DICARBOCALM CONTROL 20 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Dicarbocalm Control 20 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 20 mg (sub formă de pantoprazol sodic
sesquihidrat).
Excipienţi cu efect cunoscut: maltitol 38,425 mg şi lecitină 0,345 mg (derivată din ulei de soia) (vezi
pct. 4.4).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent
Comprimate gastrorezistente ovale, de culoare galbenă, cu dimensiuni de aproximativ 8,2 x 4,4 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul de scurtă durată al simptomelor bolii de reflux gastro-esofagian (de exemplu pirozis,
regurgitaţie acidă) la adulţi.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza recomandată este de 20 mg pantoprazol (un comprimat) pe zi.
Este posibil să fie necesară administrarea comprimatelor timp de 2-3 zile consecutive pentru a obţine
ameliorarea simptomelor. După ameliorarea completă a simptomelor, tratamentul trebuie întrerupt. În
absenţa recomandărilor medicului, tratamentul nu trebuie să depăşească durata de 4 săptămâni.
Dacă după 2 săptămâni de tratament continuu nu se obţine ameliorarea simptomelor, pacientul trebuie
îndrumat să se adreseze unui medic.
Grupe speciale de pacienţi
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici sau la cei cu insuficienţă renală sau hepatică.
Copii şi adolescenţi
Dicarbocalm Control nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani,
din cauza datelor insuficiente privind siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
Dicarbocalm Control 20 mg comprimate gastrorezistente nu trebuie mestecat sau zdrobit şi
comprimatele trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate suficientă de apă, înainte de masă.
2
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, benzimidazoli substituiţi, lecitină (din ulei de soia) sau la oricare
dintre ceilalţi excipienţi enumeraţi la pct. 6.1.
Administrarea concomitentă cu atazanavir (vezi pct. 4.5).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pacienţii trebuie instruiţi să se adreseze unui medic în cazul în care:
Au avut scădere ponderală neintenţionată, anemie, sângerări gastro-intestinale, disfagie, vărsături
persistente sau vărsături sanghinolente, doarece poate ameliora simptomele şi întârzia
diagnosticul unei afecţiuni severe. În aceste cazuri, trebuie exclusă prezenţa unei afecţiuni
maligne.
Au avut anterior ulcer gastric sau o intervenţie chirurgicală gastro-intestinală.
Se află sub tratament simptomatic continuu pentru indigestie sau pirozis de 4 sau mai multe
săptămâni.
Au icter, insuficienţă hepatică sau boală hepatică.
Au orice altă afecţiune gravă care afectează starea generală.
Au vârsta peste 55 de ani şi simptome nou apărute sau recent modificate.
Pacienţii cu simptome recurente pe termen lung de indigestie sau pirozis, trebuie să fie examinaţi de
medic la intervale regulate. În special, pacienţii cu vârsta peste 55 de ani care iau zilnic orice
medicament care se eliberează fără prescripţie medicală pentru indigestie sau pirozis, trebuie să
informeze farmacistul sau medicul.
Pacienţii nu trebuie să utilizeze concomitent un alt inhibitor de pompă de protoni sau antagonist de
receptori H
2.
Pacienţii trebuie să se adreseze medicului înainte de a lua acest medicament dacă urmează să li se
efectueze o endoscopie sau un test respirator cu uree.
Pacienţii trebuie informaţi că comprimatele nu sunt destinate pentru a oferi ameliorare imediată a
simptomelor.
Pacienţii pot începe să observe ameliorarea simptomelor după aproximativ o zi de tratament cu
pantoprazol, dar poate fi necesar să urmeze tratamentul pentru 7 zile consecutive pentru a se obţine
controlul complet al pirozisului. Pacienţii nu trebuie să utilizeze pantoprazolul ca pe un medicament
preventiv.
Infecţii bacteriene gastro-intestinale
Scăderea acidităţii gastrice de orice cauză – inclusiv administrarea de inhibitori de pompă de protoni –
creşte numărul bacteriilor prezente în mod normal la nivelul tractului gastro-intestinal. Tratamentul cu
medicamente care scad aciditatea duce la creşterea uşoară a riscului de infecţii gastro-intestinale
cauzate de bacterii precum Salmonella, Campylobacter sau Clostridium Difficile.
Lupus eritematos cutanat subacut (LECS)
Inhibitorii de pompă de protoni sunt asociați cu cazuri foarte rare de LECS. Dacă apar leziuni, mai
ales în zonele expuse la soare ale pielii, și dacă acestea sunt însoțite de artralgie, pacientul trebuie să se
adreseze imediat medicului, iar profesionistul în domeniul sănătății trebuie să ia în considerare oprirea
administrării Dicarbocalm Control. Apariţia LECS după tratamentul anterior cu un inhibitor de pompă
de protoni poate crește riscul de LECS în cazul utilizării altor inhibitori de pompă de protoni.
Lecitina din soia
Acest medicament conţine lecitină din ulei de soia. Dacă pacientul este alergic la arahide sau soia,
acest medicament nu trebuie utilizat.
3
Maltitol
Acest medicament conţine maltitol.
Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectul pantoprazolului asupra absorbţiei altor medicamente
Dicarbocalm Control poate reduce absorbţia substanţelor active a căror biodisponibilitate este
dependentă de pH-ul gastric (de exemplu ketoconazol).
