PARACETAMOL TERAPIA 500 mg
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 4376/2012/01-02 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMI REA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Pa racetamol Terapia 500 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine paracetamol 500 mg .
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimate convexe, de culoare albă sau aproape albă, cu suprafeţe compacte şi omogene, margini
intacte, diametrul de 12 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomatic al durerilor uşoare şi medii cu diferite localizări: cefalee (inclusiv migrenă),
artralgii, lombalgii, algii dentare, dureri faringiene, durere postvaccinală, dismenoree.
Tratamentul simptomatic al febrei .
4.2 Doze şi mod de administrare
Acest medicament este recomandat numai adulţilor şi adolescenţilor cu vârsta de 12 ani şi peste.
Dozele depind de greut atea corporală şi de vârstă; o doză unică variază de la 10 până la 15 mg/kg
greutate corporală (=g.c), până la o doza zilnică totală maximă recomandată de 60 mg/kg.
Copii şi adolescenţi
- Copii cu vârsta sub 12 ani: Paracetamol Terapia comprimate nu este recomandat la copii cu
vârsta sub 12 ani.
- Adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani şi greutatea corporală cuprinsă între 41şi 50 kg:
doza recomandată pentru o priză este de un comprimat, doză care se poate repeta după 4- 6 ore,
dacă este necesar, fără a se depăşi 4 comprimate pe zi.
- Adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani şi greutatea corporală peste 50 kg: aceleaşi
doze ca şi la adulţi.
Adulţi
Doza zilnică uzuală recomandată la adulţi este de unu până la două comprimate de 500 mg, doză care
se repetă dacă este necesar după 4 ore, fără a se depăşi 3 g paracetamol pe zi (adică 6 comprimate).
2
Doza zilnică maximă recomandată:
- Doza maximă zilnică de paracetamol nu trebuie să depăşească 3 g.
- Doza unică maximă este de 1 g (2 comprima te)
Paracetamol Terapia 500 mg comprimate se administrează oral.
Frecvenţa administrării
Intervalul dintre doze depinde de simptome şi de doza zilnică maximă recomandată. Administrarea
sistematică permite prevenirea durerii sau oscilaţiile febrei. În funcţie de revenirea simptomelor (febră
şi/sau durere) este permisă repetarea administrării. Totuşi, de preferat, următoarea administrare poate
fi efectuată după 6 ore şi în nici un caz la mai puţin de 4 ore. La adolescenţi, administrarea trebuie
efectuată la intervale regulate, inclusiv pe timpul nopţii, de preferat la interval de 6 ore sau la interval
de minim 4 ore. Dacă durerea persistă mai mult de 5 zile sau febra durează mai mult de 3 zile,
simptomele se agravează sau apar alte simptome, tratamentul t rebuie întrerupt şi este necesar consult
medical.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
În caz de insuficienţă renală doz ele trebuie redus e:
Filtrare glomerulară Doze
10-50 ml/min 500 mg la fiecare 6 ore
< 10 ml/min 500 mg la fiecare 8 ore
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică sau sindrom Gilbert, doza trebuie redusă sau trebuie prelungit
intervalul dintre administrări.
Doza zilnică efectivă nu trebuie să depăşească 60 mg/kg şi zi (până la maxim 2g pe zi) în următoarele
situaţii:
- adulţi cu greutatea sub 50 kg
- insuficienţă hepatică uşoară până la moderată, sindrom Gilbert (icter familial non- hemolitic)
- deshidratare
- malnutriţie cronică
- alcoolism cronic
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la paracetamol sau la oricare dintre excipienţii medicamentului enumeraţi la pct.6.1.
Insuficienţă hepatocelulară sau b oală hepatică activă.
Copii cu vârsta sub 12 ani datorită concentraţiei şi formei farmaceutice.
4.4 Atenţionări şi prec auţii speciale pentru utilizare
Ut ilizarea prelungită sau frecventă este descurajată.
Pacienţii trebuie sfătuiţi să nu utilizeze concomitent alte medicamente care conţ in paracetamol.
Supradozajul prin ingestia mai multor doze luate într -o singură priză poate afecta grav ficatul; în astfe l
de cazuri nu apare starea de pierdere a cunoştinţei. Utilizarea prelungită, cu excepţia utilizării sub
supraveghere medicală poate fi dăunătoare. La adolescenţii trataţi cu 60 mg paracetamol/kg zilnic,
asocierea unui alt tip de medicament antipiretic nu este justificată cu excepţia cazului când tratamentul
nu este eficace.
