VENOFUNDIN 6 g/100 ml
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Venofundin 6 g/100 ml soluţie perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1000 ml de soluție perfuzabilă conțin:
Poli(O -2 -hidroxietil) amidon 60,0 g
Clorură de sodiu 9,0 g
- Substituție molară 0,42
- Masa moleculara medie (M
m) 130,000 Da
Electroliți:
Na
+ 154 mmol/l
Cl- 154 mmol/l
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie perfuzabilă.
Solu ţie limpede incoloră, fără particule în suspensie.
Osmolar itate teoretică: 309 mOsm/l
Aciditate titrabilă: ˂ 1, 0 mmol /l
pH: 4,0 – 6,5
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul hipovolemiei determinate de pierderea acută de sânge, atunci când se consideră că
soluţiile cristaloide administra te în monoterapie nu sunt suficiente (vezi pct. 4.2, 4.3 şi 4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Utilizarea Hidroxietil amidon trebuie să se limiteze la faza iniţială a resuscitării volemice, cu o durată
de maximum 24 de ore.
2
Doza zilnică şi viteza de perfuzare depind de cantitatea de sânge pierdut, de menţinerea sau
re stabilirea parametrilor hemodinamici.
Primii 10 -20 ml trebuie perfuzaţi lent şi ţinând pacientul sub supraveghere atentă, astfel încât orice
reacţie anafilactică/ anafilactoidă să poată f i detectată cât mai repede posibil.
Limitările de volum date de gradul de hemodiluție ar trebui să fie respectate, vezi pct 4.4 și 4.8.
Adulți
Doza maximă zilnică
Doza zilnică maximă este de 30 ml/kg (echivalent cu 1,8 g hidroxietil amidon/ kg). Acesta este
echivalentul a 21 00 ml Venofundin pentru un pacient de 70 kg.
Viteza maximă de perfuzare:
Viteza maximă de perfuzare depinde de situaţia clinică. Pacienţilor în şoc acut li se va administra până
la 20 ml/k g pe oră (echivalentul a 0,33 ml/kg pe minut s au 1,2 g de hidroxietil amidon/kg pe oră). În
situaţii cu risc vital, 500 ml pot fi administraţi prin perfuzare sub presiune manuală. Vezi şi pct. 4.2.
Trebuie administrată cea mai mică doză eficace posibilă. Tratamentul trebuie efectuat sub
monitorizare hemodinamică continuă, astfel încât perfuzia să fie oprită imediat ce au fost atinse
valorile adecvate ale parametrilor hemodinamici. Doza zilnică maximă recomandată nu trebuie
depăşită.
Vârstnici
Vezi pct. 4.4.
Copii şi adolescenţi:
Datele privind adm inistrarea la copii sunt limitate, prin urmare, nu este recomandată utilizarea de
medicamente care conţin Hidroxietil amidon la acest grup de pacienţi .
Mod de administrare şi durata terapiei
Pentru uz intravenos.
Dacă administrarea se face prin perfuzare rapidă sub presiune, înainte de perfuzare, din recipientul de
plastic şi din setul de injectare se va scoate aerul în întregime. În caz contrar există, riscul de apariţie a
unei embolii pulmonare gazoase pe durata perfuzăriii.
4.3 Contraindicaţii
- hiperse nsibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1
- sepsis
- arsuri
- insuficienţă renală sau terapie de substitiţie renală
- hemoragie intracraniană sau cerebrală
- pacienţi aflaţi în stare critică (în mod obişnuit, interna ţi în unităţi de terapie intensivă)
- hiperhidratare
- edem pulmonar
- deshidratare
- hiperkaliemie [aplicabil numai medicamentelor care conţin potasiu]
- hipernatremie severă sau hipercloremie severă
- insuficienţă hepatica severă
- insuficienţă cardiacă congest ivă
- coagulopatie severă
- pacienţi cu transplant de organ.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
3
Din cauza riscului de reacţii alergice (anafilactice/anafilactoide), pacientul trebuie monitorizat strict şi
viteza de perfuzare inţială trebuie să fie mică (vezi pct. 4.8.)
Indicaţia de repleţie volemică cu HES trebuie luată în considerare cu atenţie, iar monitorizarea
hemodinamică este necesară pentru controlul volumului şi al dozei. (Vezi şi pct. 4.2)
Pacienţii vârstnici cu hipovolemi e vor fi monitorizaţi cu atenţie şi doza va fi adaptat ă în vederea
evitării afectării funcţiei renale.
