RANTUDIL RETARD
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
RANTUDIL RETARD, capsule cu eliberare modificat ă, 90mg
2. COMPOZI ŢIA CALITATIV Ă Ş I CANTITATIV Ă
RANTUDIL RETARD
O capsul ă cu eliberare modificat ă con ţine acemetacin ă 90 mg.
Excipient: lactoz ă monohidrat.
Pentru lista tuturor excipien ţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTIC Ă
Capsule cu eliberare modificat ă
Capsule gelatinoase nr. 1, cu cap brun opac şi corp galben opac, ce conţ in un amestec de pulbere şi
granulat de culoare galben ă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indica ţii terapeutice
RANTUDIL RETARD este indicat în tratamentul simptomatic al durerilor şi inflama ţiilor întâlnite în:
- artrita acut ă (inclusiv crize de gut ă);
- artrita cronic ă, cu deosebire artrit ă reumatoid ă (poliartrita cronic ă);
- spondilita anchilozant ă ş i alte disfunc ţii inflamatorii reumatice ale coloanei vertebrale;
- irita ţii determinate de boli degenerative ale articula ţiilor ş i ale coloanei vertebrale (osteoartrit ă ş i
spondiloz ă);
- afect ări ale ţesuturilor moi asociate bolii reumatice;
- tumefieri dureroase sau inflama ţii în urma unor leziuni şi dup ă interven ţii chirurgicale.
Din cauza efectului întârziat al substan ţei active în cazul RANTUDIL RETARD, acest produs nu este
potrivit ca tratament, atunci când se dore şte o ac ţiune rapid ă înc ă din primul moment.
4.2 Doze şi mod de administrare
RANTUDIL RETARD se administreaz ă pe cale oral ă.
Adul ţi:
Dozarea acemetacinei depinde de gravitatea bolii.
Doza zilnic ă recomandat ă variaz ă între 90 ş i 180 mg acemetacin ă (1-2 capsule cu eliberare modificat ă
de RANTUDIL RETARD) , divizată în 1 - 2 doze.
Dozaj în cazul unei crize acute de gut ă:
Doza uzual ă recomandată în crizele acute de gut ă este de 180 mg acemetacin ă pe zi ( 2 capsule cu
eliberare modificat ă de RANTUDIL RETARD) , până la încetarea simptomelor.
De asemenea, în unele cazuri pot fi necesare şi doze mai mari, dar numai la indica ţia medicului.
Doza ini ţial ă recomandat ă în cazul pacienţ ilor fără probleme gastro-intestinale în antecedente, este de
120 mg acemetacin ă, urmat ă apoi de administrarea a 60 mg acemetacin ă la interval de şase ore.
Doza zilnică poate fi crescut ă pân ă la maximum 300 mg acemetacin în 24 ore. Aceea şi doz ă va putea
fi repetat ă ş i a doua zi, dac ă este nevoie, nu doza se va reduce treptat.
Copii:
RANTUDIL RETARD nu se recomandă la copii şi adolescen ţi, întrucât nu exist ă suficient ă experien ţă
clinic ă la aceast ă grupă de vârst ă.
La pacien ţii cu insuficienţă hepatică ş i renal ă :
este necesar ă ajustarea dozelor.
Vârstnici:
în func ţie de gradul afect ării renale sau hepatice este necesar ă ajustarea dozelor.
Modul şi durata de administrare :
Capsulele cu eliberare modificat ă se înghit întregi cu mult lichid. Capsulele nu trebuie zdrobite sau
mestecate.
Nu se recomand ă administrarea pe stomacul gol. La pacien ţii cu sensibilitate gastric ă se recomand ă
administrarea medicamentului în timpul meselor.
Durata tratamentului va fi stabilit ă de medic. Tratamentul cu mai mult de 180 mg acemetacin ă pe zi nu
se va continua mai mult de 7 zile.
Administrarea pentru o perioad ă mai îndelungat ă lung ă poate fi necesar ă în cazul afec ţiunilor
reumatice.
4.3 Contraindica ţii
- hipersensibilitate la acemetacin ă, la indometacin ă sau la oricare dintre excipien ţii medicamentului;
- disfunc ţii hematopoetice;
- hemoragii gastrointestinale, cerebrovasculare sau alte hemoragii active;
- sarcin ă în al treilea trimestru;
- ulcera ţii gastrice sau intestinale;
- copii ş i adolescen ţi.
4.4 Aten ţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
RANTUDIL RETARD se va utiliza numai dup ă o evaluare atent ă a riscurilor ş i avantajelor, în
urm ătoarele situa ţii:
- în cazul porfiriei;
- în primul ş i al doilea trimestru de sarcin ă;
- pe perioada al ăpt ării.
Se impune o supraveghere medical ă special ă ş i atentă în următoarele cazuri:
- disfunc ţii gastrointestinale sau o ulcera ţie gastrointestinal ă cronic ă sau în cazul unor boli inflamatorii
intestinale (colit ă ulcerativă , boala lui Crohn);
- hipertensiune sau insuficien ţă cardiac ă;
- disfunc ţii renale existente;
- disfunc ţie hepatic ă sever ă;
- înaintea unei interven ţii chirurgicale şi imediat dup ă o interven ţie chirurgical ă major ă;
-la vârstnici.
RANTUDIL RETARD nu se va administra la copii şi adolescen ţi, întrucât nu exist ă suficient ă
experien ţă pentru aceste categorii de vârst ă.
La pacien ţii cu teren atopic, polipi nazali sau boli cronice obstructive ale c ăilor respiratorii sau la
pacien ţii cu hipersensibilitate la alte analgezice şi anti-inflamatoare nesteroidiene RANTUDIL
RETARD se va administra cu precau ţie, necesitând o supravegere medical ă atentă ş i a unor
echipamente de sus ţinere adecvate pentru cazurile de urgen ţă, datorit ă unui risc crescut de producere a
unor reac ţii adverse. Acestea pot fi sub forma unor crize de astm (a şa-numita intoleran ţă
analgezic ă/astm bronş ic indus de analgezic), angioedeme sau urticarie.
O aten ţie special ă se impune şi în cazul pacienţ ilor care manifest ă o reac ţie alergic ă la alte substan ţe,
ace ştia prezentând un risc crescut de a manifesta o reac ţie de hipersensibilitate în cazul administr ării
de RANTUDIL RETARD .
La pacienţii cu tulbur ări de coagulare RANTUDIL RETARD se va administra cu precau ţie, necesitând
o monitorizare atent ă, datorit ă posibilit ăţii acemetacinei de a induce temporar o sc ădere a num ărului
de trombocite.
La pacien ţii cu disfunc ţii gastrointestinale şi la vârstnici este necesar ă o supraveghere medical ă atent ă
în timpul tratamentului cu RANTUDIL RETARD. Dacă apar dureri epigastrice acute şi/sau scaune de
culoare închis ă se impune consult medical de urgen ţă cu stabilirea cauzei etiologice.
