PACID 20 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Pacid 20 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 20 mg (echivalent cu pantoprazol sodic
sesquihidrat 22,56 mg).
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent.
Comprimate gastrorezistente ovale, biconvexe, de culoare galbenă, inscripţionate cu “II” pe una din feţe
cu cerneală neagră.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Pacid este indicat pentru tratamentul pe termen scurt al simptomelor bolii de reflux (de exemplu pirozis,
regurgitare acidă) la adulţi.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza recomandată este de 20 mg pantoprazol (un comprimat) pe zi.
Poate fi necesară administrarea de comprimate timp de 2-3 zile consecutiv pentru a se obţine
ameliorarea simptomelor. După ameliorarea completă a simptomelor, tratamentul trebuie întrerupt.
Tratamentul nu trebuie să depăşească 4 săptămâni fără recomandarea unui medic.
Dacă nu se obţine ameliorarea simptomelor în 2 săptămâni de tratament continuu, pacientul trebuie
instruit să se adreseze unui medic.
Grupuri speciale de pacienţi
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici sau la cei cu afectare a funcţiei renale sau hepatice.
2
Utilizare la copii şi adolescenţi
Pacid nu este recomandat pentru copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, ca urmare a datelor insuficiente
privind siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
Comprimatele gastrorezistente de Pacid 20 mg nu trebuie mestecate sau zdrobite ci trebuie înghiţite întregi
cu lichid, înainte de masă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la pantoprazol, sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Administrarea concomitentă cu atazanavir (vezi pct. 4.5).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pacienţii trebuie instruiţi să se adreseze unui medic dacă:
• Prezintă scădere neintenţionată în greutate, anemie, sângerare gastro-intestinală, disfagie, vărsături
persistente sau cu sânge, deoarece medicamentul poate estompa simptomele şi întârzia diagnosticarea unei
afecţiuni severe. În aceste cazuri, trebuie exclusă existenţa unei afecţiuni maligne.
• Au avut ulcer gastric sau au suferit o intervenţie chirurgicală gastro-intestinală.
• Se află sub tratament simptomatic continuu al indigestiei sau pirozisului de cel puţin 4 săptămâni.
• Prezintă icter, insuficienţă hepatică sau afecţiuni hepatice.
• Prezintă orice afecţiune gravă care le afectează starea generală de sănătate.
• Au vârsta peste 55 de ani şi prezintă simptome noi sau modificate recent.
Pacienţii cu simptome de indigestie sau pirozis recurente pe termen lung trebuie să se prezinte la
medic pentru consultaţii la intervale regulate. În mod special, pacienţii cu vârsta peste 55 de ani care
iau zilnic orice fel de tratament fără prescripţie pentru indigestie sau pirozis trebuie să informeze
farmacistul sau medicul.
Pacienţii nu trebuie să utilizeze concomitent un alt inhibitor al pompei protonice sau antagonist al
receptorilor H
2.
Pacienţii trebuie să se adreseze medicului înainte de administrarea acestui medicament dacă urmează
să fie supuşi unei endoscopii sau unui test respirator cu uree.
Pacienţii trebuie consiliaţi în privinţa faptului că aceste comprimate nu asigură ameliorare imediată.
Aceştia pot începe să prezinte o ameliorare a simptomelor după aproximativ o zi de tratament cu
pantoprazol, însă pentru controlul complet al pirozisului, poate fi necesară administrarea timp de 7 zile
u prevenţie.
Infecţii gastrointestinale bacteriene
Aciditatea gastrică redusă, indiferent de etiologie – inclusiv datorită inhibitorilor pompei protonice (IPP) –
creşte numărul de bacterii gastrice prezente în mod normal în tractul gastro-intestinal. Tratamentul cu
medicamente care reduc aciditatea conduce la un risc uşor crescut de infecţii gastro-intestinale, cum sunt
cele cu Salmonella, Campylobacter sau C. difficile.
3
4.5 Interacţiunea cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Pacid 20 mg poate reduce absorbţia substanţelor active a căror biodisponibilitate este dependentă de pH
(de exemplu, ketoconazol).
S-a demonstrat că prin administrarea concomitentă de atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg cu omeprazol
(40 mg o dată pe zi) sau atazanavir 400 mg cu lansoprazol (60 mg doză unică) la voluntari sănătoşi s-a
obţinut o reducere substanţială a biodisponibilităţii atazanavirului. Absorbţia atazanavirului este pH-
dependentă. În consecinţă, pantoprazolul nu trebuie administrat concomitent cu atazanavir (vezi pct. 4.3).
Deşi în studiile clinice de farmacocinetică nu au fost observate interacţiuni în timpul administrării
concomitente de fenprocumonă sau warfarină, au fost raportat câteva cazuri izolate de modificări ale
Raportului Internaţional Normalizat (INR) în timpul tratamentului concomitent în perioada după punerea
cumarinice (de exemplu fenprocumonă sau
warfarină), se recomandă monitorizarea timpului de protrombină/INR-ului după iniţierea, terminarea sau
în timpul utilizării neregulate de pantoprazol.