Tratamentul HIV (atazanavir)
S-a demonstrat că administrarea concomitentă a asocierii dintre atazanavir 300 mg şi ritonavir 100 mg
împreună cu omeprazolul (40 mg o dată pe zi) sau a atazanavirului în doză de 400 mg cu lansoprazolul
(60 mg în doză unică) la voluntari sănătoşi a determinat o scădere substanţială a biodisponibilităţii
atazanavirului. Absorbţia atazanavirului este pH-dependentă. Prin urmare, pantoprazolul nu trebuie
administrat concomitent cu atazanavirul (vezi pct. 4.3).
Anticoagulante cumarinice (fenprocumonă sau warfarină)
Cu toate că nu a fost observată nicio interacţiune în timpul administrării concomitente de
fenprocumonă sau warfarină în cadrul studiilor clinice de farmacocinetică, au fost raportate câteva
cazuri izolate de modificări ale International Normalised Ratio (INR) în timpul tratamentului
concomitent, după punerea pe piaţă a medicamentului. Prin urmare, la pacienţii trataţi cu
anticoagulante cumarinice (de exemplu fenprocumonă sau warfarină), se recomandă monitorizarea
timpului de protrombină/INR după iniţierea, terminarea tratamentului sau în timpul utilizării
ocazionale a pantoprazolului.
Metotrexat
În timpul utilizării concomitente de metotrexat în doze mari (de exemplu 300 mg) şi inhibitori ai
pompei de protoni, la unii pacienţi, s-au raportat creşteri ale concentraţiei plasmatice a metotrexatului.
De aceea, în schemele de tratament în care se folosesc doze mari de metotrexat, de exemplu pentru
tratamentul cancerelor sau al psoriazisului, trebuie luată în considerare întreruperea temporară a
administrării de pantoprazol.
Alte studii privind interacţiunile
Pantoprazolul este metabolizat în proporţie mare la nivel hepatic prin intermediul izoenzimelor
citocromului P450.
Studiile de interacţiune cu carbamazepină, cafeină, diazepam, diclofenac, digoxină, alcool etilic,
glibenclamidă, metoprolol, naproxen, nifedipină, fenitoină, piroxicam, teofilină şi un contraceptiv oral
care conţine levonogestrel şi etinilestradiol nu au evidenţiat interacţiuni semnificative clinic.
Cu toate acestea, o interacţiune a pantoprazolului cu alte substanţe care sunt metabolizate de acelaşi
sistem enzimatic nu poate fi exclusă.
Nu au existat interacţiuni în cazul administrării concomitente cu antiacide.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date adecvate provenite din utilizarea pantoprazolului la gravide. Studiile la animale au
evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere. Studiile preclinice nu au evidenţiat afectarea
fertilităţii sau efecte teratogene (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial la om nu este cunoscut. Dicarbocalm
Control nu trebuie administrat în timpul sarcinii.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă pantoprazolul se excretă în laptele uman. Studiile la animale au demonstrat
excreţia pantoprazolului în lapte. Acest medicament nu trebuie utilizat în timpul alăptării.
4
Fertilitatea
În studiile la animale, nu s-a evidenţiat afectarea fertilităţii în urma administrării de pantoprazol (vezi
pct. 5.3).
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pot să apară reacţii adverse precum ameţeli şi tulburări vizuale (vezi pct. 4.8). Dacă apar astfel de
simptome, pacienţii un trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Se anticipează ca la aproximativ 5% dintre pacienţi să apară reacţii adverse la medicament (RAM).
Cel mai frecvent raportate RAM sunt diareea şi cefaleea, ambele apărând la aproximativ 1% dintre
pacienţi.
În tabelul de mai jos sunt enumerate reacţiile adverse raportate la utilizarea de pantoprazol, clasificate
după următoarele categorii de frecvenţă:
Foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100); rare
(≥ 1/10000 şi < 1/1000); foarte rare (< 1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată
din datele disponibile).
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a
gravităţii.
Tabelul 1. Reacţii adverse la pantoprazol raportate în cadrul studiilor clinice şi după punerea pe piaţă a
medicamentului
Frecvenţă
Clasificare
pe aparate,
sisteme şi
organe Mai puţin
frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări
hematologice şi
limfatice Agranulocitoză Trombocitopenie
Leucopenie
Pancitopenie
Tulburări ale
sistemului imunitar Hipersensitibilitate
(incluzând reacţii
anafilactice şi şoc
anafilactic)
Tulburări
metabolice şi de
nutriţie Hiperlipidemie şi
creşteri ale
concentraţiei
lipidelor
(trigliceride,
colesterol);
modificări ale
greutăţii corporale Hiponatremie
Hipomagneziemie
Tulburări psihice Tulburări ale
somnului Depresie (şi toate
agravările) Dezorientare (şi
toate agravările) Halucinaţii
Confuzie (în
special la pacienţii
cu predispoziţie şi
agravarea acestor
simptome în cazul
existenţei
anterioare)
Tulburări ale
sistemului nervos Cefalee
Ameţeli Tulburări ale
simţului gustativ
5
Frecvenţă
Clasificare
pe aparate,
sisteme şi
organe Mai puţin
frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări oculare Tulburări
vizuale/vedere
înceţoşată
Tulburări gastro-
intestinale Diaree
Greaţă/ Vărsături
Distensie
abdominală şi
balonare
Constipaţie
Xerostomie
Durere şi
disconfort
abdominal
Tulburări
hepatobiliare Creşterea
valorilor
enzimelor
hepatice
(transaminaze, γ-
GT) Creşterea valorilor
bilirubinemiei Leziuni
hepatocelulare,
icter, insuficienţă
hepatocelulară
Afecţiuni cutanate
şi ale ţesutului
subcutanat Erupţie cutanată
tranzitorie/
exantem/erupţie
Prurit Urticarie
Angioedem Sindrom Stevens-
Johnson
Sindrom Lyell
Eritem polimorf
Fotosensibilitate
Lupus eritematos
cutanat subacut
(vezi pct. 4.4).