Trebuie asigurat un consum adecvat de lichide.
Trebuie, întotdeauna, evitată supraîncărcarea volemică prin supradozaj sau perfuzare prea rapidă.
Doza t rebuie ajustată cu atenţie, în special la pacienţii cu probleme pulmonare şi cardio- circulatorii.
Trebuie monitorizate cu atenţie valorile serice ale electroliţilor, echilibrul hidric şi funcţia renală.
Electroliții și lichidele trebuie să fie substituite în funcție de cerințele individuale .
Medicamentele care conţin hidroxietil amidon sunt contraindicate la pacienţii cu insuficienţă renală
sau terapie de substituţie renală (vezi pct. 4.3). Utilizarea HES trebuie întreruptă la primul semn de
afectare ren ală.
S -a raportat o necesitate crescută pentru terapia de substituţie renală până la 90 de zile după
administrarea HES. Se recomandă monitorizarea funcţiei renale timp de cel puţin 90 de zile.
Trebuie acordată o atenţie specială, atunci când sunt trataţ i pacienţi cu insuficienţă hepatică sau
pacienţi cu coagulopatii.
Hemodiluţia severă determinată de dozele mari de soluţii care conţin HES trebuie, de asemenea,
evitată în cadrul tratamentului pacienţilor hipovolemici.
În cazul administrărilor repetate, parametrii de coagulare a sângelui trebuie monitorizaţi cu atenţie.
Utilizarea medicamentelor care conţin hidroxietil amidon trebuie întreruptă la primul semn de
coagulopatie.
Utilizarea hidroxietil amidon nu este recomandată la pacienţii cărora urmează să li se efectueze
intervenţii chirurgicale pe cord deschis asociate cu bypass cardiopulmonar, din cauza riscului de
sângerare excesivă.
Pentru a asigura determinarea corectă a grupei sanguine, înainte de a administra Venofundin, se va
recolta o probă de sânge.
Datorită posibilităţii apariţiei unor reacţii alergice (anafilactice/anafilactoide), este necesară
monitorizarea corespunzătoare a pacienţilor şi perfuzarea trebuie să se facă la o viteză mică (vezi pct.
4.8).
Chirurgie și traume :
Există o lipsă de date solide privind siguranța pe termen lung la pacienții care au suferit proceduri
chirurgicale și la pacienții cu traumatisme. Beneficiul așteptat al tratamentului trebuie evaluat cu
atenție în raport cu siguranța pe termen lung . Trebuie luate în con siderare alte opțiuni de tratament
disponibile .
Copii și adolescenți :
Datele sunt limitate la copii , prin urmare, se recomandă să nu se utilizeze produse care conţin
hidroxietil amidon din această populație .
(vezi pct 4.2)
Influenţa asupra testelor de l aborator
4
În urma administrării soluţiilor de hidroxietil amidon, se pot observa concentraţii serice crescute ale
alfa -amilazei, dar acest lucru nu trebuie să conducă la diagnosticarea unei disfuncţii pancreatice (vezi
pct. 4.8).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
A minoglicozidele
Efectele adverse ale aminoglicozidelor asupra rinichilor pot creşte în combinație cu soluţiile
perfuzabile care conţin hidroxietil amidon . Prin urmare , administrarea pe termen lung a ambelor
medic amente împreună trebuie evitată.
Medicamentele care provoacă retenție de sodiu
Trebuie acordată atenţie la administrarea concomitentă de medicamente care pot determina retenție de
sodiu .
4.6 Sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date adecvate privind ut ilizarea Venofundin la gravide .
Venofundin nu a fost testat în studii toxicologice de reproducere pe animale, dar studii asupra unor
produse similare au indicat sângerare vaginală, efecte embriotoxice şi teratogenice în urma
tratamentelor repetate efectuat e asupra animalelor de laborator (vezi pct. 5.3).
Reacţiile anafilactice după administrarea hidroxietil amidon la femeil e însărcinate pot avea efecte
dăunătoare asupra fătului. Venofundin va fi folosit de femeile însărcinate doar dacă beneficiile
preconiz ate depăşesc riscul potenţial pentru făt; acest lucru va fi avut în vedere în special când se
planifică administrarea de Venofundin în primele trei luni de sarcină.