Utilizarea concomitentă a metotrexatului în doze mari (de exemplu 300 mg) şi a inhibitorilor de pompă de
protoni a dus la creşterea nivelului de metotrexat la anumiţi pacienţi. De aceea trebuie să se ia în
considerare o întrerupere temporară a utilizării de pantoprazol în schemele de tratament în care sunt
utilizate doze mari de metotrexat, de exemplu cancer şi psoriazis.
Pantoprazolul este metabolizat în ficat prin intermediul sistemului enzimatic al citocromului P450.
Studiile cu privire la interacţiune cu carbamazepină, cafeină, diazepam, diclofenac, digoxină, etanol,
glibenclamidă, metoprolol, naproxen, nifedipină, fenitoină, piroxicam, teofilină şi contraceptive orale
conţinând levonorgestrel şi etinilestradiol nu au relevat existenţa unor interacţiuni semnificative clinic.
Totuşi, nu poate fi exclusă o interacţiune a pantoprazolului cu alte substanţe care sunt metabolizate de
acelaşi sistem enzimatic.
Nu au existat interacţiuni cu antiacide administrate concomitent.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date adecvate privind utilizarea pantoprazolului la femeile gravide. Studiile la animale au
evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere. Studiile preclinice nu au indicat dovezi de
afectare a fertilităţii sau efecte teratogene (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om este necunoscut.
Pantoprazolul nu trebuie utilizat în timpul sarcinii.
Alăptarea
. Studiile la animale au arătat excreţia
pantoprazolului în lapte. Acest medicament nu trebuie utilizat în timpul alăptării.
Fertilitatea
În urma studiilor efectuate la animale nu a existat nicio evidență a afectării fertilităţii după administrarea
de pantoprazol (vezi pct. 5.3).
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
4
Pacid nu are nici o influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a
folosi utilaje.
Totuşi, pot să apară reacţii adverse la medicament cum sunt ameţeală şi tulburări de vedere (vezi pct. 4.8).
Dacă sunt afectaţi, pacienţii nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Este posibil ca aproximativ 5% dintre pacienţi să manifeste reacţii adverse la medicament.
Reacţiile adverse cel mai frecvent raportate sunt diareea şi cefaleea, ambele apărând la aproximativ 1%
dintre pacienţi.
Lista tabelară a reacţiilor adverse
Pentru pantoprazol au fost raportate următoarele reacţii adverse.
În tabelul următor, reacţiile adverse sunt împărţite conform clasificării MedDRA în funcţie de
frecvenţă:
Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare
(≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din
datele disponibile).
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a
gravităţii.
Tabelul 1. Reacţii adverse la pantoprazol în studiile clinice şi în experienţa după punerea pe piaţă
Frecvenţă
Aparate, sisteme şi
organe Mai puţin
frecvente
Rare
Foarte rare
Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări hematologice
şi limfatice Agranulocitoză Trombocitopenie,
Leucopenie,
Pancitopenie
Tulburări ale sistemului
imunitar Hipersensibilitate
(inclusiv reacţii
anafilactice şi şoc
anafilactic)
Tulburări
metabolice şi de nutriţie Hiperlipidemii şi
creşteri ale
valorilor serice
ale lipidelor
(trigliceride,
colesterol);
modificări în
greutate Hiponatremie;
Hipomagneziemie
Tulburări psihice Tulburări de
somn Depresie (şi toate
agravările) Dezorientare (şi
toate agravările) Halucinaţii;
confuzie (în special
la pacienţii
predispuşi, precum
şi agravarea
acestor simptome
5
dacă sunt
preexistente)
Tulburări ale sistemului
nervos Cefalee;
ameţeală Modificări ale
gustului
Tulburări oculare Tulburări de
vedere/vedere
înceţoşată
Tulburări
gastrointestinale Diaree;
Greaţă/vărsă
turi;
distensie
abdominală
şi
balonare;
constipaţie,
xerostomie;
durere şi
disconfort
abdominal Xerostomie
Tulburări
hepatobiliare Valori serice
crescute ale
enzimelor
hepatice
(transamina
ze, γ-GT) Valori serice
crescute ale
bilirubinei Leziuni
hepatocelulare;
icter;
insuficienţă
hepatocelulară
Afecţiuni cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat Erupţie
cutanată
tranzitorie,
exantem/
erupţie;
prurit Urticarie; edem
angioneurotic Sindrom
Stevens-Johnson;
sindromul Lyell;
eritem polimorf;
fotosensibilitate
Tulburări
musculo-scheletice
şi ale ţesutului
conjunctiv Artralgii;
mialgii
Tulburări renale şi ale
căilor urinare Nefrită interstiţială
Tulburări ale aparatului
genital şi ale sânului Ginecomastie
Tulburări generale
şi la nivelul locului
de administrare Astenie,
oboseală,
stare
generală de
rău Temperatură
crescută a
corpului;
edem periferic
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
6
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Dozele de până la 240 mg administrate intravenos într-o perioadă de 2 minute au fost bine tolerate.
Deoarece pantoprazol se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu este uşor dializabil.
În cazul supradozajului cu semne clinice de intoxicaţie, în afara tratamentului simptomatic şi de
susţinere nu pot fi făcute recomandări terapeutice specifice.