Tulburări musculo-
scheletice şi ale
ţesutului
conjunctiv Artralgie
Mialgie
Tulburări renale şi
ale căilor urinare Nefrită interstiţială
Tulburări ale
aparatului genital şi
ale sânului Ginecomastie
Tulburări generale
şi la nivelul locului
de administrare Astenie,
fatigabilitate şi
stare generală de
rău Creştere a
temperaturii
corporale, edeme
periferice
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată, la:
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
6
4.9 Supradozaj
Nu se cunosc simptome ale supradozajului la om.
Doze de până la 240 mg administrate intravenos în decurs de 2 minute au fost bine tolerate.
Deoarece pantoprazolul se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu este uşor dializabil.
În caz de supradozaj cu semne clinice de intoxicaţie, nu se pot face recomandări terapeutice specifice,
decât tratamentul simptomatic şi de susţinere.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: inhibitori de pompă de protoni, codul ATC: A02BC02.
Mecanism de acţiune
Pantoprazolul este un benzimidazol substituit care inhibă secreţia acidului clorhidric la nivel gastric
prin blocarea specifică a pompelor de protoni de la nivelul celulelor parietale.
Pantoprazolul este convertit la forma sa activă, o sulfonamidă ciclică, în mediul acid al celulelor
parietale, unde inhibă enzima ATP-aza H
+/K+, adică faza finală de producere a acidului clorhidric în
stomac.
Inhibarea este dependentă de doză şi afectează atât secreţia acidă bazală cât, şi secreţia acidă stimulată.
La majoritatea pacienţilor simptomele dispar în decurs de o săptămână. Pantoprazolul reduce
aciditatea la nivelul stomacului şi, astfel, creşte gastrinemia proporţional cu reducerea acidităţii.
Creşterea gastrinemiei este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzimă distal faţă de
receptorul celular, medicamentul poate inhiba secreţia de acid clorhidric independent de stimularea cu
alte substanţe (acetilcolină, histamină, gastrină). Efectul este identic, indiferent dacă medicamentul
este administrat oral sau intravenos.
Valorile gastrinemiei în condiţii de repaus alimentar cresc în timpul utilizării pantoprazolului. În
majoritatea cazurilor, în timpul tratamentului de scurtă durată acestea nu depăşesc limita superioară a
valorilor normale. În timpul tratamentului de lungă durată, valorile gastrinemiei se dublează în
majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, numai în cazuri izolate se produce o creştere excesivă. Ca
urmare, într-un număr mic de cazuri, în timpul tratamentului de lungă durată se observă o creştere
uşoară până la moderată a numărului de celule endocrine specifice (ECL) din stomac (hiperplazie
simplă până la adenomatoidă). Cu toate acestea, conform studiilor efectuate până în prezent, formarea
leziunilor preneoplazice (hiperplazie atipică) sau a tumorilor carcinoide gastrice observate în
experimentele la animale (vezi pct. 5.3) nu a fost observată la om.
Eficacitate clinică
În cadrul unei analize retrospective a 17 studii efectuate la 5960 de pacienţi cu boală de reflux gastro-
esofagian (BRGE), care au fost trataţi cu 20 mg pantoprazol în monoterapie, simptomele asociate cu
refluxul acid, de exemplu pirozis şi regurgitaţie acidă, au fost evaluate utilizând o metodologie
standardizată. Studiile selectate au trebuit să aibe cel puţin o înregistrare a simptomelor de reflux acid
la 2 săptămâni. În aceste studii diagnosticul de BRGE a fost pus pe baza evaluării endoscopice, cu
excepţia unui studiu în care includerea pacienţilor s-a făcut numai pe baza simptomatologiei.
În aceste studii, procentul de pacienţi la care s-a obţinut remiterea completă a pirozisului după 7 zile
de tratament a fost cuprins între 54,0% şi 80,6% în grupul de tratament cu pantoprazol. După 14 zile şi
28 zile, remiterea completă a pirozisului s-a obţinut la 62,9% până la 88,6% şi, respectiv, la 68,1%
până la 92,3% dintre pacienţi.
În ceea ce priveşte remiterea completă a regurgitaţiei acide, rezultatele au fost similare celor obţinute
pentru pirozis. După 7 zile de tratament procentul de pacienţi la care regurgitaţia acidă s-a remis
complet a fost cuprins între 61,5% şi 84,4%, după 14 zile procentul a fost cuprins între 67,7% şi
90,4%, iar după 28 de zile între 75,2% şi 94,5%.
Pantoprazolul s-a dovedit în mod consecvent a fi superior faţă de placebo şi blocantele receptorilor H
2
şi non-inferior faţă de alţi IPP. Ratele de amelioare a simptomelor bolii de reflux acid au fost
independente într-o măsură mare de stadiul iniţial al BRGE.
7
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Parametri farmacocinetici nu variază după administrarea unei doze unice sau după adminstrări
repetate. În intervalul de doze cuprins între 10 şi 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este
liniară atât după administrare orală, cât şi intravenoasă.
Absorbţie
Pantoprazolul se absoarbe complet şi rapid după administrare orală. Biodisponibilitatea absolută a
comprimatului a fost de aproximativ 77%. Concentraţiile plasmatice maxime de aproximativ
1-1,5 micrograme/ml (C
max) se ating în medie la 2,0-2,5 ore (tmax) după administrarea pe cale orală a
unei doze unice de 20 mg şi aceste valori rămân constante după administrări repetate. Consumul
concomitent de alimente nu a influenţat biodisponibilitatea (ASC sau C
max), dar a crescut variabilitatea
timpului de latenţă (t
lag).