O atenție specială trebuie acordată pentru a evita supradozajul care duce la hipervolemie cu
hemodiluție patologică consecutivă și hipoxie fetală (vezi pct 5.3).
Alăptarea
Deoarece nu se cunoaşte dacă amidonul modificat din compoziţia Venofundin este excretat în lapte.
Poate fi luată în considerare întreruperea temporară a alăptatului.
Fert ilitatea
Nu sunt date disponibile.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu este cazul .
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse posibile sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, utilizând următorii termeni:
Foarte frecvente: afectează mai mult de 1 din 10 pacienţi trataţi
Frecvente: afectează între 1 şi 10 din 100 pacienţi trataţi
Mai puţin frecvente: afectează între 1 şi 10 din 1000 pacienţi trataţi
Rare: afectează între 1 şi 10 din 10000 pacienţi trataţi
Foarte rare: afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi trataţi
Cu frecvenţă necunoscută: care nu poate fi estimată din datele disponibile
Reacţiile adverse cel mai frecvent raportate sunt legate direct de efectele terapeutice ale soluţiilor de
amidon şi dozei administrate, adică hemodiluţia ce rezultă din mărirea spaţiului intravascular fără
administrare simultană de componente ale sângelui. Poate apare şi scăderea factorilor de coagulare
5
prin hemodiluţie. Reacții anafilactice/ anafilactoide grave au fost raportate și pot necesita măsuri
imediate (vă rugăm să consultați, de asemenea, secțiunea " reacții anafilactice / anafilactoide" de mai
jos ).
Reacţiile de hipersensibilitate, care sunt foarte rare nu depind de doză.
Tulburări hematologice şi limfatice
Foa rte frecvente: concentraţii reduse de hematocrit şi de proteină plasmatică ca rezultat al
hemodiluţiei.
Frecvente (dependente de doză): doze ridicate de hiroxietil amidon duc la diminuarea concentraţiei
factorilor de coagulare şi astfel se pot determina modificări ale coagulării sângelui. Timpul de
sângerare şi aPPT pot fi crescute, iar concentraţia complexului FVII/vWF pot fi reduse în urma
adminstrării unor doze mari(vezi pct. 4.4)
Tulburări hepatobiliare
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile) - afectare hepatică.
Tulburări ale sistemului imunitar
Rare: reacţii anafilactice de diferite intensităţi. Pentru detalii vezi "Reacţii anafilactice //anafilactoide "
de mai jos.
Tulburări renale şi ale tractului urinar
Cu frecve nţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile) - afectare renală.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Mai puţi n frecvente : când se ajunge la doze mari cumulate, determi nă de obicei prurit, care răspunde
foarte rar la terapie. Acest prurit poatea apare la câteva săptămâni de la întreruperea perfuziilor cu
amidon şi pot persita timp de câteva luni. Frecvenţa de apariţiei a acestei reacții adverse nu a fost
studiată adecvat pentru Venofundin.
Investigaţii diagnostice
Foarte frecvente : perfuziile cu hidroxietil ami don duc la concentraţii serice mari de α-amilază. Acest
efect este rez ultatul formării unui complex de hidoxietila milază cu eliminare renală şi extrarenală
întârziată. Nu trebuie interpretat eronat ca o afect are a pancreasului.
Reacţii anafilactice /anafilactoide
Pot apare reacţii anafilactice de intesităţi diferite în urma administrării hidoxietil amidonului. D in aces
motiv, toţi pacienţii că rora li se administrează perfuzii cu amidon trebuie supravegheaţi cu atenţie în ce
priveste reacţiile anafilactice. În cazul unei reacţii anafilactice, administrarea de perfuzii trebuie oprită
imediat şi este necesară instituirea tratamentului de urgenţă obişnuit.
Nu există teste de identificare a pacienţilor la care este posibilă apariţia şocului anafilactic, și nici
rezultatul şi severitatea unei asemenea reacţii pentru un anumit pacient nu poate fi prevăzută.
Utilizarea profilactică de corticosteroizi nu s -a dovedit eficientă.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
R aportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Cel mai mare risc asociat unei supradoze acute este hipervolemia. În acest caz, perfuzia trebuie oprită
imediat, iar administrarea de diuretice trebuie avută în vedere.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
6
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grup farmacoterapeutic: s ubstituenţi ai sângelui şi fracţiuni de proteină plasmatică, codul ATC:
B05A A07.
