KETOTIFEN LPH 1 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
KETOTIFEN LPH 1 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conține ketotifen 1 mg, sub formă de hidrogenofumarat de ketot ifen 1,38 mg.
Excipienţi : lactoză monohidrat 114,72 mg .
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat .
Comprimate neacoperite, plate, de culoare albă până la alb -gălbui, cu diametrul de 9 mm, aspect
uniform, struc tură compactă și omogenă, cu margini intacte, având marcat pe una din fețe litera „K” și
cifra „1”, separate de o linie mediană.
Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului pentru a fi înghiţit uşor şi nu de
divizare în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul preventiv al astmului bronşic alergic sau a componentei alergice a astmului bronşic
infecto -alergic.
Ketotifen LPH nu este indicat în tratamentul episoadelor acute ale astmului bronşic.
Tratamentul simpt omatic al altor afecţiuni alergice : conjunctivite şi rinite.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulți
Se administrează 1 mg (un comprimat Ketotifen LPH) de două ori pe zi. Dacă este necesar se poate
crește doza la 2 mg (2 comprimate Ketotifen LPH) de două ori pe zi.
Copii cu vârsta peste 6 ani:
1 mg (un comprimat Ketotifen LPH) de două ori pe zi administrat cu alimente.
Pentru a uşura înghiţirea, comprimatul prezintă linie mediană şi poate fi rupt.
În cazul în care nu se poate administra această formulare , trebuie luată în considerare administrarea
unei alte form e farmaceutice.
Datorită riscului de somnolenţă mai mare la începutul tratamentului, în primele zile doza zilnică poate
fi redusă la 1 mg ketotifen seara.
2
Tratamentul cu Ketotifen LPH se face pe o perioadă îndelungată, deoarece acţiunea ketotifenului se
instalează progresiv, în 4 - 8 săptămâni. Efectul maxim se obţine după câteva luni de tratament.
D atorită absenţei studiilor farmacocinetice la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală, nu se pot
face recomandări speciale de dozaj la această grupă de pacienţi (vezi punctul 5.2 ).
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ketotifen sau la oricare dintre excipienţi (vezi pct.6.1) .
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Foarte r ar au fost raportate convulsii, în special la copii, în cazul tratamentului cu ketotifen; deoarece
ketotifenul poate scădea pragul convulsivant , trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu istoric de
epilepsie.
Ketotifen LPH nu este indicat pentru tratam entul crizelor de astm bronşic.
Tratamentul antiastmatic anterior trebuie continuat pentru cel puţin 2 săptămâni de la iniţierea
administrării de ketotifen, în special la pacienţii trataţi cu corticosteroizi. Întreruperea tratament ului
cu ketotifen treb uie făcută treptat, pe o perioadă de 2- 4 săptămâni, pentru a evita reapariţia
manifestărilor astmatice.
Ketotifen LPH conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la
galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de m alabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să
utilizeze acest medicament .
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectele sedativelor, hipnoticelor , antihistaminicelor şi alcoolului pot fi potenţate în urma administrării
Keto tifen LPH .
În cazuri rare, s -a observat o scădere reversibilă a numărului trombocitelor la pacienţii cărora li se
administrează concomitent ketotifen şi antidiabetice orale. Prin urmare, asocierea trebuie făcută cu
prudenţă şi numărul de trombocite trebui e determinat periodic la pacienţii cărora li se administrează
concomitent antidiabetice orale.
Atropina şi alte medicamente cu proprietăţi parasimpatolitice (antidepresive triciclice,
antiparkinsoniene anticolinergice centrale, antihistaminice H
1 atropini ce, antispastice atropinice,
clozapina, disopiramidă şi neuroleptice fenotiazinice): risc de adiţie a reacţiilor adverse de tip
atropinic (retenţie urinară, constipaţie, uscăciunea gurii, glaucom) .
Asocierea cu alte deprimante ale sistemului nervos centra l (antidepresive sedative, hipnotice,
anxiolitice, analgezice opioide, neuroleptice, baclofen, clonidină şi talidomidă) creşte riscul deprimării
centrale.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
În studiile efectuate la animale ketotifenul nu a prezentat efecte embriotoxice şi teratogene.
În absenţa studiilor controlate la om, nu se recomandă administrarea de Ketotifen LPH în timpul
sarcinii.