Distribuţie
Volumul de distribuţie este aproximativ 0,15 l/kg şi legarea de proteinele plasmatice este de 98%.
Metabolizare
Pantoprazolul este metabolizat aproape exclusiv la nivel hepatic.
Eliminare
Clearance-ul este de aproximativ 0,1 l/kg şi oră, iar timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare
(t
1/2) este de aproximativ 1 oră. Au fost câteva cazuri de subiecţi la care eliminarea a fost întârziată.
Având în vedere legarea specifică a pantoprazolului de pompele de protoni de la nivelul celulelor
parietale, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare nu se corelează cu durata de acţiune mult
mai lungă (inhibarea secreţiei acide).
Excreţia renală reprezintă principala cale de eliminare (aproximativ 80%) a metaboliţilor
pantoprazolului, restul eliminându-se prin materiile fecale. Principalul metabolit atât în plasmă, cât şi
urinar este demetil-pantoprazolul care este conjugat cu gruparea sulfat. Timpul de înjumătăţire
plasmatică a metabolitului pricipal (aproximativ 1,5 ore) nu este mult mai lung comparativ cu cel al
pantoprazolului.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Nu se recomandă reducerea dozei de pantoprazol la pacienţii cu insuficienţă renală (incluzând pacienţi
care efectuează şedinţe de dializă, care îndepărtează doar cantităţi neglijabile de pantoprazol). Ca şi în
cazul subiecţilor adulţi, timpul de înjumătăţire plasmatică al pantoprazolului este scurt. Deşi
principalul metabolit are un timp de înjumătăţire plasmatică mai lung (2-3 ore), eliminarea este totuşi
rapidă şi, astfel, nu se produce acumulare.
Insuficienţă hepatică
După administrarea de pantoprazol la pacienţi cu insuficienţă renală (Clasele A, B şi C conform
clasificării Child-Pugh), valorile timpului de înjumătăţire plasmatică au crescut până la 3-7 ore, iar
valorile ASC au crescut de 3-6 ori, în timp ce C
max a crescut numai de 1,3 ori faţă de subiecţii sănătoşi.
Vârstnici
O uşoară creştere a ASC şi C
max la voluntarii vârstnici comparativ cu cei mai tineri nu a prezentat
importanţă clinică.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
farmacologice privind siguranţa, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În studiile de carcinogenitate la şobolan, cu durata de 2 ani , s-au observat neoplasme neuroendocrine.
În plus, s-au evidenţiat papiloame cu celule scuamoase la nivelul porţiunii care continuă esofagul,
8
lipsită de glande, a stomacului şobolanilor. Mecanismul care determină formarea de tumori carcinoide
gastrice după administrarea benzimidazolilor substituiţi a fost atent investigat şi a dus la concluzia că
este o reacţie secundară la creşterea masivă a gastrinemiei care apare la şobolan în timpul
tratamentului de lungă durată cu doze mari.
În studiile la animale cu durata de 2 ani s-a observat o creştere a numărului de tumori hepatice la
şobolan (numai în cadrul unui studiu la şobolan) şi şoarece femele, observaţie care s-a interpretat ca
fiind cauzată de rata de metabolizare crescută a pantoprazolului la nivelul ficatului şobolanilor.
Într-un studiu cu durata de 2 ani, la un grup de şobolani cărora li s-a administrat cea mai mare doză
(200 mg/kg) s-a observat o creştere uşoară a modificărilor neoplazice la nivelul tiroidei. Apariţia
acestor neoplasme este asociată cu modificările induse de pantoprazol asupra degradării tiroxinei în
ficatul şobolanilor. Având în vedere că doza terapeutică la om este mică, nu se anticipează efecte
nocive asupra tiroidei la om.
În studiile la animale (şobolan) doza de 5 mg/kg a reprezentat doza la care nu s-au observat reacţii
adverse (NOAEL (No Observed Adverse Effect Level)) în ceea ce priveşte embriotoxicitatea. Studiile
nu au evidenţiat afectarea fertilităţii sau efecte teratogene.
Traversarea placentei a fost studiată la şobolan şi s-a observat că aceasta creşte odată cu vârsta
gestaţională. Ca urmare, concentraţia de pantoprazol la fetus este uşor crescută la puţin timp înainte de
naştere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Maltitol (E 965)
Crospovidonă tip B
Carmeloză sodică
Carbonat de sodiu anhidru
Stearat de calciu
Film
Alcool polivinilic
Talc
Dioxid de titan (E 171)
Macrogol 3350
Lecitină din soia
Oxid galben de fer (E 172)
Carbonat de sodiu anhidru
Copolimer acid metacrilic-acrilat de etil (1:1) (dispersia conţine Polisorbat 80 şi laurilsulfat de sodiu)
Trietilcitrat
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
Blistere din OPA-Al-PVC/Al: 4 ani
Flacon din PEÎD: 3 ani
După prima deschidere a flaconului, medicamentul trebuie utilizat în decurs de trei luni.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
9
Blistere din OPA/Al/PVC/Al conţinând 7 sau 14 comprimate gastrorezistente sau flacoane din PEÎD
închise cu capac din PP prevăzut cu desicant, conţinând 7 sau 14 comprimate gastrorezistente.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
ZENTIVA S.A.
B-dul Theodor Pallady nr. 50
Sector 3, Bucureşti
România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
8732/2016/01-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări - Martie 2011
Data reînnoirii – Martie 2016
10. DATA
REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2016
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Dicarbocalm Control 20 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 20 mg (sub formă de pantoprazol sodic
sesquihidrat).