Venofundin este un substituent al volumului de plasmă coloidală şi conţine 6% hidroxietil amidon
(HES) în soluţie salină normală (clorură de sodiu 9 mg/ml). Greutatea molecul ară medie este 130,000
Dalton i, iar substituţia molară este 0.42.
Venofundin este izooncotic, adică creşterea volumului de plasmă intravasculară este echivalentă cu
volumul perfuzat.
Durata efectelor volumului depinde în primul rând de substituţia molară şi mai puţin de greutatea
moleculară medie. Hidroliza intravasculară de polimeri hidroxietil amidon duce la emiterea continuă
de molecule mai mici care sunt de asemenea active oncotic înainte de a fi eliminate prin rinichi.
Venofundin poate reduce hematoc ritul şi vâscozitatea plasmei.
În urma administrării izovolemice, efectul de creştere a volumului este păstrat timp de cel puţin 4-9
ore.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Hidroxietil amidon este un amestec molecular cu diferite grade de substituţie şi greutate moleculară.
Eliminarea depinde de greutatea moleculară şi gradul de substituţie. Moleculele mai mici decât pragul
renal sunt eliminate prin filtrare glomerulară. Molecule mai mari sunt descompuse de α -amilază şi sunt
apoi eliminate renal. Rata descompunerii se reduce cu gradul crescut de substituţie. Aproximativ 50%
dintr -o doză perfuzată este excretată în urină în termen de 24 de ore.
În urma unei perfuzii unice de 1000 ml Venofundin, clearence -ul plasmatic este de 19 ml/min şi AUC
este 58 mgxh/ml , iar durata medie de viaţă este de aproximativ 12 ore.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Venofundin nu a fost testat în studii toxicologice pe animale. Studiile de toxicologie de tratament
hipervolemic repetat cu produse HES similare au indicat sângerare şi histiocitoză masivă (acumulare
de histiocite spumante/macr ofage) în numeroase organe, împreună cu o greutate crescută a ficatului,
rinichilor şi splinei. S -au raportat depozite grăsoase şi i vacuolizarea organelor, împreună cu nivele
serice crescute de ASAT şi ALAT. S -a sugerat că o parte din efectele descrise se datorează
hemodiluţiei, supraîncărcării circulaţiei, ş i ingestiei şi acumulării de amidon în celule fagocitare.
S -a raportat că produsele HES similare în testele standard sunt negenotoxice.
St udiile privind toxicitatea reproductivă a produselor HES au indicat sângerare vaginală, efecte
embriofetotoxice şi teratogenice în urma administrării repetate la animalele de laborator. Aceste efecte
pot fi legate de hemodiluţie, ce duce la hipoxie fetală şi la hipervolemie.
Sângerarea poate fi corelată parţial şi cu efecte directe ale HES asupra coagulării sângelui.
Trebuie evitată întotdeauna hemodiluţia din supraîncărcarea de volum atunci când se tratează pacienţi
hipovolemici.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUT ICE
6.1 Lista excipienţilor
A pă pentru preparate injectabile.
6.2 Incompatibilităţi
În lipsa testelor de compatibilitate, Venofundin nu trebuie amestecat cu alte medicamente.
7
6.3 Perioada de valabilitate
Flacoane Ecoflac Plus a 500 ml -3 ani.
Pungi Ec obag a 250 ml şi 500 ml -2 ani
Produsul trebuie folosit imediat, după prima deschidere.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A nu se congela.
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 10 flacoane din PE tip Ecoflac a câte 500 ml soluţie perfuzabilă.
Cutie cu 20 pungi din folie Nexcel Pharmaceutical M312 tip Ecobag a câte 250 ml soluţie perfuzabilă.
Cutie cu 20 pungi din folie Nexcel Pharmaceutical M312 tip Ecobag a câte 500 ml soluţie perf uzabilă
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
De unică folosinţă.
Folosiţi imediat după prima deschidere şi orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat
în conformitate cu reglementări le locale.