În cazul tratamentului prelungit cu RANTUDIL RETARD se recomandă o verificare periodic ă a
func ţiei hepatice, renale şi a hemoleucogramei şi consult oftalmologic.
Cefaleea poate apare în cazul administr ării unei doze crescute, neadecvate de analgezic, timp
îndelungat, şi nu va trebui tratat ă prin administrarea unor doze crescute de medicament.
În general la administrarea de analgezice şi în special în cazul asocierii mai multor analgezice exist ă
riscul de afectare ireversibil ă a rinichilor, cu apari ţia unei insuficien ţe renale , datorit ă nefropatiei
analgezice.
Deoarece con ţine lactoz ă pacien ţii cu afec ţiuni ereditare rare de intoleran ţă la galactoz ă (Lapp) sau
sindrom de malabsorb ţie la glucoz ă – galactoz ă nu trebuie s ă utilizeze acest medicament.
4.5 Interac ţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interac ţiune
Administrarea concomitent ă de RANTUDIL RETARD ş i digoxin ă, fenitoin ă sau produse pe baz ă de
litiu poate duce la o cre ştere a valorilor plasmatice a acestor medicamente.
Acemetacina poate diminua efectul diureticelor şi ai agen ţilor antihipertensivi. Furosemidul
accelereaz ă excre ţia acemetacinei.
Asocierea acemetacinei cu inhibitori ai enzimei de conversie le poate diminua efectul acestora.
Utillizarea concomitent ă a acestor medicamente poate cre şte riscul apari ţiei unor disfunc ţii renale.
Asocierea cu diuretice care economisesc potasiu poate duce la apari ţia hiperkaliemie, astfel încât este
necesar ă monitorizarea nivelului potasiului seric.
Administrarea concomitent ă cu corticosteroizi sau a alte medicamente anti-inflamatoare nesteroidiene
cre şte riscul apari ţiei unor efecte la nivel gastrointestinal.
Administrarea acemetacinei cu 24 de ore înainte sau dup ă administrarea de metotrexat poate duce la o
cre ştere a concentra ţiei de metotrexat, ce va determina o cre ştere a toxicităţ ii acestuia.
Excre ţia întârziat ă a acemetacinului poate fi cauzat ă de medicamente care con ţin probenecid sau
sulfinpirazon ă.
Datorită inhibiţiei sintezei de tromboxan de c ătre acemetacin, riscul de sângerare este crescut atunci
când se asociaz ă cu medicamente anticoagulante. De aceea, în cazul asocierii acestor medicamente se
vor urm ări parametrii de coagulare în mod corespunz ător.
Medicamentele anti-inflamatorii nesteroidiene (ca acemetacina) pot m ări toxicitatea renal ă a
ciclosporinei.
Studiile clinice au eviden ţiat existen ţa unei interac ţiuni între medicamentele nesteroidiene anti-
inflamatoare şi agen ţii antidiabetici orali (sulfonilureea). De şi nu s-a semnalat o interac ţiune între
acemetacin ă ş i sulfoniluree, se recomand ă totu şi urm ărirea valorilor glucozei, ca m ăsură de precau ţie,
atunci când cele dou ă medicamente sunt administrate concomitent.
O aten ţie special ă este necesar ă în cazul asocierii acemetacinei cu alte medicamente care ac ţioneaz ă la
nivel central sau în cazul asocierii cu alcoolul.
Nu se recomandă asocierea acemetacinei cu triamteren, deoarece au fost semnalate cazuri de
insuficien ţă renal ă acut ă în urma administr ării de triamteren în timpul unui tratament continuu cu
indometacin, principalul metabolit al acemetacinului.
Nu se recomand ă asocierea acemetacinei cu diflunisal deoarece se preconizeaz ă o cre ştere
considerabil ă a nivelului plasmatic de indometacin, pr incipalul metabolit al acemetacinei, ce va
determina o amplificare a reac ţiilor adverse.
Acemetacina poate întârzia excre ţia antibioticelor pe baz ă de penicilină .
4.6 Sarcina şi al ăptarea
Nu exist ă date adecvate privind utilizarea acemetacinei la femeile gravide.
Studiile privind toxi citatea asupra funcţiei de reproducere la animale, efectuate la şobolani ş i iepuri au
demonstrat absen ţa efectelor teratogene (vezi pct 5.3). Riscul poten ţial pentru om este necunoscut.
Întrucât nu a fost elucidat efectul inhibi ţiei sintezei prostaglandinelor pe perioada sarcinii, RANTUDIL
RETARD nu trebuie administrat în primele şase luni de sarcin ă. Administrarea în primele dou ă
trimestre de sarcină se poate face numai dup ă o atent ă evaluare a riscurilor şi beneficiilor.
Administrarea de RANTUDIL RETARD este contraindicată în în timpul celui de-al treilea trimestru de
sarcin ă. Din cauza mecanismului s ău de ac ţiune, administrarea de acemetacină poate induce inhibarea
contrac ţiilor uterine, o închidere prematur ă a ductului arterial, o tendin ţă crescut ă de sângerare la
mamă ş i la f ăt, ş i a edemelor prezente la mam ă. Prin utilizarea indometacinului, un metabolit al
acemetacinei, s-a observat producerea unor disfunc ţii renale la f ăt în ultimul trimestru care au provocat
oligohidramnios şi mortalitate perinatal ă. S-au întâlnit şi afec ţiuni ale f ătului sub form ă de enterocolit ă
pseudomembranoas ă. Din cauza metaboliz ării lui în indometacin, afec ţiunile cunoscute în cazul
administră rii de indometacin se vor produce şi în cazul acemetacinului.
Acemetacina şi deriva ţii s ăi se excret ă în cantit ăţi mici în laptele matern, îns ă utilizarea în timpul
perioadei de ală ptare va fi evitat ă, pe cât posibil.
4.7 Efecte asupra capacit ăţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Din cauza apari ţiei reac ţiilor adverse la nivelul sistemului nervos central, cum ar fi ame ţeli ş i starea de
oboseal ă, mai ales în combina ţie cu alcoolul, RANTUDIL RETARD poate reduce viteza de reac ţie şi
abilitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. De aceea, conducerea de vehicule, folosirea
utilajelor sau alte activit ăţi periculoase trebuie evitate pe perioada tratamentului. Decizia asupra acestei
probleme va fi luat ă de c ătre medic şi trebuie să se bazeze pe r ăspunsul pacientului la tratament şi pe
doza utilizat ă.
4.8 Reac ţii adverse
În principal reac ţiile adverse apar în func ţie de doz ă, acestea variind de la un individ la altul.