Se impune prudenţă la administrarea paracetamolului la pacienţii cu insuficienţă renală moderată şi
severă, insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (inclusiv sindrom Gilbert) , insuficienţă hepatică
severă (clasa Child -Pugh>9), hepatită acută, tratament concomitent cu medicamente care afectează
3
funcţiile hepatice, deficit de glucoză-6 -fosfatdehidrogenază, anemie hemolitică, abuz de alcool etilic,
deshidratare şi malnutriţie cronică (vezi pct. 4.2.).
Riscul supradozajului este mai mare la pacienţii cu ciroză hepatică nonalcoolică. Se impun precauţii în
caz de alcoolism cronic. În astfel de cazuri, doza zilnică nu trebuie să depăşească 2 grame. Se va evita
consumul de băuturi a lcoolice în cursul tratamentului cu paracetamol.
Este necesară monitorizarea funcţiilor hepatice în cazul tratamentului de lungă durată şi cu doze mari
la pacienţii cu leziuni hepatice preexistente.
Trebuie consultat medicul în caz de febră ridicată, sa u semne de infecţie secundară sau persistenţa
simptomelor.
Se impun precauţii la pacienţii cu astm bronşic cu hipersensibilitate la acid acetilsalicilic, din cauza
reacţiei uşoare de bronhospasm indus de paracetamol (reacţie încrucişată), care a fost rapo rtată la mai
puţin de 5% din pacienţii testaţi.
Copii
Studiile efectuate nu au evidenţiat probleme specifice privind administrarea la copii. Trebuie utilizate
formele farmaceutice adecvate şi dozele recomandate.
Vârstnici
Nu sunt probleme specifice vârst ei.
În caz de supradozaj este necesară asistenţă medicală imediată, chiar dacă pacientul se simte bine, din
cauza riscului de leziuni hepatice (vezi pct. 4.9).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectele altor medicament e asupra paracetamol
În cazul utilizării concomitente a paracetamolului cu medicamente cu efect inductor enzimatic, de
exemplu hipnotice şi antiepileptice (glutetimidă, fenobarbital, fenitoină, carbamazepină) şi
rifampicină, poa te creşte riscul afectării hepatice. Acelaşi lucru este valabil şi pentru consumul cronic
de alcool etilic.
În cazul utilizării concomitente de medicamente care conduc la încetinirea evacuării gastrice, de
exemplu propantelină, absorbţia poate fi încetinită şi debutul efectului paracetamolului poate fi
întârziat.
Colestiramina scade absorbţia paracetamolului, dacă se administrează în prima oră de la ingestia de
paracetamol.
Viteza de absorbţie a paracetamolului poate fi accelerată de către metoclopramidă sau domperidonă.
Admi nistrarea de lungă durată a paracetamol ului concomitent cu AINS (în principal acid
acetilsalicilic) în doze mari, creşte riscul nefropatie i analgezică şi de alte reacţii adverse renale.
Asocierea paracetamol -salicilaţi trebuie administrată pe termen scurt; diflunisalul creşte cu 50%
concentraţia plasmatică a paracetamolului şi măreşte astfel riscul hepatotoxicităţii acestuia.
Contraceptivele orale pot creşte clearance- ul paracetamolului.
În cazul utilizării concomitente a paracetamolului şi zidovudinei a fost raportată o accentuare a
tendinţei de apariţie a neutropeniei şi hepatotoxicităţii. Prin urmare, acest medicament nu trebuie
utilizat concomitent cu zidovudina numai după evaluarea raportului risc/beneficiu.
Probenecidul determină o scădere la ap roape jumătate a clearance-ului paracetamolului, prin inhibarea
conjugării acestuia cu acidul glucuronic. Î n cazul tratamentului concomitent cu probenecid, trebuie
avută în vedere scăderea dozei de paracetamol .
4
Efectele paracetamol asupra altor medicamente
În cazul administrării cronice de warfarină sau de derivaţi de cumarină concomitent cu paracetamol
în doze mari (peste 2 g pe zi), a fost raportată o creştere a efectului anticoagulant, cu manifestări
hemoragice. Prin urmare, în cazul tratamentului concomit ent, este de preferat să se monitorizeze mai
frecvent timpul de protrombină.