Ketotifenul se excretă în laptele matern în cantităţi mici. Deşi nu există dovada nici unui risc potenţial
pentru copil, ca o măsură generală de precauţie, ketotifen nu trebuie utilizat pe perioada alăptării.
3
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Ketotifenul poate produce reacţii adverse nervos centrale (de exemplu somnolenţ ă), de aceea
capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje poate fi influenţată negativ.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse sunt clasificate pe aparate, organe şi sisteme şi prezentate în funcţie de frecvenţă,
utilizând următoarea convenţie : foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin
frecvente (≥ 1/1000 şi ≤ 1/100), rare (≥ 1/10000 şi ≤ 1/1000), foarte rare (≤ 1/10000), cu frecvenţă
necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei gr upe de frecvenţă,
reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.
Tulburări ale sistemului nervos
Mai puţin frecvente : ameţeli
Rare : sedare
Foarte rare : convulsii
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Frecvente: exacerbarea astmului bronşic (la î nceputul tratamentului)
Tulburări gastro -intestinale
Frecvente: xerostomie, greaţă, vărsături, tulburări de apetit, gastralgii, constipaţie
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Mai puţin frecvente : cistită
Tulb urări metabolice şi de nutriţie
Mai puţin frecvente : creştere în greutate
Tulburări ale sistemului imunitar
Foarte rare : reacţii cutanate severe, eritem polimorf, sindrom Stevens -Johnson.
Tulburări hepatobiliare
Foarte rare : hepatită, valori crescut e ale enzimelor hepatice .
Tulburări ale aparatului genital şi sânului
Rare: g inecomastie
Tulburări psihice
Frecvente: agitaţie, iritabilitate, insomnie, nervozitate, mai ales la copii
La începutul tratamentului pot ap ăre a sedare, uscăciune a gurii şi ameţeli, dar de obicei acestea se
remit spontan pe parcursul tratamentului. Simptome de stimulare a SNC, cum sunt excitaţia,
iritabilitatea, insomnia şi nervozitatea au fost observate în special la copii.
4.9 Supradozaj
Simptomele principale ale supr adozajului acut includ: ameţeli cu sedare severă, confuzie şi
dezorientare, cefalee, nistagmus, tahicardie şi hipotensiune arterială; hiperexcitabilitate şi convulsii, în
special la copii; comă reversibilă. Este posibilă apariția bradicardiei și depresiei respiratorii.
Tratamentul trebuie să fie simptomatic. Dacă medicamentul a fost utilizat foarte recent (aproximativ o
oră), trebuie avut în vedere lavajul gastric Administrarea de cărbune activat poate fi utilă. Dacă este
4
necesar, se recomandă tratamentul simptomatic şi monitorizarea cardio -vasculară. În cazul excitaţiei şi
convulsiilor se pot administra barbiturice cu durată scurtă de acţiune sau benzodiazepine.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte antihistaminice sistemice, codul ATC: R06AX17
Ketotifenul este un derivat de benzocicloheptatiofen cu proprietăţi antianafilactice şi antihistaminice.
La nivel respirator prezintă proprietăţi de inhibare a degranulării mastocitare, inhibând eliberarea de
histamină din acestea precum şi formarea excesivă de leucotriene de către leucocite, mastocite şi
epiteliul traheal. Suplimentar blochează necompetitiv şi prelungit receptorii histaminergici de tip H1.
Comparativ cu eficacitatea sa în prevenţia astmului bronşic, ketotifenul nu are nici o acţiune
terapeutică asupra crizelor de astm şi nu are proprietăţi bronhodilatatoare. Eficacitatea completă nu
apare mai devreme de 8 -12 săptămâni. Efectul unei singure doze se menţine până la 12 ore.
Ketotifenul poate a vea iniţial o acţiune sedativă. Acest efect dispare de regulă după prima săptămână
de tratament.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrarea orală, ketotifenul este absorbit aproape în totalitate . La primul pasaj hepatic ,
biodisponibilitatea este de circa 50%. Concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse după 2- 4 ore.
Distribuţie
Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 75%.
Metabolizare
P rincipal ul metabolit ketotifen -N -glucuronid este practic inactiv .