5 PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Medicamente pentru tulburări legate de aciditate, inhibitori de pompă de
protoni, codul ATC: A02BC02.
Mecanism de acţiune
Pantoprazolul este un benzimidazol substituit care inhibă secreţia acidului clorhidric la nivelul stomacului
prin blocarea specifică a pompelor protonice ale celulelor parietale.
Pantoprazol este convertit la forma sa activă, o sulfenamidă ciclică, în mediul acid din celulele parietale,
unde inhibă enzima H
+, K+- ATP-ază, adică în etapa finală de producere a acidului clorhidric la nivelul
stomacului.
Inhibarea depinde de doză şi afectează atât secreţia bazală, cât şi pe cea stimulată de acid. La majoritatea
pacienţilor, remisia simptomelor pirozisului şi refluxului acid sunt obţinute în 1 săptămână. Pantoprazolul
reduce aciditatea de la nivelul stomacului şi, astfel, creşte nivelul de gastrină în mod proporţional cu
reducerea acidităţii. Creşterea nivelului de gastrină este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de
enzimă distal de nivelul receptorului, acesta poate inhiba secreţia de acid clorhidric în mod independent de
stimularea acestuia de către alte substanţe (acetilcolină, histamină, gastrină). Efectul este acelaşi indiferent
dacă substanţa activă este administrată pe cale orală sau intravenoasă.
Valorile gastrinei a jeun cresc sub tratament cu pantoprazol. În cazul utilizării de scurtă durată, în
majoritatea cazurilor acestea nu depăşesc limita superioară a valorilor normale. În cazul tratamentului de
lungă durată, nivelurile gastrinei se dublează în majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, creşteri excesive
apar doar în cazuri izolate. În consecinţă, se observă doar o creştere uşoară până la moderată a numărului
de celule endocrine specifice (ECL) de la nivelul stomacului, într-o minoritate de cazuri, în timpul
tratamentului de lungă durată (hiperplazie simplă până la adenomatoidă). Totuşi, conform studiilor
realizate până în prezent, formarea de precursori carcinoizi (hiperplazie atipică) sau carcinoizi gastrici
constataţi în experimentele la animale (vezi pct. 5.3) nu a fost observată la om.
Eficacitate clinică
Într-o analiză retrospectivă a 17 studii efectuate la 5960 de pacienţi cu boală de reflux gastro-esofagian
(BRGE) care au fost trataţi cu 20 mg pantoprazol în monoterapie, simptomele asociate cu refluxul acid, de
exemplu pirozis şi regurgitarea acidă, au fost evaluate în conformitate cu metodologia standardizată. O
condiţie pentru studiile selectate a fost să aibă cel puţin un punct de înregistrare pentru simptomatologia
refluxului acid o dată la 2 săptămâni. În aceste studii, diagnosticul BRGE s-a bazat pe evaluarea
endoscopică, cu excepţia unui studiu în care includerea pacienţilor s-a bazat doar pe simptomatologie.
7
În aceste studii, procentul pacienţilor care au prezentat ameliorarea completă a pirozisului după 7 zile a
variat între 54,0% şi 80,6% în grupul tratat cu pantoprazol. După 14 şi 28 de zile, ameliorarea completă a
pirozisului a fost prezentă la 62,9% până la 88,6%, respectiv la 68,1% până la 92,3% dintre pacienţi.
Pentru ameliorarea completă a regurgitării acide au fost obţinute rezultate similare ca în cazul pirozisului.
După 7 zile, procentul pacienţilor la care s-a obţinut încetarea completă a regurgitării acide a variat între
61,5% şi 84,4%, după 14 zile între 67,7% şi 90,4%, iar după 28 de zile între 75,2% şi 94,5%.
Pantoprazolul s-a dovedit în mod constant a fi superior faţă de placebo şi antagonişti ai receptorilor
histaminergici (ARH
2) şi nu inferior faţă de alte IPP. Ratele de ameliorare a simptomelor de reflux acid au
fost în mare măsură independente de stadiul iniţial al BRGE.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Farmacocinetica nu variază după administrarea de doze unice sau repetate. Pentru dozele cuprinse în
intervalul 10 - 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară atât după administrarea orală,
cât şi după cea intravenoasă.
Absorbţie
După administrare orală, pantoprazolul este absorbit complet şi rapid. Biodisponibilitatea absolută
obţinută din comprimat a fost identificată ca fiind de aproximativ 77%. În medie, la aproximativ 2,0 ore–
2,5 ore (t
max) după administrarea unei doze orale unice de 20 mg sunt atinse concentraţii serice maxime (C
max) de aproximativ 1 – 1,5 µg/ml, iar aceste valori rămân constante după administrarea de doze repetate.
Ingestia concomitentă de alimente nu are influenţă asupra biodisponibilităţii (ASC sau C
max), însă creşte
variabilitatea timpului de decalare (t
lag).
Distribuţie
Volumul de distribuţie este de aproximativ 0,15 l/kg, iar legarea de proteinele serice este de aproximativ
98%.
Metabolizare
Pantoprazolul este metabolizat aproape exclusiv în ficat.