În cazul administrării concomitente de paracetamol cu lamotrigină, s -a raportat reducerea eficacităţii
lamotriginei, datorită creşterii clearance -ului său hepatic.
Când se administrează concomitent cu cloramfenicol, poate apărea o încetinire a eliminării
acestuia, asociată cu creşterea toxicităţii.
Interacţiuni cu testele de laborator
Paracetamolul poate influenţa valorile acidului uric determinate prin metoda acidului fosfotungstic şi
ale g licemiei determinată prin testul la glucozo -oxidazo- peroxidază.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Sarcina
Studiile cu paracetamol la subiecţi umani şi la animale nu au identificat nici un risc asupra sarcinii sau
a dezvo ltării embrio -fetale, atunci când paracetamolul este utilizat în doza recomandată , dar pacientele
trebuie să respecte sfatul medicului cu privire la utilizarea acestui produs.
Alăptare
Paracetamolul este excretat în laptele matern dar nu în cantităţi semnificative clinic.
Medicamentul poate fi administrat în timpul sarcinii şi alăptării, în dozele terapeutice şi pentru o scurtă
perioadă de timp, după evaluarea raportului beneficiu terapeutic/risc potenţial .
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce ve hicule şi de a folosi utilaje
Paracetamolul nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje .
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse observate în urma studiilor clinice au o frecvenţă scăzută şi provin ca urmare a unei
expuneri r estrânse a pacienţilor. De aceea, reacţiile adverse raportate după punerea pe piaţă, la doze
terapeutice/recomandate sunt prezentate în funcţie de clasificarea pe sisteme şi frecvenţă.
Reacţiile adverse sunt prezentate conform frecvenţei de apariţie folo sind următoarea convenţie: foarte
frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare
(≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din
datele disponibile).
Fre cvenţa reacţiilor adverse a fost estimată în urma raportărilor spontane din informaţiile obţinute
după punerea pe piaţă.
Tulburări hematologice şi limfatice
Rare: Tulburări ale trombocitelor, tulburări ale celulelor stem .
Foarte rare: trombocitopenie, leu copenia, neutropenie, anemie hemolitică .
Tulburări ale sistemului imunitar
Foarte rare: reacţii de hipersensibilitate cutanată, angioedem , anafilaxie.
Tulburări metabolice şi limfatice
Foarte rare: hipoglicemia.
Tulburări psihice
Rare: depresie, confuzi e, halucinaţii.
5
Tulburări ale sistemului nervos
Rare: ameţeli, tremor, cefalee.
Tulburări cardiac e
Rare: edeme.
Tulburări oculare
Rare: vedere anormală.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Foarte rare: bronhospasm la pacienţii alergici la acid acetilsalicilic şi la alte antiinflamatoare
nesteroidiene.
Tulburări gastro- intestinale
Rare: hemoragie, durere abdominală, diaree, greaţă, vărsături .
Tulburări hepatobiliare
Rare: anomalii ale funcţiei hepatice, insuficienţă hepatică, necroză hepat ică, icter.
Foarte rare: hepatotoxicitate .
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Rare: prurit, erupţii cutanate tranzitorii, transpiraţii, purpură, urticarie .
Foarte rare: sindrom Stevens Johnson, necroliza toxică epidermică.
Au fost raportate c azuri foarte rare de reac ţii cutanate grave.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Foarte rare: insuficienţă renală severă, nefrită interstiţială, hematurie, anurie.
Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate
Rare: supradozaj şi intoxicaţie .
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
În caz de supradozaj se impune tratament medical imediat, chiar dacă nu sunt prezente manifestări
clinice.
Semne şi simptome
Supradozajul paracetamolului poate determina insuficienţă hepatică.
Afectar ea hepatică poate apare la adulţii care au luat 10 g sau mai mult de paracetamol. Ingestia a 5 g
sau mai mult de paracetamol poate conduce la o afectare hepatică în cazul unor factori de risc, ca de
exemplu: tratament îndelungat cu carbamazepină, fenobarbi turice, fenitoină, rifampicină sau alte
medicamente inductoare enzimatice, consum regulat de alcool în exces, tulburări de alimentaţie,
fibroză chistică, caşexie.
