată utilizarea COC, dacă valorile
normotensive pot fi obţinute prin tratament antihipertensiv.
Următoarele afecţiuni au fost raportate că apar sau se agravează atât în cazul existenţei sarcinii cât şi în cazul
utilizării COC, dar dovezile asocierii dintre acestea şi utilizarea COC sunt neconcludente: icter şi/sau prurit
datorat colestazei, formarea calculilor biliari, porfirie, lupus sistemic eritematos, sindrom uremic hemolitic,
coreea Sydenham, herpes gestaţional, pierderea auzului datorat otosclerozei.
În cazul femeilor cu angioedem ereditar, estrogenii exogeni pot induce sau accentua simptomele
angioedemului.
Tulburările acute sau cronice ale funcţiei hepatice pot necesita întreruperea utilizării COC până când
markerii funcţiei hepatice revin la valori normale. Recurenţa icterului colestatic care a apărut întâi în
perioada de sarcină sau în timpul utilizării anterioare a hormonilor sexuali, face necesară întreruperea
utilizării COC.
Deşi COC pot avea efecte asupra rezistenţei periferice la insulină şi asupra toleranţei la glucoză, nu există
date referitoare la necesitatea modificării regimului terapeutic la femeile cu diabet zaharat care utilizează
COC cu concentraţii scăzute de substanţe active (<0,05 mg etinilestradiol). Totuşi, femeile cu diabet zaharat
trebuie să fie monitorizate cu atenţie în perioada în care utilizează COC.
Boala Crohn şi colita ulcerativă au fost asociate utilizării COC.
Ocazional, poate să apară cloasma, mai ales la femeile cu antecedente de cloasmă gravidică. Femeile
predispuse la apariţia cloasmei trebuie să evite expunerea la radiaţiile solare sau ultraviolete în timpul
utilizării COC.
Fiecare drajeu din acest medicament conține 35 mg lactoză per drajeu. Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de
intoleranță la galactoză, deficit de lactază Lapp sau sindrom de malabsorbție la glucoză-galactoză care sunt
pe o dietă fără lactoză trebuie să ia în considerare această cantitate.
Consult medical/examene medicale
Înainte de iniţierea sau reinstituirea utilizării Logest, trebuie efectuată o anamneză completă (incluzând
antecedentele heredocolaterale) şi trebuie exclusă prezența unei sarcini. Trebuie măsurată tensiunea arterială
şi trebuie efectuat un examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi atenţionări (vezi pct. 4.4). Este
important să se atragă atenția femeii asupra informațiilor despre tromboza venoasă sau arterială, inclusiv
11
riscul Logest comparativ cu al altor CHC, simptomele de TEV și TEA, factorii de risc cunoscuți și ce trebuie
să facă în eventualitatea suspectării unei tromboze.
De asemenea, femeia trebuie instruită să citească cu atenţie prospectul şi să respecte recomandările furnizate.
Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe recomandările din ghidurile terapeutice în vigoare şi
să fie adaptate pentru fiecare femeie în parte.
Femeile trebuie informate că medicamentele contraceptive hormonale nu oferă protecție împotriva infecţiei
cu HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.
Eficacitate redusă
Eficacitatea COC poate fi diminuată în cazul omiterii administrării drajeurilor (vezi secţiunea „Atitudinea în
cazul omiterii administrării unei doze”), apariţiei tulburărilor gastrointestinale (vezi secţiunea „Sfaturi în
cazul apariţiei tulburărilor gastrointestinale”) sau a medicaţiei concomitente (vezi secţiunea „Interacţiuni cu
alte medicamente şi alte forme de interacţiune”).
Controlul redus al ciclului menstrual
Ca în cazul tuturor COC, pot să apară sângerări neregulate (pete sau sângerări spontane), mai ales în prima
lună de utilizare. De aceea, evaluarea oricărei sângerări neregulate poate avea însemnătate doar după un
interval de adaptare de 3 cicluri menstruale.
Dacă sângerările neregulate persistă sau apar după o perioadă anterioară de câteva cicluri menstruale
regulate, trebuie avute în vedere cauze non-hormonale şi trebuie luate măsurile diagnostice adecvate pentru a
exclude existenţa unei tumori maligne sau a sarcinii. Acestea pot include chiuretajul.
La unele femei poate să nu apară sângerarea de întrerupere în intervalul de pauză. Dacă COC a fost utilizat
conform recomandărilor de la pct. 4.2 este puţin probabil ca femeia să fie gravidă. Totuşi, dacă COC nu a
fost utilizat în conformitate cu aceste recomandări înaintea primei absenţe a sângerării de întrerupere sau
dacă sunt absente 2 sângerări de întrerupere, trebuie exclus diagnosticul de sarcină înaintea continuării
utilizării COC.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectele altor medicamente asupra Logest
Interacţiunile pot apărea cu medicamentele inductoare enzimatice, ceea ce poate duce la creşterea clearance-
ului hormonilor sexuali şi poate determina apariţia sângerărilor spontane şi/sau diminuarea efectului
contraceptiv.
Femeile care utilizează oricare dintre aceste medicamente trebuie să asocieze o metodă contraceptivă de
barieră temporară, concomitent cu utilizarea COC, sau să utilizeze o altă metodă contraceptivă. O metodă
contraceptivă de barieră trebuie utilizată pe întreaga durată a administrării concomitente a medicamentului şi
timp de 28 zile după întreruperea administrării acestuia. Dacă perioada de utilizare a metodei contraceptive
de barieră o depăşeşte pe cea a administrării drajeurilor dintr-un blister cu COC, trebuie începută
administrarea drajeurilor din următorul blister cu COC fără intervalul obişnuit de pauză.
Substanţele care cresc clearance-ul COC (diminuarea efectului COC din cauza inducţiei enzimatice), de
exemplu:
Fenitoină, barbiturice, primidonă, carbamazepină, rifampicină, şi posibil, de asemenea, oxcarbazepină,
topiramat, felbamat, griseofulvină şi medicamente pe bază de sunătoare (Hypericum perforatum).
Substanţe cu efect variabil asupra clearance-ului COC, de exemplu:
12
Atunci când se administrează concomitent cu COC, mulţi inhibitori ai HIV/HCV proteazei şi inhibitorii non-
nucleozidici ai revers transcriptazei pot creşte sau scădea concentraţiile plasmatice de estrogen şi
progesteron. În unele cazuri aceste modificări pot fi relevante clinic.
Substanţe care scad clearance-ul COC (inhibitoare enzimatice)
Inhibitorii puternici sau moderaţi ai CYP3A precum azolii antifungici (de exemplu, itraconazol, voriconazol,
fluconazol), verapamil, macrolidele (de exemplu, claritromicină, eritromicină), diltiazem şi sucul de grepfruit
pot creşte concentraţiile plasmatice ale estrogenilor sau progestinelor sau a ambelor.
Dozele de etoricoxib de 60 până la 120 mg/zi au fost urmate de creșterea concentrației etinilestradiol de 1,4
până la 1,6 ori, respectiv atunci când au fost administrate concomitent cu un contraceptiv oral combinat care
conţine 0,035 mg etinilestradiol.
Efectul COC asupra altor medicamente
Contraceptivele orale pot interfera cu metabolizarea altor medicamente. În consecinţă, concentraţiile
plasmatice şi tisulare ale acestora pot creşte, (de exemplu: ciclosporină) sau pot scădea (de exemplu:
lamotrigină).
In vitro, etinilestradiolul este un inhibitor reversibil al CYP2C19, CYP1A1 şi CYP1A2, cât şi un mecanism
inhibitor al CYP3A4/5, CYP2C8 şi CYP2J2. În studiile clinice, administrarea contraceptivelor hormonale
care conţin etinilestradiol nu a dus la o creştere sau au dus numai la o creştere uşoară a concentraţiilor
plasmatice ale substratelor CYP3A4 (de exemplu, midazolam), în timp ce concentraţiile plasmatice ale
substratelor CYP1A2 pot creşte uşor (de exemplu, teofilina) sau moderat (de exemplu, melatonina şi
tizanidina).