Eliminare
Clearance-ul este de aproximativ 0,1 l/oră/kg, iar timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t 1/2)
de aproximativ 1 oră. Au existat puţine cazuri de subiecţi cu eliminare întârziată. Ca urmare a legării
specifice a pantoprazolului de pompele protonice ale celulelor parietale, timpul de înjumătăţire plasmatică
prin eliminare nu se corelează cu durata mult mai mare a acţiunii (inhibarea secreţiei de acid).
Eliminarea renală reprezintă calea principală de excreţie (aproximativ 80%) pentru metaboliţii
pantoprazolului; restul este excretat prin fecale. Principalul metabolit existent atât în ser cât şi în urină este
desmetilpantoprazolul, care este conjugat cu sulf. Timpul de înjumătăţire plasmatică al principalului
metabolit (aproximativ 1,5 ore) nu este cu mult mai mare decât cel al pantoprazolului.
Grupuri speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Nu se recomandă reducerea dozei atunci când pantoprazolul este administrat la pacienţi cu funcţie renală
afectată (inclusiv pacienţi sub dializă, care îndepărtează doar cantităţi neglijabile de pantoprazol). În ceea
ce priveşte subiecţii sănătoşi, timpul de înjumătăţire plasmatică al pantoprazolului este scurt. Deşi
principalul metabolit are un timp de înjumătăţire plasmatică mai lung (2-3 ore), excreţia este în continuare
rapidă şi astfel acumularea nu are loc.
8
Insuficienţă hepatică
După administrarea de pantoprazol la pacienţi cu insuficienţă hepatică (clasele A, B şi C Child-Pugh)
valorile timpului de înjumătăţire plasmatică au crescut până la 3 - 7 ore şi valorile ASC au crescut cu un
factor de 3-6, în timp ce C
max a crescut doar puţin în comparaţie cu subiecţii sănătoşi, respectiv cu un
factor de 1,3.
Vârstnici
Creşterile uşoare ale ASC şi Cmax la voluntarii vârstnici în comparaţie cu subiecţii tineri nu au fost
relevante din punct de vedere clinic.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor farmacologice
convenţionale privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În studiile de carcinogenitate cu durata de 2 ani efectuate la şobolani au fost observate neoplasme
neuroendocrine. În plus, într-unul dintre studii, la nivelul fundului gastric al şobolanilor au fost identificate
papiloame cu celule scuamoase. Mecanismul care conduce la formarea carcinoizilor gastrici de către
benzimidazoli substituiţi a fost investigat cu atenţie şi a permis concluzia că aceasta este o reacţie
secundară la creşterea masivă a valorilor gastrinei serice apărute la şobolani în timpul tratamentului cronic
cu doze mari.
În studiile cu durata de 2 ani realizate la rozătoare s-a observat un număr crescut de tumori hepatice la
şobolani (numai într-un singur studiu la şobolan) iar la femelele de şoareci a fost interpretat ca fiind
datorat vitezei mari de metabolizare a pantoprazolului în ficat.
În grupul şobolanilor trataţi cu cea mai mare doză (200 mg/kg) în cadrul unui studiu cu durata de 2 ani a
fost observată o creştere uşoară a transformărilor neoplazice ale tiroidei. Apariţia acestor neoplasme este
asociată cu modificările induse de pantoprazol asupra descompunerii tiroxinei în ficatul de şobolan.
Deoarece doza terapeutică la om este mică, nu sunt de aşteptat reacţii adverse asupra glandelor tiroide.
În studiile la animale (şobolani) cu 5 mg/kg s-a constatat aşa-numitul NOAEL (No Observed Adverse
Effect Level – nivelul la care nu se observă reacţii adverse) pentru embriotoxicitate. Investigaţiile au
indicat lipsa semnelor de afectare a fertilităţii sau a efectelor teratogene.
Penetrarea placentei a fost investigată la şobolan şi s-a dovedit a creşte odată cu vârsta de gestaţie. În
consecinţă, concentraţia de pantoprazol la făt este crescută la scurt timp înainte de naştere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Carbonat de sodiu anhidru
Manitol
Crospovidonă
L-Hidroxipropilceluloză
Celuloză microcristalină
Stearat de calciu
Film de acoperire
Hipromeloză 5 cP
Propilenglicol
9
Povidonă
Dioxid de titan (E 171)
Oxid galben de fer (E 172)
Film enteric
Copolimer de acid metacrilic şi acrilat de etil
Trietil citrat
Laurilsulfat de sodiu
Dioxid de titan (E 171)
Oxid galben de fer (E 172)
Talc
Cerneală de inscripţionare Opacode black S-1-17823:
Shellac glaze
Alcool izopropilic
Oxid negru de fer (E 172)
Alcool n-butilic
Propilenglicol
Hidroxid de amoniu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Comprimatele sunt ambalate în blistere din PA-Al-PVC/Al.
Cutie cu un blister a 7 comprimate gastrorezistente.
Cutie cu 2 blistere a câte 7 comprimate gastrorezistente.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Terapia SA
Str. Fabricii nr.124, Cluj-Napoca, România
10
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1737/2009/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare-Mai 2009
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Decembrie 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Pacid 20 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 20 mg (echivalent cu pantoprazol sodic
sesquihidrat 22,56 mg).