Excipienţi cu efect cunoscut: maltitol 38,425 mg şi lecitină 0,345 mg (derivată din ulei de soia) (vezi
pct. 4.4).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent
Comprimate gastrorezistente ovale, de culoare galbenă, cu dimensiuni de aproximativ 8,2 x 4,4 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul de scurtă durată al simptomelor bolii de reflux gastro-esofagian (de exemplu pirozis,
regurgitaţie acidă) la adulţi.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza recomandată este de 20 mg pantoprazol (un comprimat) pe zi.
Este posibil să fie necesară administrarea comprimatelor timp de 2-3 zile consecutive pentru a obţine
ameliorarea simptomelor. După ameliorarea completă a simptomelor, tratamentul trebuie întrerupt. În
absenţa recomandărilor medicului, tratamentul nu trebuie să depăşească durata de 4 săptămâni.
Dacă după 2 săptămâni de tratament continuu nu se obţine ameliorarea simptomelor, pacientul trebuie
îndrumat să se adreseze unui medic.
Grupe speciale de pacienţi
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici sau la cei cu insuficienţă renală sau hepatică.
Copii şi adolescenţi
Dicarbocalm Control nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani,
din cauza datelor insuficiente privind siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
Dicarbocalm Control 20 mg comprimate gastrorezistente nu trebuie mestecat sau zdrobit şi
comprimatele trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate suficientă de apă, înainte de masă.
2
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, benzimidazoli substituiţi, lecitină (din ulei de soia) sau la oricare
dintre ceilalţi excipienţi enumeraţi la pct. 6.1.
Administrarea concomitentă cu atazanavir (vezi pct. 4.5).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pacienţii trebuie instruiţi să se adreseze unui medic în cazul în care:
Au avut scădere ponderală neintenţionată, anemie, sângerări gastro-intestinale, disfagie, vărsături
persistente sau vărsături sanghinolente, doarece poate ameliora simptomele şi întârzia
diagnosticul unei afecţiuni severe. În aceste cazuri, trebuie exclusă prezenţa unei afecţiuni
maligne.
Au avut anterior ulcer gastric sau o intervenţie chirurgicală gastro-intestinală.
Se află sub tratament simptomatic continuu pentru indigestie sau pirozis de 4 sau mai multe
săptămâni.
Au icter, insuficienţă hepatică sau boală hepatică.
Au orice altă afecţiune gravă care afectează starea generală.
Au vârsta peste 55 de ani şi simptome nou apărute sau recent modificate.
Pacienţii cu simptome recurente pe termen lung de indigestie sau pirozis, trebuie să fie examinaţi de
medic la intervale regulate. În special, pacienţii cu vârsta peste 55 de ani care iau zilnic orice
medicament care se eliberează fără prescripţie medicală pentru indigestie sau pirozis, trebuie să
informeze farmacistul sau medicul.
Pacienţii nu trebuie să utilizeze concomitent un alt inhibitor de pompă de protoni sau antagonist de
receptori H
2.
Pacienţii trebuie să se adreseze medicului înainte de a lua acest medicament dacă urmează să li se
efectueze o endoscopie sau un test respirator cu uree.
Pacienţii trebuie informaţi că comprimatele nu sunt destinate pentru a oferi ameliorare imediată a
simptomelor.
Pacienţii pot începe să observe ameliorarea simptomelor după aproximativ o zi de tratament cu
pantoprazol, dar poate fi necesar să urmeze tratamentul pentru 7 zile consecutive pentru a se obţine
controlul complet al pirozisului. Pacienţii nu trebuie să utilizeze pantoprazolul ca pe un medicament
preventiv.
Infecţii bacteriene gastro-intestinale
Scăderea acidităţii gastrice de orice cauză – inclusiv administrarea de inhibitori de pompă de protoni –
creşte numărul bacteriilor prezente în mod normal la nivelul tractului gastro-intestinal. Tratamentul cu
medicamente care scad aciditatea duce la creşterea uşoară a riscului de infecţii gastro-intestinale
cauzate de bacterii precum Salmonella, Campylobacter sau Clostridium Difficile.
Lupus eritematos cutanat subacut (LECS)
Inhibitorii de pompă de protoni sunt asociați cu cazuri foarte rare de LECS. Dacă apar leziuni, mai
ales în zonele expuse la soare ale pielii, și dacă acestea sunt însoțite de artralgie, pacientul trebuie să se
adreseze imediat medicului, iar profesionistul în domeniul sănătății trebuie să ia în considerare oprirea
administrării Dicarbocalm Control. Apariţia LECS după tratamentul anterior cu un inhibitor de pompă
de protoni poate crește riscul de LECS în cazul utilizării altor inhibitori de pompă de protoni.
Lecitina din soia
Acest medicament conţine lecitină din ulei de soia. Dacă pacientul este alergic la arahide sau soia,
acest medicament nu trebuie utilizat.
3
Maltitol
Acest medicament conţine maltitol.
Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectul pantoprazolului asupra absorbţiei altor medicamente
Dicarbocalm Control poate reduce absorbţia substanţelor active a căror biodisponibilitate este
dependentă de pH-ul gastric (de exemplu ketoconazol).