Folosiţi doar soluţie clară, liberă de particule, din recipiente intacte.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
B. Braun Melsungen AG
Carl -Braun -Strasse 1
34212 Melsungen, Germany
8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7933/2 006/01- 02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Aut orizare/Reînnoirea autorizaţiei - Decembrie 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Venofundin 6 g/100 ml soluţie perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1000 ml de soluție perfuzabilă conțin:
Poli(O -2 -hidroxietil) amidon 60,0 g
Clorură de sodiu 9,0 g
- Substituție molară 0,42
- Masa moleculara medie (M
m) 130,000 Da
Electroliți:
Na
+ 154 mmol/l
Cl- 154 mmol/l
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie perfuzabilă.
Solu ţie limpede incoloră, fără particule în suspensie.
Osmolar itate teoretică: 309 mOsm/l
Aciditate titrabilă: ˂ 1, 0 mmol /l
pH: 4,0 – 6,5
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul hipovolemiei determinate de pierderea acută de sânge, atunci când se consideră că
soluţiile cristaloide administra te în monoterapie nu sunt suficiente (vezi pct. 4.2, 4.3 şi 4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Utilizarea Hidroxietil amidon trebuie să se limiteze la faza iniţială a resuscitării volemice, cu o durată
de maximum 24 de ore.
2
Doza zilnică şi viteza de perfuzare depind de cantitatea de sânge pierdut, de menţinerea sau
re stabilirea parametrilor hemodinamici.
Primii 10 -20 ml trebuie perfuzaţi lent şi ţinând pacientul sub supraveghere atentă, astfel încât orice
reacţie anafilactică/ anafilactoidă să poată f i detectată cât mai repede posibil.
Limitările de volum date de gradul de hemodiluție ar trebui să fie respectate, vezi pct 4.4 și 4.8.
Adulți
Doza maximă zilnică
Doza zilnică maximă este de 30 ml/kg (echivalent cu 1,8 g hidroxietil amidon/ kg). Acesta este
echivalentul a 21 00 ml Venofundin pentru un pacient de 70 kg.
Viteza maximă de perfuzare:
Viteza maximă de perfuzare depinde de situaţia clinică. Pacienţilor în şoc acut li se va administra până
la 20 ml/k g pe oră (echivalentul a 0,33 ml/kg pe minut s au 1,2 g de hidroxietil amidon/kg pe oră). În
situaţii cu risc vital, 500 ml pot fi administraţi prin perfuzare sub presiune manuală. Vezi şi pct. 4.2.
Trebuie administrată cea mai mică doză eficace posibilă. Tratamentul trebuie efectuat sub
monitorizare hemodinamică continuă, astfel încât perfuzia să fie oprită imediat ce au fost atinse
valorile adecvate ale parametrilor hemodinamici. Doza zilnică maximă recomandată nu trebuie
depăşită.
Vârstnici
Vezi pct. 4.4.
Copii şi adolescenţi:
Datele privind adm inistrarea la copii sunt limitate, prin urmare, nu este recomandată utilizarea de
medicamente care conţin Hidroxietil amidon la acest grup de pacienţi .
Mod de administrare şi durata terapiei
Pentru uz intravenos.
Dacă administrarea se face prin perfuzare rapidă sub presiune, înainte de perfuzare, din recipientul de
plastic şi din setul de injectare se va scoate aerul în întregime. În caz contrar există, riscul de apariţie a
unei embolii pulmonare gazoase pe durata perfuzăriii.
4.3 Contraindicaţii
- hiperse nsibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1
- sepsis
- arsuri
- insuficienţă renală sau terapie de substitiţie renală
- hemoragie intracraniană sau cerebrală
- pacienţi aflaţi în stare critică (în mod obişnuit, interna ţi în unităţi de terapie intensivă)
- hiperhidratare
- edem pulmonar
- deshidratare
- hiperkaliemie [aplicabil numai medicamentelor care conţin potasiu]
- hipernatremie severă sau hipercloremie severă
- insuficienţă hepatica severă
- insuficienţă cardiacă congest ivă
- coagulopatie severă
- pacienţi cu transplant de organ.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
3
Din cauza riscului de reacţii alergice (anafilactice/anafilactoide), pacientul trebuie monitorizat strict şi
viteza de perfuzare inţială trebuie să fie mică (vezi pct. 4.8.)
Indicaţia de repleţie volemică cu HES trebuie luată în considerare cu atenţie, iar monitorizarea
hemodinamică este necesară pentru controlul volumului şi al dozei. (Vezi şi pct. 4.2)
Pacienţii vârstnici cu hipovolemi e vor fi monitorizaţi cu atenţie şi doza va fi adaptat ă în vederea
evitării afectării funcţiei renale.