Eliminare
Ketotifen ul se elimină bifazic, cu o fază scurtă a timpului de înjumătăţire plasmatică de 3- 5 ore şi alta
lungă de 21 ore. Aproximativ 1% din substanţă se elimină nemetabolizată prin urină în decurs de 48 de
ore şi 60- 70% sub formă metabolizată.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate după doză unică
DL50 după administrare orală este de 585 mg ketotifen/kg la şoarece şi de 360 mg ketotifen/kg la
şobolan. DL50 după administrare subcutanată este de 820 mg ketotifen/kg la şoarece şi de 370 mg
ketotifen/kg la şob olan. DL50 după administrare intravenoasă este de 18,8 mg ketotifen/kg la şoarece
şi de 5,1 mg ketotifen/kg la şobolan.
Teste de mutageneză in vitro şi in vivo (testul AMES, testul aberaţiei cromozomiale cu celule de
hamster chinezesc V79, testul micronu cleilor) nu au demonstrat efecte mutagene.
Tratamentul şobolanilor masculi cu doze de ketotifen mai mari de 10 mg/kg şi zi timp de 70 zile
înainte de împerechere, a determinat o creştere a mortalităţii şi o scădere a fertilităţii. La femele nu a
fost semn alată afectarea fertilităţii (doze de 50 mg ketotifen/kg şi zi, timp de 15 zile înainte de
împerechere).
Administrarea orală la femele gestante de iepure a 45 mg ketotifen/kg şi zi pe durata organogenezei, a
determinat o incidenţă crescută a întârzierii osificării vertebrelor, efect ce nu apare în cazul dozelor de
până la 15 mg ketotifen/kg şi zi la aceeaşi specie sau de 100 mg ketotifen/kg şi zi la şobolan.
5
Tratamentul oral cu doze de 50 mg ketotifen/kg şi zi din a 15- a zi a sarcinii până în ziua 21 post
partum creşte uşor mortalitatea postnatală, iar creşterea în greutate în primele 4 zile post partum este
uşor redusă.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Amidon de porumb
Stearat de magnez iu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani .
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra l a temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a cât e 10 comprimate
Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Labormed Pharma S A
Bd. Theodor Pallady nr.44B , București, R omânia .
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
4752/ 2012/01 -02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare - Iunie 2012
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie, 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
KETOTIFEN LPH 1 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conține ketotifen 1 mg, sub formă de hidrogenofumarat de ketot ifen 1,38 mg.
Excipienţi : lactoză monohidrat 114,72 mg .
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat .
Comprimate neacoperite, plate, de culoare albă până la alb -gălbui, cu diametrul de 9 mm, aspect
uniform, struc tură compactă și omogenă, cu margini intacte, având marcat pe una din fețe litera „K” și
cifra „1”, separate de o linie mediană.
Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului pentru a fi înghiţit uşor şi nu de
divizare în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul preventiv al astmului bronşic alergic sau a componentei alergice a astmului bronşic
infecto -alergic.
Ketotifen LPH nu este indicat în tratamentul episoadelor acute ale astmului bronşic.
Tratamentul simpt omatic al altor afecţiuni alergice : conjunctivite şi rinite.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulți
Se administrează 1 mg (un comprimat Ketotifen LPH) de două ori pe zi. Dacă este necesar se poate
crește doza la 2 mg (2 comprimate Ketotifen LPH) de două ori pe zi.
Copii cu vârsta peste 6 ani:
1 mg (un comprimat Ketotifen LPH) de două ori pe zi administrat cu alimente.
Pentru a uşura înghiţirea, comprimatul prezintă linie mediană şi poate fi rupt.
În cazul în care nu se poate administra această formulare , trebuie luată în considerare administrarea
unei alte form e farmaceutice.
Datorită riscului de somnolenţă mai mare la începutul tratamentului, în primele zile doza zilnică poate
fi redusă la 1 mg ketotifen seara.
2
Tratamentul cu Ketotifen LPH se face pe o perioadă îndelungată, deoarece acţiunea ketotifenului se
instalează progresiv, în 4 - 8 săptămâni. Efectul maxim se obţine după câteva luni de tratament.
D atorită absenţei studiilor farmacocinetice la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală, nu se pot
face recomandări speciale de dozaj la această grupă de pacienţi (vezi punctul 5.2 ).
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ketotifen sau la oricare dintre excipienţi (vezi pct.6.1) .