Simptomele supradozajului constau în primele 24 de ore în paloare, greaţă, vărsături, anorexi e şi
dureri abdominale. Afectarea hepatică poate deveni aparentă după 12- 48 de ore de la ingestie şi este
manifestă după 2- 4 zile. Pot să apară hipoglicemie, acidoză metabolică, aritmii, pancreatită, coagulare
intravasculară diseminată. În cazurile grave, afectarea hepatică poate evolua spre insuficienţă hepatică,
encefalopatie, colaps cardiovascular, comă şi deces. Se poate produce necroză tubulară renală cu
6
insuficienţă renală, asociată sau nu hepatotoxicităţii sugerată de durere lombară, hematurie şi
proteinurie .
Tratament
În cazul supradozajului cu paracetamol este esenţială iniţierea imediată a tratamentului.
Pacienţii trebuie spitalizaţi pentru o supraveghere medicală atentă. Se recomandă efectuarea imediată a
lavajului gastric dacă paracetamolul a f ost ingerat în ultimele 4 ore. Cărbunele activat poate fi utilizat
în cazul în care doza de paracetamol ingerată este mai mare de 12 g sau 150 mg/kg şi trebuie
administrat în decurs de 1 oră de la supradozaj.
Administrarea orală de metionină este, de asem enea, eficace, cu condiţia ca acesta să fie administrată
în decurs de 10 până la 12 de ore de la supradozaj .
Administrarea intravenoasă a antidot ului, N-acetilcisteină, cât mai curând posibil sau în decurs de 8
ore de la supradozaj.
Se recomandă institui rea unui tratament de susţinere a funcţiilor vitale .
În cazul intoxicaţiei foarte severe se poate apela la hemodializă sau hemoperfuzie.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte analgezice şi antipiret ice, anilide; codul ATC: N02BE01.
Efectul analgezic şi antipiretic este maxim la 1 -3 ore şi durează 3- 4 ore de la administrare.
Acţiunea analgezică se bazează pe inhibarea sintezei prostaglandinelor la nivelul sistemului nervos
central şi în mai mică măsură la nivel periferic. Ca antipiretic acţionează probabil prin inhibarea
formării prostaglandinelor la nivelul centrului termoreglator din hipotalamus. Acţiunea
antiinflamatoare este foarte mică, probabil datorită lipsei afinităţii pentru ciclooxigenaza di n periferie.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Paracetamolul se absoarbe rapid şi aproape complet din tubul digestiv.
Distribuţie
Se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 25%.
Substanţa se distribuie larg în organism, trav ersează bariera feto-placentară şi se excretă în laptele
matern.
Metabolizare
Metabolizarea are loc la nivel hepatic, 90 -95% prin glucurono- şi sulfoconjugare. Un metabolit
intermediar al paracetamolului, se poate acumula în caz de supradozaj; acesta est e hepatotoxic şi
posibil nefrotoxic. La doze uzuale terapeutic, acest metabolit este detoxificat prin conjugare cu
glutationul, devenind netoxic.
Timpul de înjumătăţire plasmatică este de aproximativ 2 -3 ore. Nu se modifică în caz de insuficienţă
renală, d ar poate fi prelungit în caz de supradozaj, în unele afecţiuni hepatice, la vârstnici şi la nou-
născuţi; la copii, timpul de înjumătăţire plasmatică poate fi mai scurt.
Durata acţiunii este de 3- 4 ore, fiind maximă între 1 şi 3 ore.
Eliminare
Eliminarea s e face prin metabolizare hepatică. Prin urină se elimină sub formă de metaboliţi şi sub
formă ne metaboliza tă 3%.
Se poate elimina prin hemodializă, hemoperfuzie şi dializă peritoneală .
Grupe speciale de pacienţi:
Insuficienţă renală: în caz de insuficien ţă renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 10
ml/min), eliminarea paracetamolului şi a metaboliţilor săi este întârziată.
7
Vârstnici: capacitatea de conjugare nu este modificată.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Studiile non- clinice şi utiliza rea clinică îndelungată nu au evidenţiat aspecte specifice care să limiteze
utilizarea paracetamolului .
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Amidon de porumb,
A midon pregelatinizat,
P ovidonă,
A midon carboximetilsodic,
A cid stearic.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original .
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC/Al a 10 compr imate.
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a c âte 10 comprimate .
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Terapia SA
Str. Fabricii nr. 124
Cluj Napoca, România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
4376/2012/01 -02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
A utoriza re –Martie 2012
8
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie 2015
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 4376/2012/01-02 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMI REA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Pa racetamol Terapia 500 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine paracetamol 500 mg .