Tratamentul HIV (atazanavir)
S-a demonstrat că administrarea concomitentă a asocierii dintre atazanavir 300 mg şi ritonavir 100 mg
împreună cu omeprazolul (40 mg o dată pe zi) sau a atazanavirului în doză de 400 mg cu lansoprazolul
(60 mg în doză unică) la voluntari sănătoşi a determinat o scădere substanţială a biodisponibilităţii
atazanavirului. Absorbţia atazanavirului este pH-dependentă. Prin urmare, pantoprazolul nu trebuie
administrat concomitent cu atazanavirul (vezi pct. 4.3).
Anticoagulante cumarinice (fenprocumonă sau warfarină)
Cu toate că nu a fost observată nicio interacţiune în timpul administrării concomitente de
fenprocumonă sau warfarină în cadrul studiilor clinice de farmacocinetică, au fost raportate câteva
cazuri izolate de modificări ale International Normalised Ratio (INR) în timpul tratamentului
concomitent, după punerea pe piaţă a medicamentului. Prin urmare, la pacienţii trataţi cu
anticoagulante cumarinice (de exemplu fenprocumonă sau warfarină), se recomandă monitorizarea
timpului de protrombină/INR după iniţierea, terminarea tratamentului sau în timpul utilizării
ocazionale a pantoprazolului.
Metotrexat
În timpul utilizării concomitente de metotrexat în doze mari (de exemplu 300 mg) şi inhibitori ai
pompei de protoni, la unii pacienţi, s-au raportat creşteri ale concentraţiei plasmatice a metotrexatului.
De aceea, în schemele de tratament în care se folosesc doze mari de metotrexat, de exemplu pentru
tratamentul cancerelor sau al psoriazisului, trebuie luată în considerare întreruperea temporară a
administrării de pantoprazol.
Alte studii privind interacţiunile
Pantoprazolul este metabolizat în proporţie mare la nivel hepatic prin intermediul izoenzimelor
citocromului P450.
Studiile de interacţiune cu carbamazepină, cafeină, diazepam, diclofenac, digoxină, alcool etilic,
glibenclamidă, metoprolol, naproxen, nifedipină, fenitoină, piroxicam, teofilină şi un contraceptiv oral
care conţine levonogestrel şi etinilestradiol nu au evidenţiat interacţiuni semnificative clinic.
Cu toate acestea, o interacţiune a pantoprazolului cu alte substanţe care sunt metabolizate de acelaşi
sistem enzimatic nu poate fi exclusă.
Nu au existat interacţiuni în cazul administrării concomitente cu antiacide.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date adecvate provenite din utilizarea pantoprazolului la gravide. Studiile la animale au
evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere. Studiile preclinice nu au evidenţiat afectarea
fertilităţii sau efecte teratogene (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial la om nu este cunoscut. Dicarbocalm
Control nu trebuie administrat în timpul sarcinii.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă pantoprazolul se excretă în laptele uman. Studiile la animale au demonstrat
excreţia pantoprazolului în lapte. Acest medicament nu trebuie utilizat în timpul alăptării.
4
Fertilitatea
În studiile la animale, nu s-a evidenţiat afectarea fertilităţii în urma administrării de pantoprazol (vezi
pct. 5.3).
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pot să apară reacţii adverse precum ameţeli şi tulburări vizuale (vezi pct. 4.8). Dacă apar astfel de
simptome, pacienţii un trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Se anticipează ca la aproximativ 5% dintre pacienţi să apară reacţii adverse la medicament (RAM).
Cel mai frecvent raportate RAM sunt diareea şi cefaleea, ambele apărând la aproximativ 1% dintre
pacienţi.
În tabelul de mai jos sunt enumerate reacţiile adverse raportate la utilizarea de pantoprazol, clasificate
după următoarele categorii de frecvenţă:
Foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100); rare
(≥ 1/10000 şi < 1/1000); foarte rare (< 1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată
din datele disponibile).
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a
gravităţii.
Tabelul 1. Reacţii adverse la pantoprazol raportate în cadrul studiilor clinice şi după punerea pe piaţă a
medicamentului
Frecvenţă
Clasificare
pe aparate,
sisteme şi
organe Mai puţin
frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări
hematologice şi
limfatice Agranulocitoză Trombocitopenie
Leucopenie
Pancitopenie
Tulburări ale
sistemului imunitar Hipersensitibilitate
(incluzând reacţii
anafilactice şi şoc
anafilactic)
Tulburări
metabolice şi de
nutriţie Hiperlipidemie şi
creşteri ale
concentraţiei
lipidelor
(trigliceride,
colesterol);
modificări ale
greutăţii corporale Hiponatremie
Hipomagneziemie
Tulburări psihice Tulburări ale
somnului Depresie (şi toate
agravările) Dezorientare (şi
toate agravările) Halucinaţii
Confuzie (în
special la pacienţii
cu predispoziţie şi
agravarea acestor
simptome în cazul
existenţei
anterioare)
Tulburări ale
sistemului nervos Cefalee
Ameţeli Tulburări ale
simţului gustativ
5
Frecvenţă
Clasificare
pe aparate,
sisteme şi
organe Mai puţin
frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări oculare Tulburări
vizuale/vedere
înceţoşată
Tulburări gastro-
intestinale Diaree
Greaţă/ Vărsături
Distensie
abdominală şi
balonare
Constipaţie
Xerostomie
Durere şi
disconfort
abdominal
Tulburări
hepatobiliare Creşterea
valorilor
enzimelor
hepatice
(transaminaze, γ-
GT) Creşterea valorilor
bilirubinemiei Leziuni
hepatocelulare,
icter, insuficienţă
hepatocelulară
Afecţiuni cutanate
şi ale ţesutului
subcutanat Erupţie cutanată
tranzitorie/
exantem/erupţie
Prurit Urticarie
Angioedem Sindrom Stevens-
Johnson
Sindrom Lyell
Eritem polimorf
Fotosensibilitate
Lupus eritematos
cutanat subacut
(vezi pct. 4.4).