Alte forme de interacţiune
Analize de laborator
Utilizarea contraceptivelor steroidiene poate influenţa rezultatele unor anumite analize de laborator, inclusiv
parametrii biochimici ai funcţiilor hepatice, tiroidiane, suprarenale şi renale, concentraţiile plasmatice ale
proteinelor (de transport) de exemplu: globulina de legare a corticosteroizilor şi a fracţiunilor
lipidice/lipoproteice, parametrii metabolismului glucidic şi parametrii coagulării şi fibrinolizei. Modificările
rămân, în general, în limitele valorilor normale de laborator.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Administrarea Logest este contraindicată în perioada de sarcină. Dacă sarcina apare în timpul administrării
Logest, este contraindicată administrarea ulterioră. Totuşi, studiile epidemiologice ample nu au indicat un
risc crescut al apariţiei malformaţiilor congenitale la copiii femeilor care au utilizat COC înaintea perioadei
de sarcină şi nici al efectului teratogen în cazul în care COC au fost utilizate din greşeală în perioada de
început a sarcinii.
Riscul crescut de TEV trebuie luat în considerare la reînceperea utilizării Logest în perioada post partum
(vezi pct. 4.2 şi 4.4).
Alăptarea
Alăptarea poate fi influenţată de către COC, deoarece acestea pot determina diminuarea cantităţii de lapte şi
modificarea compoziţiei acestuia. De aceea, utilizarea COC nu este, în general, recomandată până în
momentul ablactaţiei. Cantităţi mici de contraceptive steroidiene şi/sau de metaboliţi ai acestora pot fi
excretate în laptele matern, dar nu există date conform cărora acestea pot afecta în mod negativ sănătatea
sugarului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
13
Nu au fost efectuate studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Nu
au fost observate efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje la utilizatoarele COC.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Cele mai frecvente reacţii adverse raportate au fost greaţă, dureri abdominale, creşterea greutăţii corporale,
cefalee, deprimare afectivă, modificări ale dispoziţiei, dureri ale sânilor, sâni moi. Acestea apar la
≥ 1 %
dintre paciente.
Reacţii adverse grave sunt tromboembolismul arterial şi venos.
Lista tabelară a reacţiilor adverse
Alte reacţii adverse care au fost raportate la femeile care utilizează COC, dar a căror asociere nu a fost nici
confirmată dar nici infirmată sunt:
Clasificare pe sisteme şi
organe (MedDRA) Frecvente
( 1/100) Mai puţin fecvente
( 1/1000 şi <1/100) Rare
(< 1/1000)
Tulburări oftalmologice intoleranţă la lentilele
de contact
Tulburări vasculare tromboembolism
venos (TEV)
tromboembolism
arterial (TEA)
Tulburări gastrointestinale greaţă, dureri
abdominalevărsături, diaree
Tulburări ale sistemului
imunitar hipersensibilitate
Examene generale creşterea greutăţii
corporale scăderea greutăţii
corporale
Tulburări metabolice şi de
nutriţie retenţie de lichide
Tulburări ale sistemului
nervos cefalee migrenă
Tulburări psihiatrice deprimare afectivă,
modificări ale
dispoziţiei scăderea libidoului creşterea libidoului
Tulburări ale aparatului
reproducător şi ale sânilor dureri ale sânilor,
sâni moi hipertrofie mamară
secreţii vaginale,
secreţii mamelonare
Tulburări cutanate şi ale
ţesutului subcutanat erupţii cutanate
tranzitorii, urticarie eritem nodos,
eritem multiform
* A fost utilizat termenul MedDRA cel mai adecvat pentru descrierea unei anumite reacţii adverse.
(versiunea 12.0). Sinonimele sau afecţiunile înrudite nu sunt trecute în tabel, dar trebuie de asemenea luate în
considerare.
** Frecvenţa estimată dintr-un studiu epidemiologic conţine un grup de contraceptive orale combinate.
„Evenimentele arteriale şi venoase” rezumă următoarele entităţi medicale: ocluzie venoasă periferică
profundă, tromboză şi embolism / ocluzie pulmonară vasculară, tromboză, embolism şi infarct / infarct
miocardic / infarct cerebral şi accident vascular fără a fi specificat ca fiind hemoragic.
Descrierea reacţiilor adverse selectate
S-a observat un risc crescut de evenimente trombotice și tromboembolice arteriale și venoase, inclusiv infarct
miocardic, accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, tromboză venoasă și embolie pulmonară
la femeile care utilizează CHC, prezentate mai detaliat la pct. 4.4.
14
Reacţiile adverse cu frecvenţă foarte rară sau cu debut intârziat al simptomelor care sunt considerate a avea o
legătură cu grupul contraceptivelor orale combinate, sunt enumerate mai jos (vezi de asemenea pct. 4.3 şi
4.4.):
Tumori:
Frecvenţa diagnosticării cancerului de sân este foarte uşor crescută în rândul utilizatoarele de
contraceptive orale combinate. Deoarece cancerul mamar este rar la femeile cu vârstă sub 40 ani,
numărul suplimentar de cancere mamare este mic raportat la riscul general de apariţie a cancerului
mamar. Nu se cunoaşte relaţia cauzală cu utilizarea COC.
Tumori hepatice (benigne sau maligne)
Alte condiţii
Femei cu hipertrigliceridemie (risc crescut de pancreatită la utilizarea COC)
Hipertensiune
Apariţia sau deteriorarea condiţiilor pentru care asocierea cu COC nu este concludentă: icter şi/sau
prurit datorat colestazei, formarea calculilor biliari, porfiria, lupus eritematos sistemic, sindrom
uremic hemolitic, coreea Sydenham, herpes gestaţional, pierderea auzului datorat otosclerozei
În cazul femeilor cu angioedem ereditar, estrogenii exogeni pot induce sau accentua simptomele
angioedemului
Tulburări ale funcţiei hepatice
Modificări asupra toleranţei la glucoză sau afectarea rezistenţei periferice la insulină
Boala Crohn, colită ulcerativă
Cloasma
Interacţiuni
Apariţia sângerărilor neregulate şi/sau eşecul contraceptiv pot rezulta din interacţiunile altor medicamente
(inductoare enzimatice) cu contraceptivele orale (vezi pct. 4.5)
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu au existat raportări ale unor reacţii adverse grave în urma producerii supradozajului. Simptomele care pot
să apară în acest caz sunt: greaţă, vărsături şi, la adolescente, sângerare vaginală uşoară. Nu există antidoturi
şi trebuie efectuat tratament simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Progesteroni şi estrogeni în combinaţii fixe, combinaţii, codul ATC: G03AA10
15
Efectul contraceptiv al COC se bazează pe interacţiunea unor factori diferiţi, dintre care cei mai importanţi
sunt consideraţi inhibiţia ovulaţiei şi modificările secreţiei cervicale.
Studiile de Siguranţă Post Autirozare (PASS) au arătat că frecvenţa diagnosticelor TEV variază între 7 şi 10
cazuri 1a 10000 de femei/an pentru utilizatoarele de COC cu doze scăzute de estrogen (< 50 micrograme
etinilestradiol). Cele mai recente date sugerează că frecvenţa diagnosticului TEV este de aproximativ 4 la
10000 de femei/an la utilizatoarele COC care nu sunt gravide şi variază între 20 şi 30 la 10000 femei
gravide sau care sunt în perioada post-partum.
Riscul crescut de TEV asociat cu utilizarea COC este atribuit componentei estrogenice. Rămâne în discuţie o
dezbatere ştiinţifică referitoare la efectul modulator asupra riscului de TEV al componentei progetine din
COC. Studiile epidemiologice prin care s-a comparat riscul de TEV asociat cu utilizarea COC care conţin
etinilestradiol/gestoden şi asociat cu utilizarea COC care conţin levonorgestrel au adus rezultate diferite.
Unele studii au arătat un risc crescut pentru etinilestradiol/gestoden, în timp ce alte studii nu au evidenţiat
nicio diferenţă de risc.
Pe lângă efectul contraceptiv, COC posedă câteva proprietăţi benefice care evaluate faţă de efectele lor
negative (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.8) influenţează adoptarea metodei de contracepţie. Ciclul menstrual este mai
regulat şi menstruaţia este de cele mai multe ori mai puţin dureroasă iar sângerarea este mai redusă cantitativ.
Aceasta din urmă poate duce la o scădere a apariţiei deficitului de fier. Pe lângă aceasta, există dovezi ale
reducerii riscului de apariţie a cancerului endometrial şi a cancerului ovarian. În plus, COC cu doze mari de
substanţe active (0,05 mg etinilestradiol) au determinat scăderea incidenţei chisturilor ovariene, bolii
inflamatorii pelvine, bolilor benigne ale glandei mamare şi a sarcinii ectopice. Rămâne de confirmat dacă
aceste afirmaţii sunt valabile şi în cazul utilizării COC cu concentraţii mici de substanţe active.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Gestoden
Absorbţie
După administrare orală gestodenul este absorbit rapid şi complet. Concentraţiile plasmatice maxime de 3,5
ng/ml sunt atinse după aproximativ o oră după administrarea unică. Biodisponibilitatea este de aproximativ
99%.