Riscul sânger ărilor gastro-intestinale în special (ulcere, afect ări ale mucoaselor, inflamarea mucoasei
gastrice) depinde de doz ă ş i de durata administr ării. De aceea, se recomand ă ca dozele de RANTUDIL
RETARD să fie ajustate şi individualizate.
Au fost raportate urm ătoarele reac ţii adverse:
Tulbur ări gastro-intestinale
Foarte frecvente (la mai mult de un un pacient din 10) :
- greaţă , vărs ături, dureri gastrice, diaree şi hemoragii intestinale minore, care, în cazuri excep ţionale,
pot produce anemie.
Frecvente (la mai mult de un pacient din 100 dar mai pu ţin de un pacient din 10) :
- meteorism, crampe abdominale, pierderea poftei de mâncare şi ulcera ţii gastrice sau intestinale
(uneori cu sângerare şi perforare);
Mai pu ţin frecvente (la mai mult de un pacient din 1000 dar mai pu ţin de un pacient din 100) :
- v ărs ături;
- scaune cu sânge sau diaree.
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- inflama ţii ale mucoasei bucale sau ale limbii;
- leziuni esofagiene;
- inflama ţia nespecific ă intestinală , agravarea bolii Crohn sau colite ulcerative;
- pirozis;
- constipaţie;
- stricturi intestinale, ca cele diafragmatice.
Tulbur ări ale sistemului nervos central:
Frecvente (la mai mult de un pacient din 100 dar mai pu ţin de un pacient din 10) :
- cefalee, agita ţie, iritabilitate, fatigabilitate, apatie şi ame ţeli.
Rare (la mai mult de un pacient din 10 000 dar mai pu ţin de un pacient din 1000) :
- pierderea temporar ă a con ştien ţei;
- agravarea epilepsiei, a bolii Parkinson sau a unei afec ţiuni psihiatrice din antecedente;
- degenerarea pigmentului retinian şi pete pe cornee ce pot apă rea în urma unui tratament pe termen
lung.
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- deficien ţe senzoriale, sl ăbiciune musculară , hipersudoraţie, tulbur ări gustative, tulbur ări de vedere
(vedere înceţ oşat ă, diplopie, scotoame ), tinitus sau tulbur ări temporare de auz;
- tulbur ări de memorie, de orientare, convulsii, anxietate, iritabilitate, co şmaruri, tremur ături, psihoze,
halucina ţii ş i depresii.
Tulbur ări cutanate şi a ţ esutului subcutanate:
Frecvente (la mai mult de un pacient din 100 dar mai pu ţin de un pacient din 10) :
- erupţ ii cutanate şi prurit;
Mai pu ţin frecvente (la mai mult de un pacient din 1000 dar mai pu ţin de un pacient din 100) :
- urticarie sau c ăderea p ărului;
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- erupţ ii cutanate cu pustule, eczeme, enanteme, eriteme, echimoze de dimensiuni variate (inclusiv cel
induse de alergii);
- fotosensibilitate;
- reac ţii cunatate severe (sindromul Steven s-Johnson, sindromul Lyell) pot apărea numai foarte rar.
Tulbur ări genito-urinare
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- insuficien ţă renal ă acut ă, afec ţiuni renale (precum nefrită interstiţial ă, sindrom nefrotic, necroz ă
papilar ă);
-cre şterea ureei sangvine;
- proteinurie, hematurie;
- sângeră ri vaginale.
Tulbur ări hepato-biliare
Frecvente (la mai mult de un pacient din 100 dar mai pu ţin de un pacient din 10) :
- cre şterea transaminazelor;
Mai pu ţin frecvente (la mai mult de un pacient din 1000 dar mai pu ţin de un pacient din 100) :
- hepatit ă toxic ă cu sau f ără icter, foarte rar fulminant ă, uneori f ără simptome prealabile). De aceea,
valorile hepatice vor trebui verificate regulat.
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- hepatit ă fulminant ă.
- pancreatit ă;
- hiperglicemie şi glicozurie.
Tulbur ări hematologice
Mai pu ţin frecvente (la mai mult de un pacient din 1000 dar mai pu ţin de un pacient din 100) :
- anemie, inclusiv anemie aplastic ă, leucopenie, agranulocitoz ă, trombocitopenie.
Primele simptome sunt: febră , dureri de gât, leziuni superficiale ale gurii, simptome asem ăn ătoare unei
ră celi, oboseală accentuată, sângerări nazale şi contuzii. În astfel de cazuri, se va opri imediat
administrarea produsului şi se va solicita asisten ţă medical ă. Nu se vor administra analgezice şi
antipiretice fă ră prescrip ţie medical ă. Regulat, se va monitoriza hemoleucograma, în cazul unui
tratament de lung ă durat ă.
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- anemia hemolitic ă;
- tulburări ale agreg ării plachetare, existând o tendin ţă crescută de sângerare.
- o agravare a bolilor infec ţioase inflamatorii (de ex. fasceita necrozant ă), temporar asociat ă cu o
administrare sistemic ă a medicamentelor anti-inflamatoare nesteroidiene. Acest lucru poate fi asociat
cu mecanismul de ac ţiune a medicamentelor anti-inflamatorii nesteroidiene.
Dacă apar semne ale unei noi infec ţii sau privind agravarea unei infec ţii deja existente în timpul
utiliz ării de RANTUDIL RETARD , pacientulul trebuie sf ătuit s ă se adreseze imediat medicului. Va
trebui reconsiderată necesitatea administră rii unor medicamente împotriva infec ţiei/ terapie cu
antibiotice.
Tulbur ări cardio-vasculare
Mai pu ţin frecvente (la mai mult de un pacient din 1000 dar mai pu ţin de un pacient din 100) :
- edeme periferice în special la pacienţ ii cu hipertensiune sau cu funcţie renal ă afectat ă.
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- insuficien ţă cardiac ă.
- palpita ţii, angin ă pectorală ş i hipertensiune.
Reac ţii de hipersensibilitate
Rare (la mai mult de un pacient din 10 000 dar mai pu ţin de un pacient din 1000) :
- angioedem (umflarea fe ţei şi a pleoapelor, a laringelui cu îngustarea c ăilor respiratorii şi dificult ăţi
respiratorii);
- dispnee, inclusiv crize de astm, tahicardie, sc ăderea tensiunii arteriale şi stare de ş oc, ce pot pune
via ţa în pericol. În cazul apari ţiei unor astfel de simptome, care pot ap ărea dup ă prima administrare se
recomand ă de urgen ţă întreruperea tratamentului şi consult medical.
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- inflama ţii de natur ă alergic ă ale vaselor de sânge (vasculit ă) şi ale pl ămânilor (pneumonit ă).