Tulburări musculo-
scheletice şi ale
ţesutului
conjunctiv Artralgie
Mialgie
Tulburări renale şi
ale căilor urinare Nefrită interstiţială
Tulburări ale
aparatului genital şi
ale sânului Ginecomastie
Tulburări generale
şi la nivelul locului
de administrare Astenie,
fatigabilitate şi
stare generală de
rău Creştere a
temperaturii
corporale, edeme
periferice
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată, la:
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
6
4.9 Supradozaj
Nu se cunosc simptome ale supradozajului la om.
Doze de până la 240 mg administrate intravenos în decurs de 2 minute au fost bine tolerate.
Deoarece pantoprazolul se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu este uşor dializabil.
În caz de supradozaj cu semne clinice de intoxicaţie, nu se pot face recomandări terapeutice specifice,
decât tratamentul simptomatic şi de susţinere.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: inhibitori de pompă de protoni, codul ATC: A02BC02.
Mecanism de acţiune
Pantoprazolul este un benzimidazol substituit care inhibă secreţia acidului clorhidric la nivel gastric
prin blocarea specifică a pompelor de protoni de la nivelul celulelor parietale.
Pantoprazolul este convertit la forma sa activă, o sulfonamidă ciclică, în mediul acid al celulelor
parietale, unde inhibă enzima ATP-aza H
+/K+, adică faza finală de producere a acidului clorhidric în
stomac.
Inhibarea este dependentă de doză şi afectează atât secreţia acidă bazală cât, şi secreţia acidă stimulată.
La majoritatea pacienţilor simptomele dispar în decurs de o săptămână. Pantoprazolul reduce
aciditatea la nivelul stomacului şi, astfel, creşte gastrinemia proporţional cu reducerea acidităţii.
Creşterea gastrinemiei este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzimă distal faţă de
receptorul celular, medicamentul poate inhiba secreţia de acid clorhidric independent de stimularea cu
alte substanţe (acetilcolină, histamină, gastrină). Efectul este identic, indiferent dacă medicamentul
este administrat oral sau intravenos.
Valorile gastrinemiei în condiţii de repaus alimentar cresc în timpul utilizării pantoprazolului. În
majoritatea cazurilor, în timpul tratamentului de scurtă durată acestea nu depăşesc limita superioară a
valorilor normale. În timpul tratamentului de lungă durată, valorile gastrinemiei se dublează în
majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, numai în cazuri izolate se produce o creştere excesivă. Ca
urmare, într-un număr mic de cazuri, în timpul tratamentului de lungă durată se observă o creştere
uşoară până la moderată a numărului de celule endocrine specifice (ECL) din stomac (hiperplazie
simplă până la adenomatoidă). Cu toate acestea, conform studiilor efectuate până în prezent, formarea
leziunilor preneoplazice (hiperplazie atipică) sau a tumorilor carcinoide gastrice observate în
experimentele la animale (vezi pct. 5.3) nu a fost observată la om.
Eficacitate clinică
În cadrul unei analize retrospective a 17 studii efectuate la 5960 de pacienţi cu boală de reflux gastro-
esofagian (BRGE), care au fost trataţi cu 20 mg pantoprazol în monoterapie, simptomele asociate cu
refluxul acid, de exemplu pirozis şi regurgitaţie acidă, au fost evaluate utilizând o metodologie
standardizată. Studiile selectate au trebuit să aibe cel puţin o înregistrare a simptomelor de reflux acid
la 2 săptămâni. În aceste studii diagnosticul de BRGE a fost pus pe baza evaluării endoscopice, cu
excepţia unui studiu în care includerea pacienţilor s-a făcut numai pe baza simptomatologiei.
În aceste studii, procentul de pacienţi la care s-a obţinut remiterea completă a pirozisului după 7 zile
de tratament a fost cuprins între 54,0% şi 80,6% în grupul de tratament cu pantoprazol. După 14 zile şi
28 zile, remiterea completă a pirozisului s-a obţinut la 62,9% până la 88,6% şi, respectiv, la 68,1%
până la 92,3% dintre pacienţi.
În ceea ce priveşte remiterea completă a regurgitaţiei acide, rezultatele au fost similare celor obţinute
pentru pirozis. După 7 zile de tratament procentul de pacienţi la care regurgitaţia acidă s-a remis
complet a fost cuprins între 61,5% şi 84,4%, după 14 zile procentul a fost cuprins între 67,7% şi
90,4%, iar după 28 de zile între 75,2% şi 94,5%.
Pantoprazolul s-a dovedit în mod consecvent a fi superior faţă de placebo şi blocantele receptorilor H
2
şi non-inferior faţă de alţi IPP. Ratele de amelioare a simptomelor bolii de reflux acid au fost
independente într-o măsură mare de stadiul iniţial al BRGE.
7
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Parametri farmacocinetici nu variază după administrarea unei doze unice sau după adminstrări
repetate. În intervalul de doze cuprins între 10 şi 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este
liniară atât după administrare orală, cât şi intravenoasă.
Absorbţie
Pantoprazolul se absoarbe complet şi rapid după administrare orală. Biodisponibilitatea absolută a
comprimatului a fost de aproximativ 77%. Concentraţiile plasmatice maxime de aproximativ
1-1,5 micrograme/ml (C
max) se ating în medie la 2,0-2,5 ore (tmax) după administrarea pe cale orală a
unei doze unice de 20 mg şi aceste valori rămân constante după administrări repetate. Consumul
concomitent de alimente nu a influenţat biodisponibilitatea (ASC sau C
max), dar a crescut variabilitatea
timpului de latenţă (t
lag).