Distribuţie
Gestodenul este legat de proteinele plasmatice şi de globulina de legare a hormonilor sexuali (SHBG). Doar
1,3% din concentraţia plasmatică totală a medicamentului este prezentă în formă liberă, în timp ce 69% este
legată specific de SHBG. Creşterea concentraţiei plasmatice a SHBG indusă de către etinilestradiol
influenţează cantitatea de gestoden legată de proteinele plasmatice, determinând creşterea fracţiunii legate de
SHBG şi scăderea fracţiunii legate de albumine. Volumul aparent de distribuţie a gestodenului este de 0,7
l/kg.
Metabolizare
Gestodenul este metabolizat complet pe căile cunoscute de metabolizare ale hormonilor steroidieni. Rata
clearance-ului plasmatic este de 0,8 ml/min/kg. Nu au fost observate interacţiuni directe în cazul unei singure
administrări concomitente a gestodenului şi etinilestradiolului.
Eliminare
Concentraţiile plasmatice ale gestodenului scad în 2 faze. Faza terminală a distribuţiei este caracterizată
printr-un timp de înjumătăţire de aproximativ 12 ore. Gestodenul nu este excretat sub formă nemodificată.
Metaboliţii săi sunt excretaţi în urină şi în bilă în raport de aproximativ 6:4. Timpul de înjumătăţire prin
eliminare a metaboliţilor este de aproximativ o zi.
16
Starea de echilibru
Parametrii farmacocinetici ai gestodenului sunt influenţaţi de către concentraţiile plasmatice ale SHBG, care
sunt crescute de aproximativ 2 ori în cazul administrării concomitente ale etinilestradiolului. În urma
administrării zilnice a medicamentului, concentraţiile plasmatice cresc de aproximativ 4 ori atingând
condiţiile stării de echilibru în a doua jumătate a ciclului de tratament.
Etinilestradiol
Absorbţie
După administrare orală, etinilestradiolul este absorbit rapid şi complet. Concentraţiile plasmatice maxime de
aproximativ 65 pg/ml sunt atinse în 1,7 ore. În timpul absorbţiei şi primului pasaj hepatic, etinilestradiolul
este intens metabolizat, rezultând o biodisponibilitate medie orală de aproximativ 45%, cu o largă variaţie
interindividuală de aproximativ 20-65%.
Distribuţie
Etinilestradiolul este legat în proporţie mare dar nespecific de albuminele plasmatice (aproximativ 98%) şi
induce o creştere a concentraţiilor plasmatice ale SHBG. A fost raportată o valoare a volumului aparent de
distribuţie de aproximativ 2,8-8,6 l/kg.
Metabolizare
Etinilestradiolul este supus conjugării presistemice atât în mucoasa intestinului subţire cât şi la nivel hepatic.
Etinilestradiolul este metabolizat în primul rând prin hidroxilare aromatică prin care rezultă o varietate largă
de metaboliţi hidroxilaţi şi metilaţi, care sunt prezenţi ca metaboliţi liberi sau conjugaţi cu grupări glucuronat
şi sulfat. Rata clearance-ului a fost raportată ca fiind 2,3-1,7 ml/min/ kg.
Eliminare
Concentraţiile plasmatice ale etinilestradiolului scad în 2 faze de distribuţie caracterizate prin timpi de
înjumătăţire de aproximativ o oră şi, respectiv, 10-20 ore. Medicamentul nu este excretat sub formă
nemodificată, metaboliţii etinilestradiolului fiind eliminaţi în urină şi bilă în raport de 4:6. Timpul de
înjumătăţire prin eliminare al metaboliţilor este de aproximativ 1 zi.
Starea de echilibru
Conform valorii variabile a timpului de înjumătăţire plasmatică a fazei terminale de distribuţie şi a
administrării zilnice, concentraţiile plasmatice la starea de echilibru sunt atinse după aproximativ o
săptămână.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice obţinute în urma studiilor convenţionale de toxicitate a dozelor repetate, genotoxicitate,
potenţial carcinogen şi de toxicitate asupra funcţiei de reproducere nu evidenţiază vreun risc deosebit la om.
Totuşi, trebuie avut în vedere că hormonii sexuali pot favoriza dezvoltarea hormono-dependentă a unor
anumite ţesuturi şi tumori.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
17
Amidon din porumb
Carbonat de calciu
Ceară montanglicol
Lactoză monohidrat
Macrogol 6000
Povidonă 25000
Povidonă 700000
Stearat de magneziu
Talc
Zahăr
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister tip calendar din PVC/Al a 21 drajeuri.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
BAYER AG
Kaiser-Wilhelm-Allee 1, 51373 Leverkusen, Germania
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6335/2014/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: 31 Martie 2006
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Aprilie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2017
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Logest 0,075 mg/ 0,02 mg drajeuri
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
21 de drajeuri de culoare albă care conţin hormoni.
Fiecare drajeu conţine gestoden 0,075 mg şi etinilestradiol 0,02 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 37,155 mg și zahăr 19,660 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Drajeu
Drajeuri de culoare albă, de formă rotundă, cu feţe convexe.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Contracepţie orală.
Decizia de a prescrie Logest trebuie să ia în considerare factorii de risc actuali ai fiecărei femei, în special
factorii de risc de tromboembolism venos (TEV) și nivelul de risc de apariție a TEV în cazul administrării
Logest comparativ cu cel al altor CHC (vezi pct. 4.3 și 4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Mod de administrare
Administrare orală.
Doze
Cum se administrează Logest
Dacă sunt administrate corect, contraceptivele orale au o rată de eşec de 1% pe an. Această rată de eşec poate
creşte în cazul omiterii sau dacă nu se administrează corespunzător.
Drajeurile trebuie administrate în ordinea inscripţionată pe ambalaj, în fiecare zi şi aproximativ la aceeaşi oră
cu o cantitate suficientă de lichid. Trebuie administrat câte un drajeu pe zi timp de 21 de zile. Blisterul
următor este început după un interval de 7 zile de pauză (fără administrare), în care apare, de obicei,
sângerarea de întrerupere. Aceasta debutează, de obicei, în 2-3 zile după administrarea ultimului drajeu şi e
posibil să nu dispară înainte de începerea următorului blister.
2
Cum se începe tratamentul cu Logest
În cazul în care nu s-a utilizat un alt contraceptiv hormonal (în ultima lună).
Administrarea drajeurilor trebuie începută în prima zi a ciclului menstrual (adică în prima zi a menstruaţiei).
Administrarea poate fi începută şi în intervalul dintre zilele 2-5, dar, în timpul primului ciclu menstrual, se
recomandă asocierea unei metode contraceptive de barieră în primele 7 zile de administrare.
În cazul trecerii de la un contraceptiv oral combinat (COC), inel vaginal sau plasture transdermic
Administrarea Logest trebuie începută în prima zi după ultima administrare a formei farmaceutice care
conţine substanţă activă a COC anterior şi cel mai târziu în prima zi după ultima administrare a formei
farmaceutice care nu conţine substanţă activă sau a formei farmaceutice placebo a COC anterior. În cazul în
care a fost utilizat un inel vaginal sau plasture transdermic, femeia trebuie să înceapă să utilizeze Logest de
preferat în ziua de îndepărtare a ultimului inel sau plasture din pachet, dar cel mai târziu atunci când
următoarea aplicare ar fi trebuit să fie făcută.
În cazul trecerii de la o metodă bazată numai pe progestogen (minipilulă, injecţie, implant) sau de la
un dispozitiv intrauterin care eliberează progestogen (DIU)
Administrarea Logest poate fi începută în orice zi de administrare a comprimatului anterior, în cazul utilizării
unui implant sau SCI (sistem cu cedare intrauterină), în ziua îndepărtării acestora iar în cazul utilizării
formelor farmaceutice injectabile, în ziua în care trebuie efectuată următoarea injectare, dar în toate aceste
cazuri se recomandă asocierea unei metode contraceptive de barieră în primele 7 zile de administrare.
După un avort în primul trimestru
Administrarea poate fi începută imediat. În cazul acesta, femeia nu are nevoie de alte măsuri contraceptive.
După naştere sau după un avort în al doilea trimestru
Pentru administrarea la femei care alăptează, vezi pct 4.6.