4.9 Supradozaj
Simptomatologia supradozajului cu acemetacin ă include în special reac ţii la nivelul sistemului nervos
central: cefalee, ame ţeli, apatie, tulbur ări de orientare, letargie, risc crescut de apari ţie a convulsiilor,
pierderea con ştien ţei sau chiar com ă, dureri abdominale, grea ţă ş i vom ă. Pot ap ărea, de asemenea
sângeră ri ale tractului gastro-intestinal, transpira ţii, tulbur ări electrolitice, hipertensiune, edeme la
nivelul gleznelor, oligurie, hematurie, depresie respiratorie precum şi tulbur ări hepatice şi renale.
Nu exist ă antidot specific. Tratamentul const ă în m ăsuri suportive a funcţ iilor vitale şi simptomatic.
În func ţie de starea pacientului, poate fi necesar ă supravegherea acestuia într-o secţ ie de terapie
intensiv ă. Pot fi necesare mă suri de reducere a absorb ţiei ş i, dac ă e necesar, se poate indica o
substituire a elestroli ţilor serici.
5. PROPRIET ĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Propriet ăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutic ă: medicamente antiinflamatoare şi antireumatice, deriva ţii ai acidului acetic
ş i substan ţe înrudite, codul ATC: M01AB11.
Acemetacina apar ţine grupului de deriva ţi acizi indol-acetici. Efectele sale sunt atribuite în principal
metabolitului s ău, indometacin. Acemetacina este un medicament anti-inflamator nesteroidian, care s-
a dovedit c ă ac ţioneaz ă prin inhibarea sintezei prostaglandinelor. Astfel acemetacina reduce durerea,
tumefac ţia şi febra, asociate inflama ţiei.
Acemetacina inhib ă, de asemenea, agregarea trombocitar ă indus ă de ADP.
5.2 Proprietăţ i farmacocinetice
Dup ă administrarea oral ă acemetacina este absorbit rapid şi complet. Biodisponibilitatea sa este de
aproape 100%, în urma unei administr ări multiple (60 mg de 3 ori pe zi, pân ă la 10 doze zilnice).
Cantitatea absorbit ă nu variaz ă semnificativ între cele dou ă forme farmaceutice, obi şnuit ă ş i cea cu
acţ iune prelungit ă.
Se leag ă într-o propor ţie crescut ă de proteinele plasmatice.
Acemetacina se acumulează în zona inflamat ă. Dup ă 6 zile de tratament, la şase ore de la ultima
administrare, se observ ă nivele semnificativ mai ridicate ale co mponentei active în lichidul sinovial, în
membrana sinovial ă, mu şchi ş i oase, decât în sânge.
Concentra ţiile plasmatice maxime, de circa 0,26 mg/l pentru acemetacin ă ş i 0,59 mg/l pentru
metabolitul activ (indometacin) au fost ob ţinute, în medie, dup ă 2 - 3 ore. Concentra ţiile plasmatice
maxime sunt atinse mult mai târziu în cazul medicamentului cu ac ţiune prelungit ă ( RANTUDIL
RETARD) nivelele plasmatice fiind semnificativ mai sc ăzute chiar după 2 ore de la administrarea
oral ă. Totu şi, după 6 şi 10 ore, concentra ţiile plasmatice ale acemetacinei cu ac ţiune prelungit ă sunt
semnificativ mai crescute decât ale acemetacinei obi şnuite, f ără ac ţiune prelungit ă.
Se metabolizeaz ă hepatic prin hidroxilare, rezultând i ndometacinul, care este metabolitul activ
farmacologic şi al ţi metaboli ţi inactivi (0-desmetil, des-p-clorobenzoil şi 0-desmetil-des-p-
clorobenzoil, deriva ţi de acemetacin/ indometacin), care ulterior vor fi glucuronoconjuga ţi ş i elimina ţi
pe cale renal ă ş i digestiv ă.
Aproximativ 50 % din substan ţa activ ă este excretat ă sub form ă metabolizat ă prin fecale.
Aproximativ 40 % este eliminat ă pe cale renal ă sub form ă de metaboli ţi inactivi.
Timpul de înjum ătăţ ire este de 4,5 ore, în linii mari, independent de func ţia hepatic ă ş i de cea renală .
5.3 Date preclinice de siguran ţă
Toxicitate acut ă
Testele privind toxicitatea acut ă, realizate pe animale nu au demonstrat o sensibilitate anume.
Toxicitate cronic ă
Toxicitatea cronic ă a acemetacinului a fost observat ă prin experimente realizate pe animale, sub forma
unor leziuni şi ulceră ri la nivelul tractului gastrointestinal o tendin ţă sporit ă de sângerare, leziuni
hepatice şi renale şi modific ări în compozi ţia sângelui. Dozele ce nu produc efecte sunt de 1.0 mg/kgc
la şobolani (care se înscrie în doza terapeutic ă la oameni) şi de 4.5 mg/kgc la maimu ţe (peste doza
terapeutic ă la oameni).
Poten ţialul mutagen şi carcinogen
Studiile privind poten ţialul mutagen şi carcinogen au eviden ţiat faptul c ă acemetacina nu este
genotoxic ă la testele realizate in vitro pentru a detecta muta ţiile genetice şi repararea AND-ului. Studii
realizate pe termen lung pe şobolani nu au furnizat dovezi privind un poten ţial carcinogenic al
acemetacinului.
Toxicitate asupra func ţiei de reproducere
Poten ţialul embriotoxic al acemetacinei a fost studiat pe dou ă specii de animale ( şobolan şi iepure).
Moartea intrauterin ă ş i întârzierea cre şterii s-a produs în limitele maternotoxice. Nu s-au observat
malforma ţii. Perioade de gesta ţie mai lungi şi o na ştere prelungit ă au fost determinate de utilizarea
acemetacinei. Nu s-au observa t efecte în detrimentul fertilităţii.
6. PROPRIET ĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipien ţilor
Con ţinutul capsulei: amestec de pulberi – lactoză monohidrat (D 20), lactoz ă monohidrat (D 80),
stearat de magneziu, dioxid de siliciu coloidal anhidru; granulat cu cedare prelungită - acetoftalat de
celuloz ă, crospovidon ă, stearat de magneziu, povidon ă K 25, talc, dioxid de titan (E 171), glicerol
triacetat.
Înveliş ul capsulei: gelatin ă, laurilsulfat de sodiu, dioxid de tita n (E 171), oxid galben de fer(E 172),
oxid negru de fer (E 172), oxid ro şu de fer (E 172).
6.2 Incompatibilit ăţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
8
6.4 Precauţii speciale pentru p ăstrare
A se p ăstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PP/Al a câte 10 capsule cu eliberare modificat ă.
6.6 Precau ţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Nu sunt necesare.
7. DE ŢINĂTORUL AUTORIZA ŢIEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
TROPON GmbH
Neurather Ring 1, D-51063 Köln, Germania
8. NUM ĂRUL(ELE) DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOASE
7073/2006/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZ ĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZA ŢIEI
Reautorizare - Decembrie 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Decembrie 2006
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
RANTUDIL RETARD, capsule cu eliberare modificat ă, 90mg
2. COMPOZI ŢIA CALITATIV Ă Ş I CANTITATIV Ă
RANTUDIL RETARD
O capsul ă cu eliberare modificat ă con ţine acemetacin ă 90 mg.