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimate convexe, de culoare albă sau aproape albă, cu suprafeţe compacte şi omogene, margini
intacte, diametrul de 12 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomatic al durerilor uşoare şi medii cu diferite localizări: cefalee (inclusiv migrenă),
artralgii, lombalgii, algii dentare, dureri faringiene, durere postvaccinală, dismenoree.
Tratamentul simptomatic al febrei .
4.2 Doze şi mod de administrare
Acest medicament este recomandat numai adulţilor şi adolescenţilor cu vârsta de 12 ani şi peste.
Dozele depind de greut atea corporală şi de vârstă; o doză unică variază de la 10 până la 15 mg/kg
greutate corporală (=g.c), până la o doza zilnică totală maximă recomandată de 60 mg/kg.
Copii şi adolescenţi
- Copii cu vârsta sub 12 ani: Paracetamol Terapia comprimate nu este recomandat la copii cu
vârsta sub 12 ani.
- Adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani şi greutatea corporală cuprinsă între 41şi 50 kg:
doza recomandată pentru o priză este de un comprimat, doză care se poate repeta după 4- 6 ore,
dacă este necesar, fără a se depăşi 4 comprimate pe zi.
- Adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani şi greutatea corporală peste 50 kg: aceleaşi
doze ca şi la adulţi.
Adulţi
Doza zilnică uzuală recomandată la adulţi este de unu până la două comprimate de 500 mg, doză care
se repetă dacă este necesar după 4 ore, fără a se depăşi 3 g paracetamol pe zi (adică 6 comprimate).
2
Doza zilnică maximă recomandată:
- Doza maximă zilnică de paracetamol nu trebuie să depăşească 3 g.
- Doza unică maximă este de 1 g (2 comprima te)
Paracetamol Terapia 500 mg comprimate se administrează oral.
Frecvenţa administrării
Intervalul dintre doze depinde de simptome şi de doza zilnică maximă recomandată. Administrarea
sistematică permite prevenirea durerii sau oscilaţiile febrei. În funcţie de revenirea simptomelor (febră
şi/sau durere) este permisă repetarea administrării. Totuşi, de preferat, următoarea administrare poate
fi efectuată după 6 ore şi în nici un caz la mai puţin de 4 ore. La adolescenţi, administrarea trebuie
efectuată la intervale regulate, inclusiv pe timpul nopţii, de preferat la interval de 6 ore sau la interval
de minim 4 ore. Dacă durerea persistă mai mult de 5 zile sau febra durează mai mult de 3 zile,
simptomele se agravează sau apar alte simptome, tratamentul t rebuie întrerupt şi este necesar consult
medical.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
În caz de insuficienţă renală doz ele trebuie redus e:
Filtrare glomerulară Doze
10-50 ml/min 500 mg la fiecare 6 ore
< 10 ml/min 500 mg la fiecare 8 ore
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică sau sindrom Gilbert, doza trebuie redusă sau trebuie prelungit
intervalul dintre administrări.
Doza zilnică efectivă nu trebuie să depăşească 60 mg/kg şi zi (până la maxim 2g pe zi) în următoarele
situaţii:
- adulţi cu greutatea sub 50 kg
- insuficienţă hepatică uşoară până la moderată, sindrom Gilbert (icter familial non- hemolitic)
- deshidratare
- malnutriţie cronică
- alcoolism cronic
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la paracetamol sau la oricare dintre excipienţii medicamentului enumeraţi la pct.6.1.
Insuficienţă hepatocelulară sau b oală hepatică activă.
Copii cu vârsta sub 12 ani datorită concentraţiei şi formei farmaceutice.
4.4 Atenţionări şi prec auţii speciale pentru utilizare
Ut ilizarea prelungită sau frecventă este descurajată.
Pacienţii trebuie sfătuiţi să nu utilizeze concomitent alte medicamente care conţ in paracetamol.
Supradozajul prin ingestia mai multor doze luate într -o singură priză poate afecta grav ficatul; în astfe l
de cazuri nu apare starea de pierdere a cunoştinţei. Utilizarea prelungită, cu excepţia utilizării sub
supraveghere medicală poate fi dăunătoare. La adolescenţii trataţi cu 60 mg paracetamol/kg zilnic,
asocierea unui alt tip de medicament antipiretic nu este justificată cu excepţia cazului când tratamentul
nu este eficace.