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Foarte r ar au fost raportate convulsii, în special la copii, în cazul tratamentului cu ketotifen; deoarece
ketotifenul poate scădea pragul convulsivant , trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu istoric de
epilepsie.
Ketotifen LPH nu este indicat pentru tratam entul crizelor de astm bronşic.
Tratamentul antiastmatic anterior trebuie continuat pentru cel puţin 2 săptămâni de la iniţierea
administrării de ketotifen, în special la pacienţii trataţi cu corticosteroizi. Întreruperea tratament ului
cu ketotifen treb uie făcută treptat, pe o perioadă de 2- 4 săptămâni, pentru a evita reapariţia
manifestărilor astmatice.
Ketotifen LPH conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la
galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de m alabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să
utilizeze acest medicament .
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectele sedativelor, hipnoticelor , antihistaminicelor şi alcoolului pot fi potenţate în urma administrării
Keto tifen LPH .
În cazuri rare, s -a observat o scădere reversibilă a numărului trombocitelor la pacienţii cărora li se
administrează concomitent ketotifen şi antidiabetice orale. Prin urmare, asocierea trebuie făcută cu
prudenţă şi numărul de trombocite trebui e determinat periodic la pacienţii cărora li se administrează
concomitent antidiabetice orale.
Atropina şi alte medicamente cu proprietăţi parasimpatolitice (antidepresive triciclice,
antiparkinsoniene anticolinergice centrale, antihistaminice H
1 atropini ce, antispastice atropinice,
clozapina, disopiramidă şi neuroleptice fenotiazinice): risc de adiţie a reacţiilor adverse de tip
atropinic (retenţie urinară, constipaţie, uscăciunea gurii, glaucom) .
Asocierea cu alte deprimante ale sistemului nervos centra l (antidepresive sedative, hipnotice,
anxiolitice, analgezice opioide, neuroleptice, baclofen, clonidină şi talidomidă) creşte riscul deprimării
centrale.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
În studiile efectuate la animale ketotifenul nu a prezentat efecte embriotoxice şi teratogene.
În absenţa studiilor controlate la om, nu se recomandă administrarea de Ketotifen LPH în timpul
sarcinii.
Ketotifenul se excretă în laptele matern în cantităţi mici. Deşi nu există dovada nici unui risc potenţial
pentru copil, ca o măsură generală de precauţie, ketotifen nu trebuie utilizat pe perioada alăptării.
3
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Ketotifenul poate produce reacţii adverse nervos centrale (de exemplu somnolenţ ă), de aceea
capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje poate fi influenţată negativ.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse sunt clasificate pe aparate, organe şi sisteme şi prezentate în funcţie de frecvenţă,
utilizând următoarea convenţie : foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin
frecvente (≥ 1/1000 şi ≤ 1/100), rare (≥ 1/10000 şi ≤ 1/1000), foarte rare (≤ 1/10000), cu frecvenţă
necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei gr upe de frecvenţă,
reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.
Tulburări ale sistemului nervos
Mai puţin frecvente : ameţeli
Rare : sedare
Foarte rare : convulsii
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Frecvente: exacerbarea astmului bronşic (la î nceputul tratamentului)
Tulburări gastro -intestinale
Frecvente: xerostomie, greaţă, vărsături, tulburări de apetit, gastralgii, constipaţie
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Mai puţin frecvente : cistită
Tulb urări metabolice şi de nutriţie
Mai puţin frecvente : creştere în greutate
Tulburări ale sistemului imunitar
Foarte rare : reacţii cutanate severe, eritem polimorf, sindrom Stevens -Johnson.
Tulburări hepatobiliare
Foarte rare : hepatită, valori crescut e ale enzimelor hepatice .
Tulburări ale aparatului genital şi sânului
Rare: g inecomastie
Tulburări psihice
Frecvente: agitaţie, iritabilitate, insomnie, nervozitate, mai ales la copii
La începutul tratamentului pot ap ăre a sedare, uscăciune a gurii şi ameţeli, dar de obicei acestea se
remit spontan pe parcursul tratamentului. Simptome de stimulare a SNC, cum sunt excitaţia,
iritabilitatea, insomnia şi nervozitatea au fost observate în special la copii.