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent.
Comprimate gastrorezistente ovale, biconvexe, de culoare galbenă, inscripţionate cu “II” pe una din feţe
cu cerneală neagră.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Pacid este indicat pentru tratamentul pe termen scurt al simptomelor bolii de reflux (de exemplu pirozis,
regurgitare acidă) la adulţi.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza recomandată este de 20 mg pantoprazol (un comprimat) pe zi.
Poate fi necesară administrarea de comprimate timp de 2-3 zile consecutiv pentru a se obţine
ameliorarea simptomelor. După ameliorarea completă a simptomelor, tratamentul trebuie întrerupt.
Tratamentul nu trebuie să depăşească 4 săptămâni fără recomandarea unui medic.
Dacă nu se obţine ameliorarea simptomelor în 2 săptămâni de tratament continuu, pacientul trebuie
instruit să se adreseze unui medic.
Grupuri speciale de pacienţi
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici sau la cei cu afectare a funcţiei renale sau hepatice.
2
Utilizare la copii şi adolescenţi
Pacid nu este recomandat pentru copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, ca urmare a datelor insuficiente
privind siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
Comprimatele gastrorezistente de Pacid 20 mg nu trebuie mestecate sau zdrobite ci trebuie înghiţite întregi
cu lichid, înainte de masă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la pantoprazol, sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Administrarea concomitentă cu atazanavir (vezi pct. 4.5).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pacienţii trebuie instruiţi să se adreseze unui medic dacă:
• Prezintă scădere neintenţionată în greutate, anemie, sângerare gastro-intestinală, disfagie, vărsături
persistente sau cu sânge, deoarece medicamentul poate estompa simptomele şi întârzia diagnosticarea unei
afecţiuni severe. În aceste cazuri, trebuie exclusă existenţa unei afecţiuni maligne.
• Au avut ulcer gastric sau au suferit o intervenţie chirurgicală gastro-intestinală.
• Se află sub tratament simptomatic continuu al indigestiei sau pirozisului de cel puţin 4 săptămâni.
• Prezintă icter, insuficienţă hepatică sau afecţiuni hepatice.
• Prezintă orice afecţiune gravă care le afectează starea generală de sănătate.
• Au vârsta peste 55 de ani şi prezintă simptome noi sau modificate recent.
Pacienţii cu simptome de indigestie sau pirozis recurente pe termen lung trebuie să se prezinte la
medic pentru consultaţii la intervale regulate. În mod special, pacienţii cu vârsta peste 55 de ani care
iau zilnic orice fel de tratament fără prescripţie pentru indigestie sau pirozis trebuie să informeze
farmacistul sau medicul.
Pacienţii nu trebuie să utilizeze concomitent un alt inhibitor al pompei protonice sau antagonist al
receptorilor H
2.
Pacienţii trebuie să se adreseze medicului înainte de administrarea acestui medicament dacă urmează
să fie supuşi unei endoscopii sau unui test respirator cu uree.
Pacienţii trebuie consiliaţi în privinţa faptului că aceste comprimate nu asigură ameliorare imediată.
Aceştia pot începe să prezinte o ameliorare a simptomelor după aproximativ o zi de tratament cu
pantoprazol, însă pentru controlul complet al pirozisului, poate fi necesară administrarea timp de 7 zile
u prevenţie.
Infecţii gastrointestinale bacteriene
Aciditatea gastrică redusă, indiferent de etiologie – inclusiv datorită inhibitorilor pompei protonice (IPP) –
creşte numărul de bacterii gastrice prezente în mod normal în tractul gastro-intestinal. Tratamentul cu
medicamente care reduc aciditatea conduce la un risc uşor crescut de infecţii gastro-intestinale, cum sunt
cele cu Salmonella, Campylobacter sau C. difficile.
3
4.5 Interacţiunea cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Pacid 20 mg poate reduce absorbţia substanţelor active a căror biodisponibilitate este dependentă de pH
(de exemplu, ketoconazol).
S-a demonstrat că prin administrarea concomitentă de atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg cu omeprazol
(40 mg o dată pe zi) sau atazanavir 400 mg cu lansoprazol (60 mg doză unică) la voluntari sănătoşi s-a
obţinut o reducere substanţială a biodisponibilităţii atazanavirului. Absorbţia atazanavirului este pH-
dependentă. În consecinţă, pantoprazolul nu trebuie administrat concomitent cu atazanavir (vezi pct. 4.3).
Deşi în studiile clinice de farmacocinetică nu au fost observate interacţiuni în timpul administrării
concomitente de fenprocumonă sau warfarină, au fost raportat câteva cazuri izolate de modificări ale
Raportului Internaţional Normalizat (INR) în timpul tratamentului concomitent în perioada după punerea
cumarinice (de exemplu fenprocumonă sau
warfarină), se recomandă monitorizarea timpului de protrombină/INR-ului după iniţierea, terminarea sau
în timpul utilizării neregulate de pantoprazol.