Se impune prudenţă la administrarea paracetamolului la pacienţii cu insuficienţă renală moderată şi
severă, insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (inclusiv sindrom Gilbert) , insuficienţă hepatică
severă (clasa Child -Pugh>9), hepatită acută, tratament concomitent cu medicamente care afectează
3
funcţiile hepatice, deficit de glucoză-6 -fosfatdehidrogenază, anemie hemolitică, abuz de alcool etilic,
deshidratare şi malnutriţie cronică (vezi pct. 4.2.).
Riscul supradozajului este mai mare la pacienţii cu ciroză hepatică nonalcoolică. Se impun precauţii în
caz de alcoolism cronic. În astfel de cazuri, doza zilnică nu trebuie să depăşească 2 grame. Se va evita
consumul de băuturi a lcoolice în cursul tratamentului cu paracetamol.
Este necesară monitorizarea funcţiilor hepatice în cazul tratamentului de lungă durată şi cu doze mari
la pacienţii cu leziuni hepatice preexistente.
Trebuie consultat medicul în caz de febră ridicată, sa u semne de infecţie secundară sau persistenţa
simptomelor.
Se impun precauţii la pacienţii cu astm bronşic cu hipersensibilitate la acid acetilsalicilic, din cauza
reacţiei uşoare de bronhospasm indus de paracetamol (reacţie încrucişată), care a fost rapo rtată la mai
puţin de 5% din pacienţii testaţi.
Copii
Studiile efectuate nu au evidenţiat probleme specifice privind administrarea la copii. Trebuie utilizate
formele farmaceutice adecvate şi dozele recomandate.
Vârstnici
Nu sunt probleme specifice vârst ei.
În caz de supradozaj este necesară asistenţă medicală imediată, chiar dacă pacientul se simte bine, din
cauza riscului de leziuni hepatice (vezi pct. 4.9).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectele altor medicament e asupra paracetamol
În cazul utilizării concomitente a paracetamolului cu medicamente cu efect inductor enzimatic, de
exemplu hipnotice şi antiepileptice (glutetimidă, fenobarbital, fenitoină, carbamazepină) şi
rifampicină, poa te creşte riscul afectării hepatice. Acelaşi lucru este valabil şi pentru consumul cronic
de alcool etilic.
În cazul utilizării concomitente de medicamente care conduc la încetinirea evacuării gastrice, de
exemplu propantelină, absorbţia poate fi încetinită şi debutul efectului paracetamolului poate fi
întârziat.
Colestiramina scade absorbţia paracetamolului, dacă se administrează în prima oră de la ingestia de
paracetamol.
Viteza de absorbţie a paracetamolului poate fi accelerată de către metoclopramidă sau domperidonă.
Admi nistrarea de lungă durată a paracetamol ului concomitent cu AINS (în principal acid
acetilsalicilic) în doze mari, creşte riscul nefropatie i analgezică şi de alte reacţii adverse renale.
Asocierea paracetamol -salicilaţi trebuie administrată pe termen scurt; diflunisalul creşte cu 50%
concentraţia plasmatică a paracetamolului şi măreşte astfel riscul hepatotoxicităţii acestuia.
Contraceptivele orale pot creşte clearance- ul paracetamolului.
În cazul utilizării concomitente a paracetamolului şi zidovudinei a fost raportată o accentuare a
tendinţei de apariţie a neutropeniei şi hepatotoxicităţii. Prin urmare, acest medicament nu trebuie
utilizat concomitent cu zidovudina numai după evaluarea raportului risc/beneficiu.
Probenecidul determină o scădere la ap roape jumătate a clearance-ului paracetamolului, prin inhibarea
conjugării acestuia cu acidul glucuronic. Î n cazul tratamentului concomitent cu probenecid, trebuie
avută în vedere scăderea dozei de paracetamol .
4
Efectele paracetamol asupra altor medicamente
În cazul administrării cronice de warfarină sau de derivaţi de cumarină concomitent cu paracetamol
în doze mari (peste 2 g pe zi), a fost raportată o creştere a efectului anticoagulant, cu manifestări
hemoragice. Prin urmare, în cazul tratamentului concomit ent, este de preferat să se monitorizeze mai
frecvent timpul de protrombină.