4.9 Supradozaj
Simptomele principale ale supr adozajului acut includ: ameţeli cu sedare severă, confuzie şi
dezorientare, cefalee, nistagmus, tahicardie şi hipotensiune arterială; hiperexcitabilitate şi convulsii, în
special la copii; comă reversibilă. Este posibilă apariția bradicardiei și depresiei respiratorii.
Tratamentul trebuie să fie simptomatic. Dacă medicamentul a fost utilizat foarte recent (aproximativ o
oră), trebuie avut în vedere lavajul gastric Administrarea de cărbune activat poate fi utilă. Dacă este
4
necesar, se recomandă tratamentul simptomatic şi monitorizarea cardio -vasculară. În cazul excitaţiei şi
convulsiilor se pot administra barbiturice cu durată scurtă de acţiune sau benzodiazepine.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte antihistaminice sistemice, codul ATC: R06AX17
Ketotifenul este un derivat de benzocicloheptatiofen cu proprietăţi antianafilactice şi antihistaminice.
La nivel respirator prezintă proprietăţi de inhibare a degranulării mastocitare, inhibând eliberarea de
histamină din acestea precum şi formarea excesivă de leucotriene de către leucocite, mastocite şi
epiteliul traheal. Suplimentar blochează necompetitiv şi prelungit receptorii histaminergici de tip H1.
Comparativ cu eficacitatea sa în prevenţia astmului bronşic, ketotifenul nu are nici o acţiune
terapeutică asupra crizelor de astm şi nu are proprietăţi bronhodilatatoare. Eficacitatea completă nu
apare mai devreme de 8 -12 săptămâni. Efectul unei singure doze se menţine până la 12 ore.
Ketotifenul poate a vea iniţial o acţiune sedativă. Acest efect dispare de regulă după prima săptămână
de tratament.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrarea orală, ketotifenul este absorbit aproape în totalitate . La primul pasaj hepatic ,
biodisponibilitatea este de circa 50%. Concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse după 2- 4 ore.
Distribuţie
Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 75%.
Metabolizare
P rincipal ul metabolit ketotifen -N -glucuronid este practic inactiv .
Eliminare
Ketotifen ul se elimină bifazic, cu o fază scurtă a timpului de înjumătăţire plasmatică de 3- 5 ore şi alta
lungă de 21 ore. Aproximativ 1% din substanţă se elimină nemetabolizată prin urină în decurs de 48 de
ore şi 60- 70% sub formă metabolizată.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate după doză unică
DL50 după administrare orală este de 585 mg ketotifen/kg la şoarece şi de 360 mg ketotifen/kg la
şobolan. DL50 după administrare subcutanată este de 820 mg ketotifen/kg la şoarece şi de 370 mg
ketotifen/kg la şob olan. DL50 după administrare intravenoasă este de 18,8 mg ketotifen/kg la şoarece
şi de 5,1 mg ketotifen/kg la şobolan.
Teste de mutageneză in vitro şi in vivo (testul AMES, testul aberaţiei cromozomiale cu celule de
hamster chinezesc V79, testul micronu cleilor) nu au demonstrat efecte mutagene.
Tratamentul şobolanilor masculi cu doze de ketotifen mai mari de 10 mg/kg şi zi timp de 70 zile
înainte de împerechere, a determinat o creştere a mortalităţii şi o scădere a fertilităţii. La femele nu a
fost semn alată afectarea fertilităţii (doze de 50 mg ketotifen/kg şi zi, timp de 15 zile înainte de
împerechere).
Administrarea orală la femele gestante de iepure a 45 mg ketotifen/kg şi zi pe durata organogenezei, a
determinat o incidenţă crescută a întârzierii osificării vertebrelor, efect ce nu apare în cazul dozelor de
până la 15 mg ketotifen/kg şi zi la aceeaşi specie sau de 100 mg ketotifen/kg şi zi la şobolan.
5
Tratamentul oral cu doze de 50 mg ketotifen/kg şi zi din a 15- a zi a sarcinii până în ziua 21 post
partum creşte uşor mortalitatea postnatală, iar creşterea în greutate în primele 4 zile post partum este
uşor redusă.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Amidon de porumb
Stearat de magnez iu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani .
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra l a temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a cât e 10 comprimate
Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Labormed Pharma S A
Bd. Theodor Pallady nr.44B , București, R omânia .
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
4752/ 2012/01 -02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare - Iunie 2012
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie, 2015