Excipient: lactoz ă monohidrat.
Pentru lista tuturor excipien ţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTIC Ă
Capsule cu eliberare modificat ă
Capsule gelatinoase nr. 1, cu cap brun opac şi corp galben opac, ce conţ in un amestec de pulbere şi
granulat de culoare galben ă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indica ţii terapeutice
RANTUDIL RETARD este indicat în tratamentul simptomatic al durerilor şi inflama ţiilor întâlnite în:
- artrita acut ă (inclusiv crize de gut ă);
- artrita cronic ă, cu deosebire artrit ă reumatoid ă (poliartrita cronic ă);
- spondilita anchilozant ă ş i alte disfunc ţii inflamatorii reumatice ale coloanei vertebrale;
- irita ţii determinate de boli degenerative ale articula ţiilor ş i ale coloanei vertebrale (osteoartrit ă ş i
spondiloz ă);
- afect ări ale ţesuturilor moi asociate bolii reumatice;
- tumefieri dureroase sau inflama ţii în urma unor leziuni şi dup ă interven ţii chirurgicale.
Din cauza efectului întârziat al substan ţei active în cazul RANTUDIL RETARD, acest produs nu este
potrivit ca tratament, atunci când se dore şte o ac ţiune rapid ă înc ă din primul moment.
4.2 Doze şi mod de administrare
RANTUDIL RETARD se administreaz ă pe cale oral ă.
Adul ţi:
Dozarea acemetacinei depinde de gravitatea bolii.
Doza zilnic ă recomandat ă variaz ă între 90 ş i 180 mg acemetacin ă (1-2 capsule cu eliberare modificat ă
de RANTUDIL RETARD) , divizată în 1 - 2 doze.
Dozaj în cazul unei crize acute de gut ă:
Doza uzual ă recomandată în crizele acute de gut ă este de 180 mg acemetacin ă pe zi ( 2 capsule cu
eliberare modificat ă de RANTUDIL RETARD) , până la încetarea simptomelor.
De asemenea, în unele cazuri pot fi necesare şi doze mai mari, dar numai la indica ţia medicului.
Doza ini ţial ă recomandat ă în cazul pacienţ ilor fără probleme gastro-intestinale în antecedente, este de
120 mg acemetacin ă, urmat ă apoi de administrarea a 60 mg acemetacin ă la interval de şase ore.
Doza zilnică poate fi crescut ă pân ă la maximum 300 mg acemetacin în 24 ore. Aceea şi doz ă va putea
fi repetat ă ş i a doua zi, dac ă este nevoie, nu doza se va reduce treptat.
Copii:
RANTUDIL RETARD nu se recomandă la copii şi adolescen ţi, întrucât nu exist ă suficient ă experien ţă
clinic ă la aceast ă grupă de vârst ă.
La pacien ţii cu insuficienţă hepatică ş i renal ă :
este necesar ă ajustarea dozelor.
Vârstnici:
în func ţie de gradul afect ării renale sau hepatice este necesar ă ajustarea dozelor.
Modul şi durata de administrare :
Capsulele cu eliberare modificat ă se înghit întregi cu mult lichid. Capsulele nu trebuie zdrobite sau
mestecate.
Nu se recomand ă administrarea pe stomacul gol. La pacien ţii cu sensibilitate gastric ă se recomand ă
administrarea medicamentului în timpul meselor.
Durata tratamentului va fi stabilit ă de medic. Tratamentul cu mai mult de 180 mg acemetacin ă pe zi nu
se va continua mai mult de 7 zile.
Administrarea pentru o perioad ă mai îndelungat ă lung ă poate fi necesar ă în cazul afec ţiunilor
reumatice.
4.3 Contraindica ţii
- hipersensibilitate la acemetacin ă, la indometacin ă sau la oricare dintre excipien ţii medicamentului;
- disfunc ţii hematopoetice;
- hemoragii gastrointestinale, cerebrovasculare sau alte hemoragii active;
- sarcin ă în al treilea trimestru;
- ulcera ţii gastrice sau intestinale;
- copii ş i adolescen ţi.
4.4 Aten ţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
RANTUDIL RETARD se va utiliza numai dup ă o evaluare atent ă a riscurilor ş i avantajelor, în
urm ătoarele situa ţii:
- în cazul porfiriei;
- în primul ş i al doilea trimestru de sarcin ă;
- pe perioada al ăpt ării.
Se impune o supraveghere medical ă special ă ş i atentă în următoarele cazuri:
- disfunc ţii gastrointestinale sau o ulcera ţie gastrointestinal ă cronic ă sau în cazul unor boli inflamatorii
intestinale (colit ă ulcerativă , boala lui Crohn);
- hipertensiune sau insuficien ţă cardiac ă;
- disfunc ţii renale existente;
- disfunc ţie hepatic ă sever ă;
- înaintea unei interven ţii chirurgicale şi imediat dup ă o interven ţie chirurgical ă major ă;
-la vârstnici.
RANTUDIL RETARD nu se va administra la copii şi adolescen ţi, întrucât nu exist ă suficient ă
experien ţă pentru aceste categorii de vârst ă.
La pacien ţii cu teren atopic, polipi nazali sau boli cronice obstructive ale c ăilor respiratorii sau la
pacien ţii cu hipersensibilitate la alte analgezice şi anti-inflamatoare nesteroidiene RANTUDIL
RETARD se va administra cu precau ţie, necesitând o supravegere medical ă atentă ş i a unor
echipamente de sus ţinere adecvate pentru cazurile de urgen ţă, datorit ă unui risc crescut de producere a
unor reac ţii adverse. Acestea pot fi sub forma unor crize de astm (a şa-numita intoleran ţă
analgezic ă/astm bronş ic indus de analgezic), angioedeme sau urticarie.
O aten ţie special ă se impune şi în cazul pacienţ ilor care manifest ă o reac ţie alergic ă la alte substan ţe,
ace ştia prezentând un risc crescut de a manifesta o reac ţie de hipersensibilitate în cazul administr ării
de RANTUDIL RETARD .
La pacienţii cu tulbur ări de coagulare RANTUDIL RETARD se va administra cu precau ţie, necesitând
o monitorizare atent ă, datorit ă posibilit ăţii acemetacinei de a induce temporar o sc ădere a num ărului
de trombocite.
La pacien ţii cu disfunc ţii gastrointestinale şi la vârstnici este necesar ă o supraveghere medical ă atent ă
în timpul tratamentului cu RANTUDIL RETARD. Dacă apar dureri epigastrice acute şi/sau scaune de
culoare închis ă se impune consult medical de urgen ţă cu stabilirea cauzei etiologice.