Pacienta trebuie sfătuită să înceapă administrarea în zilele 21-28 după naştere sau după avort în al doilea
trimestru de sarcină. În cazul în care administrarea este începută mai târziu, trebuie asociată o metodă
contraceptivă de barieră în primele 7 zile de administrare. Totuşi, dacă a avut loc deja un contact sexual,
trebuie exclus diagnosticul de sarcină înaintea începerii administrării COC sau trebuie să se aştepte până la
apariţia primei menstruaţii.
Atitudinea în cazul omiterii administrării unei doze
Dacă au trecut mai puţin de 12 ore de la momentul obişnuit al administrării, protecţia contraceptivă nu este
diminuată. Administrarea drajeului omis trebuie făcută cât mai curând posibil iar celelalte drajeuri trebuie
administrate la ora obişnuită.
Dacă au trecut mai mult de 12 ore de la momentul obişnuit al administrării, protecţia contraceptivă poate fi
diminuată. În acest caz, administrarea ulterioară poate fi ghidată de 2 reguli:
1. Administrarea drajeurilor nu trebuie întreruptă mai mult de 7 zile.
2. Este necesară administrarea continuă timp de 7 zile pentru o supresie adecvată a axului hipotalamo-
hipofizaro-ovarian.
În conformitate cu aceste reguli, administrarea poate fi făcută după cum urmează:
Săptămâna 1
Drajeul omis trebuie administrat cât mai curând posibil, chiar dacă astfel sunt administrate concomitent 2
drajeuri. Următoarele drajeuri trebuie administrate la ora obişnuită. În plus, trebuie asociată o metodă
contraceptivă de barieră (prezervativ) în următoarele 7 zile. Dacă a avut loc un contact sexual în intervalul
celor 7 zile precedente, trebuie avută în vedere posibilitatea existenţei sarcinii. Riscul de apariţie a sarcinii
este cu atât mai mare cu cât a fost omisă administrarea mai multor drajeuri şi cu cât aceasta s-a produs mai
aproape de intervalul de pauză.
3
Săptămâna 2
Drajeul omis trebuie administrat cât mai curând posibil, chiar dacă astfel sunt administrate concomitent 2
drajeuri. Următoarele drajeuri trebuie administrate la ora obişnuită. Dacă administrarea a fost făcută corect în
intervalul de 7 zile precedente primului drajeu omis, nu este necesară utilizarea unor metode contraceptive
suplimentare. Totuşi, dacă acest caz nu se aplică sau dacă au fost omise mai multe drajeuri, se recomandă
asocierea unei metode contraceptive suplimentare în următoarele 7 zile.
Săptămâna 3
Riscul diminuării siguranţei efectului contraceptiv este iminent datorită apropierii de perioada de pauză.
Totuşi, prin ajustarea schemei de administrare, poate fi prevenită diminuarea efectului contraceptiv. Prin
adoptarea oricăreia dintre următoarele 2 variante, nu este necesară utilizarea unor metode contraceptive
suplimentare în cazul în care administrarea drajeurilor a fost făcută corect în intervalul de 7 zile precedente
primului drajeu omis. Dacă acest caz nu se aplică, se recomandă să se respecte prima dintre cele 2 opţiuni
prezentate mai jos şi, de asemenea, să se asocieze o metodă contraceptivă suplimentară în următoarele 7 zile.
1. Drajeul omis trebuie administrat cât mai curând posibil, chiar dacă astfel sunt administrate
concomitent 2 drajeuri. Următoarele drajeuri trebuie administrate la ora obişnuită. Următorul blister trebuie
început imediat după terminarea blisterului curent, adică nu trebuie să existe perioadă de pauză. Este puţin
probabilă apariţia sângerării de întrerupere până la terminarea administrării celui de-al doilea blister, dar pot
să apară sângerări minore (pete de sânge) sau sângerări spontane în zilele de administrare.
2. Poate fi recomandată întreruperea administrării drajeurilor din blisterul curent. Trebuie lăsat apoi un
interval de până la 7 zile de pauză care să includă şi zilele în care a fost omisă administrarea şi apoi trebuie
început un blister nou.
Dacă este omisă administrarea mai multor drajeuri şi nu apare sângerarea de întrerupere în primul interval de
pauză obişnuit, trebuie avută în considerare existenţa sarcinii.
Sfaturi în cazul apariţiei tulburărilor gastrointestinale
În cazul apariţiei tulburărilor gastrointestinale severe, absorbţia poate fi incompletă şi trebuie asociate măsuri
contraceptive suplimentare.
Dacă apar vărsăturile în decurs de 3-4 ore după administrarea drajeului, pot fi urmate recomandările făcute la
secţiunea „Atitudinea în cazul omiterii administrării unei doze”. Dacă nu este dorită modificarea schemei de
administrare, trebuie administrat/administrate alt/alte drajeu/drajeuri dintr-un blister de rezervă.
Administrarea pentru schimbarea momentului apariţiei menstruaţiei sau pentru întârzierea apariţiei
acesteia
Pentru a întârzia momentul apariţiei menstruaţiei trebuie continuată, fără pauză, administrarea cu un alt
blister de Logest. Astfel, administrarea poate fi continuată atâta timp cât se doreşte, până la terminarea celui
de-al doilea blister. În timpul administrării prelungite pot să apară sângerări minore sau spontane.
Administrarea obişnuită a Logest poate fi reluată după intervalul de 7 zile de pauză.
Pentru a schimba momentul apariţiei menstruaţiei se recomandă reducerea următorului interval de pauză cu
câte zile se doreşte. Cu cât este mai scurt acest interval, cu atât este mai mare riscul de absenţă a sângerării
de întrerupere şi de apariţie a sângerărilor minore sau spontane în timpul utilizării blisterului următor (exact
ca în cazul întârzierii apariţiei menstruaţiei).
Informaţii suplimentare privind grupurile speciale de pacienţi
Copii şi adolsecente
Logest este indicat doar după debutul menarhei.
Persoane în vârstă
4
Nu se aplică. Logest nu este indicat după menopauză.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Logest este contraindicat la femeile cu insuficienţă hepatică severă. Vezi de asemenea pct 4.3.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Logest nu a fost studiat specific la pacienţii cu insuficienţă renală. Datele disponibile nu sugerează o
schimbare a tratamentului la această categorie de pacienţi.
4.3 Contraindicaţii
Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu trebuie utilizate în următoarele condiții. Dacă oricare dintre
aceste afecţiuni debutează în timpul utilizării CHC, administrarea acestora trebuie întreruptă imediat.
• Prezența sau riscul de tromboembolism venos (TEV)
• Tromboembolism venos – TEV prezent (tratat cu anticoagulante) sau în antecedente (de
exemplu, tromboză venoasă profundă [TVP] sau embolie pulmonară [EP]).
• Predispoziție cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, cum sunt
rezistența la PCA [proteina C activată], (inclusiv factorul V Leiden), deficitul de antitrombină
III, deficitul de proteina C, deficitul de proteină S
• Intervenție chirurgicală majoră cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4)
• Risc crescut de tromboembolism venos din cauza prezenței de factori de risc multipli (vezi pct.
4.4)
• Prezența sau riscul de tromboembolism arterial (TEA)
• Tromboembolismul arterial – tromboembolism arterial prezent, antecedente de
tromboembolism arterial (de exemplu, infarct miocardic) sau o afecțiune prodromală (de
exemplu, angină pectorală)
• Boală cerebrovasculară – accident vascular cerebral prezent, antecedente de accident vascular
cerebral sau o afecțiune prodromală (de exemplu, atac ischemic tranzitor (AIT))
• Predispoziție cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism arterial, cum sunt
hiperhomocisteinemia sau anticorpii antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici,
anticoagulant lupic)
• Antecedente de migrenă cu simptome neurologice focale
• Risc crescut de tromboembolism arterial din cauza prezenței de factori de risc multipli (vezi
pct. 4.4) sau a prezenței unui factor de risc grav, cum ar fi:
• diabetul zaharat cu simptome vasculare
• hipertensiunea arterială severă
• dislipoproteinemie severă
Prezenţa sau antecedente ale unor boli hepatice severe atât timp cât valorile funcţiilor hepatice nu au
revenit la normal
Prezenţa sau antecedente ale tumorilor hepatice (benigne sau maligne)
Tumori dependente de hormonii sexuali (de exemplu: tumori ale organelor genitale sau ale glandelor
mamare) diagnosticate sau suspectate
5
Sângerare vaginală de cauză nediagnosticată
Sarcină diagnosticată sau suspectată
Hipersensibilitate la gestoden, etinilestradiol sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Atenţionări
În cazul prezenței oricăreia dintre afecțiunile sau a oricăruia dintre factorii de risc menționați mai jos, trebuie
discutat cu femeia respectivă dacă este adecvată administrarea Logest.