Trebuie asigurat un consum adecvat de lichide.
Trebuie, întotdeauna, evitată supraîncărcarea volemică prin supradozaj sau perfuzare prea rapidă.
Doza t rebuie ajustată cu atenţie, în special la pacienţii cu probleme pulmonare şi cardio- circulatorii.
Trebuie monitorizate cu atenţie valorile serice ale electroliţilor, echilibrul hidric şi funcţia renală.
Electroliții și lichidele trebuie să fie substituite în funcție de cerințele individuale .
Medicamentele care conţin hidroxietil amidon sunt contraindicate la pacienţii cu insuficienţă renală
sau terapie de substituţie renală (vezi pct. 4.3). Utilizarea HES trebuie întreruptă la primul semn de
afectare ren ală.
S -a raportat o necesitate crescută pentru terapia de substituţie renală până la 90 de zile după
administrarea HES. Se recomandă monitorizarea funcţiei renale timp de cel puţin 90 de zile.
Trebuie acordată o atenţie specială, atunci când sunt trataţ i pacienţi cu insuficienţă hepatică sau
pacienţi cu coagulopatii.
Hemodiluţia severă determinată de dozele mari de soluţii care conţin HES trebuie, de asemenea,
evitată în cadrul tratamentului pacienţilor hipovolemici.
În cazul administrărilor repetate, parametrii de coagulare a sângelui trebuie monitorizaţi cu atenţie.
Utilizarea medicamentelor care conţin hidroxietil amidon trebuie întreruptă la primul semn de
coagulopatie.
Utilizarea hidroxietil amidon nu este recomandată la pacienţii cărora urmează să li se efectueze
intervenţii chirurgicale pe cord deschis asociate cu bypass cardiopulmonar, din cauza riscului de
sângerare excesivă.
Pentru a asigura determinarea corectă a grupei sanguine, înainte de a administra Venofundin, se va
recolta o probă de sânge.
Datorită posibilităţii apariţiei unor reacţii alergice (anafilactice/anafilactoide), este necesară
monitorizarea corespunzătoare a pacienţilor şi perfuzarea trebuie să se facă la o viteză mică (vezi pct.
4.8).
Chirurgie și traume :
Există o lipsă de date solide privind siguranța pe termen lung la pacienții care au suferit proceduri
chirurgicale și la pacienții cu traumatisme. Beneficiul așteptat al tratamentului trebuie evaluat cu
atenție în raport cu siguranța pe termen lung . Trebuie luate în con siderare alte opțiuni de tratament
disponibile .
Copii și adolescenți :
Datele sunt limitate la copii , prin urmare, se recomandă să nu se utilizeze produse care conţin
hidroxietil amidon din această populație .
(vezi pct 4.2)
Influenţa asupra testelor de l aborator
4
În urma administrării soluţiilor de hidroxietil amidon, se pot observa concentraţii serice crescute ale
alfa -amilazei, dar acest lucru nu trebuie să conducă la diagnosticarea unei disfuncţii pancreatice (vezi
pct. 4.8).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
A minoglicozidele
Efectele adverse ale aminoglicozidelor asupra rinichilor pot creşte în combinație cu soluţiile
perfuzabile care conţin hidroxietil amidon . Prin urmare , administrarea pe termen lung a ambelor
medic amente împreună trebuie evitată.
Medicamentele care provoacă retenție de sodiu
Trebuie acordată atenţie la administrarea concomitentă de medicamente care pot determina retenție de
sodiu .
4.6 Sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date adecvate privind ut ilizarea Venofundin la gravide .
Venofundin nu a fost testat în studii toxicologice de reproducere pe animale, dar studii asupra unor
produse similare au indicat sângerare vaginală, efecte embriotoxice şi teratogenice în urma
tratamentelor repetate efectuat e asupra animalelor de laborator (vezi pct. 5.3).
Reacţiile anafilactice după administrarea hidroxietil amidon la femeil e însărcinate pot avea efecte
dăunătoare asupra fătului. Venofundin va fi folosit de femeile însărcinate doar dacă beneficiile
preconiz ate depăşesc riscul potenţial pentru făt; acest lucru va fi avut în vedere în special când se
planifică administrarea de Venofundin în primele trei luni de sarcină.