În cazul tratamentului prelungit cu RANTUDIL RETARD se recomandă o verificare periodic ă a
func ţiei hepatice, renale şi a hemoleucogramei şi consult oftalmologic.
Cefaleea poate apare în cazul administr ării unei doze crescute, neadecvate de analgezic, timp
îndelungat, şi nu va trebui tratat ă prin administrarea unor doze crescute de medicament.
În general la administrarea de analgezice şi în special în cazul asocierii mai multor analgezice exist ă
riscul de afectare ireversibil ă a rinichilor, cu apari ţia unei insuficien ţe renale , datorit ă nefropatiei
analgezice.
Deoarece con ţine lactoz ă pacien ţii cu afec ţiuni ereditare rare de intoleran ţă la galactoz ă (Lapp) sau
sindrom de malabsorb ţie la glucoz ă – galactoz ă nu trebuie s ă utilizeze acest medicament.
4.5 Interac ţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interac ţiune
Administrarea concomitent ă de RANTUDIL RETARD ş i digoxin ă, fenitoin ă sau produse pe baz ă de
litiu poate duce la o cre ştere a valorilor plasmatice a acestor medicamente.
Acemetacina poate diminua efectul diureticelor şi ai agen ţilor antihipertensivi. Furosemidul
accelereaz ă excre ţia acemetacinei.
Asocierea acemetacinei cu inhibitori ai enzimei de conversie le poate diminua efectul acestora.
Utillizarea concomitent ă a acestor medicamente poate cre şte riscul apari ţiei unor disfunc ţii renale.
Asocierea cu diuretice care economisesc potasiu poate duce la apari ţia hiperkaliemie, astfel încât este
necesar ă monitorizarea nivelului potasiului seric.
Administrarea concomitent ă cu corticosteroizi sau a alte medicamente anti-inflamatoare nesteroidiene
cre şte riscul apari ţiei unor efecte la nivel gastrointestinal.
Administrarea acemetacinei cu 24 de ore înainte sau dup ă administrarea de metotrexat poate duce la o
cre ştere a concentra ţiei de metotrexat, ce va determina o cre ştere a toxicităţ ii acestuia.
Excre ţia întârziat ă a acemetacinului poate fi cauzat ă de medicamente care con ţin probenecid sau
sulfinpirazon ă.
Datorită inhibiţiei sintezei de tromboxan de c ătre acemetacin, riscul de sângerare este crescut atunci
când se asociaz ă cu medicamente anticoagulante. De aceea, în cazul asocierii acestor medicamente se
vor urm ări parametrii de coagulare în mod corespunz ător.
Medicamentele anti-inflamatorii nesteroidiene (ca acemetacina) pot m ări toxicitatea renal ă a
ciclosporinei.
Studiile clinice au eviden ţiat existen ţa unei interac ţiuni între medicamentele nesteroidiene anti-
inflamatoare şi agen ţii antidiabetici orali (sulfonilureea). De şi nu s-a semnalat o interac ţiune între
acemetacin ă ş i sulfoniluree, se recomand ă totu şi urm ărirea valorilor glucozei, ca m ăsură de precau ţie,
atunci când cele dou ă medicamente sunt administrate concomitent.
O aten ţie special ă este necesar ă în cazul asocierii acemetacinei cu alte medicamente care ac ţioneaz ă la
nivel central sau în cazul asocierii cu alcoolul.
Nu se recomandă asocierea acemetacinei cu triamteren, deoarece au fost semnalate cazuri de
insuficien ţă renal ă acut ă în urma administr ării de triamteren în timpul unui tratament continuu cu
indometacin, principalul metabolit al acemetacinului.
Nu se recomand ă asocierea acemetacinei cu diflunisal deoarece se preconizeaz ă o cre ştere
considerabil ă a nivelului plasmatic de indometacin, pr incipalul metabolit al acemetacinei, ce va
determina o amplificare a reac ţiilor adverse.
Acemetacina poate întârzia excre ţia antibioticelor pe baz ă de penicilină .
4.6 Sarcina şi al ăptarea
Nu exist ă date adecvate privind utilizarea acemetacinei la femeile gravide.
Studiile privind toxi citatea asupra funcţiei de reproducere la animale, efectuate la şobolani ş i iepuri au
demonstrat absen ţa efectelor teratogene (vezi pct 5.3). Riscul poten ţial pentru om este necunoscut.
Întrucât nu a fost elucidat efectul inhibi ţiei sintezei prostaglandinelor pe perioada sarcinii, RANTUDIL
RETARD nu trebuie administrat în primele şase luni de sarcin ă. Administrarea în primele dou ă
trimestre de sarcină se poate face numai dup ă o atent ă evaluare a riscurilor şi beneficiilor.
Administrarea de RANTUDIL RETARD este contraindicată în în timpul celui de-al treilea trimestru de
sarcin ă. Din cauza mecanismului s ău de ac ţiune, administrarea de acemetacină poate induce inhibarea
contrac ţiilor uterine, o închidere prematur ă a ductului arterial, o tendin ţă crescut ă de sângerare la
mamă ş i la f ăt, ş i a edemelor prezente la mam ă. Prin utilizarea indometacinului, un metabolit al
acemetacinei, s-a observat producerea unor disfunc ţii renale la f ăt în ultimul trimestru care au provocat
oligohidramnios şi mortalitate perinatal ă. S-au întâlnit şi afec ţiuni ale f ătului sub form ă de enterocolit ă
pseudomembranoas ă. Din cauza metaboliz ării lui în indometacin, afec ţiunile cunoscute în cazul
administră rii de indometacin se vor produce şi în cazul acemetacinului.
Acemetacina şi deriva ţii s ăi se excret ă în cantit ăţi mici în laptele matern, îns ă utilizarea în timpul
perioadei de ală ptare va fi evitat ă, pe cât posibil.
4.7 Efecte asupra capacit ăţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Din cauza apari ţiei reac ţiilor adverse la nivelul sistemului nervos central, cum ar fi ame ţeli ş i starea de
oboseal ă, mai ales în combina ţie cu alcoolul, RANTUDIL RETARD poate reduce viteza de reac ţie şi
abilitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. De aceea, conducerea de vehicule, folosirea
utilajelor sau alte activit ăţi periculoase trebuie evitate pe perioada tratamentului. Decizia asupra acestei
probleme va fi luat ă de c ătre medic şi trebuie să se bazeze pe r ăspunsul pacientului la tratament şi pe
doza utilizat ă.
4.8 Reac ţii adverse
În principal reac ţiile adverse apar în func ţie de doz ă, acestea variind de la un individ la altul.
Riscul sânger ărilor gastro-intestinale în special (ulcere, afect ări ale mucoaselor, inflamarea mucoasei
gastrice) depinde de doz ă ş i de durata administr ării. De aceea, se recomand ă ca dozele de RANTUDIL
RETARD să fie ajustate şi individualizate.