În eventualitatea agravării sau a apariției pentru prima dată a oricăreia dintre aceste afecțiuni sau a oricăruia
dintre factorii de risc, femeia trebuie sfătuită să contacteze medicul pentru a se stabili dacă trebuie oprită
utilizarea Logest.
Tulburări circulatorii
Riscul de tromboembolism venos (TEV)
Utilizarea oricărui contraceptiv hormonal combinat determină creşterea riscului de tromboembolism venos
(TEV) comparativ cu situaţiile în care nu se administrează niciun astfel de contraceptiv.
Medicamentele care conțin levonorgestrel, norgestimat sau noretisteron sunt asociate cu cel mai scăzut
risc de TEV. Alte medicamente, cum este Logest, pot prezenta un nivel de risc de până la două ori mai
mare decât acesta. Decizia de a utiliza orice alt medicament decât unul dintre cele cu cel mai scăzut
risc de TEV trebuie luată numai după o discuție purtată cu femeia respectivă, pentru a se asigura că
aceasta înțelege riscul de TEV asociat cu Logest, modul în care factorii săi de risc curenți influențează
acest risc și că riscul său de TEV este cel mai crescut în primul an de utilizare pentru prima dată. De
asemenea, există dovezi că riscul este crescut atunci când administrarea CHC este reinițiată după o
pauză de utilizare de 4 săptămâni sau mai mult.
Dintre femeile care nu utilizează un CHC și nu sunt gravide, la aproximativ 2 din 10000 va apărea TEV în
decurs de un an. Cu toate acestea, la orice femeie riscul poate fi mult mai crescut, în funcție de factorii săi de
risc coexistenți (vezi mai jos).
Se estimează
1 că din 10000 femei care utilizează un CHC care conține gestoden, la un număr cuprins între 9
și 12 femei va apărea TEV în decurs de un an; aceasta comparativ cu aproximativ 62 femei dintre cele care
utilizează un CHC care conține levonorgestrel.
În ambele cazuri, numărul de apariții a TEV în decursul unui an este mai mic decât numărul preconizat la
femei în timpul sarcinii sau în perioada post-partum.
În 1-2% din cazuri, TEV poate fi letal.
1 Aceste incidențe au fost estimate din totalitatea datelor din studii epidemiologice, utilizând nivelurile de risc relativ
pentru diferite produse, comparate cu CHC care conțin levonorgestrel
2 Punctul de mijloc al intervalului de 5-7 din 10000 FA, pe baza riscului relativ pentru CHC care conţin levonorgestrel
comparativ cu riscul în cazul neutilizării, de 2,3-3,6
6
Extrem de rar s-a raportat apariţia trombozei la nivelul altor vase de sânge, de exemplu venele şi arterele
hepatice, mezenterice, renale sau retiniene, la utilizatoarele de CHC.
Factori de risc de TEV
Riscul de complicații aferente tromboembolismului venos la utilizatoarele de CHC poate crește substanțial la
o femeie cu factori de risc suplimentari, în special dacă există factori de risc multipli (vezi tabelul).
Logest este contraindicat dacă o femeie prezintă factori de risc multipli care determină prezența unui risc
crescut de tromboembolism venos pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un
factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creșterea riscului - în acest caz,
trebuie luat în considerare riscul total de TEV pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depășesc
beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEV
Factor de risc Observație
Obezitate (indice de masă corporală peste
30 kg/m2) Riscul crește substanțial odată cu creșterea IMC.
Este deosebit de important de luat în considerare dacă
sunt prezenți și alți factori de risc.
Imobilizare prelungită, intervenție
chirurgicală majoră, orice fel de
intervenție chirurgicală la nivelul
picioarelor sau al pelvisului sau
traumatism major.
În aceste situaţii se recomandă întreruperea utilizării
contraceptivului oral (în cazul intervenţiei
chirurgicale de elecție cu cel puţin patru săptămâni
înainte) şi nereluarea acesteia până la două săptămâni
după remobilizarea completă. Trebuie utilizată o altă
metodă contraceptivă pentru a evita apariția unei
sarcini nedorite.
7
Notă: imobilizarea temporară din cauza
unei deplasări pe calea aerului > 4 ore
poate reprezenta, de asemenea, un factor
de risc de TEV, în special la femeile cu
alți factori de risc Trebuie luat în considerare tratamentul antitrombotic
dacă nu a fost întreruptă în prealabil utilizarea Logest.
Prezenţa antecedentelor heredocolaterale
(de exemplu, tromboembolism venos
prezent vreodată la un frate/o soră sau la
vreunul dintre părinți, în special la o
vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de
50 ani). Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui
CHC.
Alte afecțiuni medicale asociate cu TEV Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom hemolitic
uremic, boală intestinală inflamatorie cronică (boală
Crohn sau colită ulcerativă) și anemie falciformă
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani
Nu există un consens legat de rolul posibil al venelor varicoase şi al tromboflebitei superficiale în ceea ce
privește debutul sau progresia trombozei venoase.
Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii și în special în perioada
puerperală de 6 săptămâni (pentru informații privind „Sarcina și alăptarea” vezi pct. 4.6).
Simptomele TEV (tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară)
În eventualitatea apariției simptomelor, femeile trebuie sfătuite să solicite asistență medicală imediată și să
informeze profesionistul din domeniul sănătății că iau un CHC.
Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) pot include:
- umflare unilaterală a membrului inferior și/sau a piciorului sau de-a lungul unei vene a membrului
inferior;
- durere sau sensibilitate la nivelul membrului inferior, care este posibil să fie resimțită numai în
ortostatism sau în timpul mersului;
- senzație crescută de căldură la nivelul membrului inferior afectat; înroșirea sau decolorarea
tegumentului de la nivelul membrului inferior.
Simptomele de embolie pulmonară (EP) pot include:
- debut brusc al senzației de lipsă de aer sau al unei respirații rapide;
- tuse bruscă, care poate fi însoțită de hemoptizie;
- durere toracică ascuțită;
8
- vertij sau amețeală severe;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Unele dintre aceste simptome (de exemplu „senzația de lipsă de aer”, „tusea”) sunt nespecifice și pot fi
interpretate greșit ca aparținând unor evenimente mai frecvente sau mai puțin severe (de exemplu, infecții de
tract respirator).
Alte semne de ocluzie vasculară pot include: durere bruscă, umflare și decolorare ușoară spre albastru a unei
extremități.
Dacă ocluzia apare la nivelul ochiului, simptomele pot varia de la încețoșarea nedureroasă a vederii, care
poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate apărea aproape imediat.
Riscul de tromboembolism arterial (TEA)
Studiile epidemiologice au evidenţiat, de asemenea, asocierea utilizării CHC cu un risc crescut de
tromboembolism arterial (infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu, atac ischemic
tranzitor, accident vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.
Factori de risc de TEA
Riscul de complicaţii tromboembolice arteriale sau de accident cerebrovascular la utilizatoarele de CHC
creşte la femeile cu factori de risc (vezi tabelul). Logest este contraindicat dacă o femeie prezintă un factor
de risc grav sau factori de risc multipli pentru TEA, care determină prezența unui risc crescut de tromboză
arterială pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un factor de risc, este posibil ca
suma factorilor individuali să fie mai mică decât creșterea riscului - în acest caz, trebuie luat în considerare
riscul total pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depășesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC
(vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEA
Factor de risc Observație
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani
Fumatul Femeile trebuie sfătuite să nu fumeze dacă doresc să
utilizeze un CHC. Femeile cu vârsta peste 35 ani care
continuă să fumeze trebuie sfătuite cu insistență să
utilizeze o metodă contraceptivă diferită.
Hipertensiunea arterială
Obezitate (indice de masă corporală
peste 30 kg/m2) Riscul crește substanțial odată cu creșterea IMC.
Deosebit de important la femeile cu factori de risc
suplimentari
Prezenţa antecedentelor
heredocolaterale (de exemplu,
tromboembolism arterial prezent
vreodată la un frate/o soră sau la
vreunul dintre părinți, în special la o Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui
CHC.
9
vârstă relativ tânără, înainte de vârsta
de 50 ani).
Migrenă O creştere a frecvenţei sau severităţii migrenei în timpul
utilizării CHC (care poate reprezenta un prodrom al
unui eveniment cerebrovascular) poate reprezenta un
motiv pentru întreruperea imediată a utilizării acestuia
Alte afecțiuni medicale asociate cu
evenimente adverse de natură
vasculară Diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia, cardiopatia
valvulară și fibrilația atrială, dislipoproteinemia și
lupusul eritematos sistemic.