Utilizarea concomitentă a metotrexatului în doze mari (de exemplu 300 mg) şi a inhibitorilor de pompă de
protoni a dus la creşterea nivelului de metotrexat la anumiţi pacienţi. De aceea trebuie să se ia în
considerare o întrerupere temporară a utilizării de pantoprazol în schemele de tratament în care sunt
utilizate doze mari de metotrexat, de exemplu cancer şi psoriazis.
Pantoprazolul este metabolizat în ficat prin intermediul sistemului enzimatic al citocromului P450.
Studiile cu privire la interacţiune cu carbamazepină, cafeină, diazepam, diclofenac, digoxină, etanol,
glibenclamidă, metoprolol, naproxen, nifedipină, fenitoină, piroxicam, teofilină şi contraceptive orale
conţinând levonorgestrel şi etinilestradiol nu au relevat existenţa unor interacţiuni semnificative clinic.
Totuşi, nu poate fi exclusă o interacţiune a pantoprazolului cu alte substanţe care sunt metabolizate de
acelaşi sistem enzimatic.
Nu au existat interacţiuni cu antiacide administrate concomitent.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date adecvate privind utilizarea pantoprazolului la femeile gravide. Studiile la animale au
evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere. Studiile preclinice nu au indicat dovezi de
afectare a fertilităţii sau efecte teratogene (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om este necunoscut.
Pantoprazolul nu trebuie utilizat în timpul sarcinii.
Alăptarea
. Studiile la animale au arătat excreţia
pantoprazolului în lapte. Acest medicament nu trebuie utilizat în timpul alăptării.
Fertilitatea
În urma studiilor efectuate la animale nu a existat nicio evidență a afectării fertilităţii după administrarea
de pantoprazol (vezi pct. 5.3).
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
4
Pacid nu are nici o influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a
folosi utilaje.
Totuşi, pot să apară reacţii adverse la medicament cum sunt ameţeală şi tulburări de vedere (vezi pct. 4.8).
Dacă sunt afectaţi, pacienţii nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Este posibil ca aproximativ 5% dintre pacienţi să manifeste reacţii adverse la medicament.
Reacţiile adverse cel mai frecvent raportate sunt diareea şi cefaleea, ambele apărând la aproximativ 1%
dintre pacienţi.
Lista tabelară a reacţiilor adverse
Pentru pantoprazol au fost raportate următoarele reacţii adverse.
În tabelul următor, reacţiile adverse sunt împărţite conform clasificării MedDRA în funcţie de
frecvenţă:
Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare
(≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din
datele disponibile).
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a
gravităţii.
Tabelul 1. Reacţii adverse la pantoprazol în studiile clinice şi în experienţa după punerea pe piaţă
Frecvenţă
Aparate, sisteme şi
organe Mai puţin
frecvente
Rare
Foarte rare
Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări hematologice
şi limfatice Agranulocitoză Trombocitopenie,
Leucopenie,
Pancitopenie
Tulburări ale sistemului
imunitar Hipersensibilitate
(inclusiv reacţii
anafilactice şi şoc
anafilactic)
Tulburări
metabolice şi de nutriţie Hiperlipidemii şi
creşteri ale
valorilor serice
ale lipidelor
(trigliceride,
colesterol);
modificări în
greutate Hiponatremie;
Hipomagneziemie
Tulburări psihice Tulburări de
somn Depresie (şi toate
agravările) Dezorientare (şi
toate agravările) Halucinaţii;
confuzie (în special
la pacienţii
predispuşi, precum
şi agravarea
acestor simptome
5
dacă sunt
preexistente)
Tulburări ale sistemului
nervos Cefalee;
ameţeală Modificări ale
gustului
Tulburări oculare Tulburări de
vedere/vedere
înceţoşată
Tulburări
gastrointestinale Diaree;
Greaţă/vărsă
turi;
distensie
abdominală
şi
balonare;
constipaţie,
xerostomie;
durere şi
disconfort
abdominal Xerostomie
Tulburări
hepatobiliare Valori serice
crescute ale
enzimelor
hepatice
(transamina
ze, γ-GT) Valori serice
crescute ale
bilirubinei Leziuni
hepatocelulare;
icter;
insuficienţă
hepatocelulară
Afecţiuni cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat Erupţie
cutanată
tranzitorie,
exantem/
erupţie;
prurit Urticarie; edem
angioneurotic Sindrom
Stevens-Johnson;
sindromul Lyell;
eritem polimorf;
fotosensibilitate
Tulburări
musculo-scheletice
şi ale ţesutului
conjunctiv Artralgii;
mialgii
Tulburări renale şi ale
căilor urinare Nefrită interstiţială
Tulburări ale aparatului
genital şi ale sânului Ginecomastie
Tulburări generale
şi la nivelul locului
de administrare Astenie,
oboseală,
stare
generală de
rău Temperatură
crescută a
corpului;
edem periferic
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
6
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Dozele de până la 240 mg administrate intravenos într-o perioadă de 2 minute au fost bine tolerate.
Deoarece pantoprazol se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu este uşor dializabil.
În cazul supradozajului cu semne clinice de intoxicaţie, în afara tratamentului simptomatic şi de
susţinere nu pot fi făcute recomandări terapeutice specifice.