Au fost raportate urm ătoarele reac ţii adverse:
Tulbur ări gastro-intestinale
Foarte frecvente (la mai mult de un un pacient din 10) :
- greaţă , vărs ături, dureri gastrice, diaree şi hemoragii intestinale minore, care, în cazuri excep ţionale,
pot produce anemie.
Frecvente (la mai mult de un pacient din 100 dar mai pu ţin de un pacient din 10) :
- meteorism, crampe abdominale, pierderea poftei de mâncare şi ulcera ţii gastrice sau intestinale
(uneori cu sângerare şi perforare);
Mai pu ţin frecvente (la mai mult de un pacient din 1000 dar mai pu ţin de un pacient din 100) :
- v ărs ături;
- scaune cu sânge sau diaree.
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- inflama ţii ale mucoasei bucale sau ale limbii;
- leziuni esofagiene;
- inflama ţia nespecific ă intestinală , agravarea bolii Crohn sau colite ulcerative;
- pirozis;
- constipaţie;
- stricturi intestinale, ca cele diafragmatice.
Tulbur ări ale sistemului nervos central:
Frecvente (la mai mult de un pacient din 100 dar mai pu ţin de un pacient din 10) :
- cefalee, agita ţie, iritabilitate, fatigabilitate, apatie şi ame ţeli.
Rare (la mai mult de un pacient din 10 000 dar mai pu ţin de un pacient din 1000) :
- pierderea temporar ă a con ştien ţei;
- agravarea epilepsiei, a bolii Parkinson sau a unei afec ţiuni psihiatrice din antecedente;
- degenerarea pigmentului retinian şi pete pe cornee ce pot apă rea în urma unui tratament pe termen
lung.
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- deficien ţe senzoriale, sl ăbiciune musculară , hipersudoraţie, tulbur ări gustative, tulbur ări de vedere
(vedere înceţ oşat ă, diplopie, scotoame ), tinitus sau tulbur ări temporare de auz;
- tulbur ări de memorie, de orientare, convulsii, anxietate, iritabilitate, co şmaruri, tremur ături, psihoze,
halucina ţii ş i depresii.
Tulbur ări cutanate şi a ţ esutului subcutanate:
Frecvente (la mai mult de un pacient din 100 dar mai pu ţin de un pacient din 10) :
- erupţ ii cutanate şi prurit;
Mai pu ţin frecvente (la mai mult de un pacient din 1000 dar mai pu ţin de un pacient din 100) :
- urticarie sau c ăderea p ărului;
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- erupţ ii cutanate cu pustule, eczeme, enanteme, eriteme, echimoze de dimensiuni variate (inclusiv cel
induse de alergii);
- fotosensibilitate;
- reac ţii cunatate severe (sindromul Steven s-Johnson, sindromul Lyell) pot apărea numai foarte rar.
Tulbur ări genito-urinare
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- insuficien ţă renal ă acut ă, afec ţiuni renale (precum nefrită interstiţial ă, sindrom nefrotic, necroz ă
papilar ă);
-cre şterea ureei sangvine;
- proteinurie, hematurie;
- sângeră ri vaginale.
Tulbur ări hepato-biliare
Frecvente (la mai mult de un pacient din 100 dar mai pu ţin de un pacient din 10) :
- cre şterea transaminazelor;
Mai pu ţin frecvente (la mai mult de un pacient din 1000 dar mai pu ţin de un pacient din 100) :
- hepatit ă toxic ă cu sau f ără icter, foarte rar fulminant ă, uneori f ără simptome prealabile). De aceea,
valorile hepatice vor trebui verificate regulat.
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- hepatit ă fulminant ă.
- pancreatit ă;
- hiperglicemie şi glicozurie.
Tulbur ări hematologice
Mai pu ţin frecvente (la mai mult de un pacient din 1000 dar mai pu ţin de un pacient din 100) :
- anemie, inclusiv anemie aplastic ă, leucopenie, agranulocitoz ă, trombocitopenie.
Primele simptome sunt: febră , dureri de gât, leziuni superficiale ale gurii, simptome asem ăn ătoare unei
ră celi, oboseală accentuată, sângerări nazale şi contuzii. În astfel de cazuri, se va opri imediat
administrarea produsului şi se va solicita asisten ţă medical ă. Nu se vor administra analgezice şi
antipiretice fă ră prescrip ţie medical ă. Regulat, se va monitoriza hemoleucograma, în cazul unui
tratament de lung ă durat ă.
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- anemia hemolitic ă;
- tulburări ale agreg ării plachetare, existând o tendin ţă crescută de sângerare.
- o agravare a bolilor infec ţioase inflamatorii (de ex. fasceita necrozant ă), temporar asociat ă cu o
administrare sistemic ă a medicamentelor anti-inflamatoare nesteroidiene. Acest lucru poate fi asociat
cu mecanismul de ac ţiune a medicamentelor anti-inflamatorii nesteroidiene.
Dacă apar semne ale unei noi infec ţii sau privind agravarea unei infec ţii deja existente în timpul
utiliz ării de RANTUDIL RETARD , pacientulul trebuie sf ătuit s ă se adreseze imediat medicului. Va
trebui reconsiderată necesitatea administră rii unor medicamente împotriva infec ţiei/ terapie cu
antibiotice.
Tulbur ări cardio-vasculare
Mai pu ţin frecvente (la mai mult de un pacient din 1000 dar mai pu ţin de un pacient din 100) :
- edeme periferice în special la pacienţ ii cu hipertensiune sau cu funcţie renal ă afectat ă.
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- insuficien ţă cardiac ă.
- palpita ţii, angin ă pectorală ş i hipertensiune.
Reac ţii de hipersensibilitate
Rare (la mai mult de un pacient din 10 000 dar mai pu ţin de un pacient din 1000) :
- angioedem (umflarea fe ţei şi a pleoapelor, a laringelui cu îngustarea c ăilor respiratorii şi dificult ăţi
respiratorii);
- dispnee, inclusiv crize de astm, tahicardie, sc ăderea tensiunii arteriale şi stare de ş oc, ce pot pune
via ţa în pericol. În cazul apari ţiei unor astfel de simptome, care pot ap ărea dup ă prima administrare se
recomand ă de urgen ţă întreruperea tratamentului şi consult medical.
Foarte rare (la mai puţ in de un pacient din 10 000 inclusiv raport ări izolate :
- inflama ţii de natur ă alergic ă ale vaselor de sânge (vasculit ă) şi ale pl ămânilor (pneumonit ă).