O atenție specială trebuie acordată pentru a evita supradozajul care duce la hipervolemie cu
hemodiluție patologică consecutivă și hipoxie fetală (vezi pct 5.3).
Alăptarea
Deoarece nu se cunoaşte dacă amidonul modificat din compoziţia Venofundin este excretat în lapte.
Poate fi luată în considerare întreruperea temporară a alăptatului.
Fert ilitatea
Nu sunt date disponibile.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu este cazul .
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse posibile sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, utilizând următorii termeni:
Foarte frecvente: afectează mai mult de 1 din 10 pacienţi trataţi
Frecvente: afectează între 1 şi 10 din 100 pacienţi trataţi
Mai puţin frecvente: afectează între 1 şi 10 din 1000 pacienţi trataţi
Rare: afectează între 1 şi 10 din 10000 pacienţi trataţi
Foarte rare: afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi trataţi
Cu frecvenţă necunoscută: care nu poate fi estimată din datele disponibile
Reacţiile adverse cel mai frecvent raportate sunt legate direct de efectele terapeutice ale soluţiilor de
amidon şi dozei administrate, adică hemodiluţia ce rezultă din mărirea spaţiului intravascular fără
administrare simultană de componente ale sângelui. Poate apare şi scăderea factorilor de coagulare
5
prin hemodiluţie. Reacții anafilactice/ anafilactoide grave au fost raportate și pot necesita măsuri
imediate (vă rugăm să consultați, de asemenea, secțiunea " reacții anafilactice / anafilactoide" de mai
jos ).
Reacţiile de hipersensibilitate, care sunt foarte rare nu depind de doză.
Tulburări hematologice şi limfatice
Foa rte frecvente: concentraţii reduse de hematocrit şi de proteină plasmatică ca rezultat al
hemodiluţiei.
Frecvente (dependente de doză): doze ridicate de hiroxietil amidon duc la diminuarea concentraţiei
factorilor de coagulare şi astfel se pot determina modificări ale coagulării sângelui. Timpul de
sângerare şi aPPT pot fi crescute, iar concentraţia complexului FVII/vWF pot fi reduse în urma
adminstrării unor doze mari(vezi pct. 4.4)
Tulburări hepatobiliare
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile) - afectare hepatică.
Tulburări ale sistemului imunitar
Rare: reacţii anafilactice de diferite intensităţi. Pentru detalii vezi "Reacţii anafilactice //anafilactoide "
de mai jos.
Tulburări renale şi ale tractului urinar
Cu frecve nţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile) - afectare renală.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Mai puţi n frecvente : când se ajunge la doze mari cumulate, determi nă de obicei prurit, care răspunde
foarte rar la terapie. Acest prurit poatea apare la câteva săptămâni de la întreruperea perfuziilor cu
amidon şi pot persita timp de câteva luni. Frecvenţa de apariţiei a acestei reacții adverse nu a fost
studiată adecvat pentru Venofundin.
Investigaţii diagnostice
Foarte frecvente : perfuziile cu hidroxietil ami don duc la concentraţii serice mari de α-amilază. Acest
efect este rez ultatul formării unui complex de hidoxietila milază cu eliminare renală şi extrarenală
întârziată. Nu trebuie interpretat eronat ca o afect are a pancreasului.
Reacţii anafilactice /anafilactoide
Pot apare reacţii anafilactice de intesităţi diferite în urma administrării hidoxietil amidonului. D in aces
motiv, toţi pacienţii că rora li se administrează perfuzii cu amidon trebuie supravegheaţi cu atenţie în ce
priveste reacţiile anafilactice. În cazul unei reacţii anafilactice, administrarea de perfuzii trebuie oprită
imediat şi este necesară instituirea tratamentului de urgenţă obişnuit.
Nu există teste de identificare a pacienţilor la care este posibilă apariţia şocului anafilactic, și nici
rezultatul şi severitatea unei asemenea reacţii pentru un anumit pacient nu poate fi prevăzută.
Utilizarea profilactică de corticosteroizi nu s -a dovedit eficientă.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
R aportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Cel mai mare risc asociat unei supradoze acute este hipervolemia. În acest caz, perfuzia trebuie oprită
imediat, iar administrarea de diuretice trebuie avută în vedere.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
6
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grup farmacoterapeutic: s ubstituenţi ai sângelui şi fracţiuni de proteină plasmatică, codul ATC:
B05A A07.