Distribuţie
Volumul de distribuţie este aproximativ 0,15 l/kg şi legarea de proteinele plasmatice este de 98%.
Metabolizare
Pantoprazolul este metabolizat aproape exclusiv la nivel hepatic.
Eliminare
Clearance-ul este de aproximativ 0,1 l/kg şi oră, iar timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare
(t
1/2) este de aproximativ 1 oră. Au fost câteva cazuri de subiecţi la care eliminarea a fost întârziată.
Având în vedere legarea specifică a pantoprazolului de pompele de protoni de la nivelul celulelor
parietale, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare nu se corelează cu durata de acţiune mult
mai lungă (inhibarea secreţiei acide).
Excreţia renală reprezintă principala cale de eliminare (aproximativ 80%) a metaboliţilor
pantoprazolului, restul eliminându-se prin materiile fecale. Principalul metabolit atât în plasmă, cât şi
urinar este demetil-pantoprazolul care este conjugat cu gruparea sulfat. Timpul de înjumătăţire
plasmatică a metabolitului pricipal (aproximativ 1,5 ore) nu este mult mai lung comparativ cu cel al
pantoprazolului.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Nu se recomandă reducerea dozei de pantoprazol la pacienţii cu insuficienţă renală (incluzând pacienţi
care efectuează şedinţe de dializă, care îndepărtează doar cantităţi neglijabile de pantoprazol). Ca şi în
cazul subiecţilor adulţi, timpul de înjumătăţire plasmatică al pantoprazolului este scurt. Deşi
principalul metabolit are un timp de înjumătăţire plasmatică mai lung (2-3 ore), eliminarea este totuşi
rapidă şi, astfel, nu se produce acumulare.
Insuficienţă hepatică
După administrarea de pantoprazol la pacienţi cu insuficienţă renală (Clasele A, B şi C conform
clasificării Child-Pugh), valorile timpului de înjumătăţire plasmatică au crescut până la 3-7 ore, iar
valorile ASC au crescut de 3-6 ori, în timp ce C
max a crescut numai de 1,3 ori faţă de subiecţii sănătoşi.
Vârstnici
O uşoară creştere a ASC şi C
max la voluntarii vârstnici comparativ cu cei mai tineri nu a prezentat
importanţă clinică.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
farmacologice privind siguranţa, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În studiile de carcinogenitate la şobolan, cu durata de 2 ani , s-au observat neoplasme neuroendocrine.
În plus, s-au evidenţiat papiloame cu celule scuamoase la nivelul porţiunii care continuă esofagul,
8
lipsită de glande, a stomacului şobolanilor. Mecanismul care determină formarea de tumori carcinoide
gastrice după administrarea benzimidazolilor substituiţi a fost atent investigat şi a dus la concluzia că
este o reacţie secundară la creşterea masivă a gastrinemiei care apare la şobolan în timpul
tratamentului de lungă durată cu doze mari.
În studiile la animale cu durata de 2 ani s-a observat o creştere a numărului de tumori hepatice la
şobolan (numai în cadrul unui studiu la şobolan) şi şoarece femele, observaţie care s-a interpretat ca
fiind cauzată de rata de metabolizare crescută a pantoprazolului la nivelul ficatului şobolanilor.
Într-un studiu cu durata de 2 ani, la un grup de şobolani cărora li s-a administrat cea mai mare doză
(200 mg/kg) s-a observat o creştere uşoară a modificărilor neoplazice la nivelul tiroidei. Apariţia
acestor neoplasme este asociată cu modificările induse de pantoprazol asupra degradării tiroxinei în
ficatul şobolanilor. Având în vedere că doza terapeutică la om este mică, nu se anticipează efecte
nocive asupra tiroidei la om.
În studiile la animale (şobolan) doza de 5 mg/kg a reprezentat doza la care nu s-au observat reacţii
adverse (NOAEL (No Observed Adverse Effect Level)) în ceea ce priveşte embriotoxicitatea. Studiile
nu au evidenţiat afectarea fertilităţii sau efecte teratogene.
Traversarea placentei a fost studiată la şobolan şi s-a observat că aceasta creşte odată cu vârsta
gestaţională. Ca urmare, concentraţia de pantoprazol la fetus este uşor crescută la puţin timp înainte de
naştere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Maltitol (E 965)
Crospovidonă tip B
Carmeloză sodică
Carbonat de sodiu anhidru
Stearat de calciu
Film
Alcool polivinilic
Talc
Dioxid de titan (E 171)
Macrogol 3350
Lecitină din soia
Oxid galben de fer (E 172)
Carbonat de sodiu anhidru
Copolimer acid metacrilic-acrilat de etil (1:1) (dispersia conţine Polisorbat 80 şi laurilsulfat de sodiu)
Trietilcitrat
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
Blistere din OPA-Al-PVC/Al: 4 ani
Flacon din PEÎD: 3 ani
După prima deschidere a flaconului, medicamentul trebuie utilizat în decurs de trei luni.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
9
Blistere din OPA/Al/PVC/Al conţinând 7 sau 14 comprimate gastrorezistente sau flacoane din PEÎD
închise cu capac din PP prevăzut cu desicant, conţinând 7 sau 14 comprimate gastrorezistente.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
ZENTIVA S.A.
B-dul Theodor Pallady nr. 50
Sector 3, Bucureşti
România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
8732/2016/01-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări - Martie 2011
Data reînnoirii – Martie 2016
10. DATA
REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2016