5 PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Medicamente pentru tulburări legate de aciditate, inhibitori de pompă de
protoni, codul ATC: A02BC02.
Mecanism de acţiune
Pantoprazolul este un benzimidazol substituit care inhibă secreţia acidului clorhidric la nivelul stomacului
prin blocarea specifică a pompelor protonice ale celulelor parietale.
Pantoprazol este convertit la forma sa activă, o sulfenamidă ciclică, în mediul acid din celulele parietale,
unde inhibă enzima H
+, K+- ATP-ază, adică în etapa finală de producere a acidului clorhidric la nivelul
stomacului.
Inhibarea depinde de doză şi afectează atât secreţia bazală, cât şi pe cea stimulată de acid. La majoritatea
pacienţilor, remisia simptomelor pirozisului şi refluxului acid sunt obţinute în 1 săptămână. Pantoprazolul
reduce aciditatea de la nivelul stomacului şi, astfel, creşte nivelul de gastrină în mod proporţional cu
reducerea acidităţii. Creşterea nivelului de gastrină este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de
enzimă distal de nivelul receptorului, acesta poate inhiba secreţia de acid clorhidric în mod independent de
stimularea acestuia de către alte substanţe (acetilcolină, histamină, gastrină). Efectul este acelaşi indiferent
dacă substanţa activă este administrată pe cale orală sau intravenoasă.
Valorile gastrinei a jeun cresc sub tratament cu pantoprazol. În cazul utilizării de scurtă durată, în
majoritatea cazurilor acestea nu depăşesc limita superioară a valorilor normale. În cazul tratamentului de
lungă durată, nivelurile gastrinei se dublează în majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, creşteri excesive
apar doar în cazuri izolate. În consecinţă, se observă doar o creştere uşoară până la moderată a numărului
de celule endocrine specifice (ECL) de la nivelul stomacului, într-o minoritate de cazuri, în timpul
tratamentului de lungă durată (hiperplazie simplă până la adenomatoidă). Totuşi, conform studiilor
realizate până în prezent, formarea de precursori carcinoizi (hiperplazie atipică) sau carcinoizi gastrici
constataţi în experimentele la animale (vezi pct. 5.3) nu a fost observată la om.
Eficacitate clinică
Într-o analiză retrospectivă a 17 studii efectuate la 5960 de pacienţi cu boală de reflux gastro-esofagian
(BRGE) care au fost trataţi cu 20 mg pantoprazol în monoterapie, simptomele asociate cu refluxul acid, de
exemplu pirozis şi regurgitarea acidă, au fost evaluate în conformitate cu metodologia standardizată. O
condiţie pentru studiile selectate a fost să aibă cel puţin un punct de înregistrare pentru simptomatologia
refluxului acid o dată la 2 săptămâni. În aceste studii, diagnosticul BRGE s-a bazat pe evaluarea
endoscopică, cu excepţia unui studiu în care includerea pacienţilor s-a bazat doar pe simptomatologie.
7
În aceste studii, procentul pacienţilor care au prezentat ameliorarea completă a pirozisului după 7 zile a
variat între 54,0% şi 80,6% în grupul tratat cu pantoprazol. După 14 şi 28 de zile, ameliorarea completă a
pirozisului a fost prezentă la 62,9% până la 88,6%, respectiv la 68,1% până la 92,3% dintre pacienţi.
Pentru ameliorarea completă a regurgitării acide au fost obţinute rezultate similare ca în cazul pirozisului.
După 7 zile, procentul pacienţilor la care s-a obţinut încetarea completă a regurgitării acide a variat între
61,5% şi 84,4%, după 14 zile între 67,7% şi 90,4%, iar după 28 de zile între 75,2% şi 94,5%.
Pantoprazolul s-a dovedit în mod constant a fi superior faţă de placebo şi antagonişti ai receptorilor
histaminergici (ARH
2) şi nu inferior faţă de alte IPP. Ratele de ameliorare a simptomelor de reflux acid au
fost în mare măsură independente de stadiul iniţial al BRGE.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Farmacocinetica nu variază după administrarea de doze unice sau repetate. Pentru dozele cuprinse în
intervalul 10 - 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară atât după administrarea orală,
cât şi după cea intravenoasă.
Absorbţie
După administrare orală, pantoprazolul este absorbit complet şi rapid. Biodisponibilitatea absolută
obţinută din comprimat a fost identificată ca fiind de aproximativ 77%. În medie, la aproximativ 2,0 ore–
2,5 ore (t
max) după administrarea unei doze orale unice de 20 mg sunt atinse concentraţii serice maxime (C
max) de aproximativ 1 – 1,5 µg/ml, iar aceste valori rămân constante după administrarea de doze repetate.
Ingestia concomitentă de alimente nu are influenţă asupra biodisponibilităţii (ASC sau C
max), însă creşte
variabilitatea timpului de decalare (t
lag).
Distribuţie
Volumul de distribuţie este de aproximativ 0,15 l/kg, iar legarea de proteinele serice este de aproximativ
98%.
Metabolizare
Pantoprazolul este metabolizat aproape exclusiv în ficat.