Venofundin este un substituent al volumului de plasmă coloidală şi conţine 6% hidroxietil amidon
(HES) în soluţie salină normală (clorură de sodiu 9 mg/ml). Greutatea molecul ară medie este 130,000
Dalton i, iar substituţia molară este 0.42.
Venofundin este izooncotic, adică creşterea volumului de plasmă intravasculară este echivalentă cu
volumul perfuzat.
Durata efectelor volumului depinde în primul rând de substituţia molară şi mai puţin de greutatea
moleculară medie. Hidroliza intravasculară de polimeri hidroxietil amidon duce la emiterea continuă
de molecule mai mici care sunt de asemenea active oncotic înainte de a fi eliminate prin rinichi.
Venofundin poate reduce hematoc ritul şi vâscozitatea plasmei.
În urma administrării izovolemice, efectul de creştere a volumului este păstrat timp de cel puţin 4-9
ore.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Hidroxietil amidon este un amestec molecular cu diferite grade de substituţie şi greutate moleculară.
Eliminarea depinde de greutatea moleculară şi gradul de substituţie. Moleculele mai mici decât pragul
renal sunt eliminate prin filtrare glomerulară. Molecule mai mari sunt descompuse de α -amilază şi sunt
apoi eliminate renal. Rata descompunerii se reduce cu gradul crescut de substituţie. Aproximativ 50%
dintr -o doză perfuzată este excretată în urină în termen de 24 de ore.
În urma unei perfuzii unice de 1000 ml Venofundin, clearence -ul plasmatic este de 19 ml/min şi AUC
este 58 mgxh/ml , iar durata medie de viaţă este de aproximativ 12 ore.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Venofundin nu a fost testat în studii toxicologice pe animale. Studiile de toxicologie de tratament
hipervolemic repetat cu produse HES similare au indicat sângerare şi histiocitoză masivă (acumulare
de histiocite spumante/macr ofage) în numeroase organe, împreună cu o greutate crescută a ficatului,
rinichilor şi splinei. S -au raportat depozite grăsoase şi i vacuolizarea organelor, împreună cu nivele
serice crescute de ASAT şi ALAT. S -a sugerat că o parte din efectele descrise se datorează
hemodiluţiei, supraîncărcării circulaţiei, ş i ingestiei şi acumulării de amidon în celule fagocitare.
S -a raportat că produsele HES similare în testele standard sunt negenotoxice.
St udiile privind toxicitatea reproductivă a produselor HES au indicat sângerare vaginală, efecte
embriofetotoxice şi teratogenice în urma administrării repetate la animalele de laborator. Aceste efecte
pot fi legate de hemodiluţie, ce duce la hipoxie fetală şi la hipervolemie.
Sângerarea poate fi corelată parţial şi cu efecte directe ale HES asupra coagulării sângelui.
Trebuie evitată întotdeauna hemodiluţia din supraîncărcarea de volum atunci când se tratează pacienţi
hipovolemici.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUT ICE
6.1 Lista excipienţilor
A pă pentru preparate injectabile.
6.2 Incompatibilităţi
În lipsa testelor de compatibilitate, Venofundin nu trebuie amestecat cu alte medicamente.
7
6.3 Perioada de valabilitate
Flacoane Ecoflac Plus a 500 ml -3 ani.
Pungi Ec obag a 250 ml şi 500 ml -2 ani
Produsul trebuie folosit imediat, după prima deschidere.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A nu se congela.
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 10 flacoane din PE tip Ecoflac a câte 500 ml soluţie perfuzabilă.
Cutie cu 20 pungi din folie Nexcel Pharmaceutical M312 tip Ecobag a câte 250 ml soluţie perfuzabilă.
Cutie cu 20 pungi din folie Nexcel Pharmaceutical M312 tip Ecobag a câte 500 ml soluţie perf uzabilă
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
De unică folosinţă.
Folosiţi imediat după prima deschidere şi orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat
în conformitate cu reglementări le locale.
Folosiţi doar soluţie clară, liberă de particule, din recipiente intacte.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
B. Braun Melsungen AG
Carl -Braun -Strasse 1
34212 Melsungen, Germany
8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7933/2 006/01- 02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Aut orizare/Reînnoirea autorizaţiei - Decembrie 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2015