Simptome de TEA
În eventualitatea apariției de simptome, femeile trebuie sfătuite să solicite asistență medicală imediată și să
informeze profesionistul din domeniul sănătății că iau un CHC.
Simptomele de accident cerebrovascular pot include:
- amorțire sau slăbiciune bruscă la nivelul feței, brațului sau piciorului, în special pe o parte a
corpului;
- apariția bruscă de probleme la mers, amețeală, pierderea echilibrului sau coordonării;
- apariția bruscă a confuziei, problemelor de vorbire sau de înțelegere;
- apariția bruscă a problemelor de vedere la unul sau ambii ochi;
- cefalee bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;
- pierderea cunoştinţei sau leșin, cu sau fără convulsii.
Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitor (AIT).
Simptomele infarctului miocaridc (IM) pot include:
- durere, disconfort, presiune, greutate, senzație de constricție sau de plenitudine la nivelul toracelui,
brațului sau sub stern;
- senzație de disconfort care radiază spre spate, maxilar, gât, braț, stomac;
- senzație de suprasațietate, indigestie sau sufocare;
- transpirație, greață, vărsături sau amețeală;
- slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Tumori
Cel mai important risc de apariţie a cancerului de col uterin este infecția HPV persistentă. Unele studii
epidemiologice au indicat că folosirea pe termen lung a COC poate contribui la acest risc crescut, dar există
controverse referitoare la măsura în care aceste date pot fi atribuite efectelor similare ale, de exemplu
screening-ului cervical și ale comportamentului sexual incluzând folosirea contraceptivelor-barieră.
O meta-analiză a 54 studii epidemiologice a raportat că există o uşoară creştere a riscului relativ (RR = 1,24)
de diagnosticare a cancerului mamar la femeile care utilizează COC. Riscul suplimentar dispare treptat în
decurs de 10 ani după întreruperea utilizării COC. Deoarece cancerul mamar este rar la femeile cu vârstă sub
40 ani, numărul suplimentar de cancere mamare diagnosticate la femeile care utilizează sau care au utilizat
recent COC este mic raportat la riscul general de apariţie a cancerului mamar. Aceste studii nu furnizează
date referitoare la etiologie. Modul de apariţie a riscului crescut poate fi datorat diagnosticării precoce a
10
cancerului mamar la femeile care utilizează COC, a efectelor biologice sau asocierii celor 2 factori. Cancerul
mamar diagnosticat la femeile care utilizează COC tinde să fie mai puţin avansat faţă de cel diagnosticat la
femeile care nu utilizează COC.
În cazuri rare au fost raportate tumori hepatice benigne, şi chiar mai rar, tumori hepatice maligne la
utilizatoarele COC. În cazuri izolate aceste tumori au dus la hemoragii intra-abdominale care au pus viaţa în
pericol. O tumoră hepatică trebuie luată în considerare în cadrul unui diagnostic diferenţial la femeile care
utilizează COC atunci când apar dureri în abdomenul superior, hepatomegalie sau semne de hemoragie intra-
abdominală.
Tumorile maligne pot pune viața în pericol sau pot avea o evoluție letală.
Alte afecţiuni
Femeile cu hipertrigliceridemie sau antecedente heredo-colaterale ale acestei afecţiuni pot avea un risc
crescut de apariţie a pancreatitei în timpul utilizării COC.
Deşi a fost raportată apariţia unor creşteri uşoare ale tensiunii arteriale la femeile care utilizează COC,
creşterile relevante clinic sunt rare. Totuşi, dacă apare hipertensiune arterială persistentă, semnificativă
clinic, în timpul utilizării COC, este prudent ca medicul să întrerupă administrarea COC şi să trateze
hipertensiunea arterială. Atunci când este considerat adecvat, poate fi reluată utilizarea COC, dacă valorile
normotensive pot fi obţinute prin tratament antihipertensiv.
Următoarele afecţiuni au fost raportate că apar sau se agravează atât în cazul existenţei sarcinii cât şi în cazul
utilizării COC, dar dovezile asocierii dintre acestea şi utilizarea COC sunt neconcludente: icter şi/sau prurit
datorat colestazei, formarea calculilor biliari, porfirie, lupus sistemic eritematos, sindrom uremic hemolitic,
coreea Sydenham, herpes gestaţional, pierderea auzului datorat otosclerozei.
În cazul femeilor cu angioedem ereditar, estrogenii exogeni pot induce sau accentua simptomele
angioedemului.
Tulburările acute sau cronice ale funcţiei hepatice pot necesita întreruperea utilizării COC până când
markerii funcţiei hepatice revin la valori normale. Recurenţa icterului colestatic care a apărut întâi în
perioada de sarcină sau în timpul utilizării anterioare a hormonilor sexuali, face necesară întreruperea
utilizării COC.
Deşi COC pot avea efecte asupra rezistenţei periferice la insulină şi asupra toleranţei la glucoză, nu există
date referitoare la necesitatea modificării regimului terapeutic la femeile cu diabet zaharat care utilizează
COC cu concentraţii scăzute de substanţe active (<0,05 mg etinilestradiol). Totuşi, femeile cu diabet zaharat
trebuie să fie monitorizate cu atenţie în perioada în care utilizează COC.
Boala Crohn şi colita ulcerativă au fost asociate utilizării COC.
Ocazional, poate să apară cloasma, mai ales la femeile cu antecedente de cloasmă gravidică. Femeile
predispuse la apariţia cloasmei trebuie să evite expunerea la radiaţiile solare sau ultraviolete în timpul
utilizării COC.
Fiecare drajeu din acest medicament conține 35 mg lactoză per drajeu. Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de
intoleranță la galactoză, deficit de lactază Lapp sau sindrom de malabsorbție la glucoză-galactoză care sunt
pe o dietă fără lactoză trebuie să ia în considerare această cantitate.
Consult medical/examene medicale
Înainte de iniţierea sau reinstituirea utilizării Logest, trebuie efectuată o anamneză completă (incluzând
antecedentele heredocolaterale) şi trebuie exclusă prezența unei sarcini. Trebuie măsurată tensiunea arterială
şi trebuie efectuat un examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi atenţionări (vezi pct. 4.4). Este
important să se atragă atenția femeii asupra informațiilor despre tromboza venoasă sau arterială, inclusiv
11
riscul Logest comparativ cu al altor CHC, simptomele de TEV și TEA, factorii de risc cunoscuți și ce trebuie
să facă în eventualitatea suspectării unei tromboze.
De asemenea, femeia trebuie instruită să citească cu atenţie prospectul şi să respecte recomandările furnizate.
Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe recomandările din ghidurile terapeutice în vigoare şi
să fie adaptate pentru fiecare femeie în parte.
Femeile trebuie informate că medicamentele contraceptive hormonale nu oferă protecție împotriva infecţiei
cu HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.
Eficacitate redusă
Eficacitatea COC poate fi diminuată în cazul omiterii administrării drajeurilor (vezi secţiunea „Atitudinea în
cazul omiterii administrării unei doze”), apariţiei tulburărilor gastrointestinale (vezi secţiunea „Sfaturi în
cazul apariţiei tulburărilor gastrointestinale”) sau a medicaţiei concomitente (vezi secţiunea „Interacţiuni cu
alte medicamente şi alte forme de interacţiune”).
Controlul redus al ciclului menstrual
Ca în cazul tuturor COC, pot să apară sângerări neregulate (pete sau sângerări spontane), mai ales în prima
lună de utilizare. De aceea, evaluarea oricărei sângerări neregulate poate avea însemnătate doar după un
interval de adaptare de 3 cicluri menstruale.
Dacă sângerările neregulate persistă sau apar după o perioadă anterioară de câteva cicluri menstruale
regulate, trebuie avute în vedere cauze non-hormonale şi trebuie luate măsurile diagnostice adecvate pentru a
exclude existenţa unei tumori maligne sau a sarcinii. Acestea pot include chiuretajul.
La unele femei poate să nu apară sângerarea de întrerupere în intervalul de pauză. Dacă COC a fost utilizat
conform recomandărilor de la pct. 4.2 este puţin probabil ca femeia să fie gravidă. Totuşi, dacă COC nu a
fost utilizat în conformitate cu aceste recomandări înaintea primei absenţe a sângerării de întrerupere sau
dacă sunt absente 2 sângerări de întrerupere, trebuie exclus diagnosticul de sarcină înaintea continuării
utilizării COC.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectele altor medicamente asupra Logest
Interacţiunile pot apărea cu medicamentele inductoare enzimatice, ceea ce poate duce la creşterea clearance-
ului hormonilor sexuali şi poate determina apariţia sângerărilor spontane şi/sau diminuarea efectului
contraceptiv.