4.9 Supradozaj
Simptomatologia supradozajului cu acemetacin ă include în special reac ţii la nivelul sistemului nervos
central: cefalee, ame ţeli, apatie, tulbur ări de orientare, letargie, risc crescut de apari ţie a convulsiilor,
pierderea con ştien ţei sau chiar com ă, dureri abdominale, grea ţă ş i vom ă. Pot ap ărea, de asemenea
sângeră ri ale tractului gastro-intestinal, transpira ţii, tulbur ări electrolitice, hipertensiune, edeme la
nivelul gleznelor, oligurie, hematurie, depresie respiratorie precum şi tulbur ări hepatice şi renale.
Nu exist ă antidot specific. Tratamentul const ă în m ăsuri suportive a funcţ iilor vitale şi simptomatic.
În func ţie de starea pacientului, poate fi necesar ă supravegherea acestuia într-o secţ ie de terapie
intensiv ă. Pot fi necesare mă suri de reducere a absorb ţiei ş i, dac ă e necesar, se poate indica o
substituire a elestroli ţilor serici.
5. PROPRIET ĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Propriet ăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutic ă: medicamente antiinflamatoare şi antireumatice, deriva ţii ai acidului acetic
ş i substan ţe înrudite, codul ATC: M01AB11.
Acemetacina apar ţine grupului de deriva ţi acizi indol-acetici. Efectele sale sunt atribuite în principal
metabolitului s ău, indometacin. Acemetacina este un medicament anti-inflamator nesteroidian, care s-
a dovedit c ă ac ţioneaz ă prin inhibarea sintezei prostaglandinelor. Astfel acemetacina reduce durerea,
tumefac ţia şi febra, asociate inflama ţiei.
Acemetacina inhib ă, de asemenea, agregarea trombocitar ă indus ă de ADP.
5.2 Proprietăţ i farmacocinetice
Dup ă administrarea oral ă acemetacina este absorbit rapid şi complet. Biodisponibilitatea sa este de
aproape 100%, în urma unei administr ări multiple (60 mg de 3 ori pe zi, pân ă la 10 doze zilnice).
Cantitatea absorbit ă nu variaz ă semnificativ între cele dou ă forme farmaceutice, obi şnuit ă ş i cea cu
acţ iune prelungit ă.
Se leag ă într-o propor ţie crescut ă de proteinele plasmatice.
Acemetacina se acumulează în zona inflamat ă. Dup ă 6 zile de tratament, la şase ore de la ultima
administrare, se observ ă nivele semnificativ mai ridicate ale co mponentei active în lichidul sinovial, în
membrana sinovial ă, mu şchi ş i oase, decât în sânge.
Concentra ţiile plasmatice maxime, de circa 0,26 mg/l pentru acemetacin ă ş i 0,59 mg/l pentru
metabolitul activ (indometacin) au fost ob ţinute, în medie, dup ă 2 - 3 ore. Concentra ţiile plasmatice
maxime sunt atinse mult mai târziu în cazul medicamentului cu ac ţiune prelungit ă ( RANTUDIL
RETARD) nivelele plasmatice fiind semnificativ mai sc ăzute chiar după 2 ore de la administrarea
oral ă. Totu şi, după 6 şi 10 ore, concentra ţiile plasmatice ale acemetacinei cu ac ţiune prelungit ă sunt
semnificativ mai crescute decât ale acemetacinei obi şnuite, f ără ac ţiune prelungit ă.
Se metabolizeaz ă hepatic prin hidroxilare, rezultând i ndometacinul, care este metabolitul activ
farmacologic şi al ţi metaboli ţi inactivi (0-desmetil, des-p-clorobenzoil şi 0-desmetil-des-p-
clorobenzoil, deriva ţi de acemetacin/ indometacin), care ulterior vor fi glucuronoconjuga ţi ş i elimina ţi
pe cale renal ă ş i digestiv ă.
Aproximativ 50 % din substan ţa activ ă este excretat ă sub form ă metabolizat ă prin fecale.
Aproximativ 40 % este eliminat ă pe cale renal ă sub form ă de metaboli ţi inactivi.
Timpul de înjum ătăţ ire este de 4,5 ore, în linii mari, independent de func ţia hepatic ă ş i de cea renală .
5.3 Date preclinice de siguran ţă
Toxicitate acut ă
Testele privind toxicitatea acut ă, realizate pe animale nu au demonstrat o sensibilitate anume.
Toxicitate cronic ă
Toxicitatea cronic ă a acemetacinului a fost observat ă prin experimente realizate pe animale, sub forma
unor leziuni şi ulceră ri la nivelul tractului gastrointestinal o tendin ţă sporit ă de sângerare, leziuni
hepatice şi renale şi modific ări în compozi ţia sângelui. Dozele ce nu produc efecte sunt de 1.0 mg/kgc
la şobolani (care se înscrie în doza terapeutic ă la oameni) şi de 4.5 mg/kgc la maimu ţe (peste doza
terapeutic ă la oameni).
Poten ţialul mutagen şi carcinogen
Studiile privind poten ţialul mutagen şi carcinogen au eviden ţiat faptul c ă acemetacina nu este
genotoxic ă la testele realizate in vitro pentru a detecta muta ţiile genetice şi repararea AND-ului. Studii
realizate pe termen lung pe şobolani nu au furnizat dovezi privind un poten ţial carcinogenic al
acemetacinului.
Toxicitate asupra func ţiei de reproducere
Poten ţialul embriotoxic al acemetacinei a fost studiat pe dou ă specii de animale ( şobolan şi iepure).
Moartea intrauterin ă ş i întârzierea cre şterii s-a produs în limitele maternotoxice. Nu s-au observat
malforma ţii. Perioade de gesta ţie mai lungi şi o na ştere prelungit ă au fost determinate de utilizarea
acemetacinei. Nu s-au observa t efecte în detrimentul fertilităţii.
6. PROPRIET ĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipien ţilor
Con ţinutul capsulei: amestec de pulberi – lactoză monohidrat (D 20), lactoz ă monohidrat (D 80),
stearat de magneziu, dioxid de siliciu coloidal anhidru; granulat cu cedare prelungită - acetoftalat de
celuloz ă, crospovidon ă, stearat de magneziu, povidon ă K 25, talc, dioxid de titan (E 171), glicerol
triacetat.
Înveliş ul capsulei: gelatin ă, laurilsulfat de sodiu, dioxid de tita n (E 171), oxid galben de fer(E 172),
oxid negru de fer (E 172), oxid ro şu de fer (E 172).
6.2 Incompatibilit ăţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
8
6.4 Precauţii speciale pentru p ăstrare
A se p ăstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PP/Al a câte 10 capsule cu eliberare modificat ă.
6.6 Precau ţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Nu sunt necesare.
7. DE ŢINĂTORUL AUTORIZA ŢIEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
TROPON GmbH
Neurather Ring 1, D-51063 Köln, Germania
8. NUM ĂRUL(ELE) DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOASE
7073/2006/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZ ĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZA ŢIEI
Reautorizare - Decembrie 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Decembrie 2006