În cazul administrării concomitente de paracetamol cu lamotrigină, s -a raportat reducerea eficacităţii
lamotriginei, datorită creşterii clearance -ului său hepatic.
Când se administrează concomitent cu cloramfenicol, poate apărea o încetinire a eliminării
acestuia, asociată cu creşterea toxicităţii.
Interacţiuni cu testele de laborator
Paracetamolul poate influenţa valorile acidului uric determinate prin metoda acidului fosfotungstic şi
ale g licemiei determinată prin testul la glucozo -oxidazo- peroxidază.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Sarcina
Studiile cu paracetamol la subiecţi umani şi la animale nu au identificat nici un risc asupra sarcinii sau
a dezvo ltării embrio -fetale, atunci când paracetamolul este utilizat în doza recomandată , dar pacientele
trebuie să respecte sfatul medicului cu privire la utilizarea acestui produs.
Alăptare
Paracetamolul este excretat în laptele matern dar nu în cantităţi semnificative clinic.
Medicamentul poate fi administrat în timpul sarcinii şi alăptării, în dozele terapeutice şi pentru o scurtă
perioadă de timp, după evaluarea raportului beneficiu terapeutic/risc potenţial .
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce ve hicule şi de a folosi utilaje
Paracetamolul nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje .
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse observate în urma studiilor clinice au o frecvenţă scăzută şi provin ca urmare a unei
expuneri r estrânse a pacienţilor. De aceea, reacţiile adverse raportate după punerea pe piaţă, la doze
terapeutice/recomandate sunt prezentate în funcţie de clasificarea pe sisteme şi frecvenţă.
Reacţiile adverse sunt prezentate conform frecvenţei de apariţie folo sind următoarea convenţie: foarte
frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare
(≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din
datele disponibile).
Fre cvenţa reacţiilor adverse a fost estimată în urma raportărilor spontane din informaţiile obţinute
după punerea pe piaţă.
Tulburări hematologice şi limfatice
Rare: Tulburări ale trombocitelor, tulburări ale celulelor stem .
Foarte rare: trombocitopenie, leu copenia, neutropenie, anemie hemolitică .
Tulburări ale sistemului imunitar
Foarte rare: reacţii de hipersensibilitate cutanată, angioedem , anafilaxie.
Tulburări metabolice şi limfatice
Foarte rare: hipoglicemia.
Tulburări psihice
Rare: depresie, confuzi e, halucinaţii.
5
Tulburări ale sistemului nervos
Rare: ameţeli, tremor, cefalee.
Tulburări cardiac e
Rare: edeme.
Tulburări oculare
Rare: vedere anormală.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Foarte rare: bronhospasm la pacienţii alergici la acid acetilsalicilic şi la alte antiinflamatoare
nesteroidiene.
Tulburări gastro- intestinale
Rare: hemoragie, durere abdominală, diaree, greaţă, vărsături .
Tulburări hepatobiliare
Rare: anomalii ale funcţiei hepatice, insuficienţă hepatică, necroză hepat ică, icter.
Foarte rare: hepatotoxicitate .
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Rare: prurit, erupţii cutanate tranzitorii, transpiraţii, purpură, urticarie .
Foarte rare: sindrom Stevens Johnson, necroliza toxică epidermică.
Au fost raportate c azuri foarte rare de reac ţii cutanate grave.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Foarte rare: insuficienţă renală severă, nefrită interstiţială, hematurie, anurie.
Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate
Rare: supradozaj şi intoxicaţie .
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
În caz de supradozaj se impune tratament medical imediat, chiar dacă nu sunt prezente manifestări
clinice.
Semne şi simptome
Supradozajul paracetamolului poate determina insuficienţă hepatică.
Afectar ea hepatică poate apare la adulţii care au luat 10 g sau mai mult de paracetamol. Ingestia a 5 g
sau mai mult de paracetamol poate conduce la o afectare hepatică în cazul unor factori de risc, ca de
exemplu: tratament îndelungat cu carbamazepină, fenobarbi turice, fenitoină, rifampicină sau alte
medicamente inductoare enzimatice, consum regulat de alcool în exces, tulburări de alimentaţie,
fibroză chistică, caşexie.