Femeile care utilizează oricare dintre aceste medicamente trebuie să asocieze o metodă contraceptivă de
barieră temporară, concomitent cu utilizarea COC, sau să utilizeze o altă metodă contraceptivă. O metodă
contraceptivă de barieră trebuie utilizată pe întreaga durată a administrării concomitente a medicamentului şi
timp de 28 zile după întreruperea administrării acestuia. Dacă perioada de utilizare a metodei contraceptive
de barieră o depăşeşte pe cea a administrării drajeurilor dintr-un blister cu COC, trebuie începută
administrarea drajeurilor din următorul blister cu COC fără intervalul obişnuit de pauză.
Substanţele care cresc clearance-ul COC (diminuarea efectului COC din cauza inducţiei enzimatice), de
exemplu:
Fenitoină, barbiturice, primidonă, carbamazepină, rifampicină, şi posibil, de asemenea, oxcarbazepină,
topiramat, felbamat, griseofulvină şi medicamente pe bază de sunătoare (Hypericum perforatum).
Substanţe cu efect variabil asupra clearance-ului COC, de exemplu:
12
Atunci când se administrează concomitent cu COC, mulţi inhibitori ai HIV/HCV proteazei şi inhibitorii non-
nucleozidici ai revers transcriptazei pot creşte sau scădea concentraţiile plasmatice de estrogen şi
progesteron. În unele cazuri aceste modificări pot fi relevante clinic.
Substanţe care scad clearance-ul COC (inhibitoare enzimatice)
Inhibitorii puternici sau moderaţi ai CYP3A precum azolii antifungici (de exemplu, itraconazol, voriconazol,
fluconazol), verapamil, macrolidele (de exemplu, claritromicină, eritromicină), diltiazem şi sucul de grepfruit
pot creşte concentraţiile plasmatice ale estrogenilor sau progestinelor sau a ambelor.
Dozele de etoricoxib de 60 până la 120 mg/zi au fost urmate de creșterea concentrației etinilestradiol de 1,4
până la 1,6 ori, respectiv atunci când au fost administrate concomitent cu un contraceptiv oral combinat care
conţine 0,035 mg etinilestradiol.
Efectul COC asupra altor medicamente
Contraceptivele orale pot interfera cu metabolizarea altor medicamente. În consecinţă, concentraţiile
plasmatice şi tisulare ale acestora pot creşte, (de exemplu: ciclosporină) sau pot scădea (de exemplu:
lamotrigină).
In vitro, etinilestradiolul este un inhibitor reversibil al CYP2C19, CYP1A1 şi CYP1A2, cât şi un mecanism
inhibitor al CYP3A4/5, CYP2C8 şi CYP2J2. În studiile clinice, administrarea contraceptivelor hormonale
care conţin etinilestradiol nu a dus la o creştere sau au dus numai la o creştere uşoară a concentraţiilor
plasmatice ale substratelor CYP3A4 (de exemplu, midazolam), în timp ce concentraţiile plasmatice ale
substratelor CYP1A2 pot creşte uşor (de exemplu, teofilina) sau moderat (de exemplu, melatonina şi
tizanidina).
Alte forme de interacţiune
Analize de laborator
Utilizarea contraceptivelor steroidiene poate influenţa rezultatele unor anumite analize de laborator, inclusiv
parametrii biochimici ai funcţiilor hepatice, tiroidiane, suprarenale şi renale, concentraţiile plasmatice ale
proteinelor (de transport) de exemplu: globulina de legare a corticosteroizilor şi a fracţiunilor
lipidice/lipoproteice, parametrii metabolismului glucidic şi parametrii coagulării şi fibrinolizei. Modificările
rămân, în general, în limitele valorilor normale de laborator.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Administrarea Logest este contraindicată în perioada de sarcină. Dacă sarcina apare în timpul administrării
Logest, este contraindicată administrarea ulterioră. Totuşi, studiile epidemiologice ample nu au indicat un
risc crescut al apariţiei malformaţiilor congenitale la copiii femeilor care au utilizat COC înaintea perioadei
de sarcină şi nici al efectului teratogen în cazul în care COC au fost utilizate din greşeală în perioada de
început a sarcinii.
Riscul crescut de TEV trebuie luat în considerare la reînceperea utilizării Logest în perioada post partum
(vezi pct. 4.2 şi 4.4).
Alăptarea
Alăptarea poate fi influenţată de către COC, deoarece acestea pot determina diminuarea cantităţii de lapte şi
modificarea compoziţiei acestuia. De aceea, utilizarea COC nu este, în general, recomandată până în
momentul ablactaţiei. Cantităţi mici de contraceptive steroidiene şi/sau de metaboliţi ai acestora pot fi
excretate în laptele matern, dar nu există date conform cărora acestea pot afecta în mod negativ sănătatea
sugarului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
13
Nu au fost efectuate studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Nu
au fost observate efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje la utilizatoarele COC.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Cele mai frecvente reacţii adverse raportate au fost greaţă, dureri abdominale, creşterea greutăţii corporale,
cefalee, deprimare afectivă, modificări ale dispoziţiei, dureri ale sânilor, sâni moi. Acestea apar la
≥ 1 %
dintre paciente.
Reacţii adverse grave sunt tromboembolismul arterial şi venos.
Lista tabelară a reacţiilor adverse
Alte reacţii adverse care au fost raportate la femeile care utilizează COC, dar a căror asociere nu a fost nici
confirmată dar nici infirmată sunt:
Clasificare pe sisteme şi
organe (MedDRA) Frecvente
( 1/100) Mai puţin fecvente
( 1/1000 şi <1/100) Rare
(< 1/1000)
Tulburări oftalmologice intoleranţă la lentilele
de contact
Tulburări vasculare tromboembolism
venos (TEV)
tromboembolism
arterial (TEA)
Tulburări gastrointestinale greaţă, dureri
abdominalevărsături, diaree
Tulburări ale sistemului
imunitar hipersensibilitate
Examene generale creşterea greutăţii
corporale scăderea greutăţii
corporale
Tulburări metabolice şi de
nutriţie retenţie de lichide
Tulburări ale sistemului
nervos cefalee migrenă
Tulburări psihiatrice deprimare afectivă,
modificări ale
dispoziţiei scăderea libidoului creşterea libidoului
Tulburări ale aparatului
reproducător şi ale sânilor dureri ale sânilor,
sâni moi hipertrofie mamară
secreţii vaginale,
secreţii mamelonare
Tulburări cutanate şi ale
ţesutului subcutanat erupţii cutanate
tranzitorii, urticarie eritem nodos,
eritem multiform
* A fost utilizat termenul MedDRA cel mai adecvat pentru descrierea unei anumite reacţii adverse.
(versiunea 12.0). Sinonimele sau afecţiunile înrudite nu sunt trecute în tabel, dar trebuie de asemenea luate în
considerare.
** Frecvenţa estimată dintr-un studiu epidemiologic conţine un grup de contraceptive orale combinate.
„Evenimentele arteriale şi venoase” rezumă următoarele entităţi medicale: ocluzie venoasă periferică
profundă, tromboză şi embolism / ocluzie pulmonară vasculară, tromboză, embolism şi infarct / infarct
miocardic / infarct cerebral şi accident vascular fără a fi specificat ca fiind hemoragic.
Descrierea reacţiilor adverse selectate
S-a observat un risc crescut de evenimente trombotice și tromboembolice arteriale și venoase, inclusiv infarct
miocardic, accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, tromboză venoasă și embolie pulmonară
la femeile care utilizează CHC, prezentate mai detaliat la pct. 4.4.
14
Reacţiile adverse cu frecvenţă foarte rară sau cu debut intârziat al simptomelor care sunt considerate a avea o
legătură cu grupul contraceptivelor orale combinate, sunt enumerate mai jos (vezi de asemenea pct. 4.3 şi
4.4.):
Tumori:
Frecvenţa diagnosticării cancerului de sân este foarte uşor crescută în rândul utilizatoarele de
contraceptive orale combinate. Deoarece cancerul mamar este rar la femeile cu vârstă sub 40 ani,
numărul suplimentar de cancere mamare este mic raportat la riscul general de apariţie a cancerului
mamar. Nu se cunoaşte relaţia cauzală cu utilizarea COC.