Eliminare
Clearance-ul este de aproximativ 0,1 l/oră/kg, iar timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t 1/2)
de aproximativ 1 oră. Au existat puţine cazuri de subiecţi cu eliminare întârziată. Ca urmare a legării
specifice a pantoprazolului de pompele protonice ale celulelor parietale, timpul de înjumătăţire plasmatică
prin eliminare nu se corelează cu durata mult mai mare a acţiunii (inhibarea secreţiei de acid).
Eliminarea renală reprezintă calea principală de excreţie (aproximativ 80%) pentru metaboliţii
pantoprazolului; restul este excretat prin fecale. Principalul metabolit existent atât în ser cât şi în urină este
desmetilpantoprazolul, care este conjugat cu sulf. Timpul de înjumătăţire plasmatică al principalului
metabolit (aproximativ 1,5 ore) nu este cu mult mai mare decât cel al pantoprazolului.
Grupuri speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Nu se recomandă reducerea dozei atunci când pantoprazolul este administrat la pacienţi cu funcţie renală
afectată (inclusiv pacienţi sub dializă, care îndepărtează doar cantităţi neglijabile de pantoprazol). În ceea
ce priveşte subiecţii sănătoşi, timpul de înjumătăţire plasmatică al pantoprazolului este scurt. Deşi
principalul metabolit are un timp de înjumătăţire plasmatică mai lung (2-3 ore), excreţia este în continuare
rapidă şi astfel acumularea nu are loc.
8
Insuficienţă hepatică
După administrarea de pantoprazol la pacienţi cu insuficienţă hepatică (clasele A, B şi C Child-Pugh)
valorile timpului de înjumătăţire plasmatică au crescut până la 3 - 7 ore şi valorile ASC au crescut cu un
factor de 3-6, în timp ce C
max a crescut doar puţin în comparaţie cu subiecţii sănătoşi, respectiv cu un
factor de 1,3.
Vârstnici
Creşterile uşoare ale ASC şi Cmax la voluntarii vârstnici în comparaţie cu subiecţii tineri nu au fost
relevante din punct de vedere clinic.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor farmacologice
convenţionale privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În studiile de carcinogenitate cu durata de 2 ani efectuate la şobolani au fost observate neoplasme
neuroendocrine. În plus, într-unul dintre studii, la nivelul fundului gastric al şobolanilor au fost identificate
papiloame cu celule scuamoase. Mecanismul care conduce la formarea carcinoizilor gastrici de către
benzimidazoli substituiţi a fost investigat cu atenţie şi a permis concluzia că aceasta este o reacţie
secundară la creşterea masivă a valorilor gastrinei serice apărute la şobolani în timpul tratamentului cronic
cu doze mari.
În studiile cu durata de 2 ani realizate la rozătoare s-a observat un număr crescut de tumori hepatice la
şobolani (numai într-un singur studiu la şobolan) iar la femelele de şoareci a fost interpretat ca fiind
datorat vitezei mari de metabolizare a pantoprazolului în ficat.
În grupul şobolanilor trataţi cu cea mai mare doză (200 mg/kg) în cadrul unui studiu cu durata de 2 ani a
fost observată o creştere uşoară a transformărilor neoplazice ale tiroidei. Apariţia acestor neoplasme este
asociată cu modificările induse de pantoprazol asupra descompunerii tiroxinei în ficatul de şobolan.
Deoarece doza terapeutică la om este mică, nu sunt de aşteptat reacţii adverse asupra glandelor tiroide.
În studiile la animale (şobolani) cu 5 mg/kg s-a constatat aşa-numitul NOAEL (No Observed Adverse
Effect Level – nivelul la care nu se observă reacţii adverse) pentru embriotoxicitate. Investigaţiile au
indicat lipsa semnelor de afectare a fertilităţii sau a efectelor teratogene.
Penetrarea placentei a fost investigată la şobolan şi s-a dovedit a creşte odată cu vârsta de gestaţie. În
consecinţă, concentraţia de pantoprazol la făt este crescută la scurt timp înainte de naştere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Carbonat de sodiu anhidru
Manitol
Crospovidonă
L-Hidroxipropilceluloză
Celuloză microcristalină
Stearat de calciu
Film de acoperire
Hipromeloză 5 cP
Propilenglicol
9
Povidonă
Dioxid de titan (E 171)
Oxid galben de fer (E 172)
Film enteric
Copolimer de acid metacrilic şi acrilat de etil
Trietil citrat
Laurilsulfat de sodiu
Dioxid de titan (E 171)
Oxid galben de fer (E 172)
Talc
Cerneală de inscripţionare Opacode black S-1-17823:
Shellac glaze
Alcool izopropilic
Oxid negru de fer (E 172)
Alcool n-butilic
Propilenglicol
Hidroxid de amoniu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Comprimatele sunt ambalate în blistere din PA-Al-PVC/Al.
Cutie cu un blister a 7 comprimate gastrorezistente.
Cutie cu 2 blistere a câte 7 comprimate gastrorezistente.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Terapia SA
Str. Fabricii nr.124, Cluj-Napoca, România
10
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1737/2009/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare-Mai 2009
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Decembrie 2015