Simptomele supradozajului constau în primele 24 de ore în paloare, greaţă, vărsături, anorexi e şi
dureri abdominale. Afectarea hepatică poate deveni aparentă după 12- 48 de ore de la ingestie şi este
manifestă după 2- 4 zile. Pot să apară hipoglicemie, acidoză metabolică, aritmii, pancreatită, coagulare
intravasculară diseminată. În cazurile grave, afectarea hepatică poate evolua spre insuficienţă hepatică,
encefalopatie, colaps cardiovascular, comă şi deces. Se poate produce necroză tubulară renală cu
6
insuficienţă renală, asociată sau nu hepatotoxicităţii sugerată de durere lombară, hematurie şi
proteinurie .
Tratament
În cazul supradozajului cu paracetamol este esenţială iniţierea imediată a tratamentului.
Pacienţii trebuie spitalizaţi pentru o supraveghere medicală atentă. Se recomandă efectuarea imediată a
lavajului gastric dacă paracetamolul a f ost ingerat în ultimele 4 ore. Cărbunele activat poate fi utilizat
în cazul în care doza de paracetamol ingerată este mai mare de 12 g sau 150 mg/kg şi trebuie
administrat în decurs de 1 oră de la supradozaj.
Administrarea orală de metionină este, de asem enea, eficace, cu condiţia ca acesta să fie administrată
în decurs de 10 până la 12 de ore de la supradozaj .
Administrarea intravenoasă a antidot ului, N-acetilcisteină, cât mai curând posibil sau în decurs de 8
ore de la supradozaj.
Se recomandă institui rea unui tratament de susţinere a funcţiilor vitale .
În cazul intoxicaţiei foarte severe se poate apela la hemodializă sau hemoperfuzie.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte analgezice şi antipiret ice, anilide; codul ATC: N02BE01.
Efectul analgezic şi antipiretic este maxim la 1 -3 ore şi durează 3- 4 ore de la administrare.
Acţiunea analgezică se bazează pe inhibarea sintezei prostaglandinelor la nivelul sistemului nervos
central şi în mai mică măsură la nivel periferic. Ca antipiretic acţionează probabil prin inhibarea
formării prostaglandinelor la nivelul centrului termoreglator din hipotalamus. Acţiunea
antiinflamatoare este foarte mică, probabil datorită lipsei afinităţii pentru ciclooxigenaza di n periferie.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Paracetamolul se absoarbe rapid şi aproape complet din tubul digestiv.
Distribuţie
Se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 25%.
Substanţa se distribuie larg în organism, trav ersează bariera feto-placentară şi se excretă în laptele
matern.
Metabolizare
Metabolizarea are loc la nivel hepatic, 90 -95% prin glucurono- şi sulfoconjugare. Un metabolit
intermediar al paracetamolului, se poate acumula în caz de supradozaj; acesta est e hepatotoxic şi
posibil nefrotoxic. La doze uzuale terapeutic, acest metabolit este detoxificat prin conjugare cu
glutationul, devenind netoxic.
Timpul de înjumătăţire plasmatică este de aproximativ 2 -3 ore. Nu se modifică în caz de insuficienţă
renală, d ar poate fi prelungit în caz de supradozaj, în unele afecţiuni hepatice, la vârstnici şi la nou-
născuţi; la copii, timpul de înjumătăţire plasmatică poate fi mai scurt.
Durata acţiunii este de 3- 4 ore, fiind maximă între 1 şi 3 ore.
Eliminare
Eliminarea s e face prin metabolizare hepatică. Prin urină se elimină sub formă de metaboliţi şi sub
formă ne metaboliza tă 3%.
Se poate elimina prin hemodializă, hemoperfuzie şi dializă peritoneală .
Grupe speciale de pacienţi:
Insuficienţă renală: în caz de insuficien ţă renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 10
ml/min), eliminarea paracetamolului şi a metaboliţilor săi este întârziată.
7
Vârstnici: capacitatea de conjugare nu este modificată.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Studiile non- clinice şi utiliza rea clinică îndelungată nu au evidenţiat aspecte specifice care să limiteze
utilizarea paracetamolului .
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Amidon de porumb,
A midon pregelatinizat,
P ovidonă,
A midon carboximetilsodic,
A cid stearic.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original .
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC/Al a 10 compr imate.
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a c âte 10 comprimate .
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Terapia SA
Str. Fabricii nr. 124
Cluj Napoca, România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
4376/2012/01 -02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
A utoriza re –Martie 2012
8
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie 2015