Tumori hepatice (benigne sau maligne)
Alte condiţii
Femei cu hipertrigliceridemie (risc crescut de pancreatită la utilizarea COC)
Hipertensiune
Apariţia sau deteriorarea condiţiilor pentru care asocierea cu COC nu este concludentă: icter şi/sau
prurit datorat colestazei, formarea calculilor biliari, porfiria, lupus eritematos sistemic, sindrom
uremic hemolitic, coreea Sydenham, herpes gestaţional, pierderea auzului datorat otosclerozei
În cazul femeilor cu angioedem ereditar, estrogenii exogeni pot induce sau accentua simptomele
angioedemului
Tulburări ale funcţiei hepatice
Modificări asupra toleranţei la glucoză sau afectarea rezistenţei periferice la insulină
Boala Crohn, colită ulcerativă
Cloasma
Interacţiuni
Apariţia sângerărilor neregulate şi/sau eşecul contraceptiv pot rezulta din interacţiunile altor medicamente
(inductoare enzimatice) cu contraceptivele orale (vezi pct. 4.5)
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu au existat raportări ale unor reacţii adverse grave în urma producerii supradozajului. Simptomele care pot
să apară în acest caz sunt: greaţă, vărsături şi, la adolescente, sângerare vaginală uşoară. Nu există antidoturi
şi trebuie efectuat tratament simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Progesteroni şi estrogeni în combinaţii fixe, combinaţii, codul ATC: G03AA10
15
Efectul contraceptiv al COC se bazează pe interacţiunea unor factori diferiţi, dintre care cei mai importanţi
sunt consideraţi inhibiţia ovulaţiei şi modificările secreţiei cervicale.
Studiile de Siguranţă Post Autirozare (PASS) au arătat că frecvenţa diagnosticelor TEV variază între 7 şi 10
cazuri 1a 10000 de femei/an pentru utilizatoarele de COC cu doze scăzute de estrogen (< 50 micrograme
etinilestradiol). Cele mai recente date sugerează că frecvenţa diagnosticului TEV este de aproximativ 4 la
10000 de femei/an la utilizatoarele COC care nu sunt gravide şi variază între 20 şi 30 la 10000 femei
gravide sau care sunt în perioada post-partum.
Riscul crescut de TEV asociat cu utilizarea COC este atribuit componentei estrogenice. Rămâne în discuţie o
dezbatere ştiinţifică referitoare la efectul modulator asupra riscului de TEV al componentei progetine din
COC. Studiile epidemiologice prin care s-a comparat riscul de TEV asociat cu utilizarea COC care conţin
etinilestradiol/gestoden şi asociat cu utilizarea COC care conţin levonorgestrel au adus rezultate diferite.
Unele studii au arătat un risc crescut pentru etinilestradiol/gestoden, în timp ce alte studii nu au evidenţiat
nicio diferenţă de risc.
Pe lângă efectul contraceptiv, COC posedă câteva proprietăţi benefice care evaluate faţă de efectele lor
negative (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.8) influenţează adoptarea metodei de contracepţie. Ciclul menstrual este mai
regulat şi menstruaţia este de cele mai multe ori mai puţin dureroasă iar sângerarea este mai redusă cantitativ.
Aceasta din urmă poate duce la o scădere a apariţiei deficitului de fier. Pe lângă aceasta, există dovezi ale
reducerii riscului de apariţie a cancerului endometrial şi a cancerului ovarian. În plus, COC cu doze mari de
substanţe active (0,05 mg etinilestradiol) au determinat scăderea incidenţei chisturilor ovariene, bolii
inflamatorii pelvine, bolilor benigne ale glandei mamare şi a sarcinii ectopice. Rămâne de confirmat dacă
aceste afirmaţii sunt valabile şi în cazul utilizării COC cu concentraţii mici de substanţe active.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Gestoden
Absorbţie
După administrare orală gestodenul este absorbit rapid şi complet. Concentraţiile plasmatice maxime de 3,5
ng/ml sunt atinse după aproximativ o oră după administrarea unică. Biodisponibilitatea este de aproximativ
99%.
Distribuţie
Gestodenul este legat de proteinele plasmatice şi de globulina de legare a hormonilor sexuali (SHBG). Doar
1,3% din concentraţia plasmatică totală a medicamentului este prezentă în formă liberă, în timp ce 69% este
legată specific de SHBG. Creşterea concentraţiei plasmatice a SHBG indusă de către etinilestradiol
influenţează cantitatea de gestoden legată de proteinele plasmatice, determinând creşterea fracţiunii legate de
SHBG şi scăderea fracţiunii legate de albumine. Volumul aparent de distribuţie a gestodenului este de 0,7
l/kg.
Metabolizare
Gestodenul este metabolizat complet pe căile cunoscute de metabolizare ale hormonilor steroidieni. Rata
clearance-ului plasmatic este de 0,8 ml/min/kg. Nu au fost observate interacţiuni directe în cazul unei singure
administrări concomitente a gestodenului şi etinilestradiolului.
Eliminare
Concentraţiile plasmatice ale gestodenului scad în 2 faze. Faza terminală a distribuţiei este caracterizată
printr-un timp de înjumătăţire de aproximativ 12 ore. Gestodenul nu este excretat sub formă nemodificată.
Metaboliţii săi sunt excretaţi în urină şi în bilă în raport de aproximativ 6:4. Timpul de înjumătăţire prin
eliminare a metaboliţilor este de aproximativ o zi.
16
Starea de echilibru
Parametrii farmacocinetici ai gestodenului sunt influenţaţi de către concentraţiile plasmatice ale SHBG, care
sunt crescute de aproximativ 2 ori în cazul administrării concomitente ale etinilestradiolului. În urma
administrării zilnice a medicamentului, concentraţiile plasmatice cresc de aproximativ 4 ori atingând
condiţiile stării de echilibru în a doua jumătate a ciclului de tratament.
Etinilestradiol
Absorbţie
După administrare orală, etinilestradiolul este absorbit rapid şi complet. Concentraţiile plasmatice maxime de
aproximativ 65 pg/ml sunt atinse în 1,7 ore. În timpul absorbţiei şi primului pasaj hepatic, etinilestradiolul
este intens metabolizat, rezultând o biodisponibilitate medie orală de aproximativ 45%, cu o largă variaţie
interindividuală de aproximativ 20-65%.
Distribuţie
Etinilestradiolul este legat în proporţie mare dar nespecific de albuminele plasmatice (aproximativ 98%) şi
induce o creştere a concentraţiilor plasmatice ale SHBG. A fost raportată o valoare a volumului aparent de
distribuţie de aproximativ 2,8-8,6 l/kg.
Metabolizare
Etinilestradiolul este supus conjugării presistemice atât în mucoasa intestinului subţire cât şi la nivel hepatic.
Etinilestradiolul este metabolizat în primul rând prin hidroxilare aromatică prin care rezultă o varietate largă
de metaboliţi hidroxilaţi şi metilaţi, care sunt prezenţi ca metaboliţi liberi sau conjugaţi cu grupări glucuronat
şi sulfat. Rata clearance-ului a fost raportată ca fiind 2,3-1,7 ml/min/ kg.
Eliminare
Concentraţiile plasmatice ale etinilestradiolului scad în 2 faze de distribuţie caracterizate prin timpi de
înjumătăţire de aproximativ o oră şi, respectiv, 10-20 ore. Medicamentul nu este excretat sub formă
nemodificată, metaboliţii etinilestradiolului fiind eliminaţi în urină şi bilă în raport de 4:6. Timpul de
înjumătăţire prin eliminare al metaboliţilor este de aproximativ 1 zi.
Starea de echilibru
Conform valorii variabile a timpului de înjumătăţire plasmatică a fazei terminale de distribuţie şi a
administrării zilnice, concentraţiile plasmatice la starea de echilibru sunt atinse după aproximativ o
săptămână.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice obţinute în urma studiilor convenţionale de toxicitate a dozelor repetate, genotoxicitate,
potenţial carcinogen şi de toxicitate asupra funcţiei de reproducere nu evidenţiază vreun risc deosebit la om.
Totuşi, trebuie avut în vedere că hormonii sexuali pot favoriza dezvoltarea hormono-dependentă a unor
anumite ţesuturi şi tumori.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
17
Amidon din porumb
Carbonat de calciu
Ceară montanglicol
Lactoză monohidrat
Macrogol 6000
Povidonă 25000
Povidonă 700000
Stearat de magneziu
Talc
Zahăr
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister tip calendar din PVC/Al a 21 drajeuri.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
BAYER AG
Kaiser-Wilhelm-Allee 1, 51373 Leverkusen, Germania
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6335/2014/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: 31 Martie 2006
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Aprilie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2017
