OPTIKUM 20 mg/ml + 5 mg/ml
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Optikum 20 mg/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare mililitru conţine dorzolamidă 20 mg sub formă de clorhidrat de dorzolamidă şi timolol 5 mg
sub formă de maleat de timolol.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Picături oftalmice, soluţie
Flacon unidoză
So luţie incoloră, limpede, vâscoasă, fără particule vizibile.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Acest medicament este indicat în tratamentul presiunii intraoculare crescute (PIC) la pacienţi cu
glaucom cu unghi deschis sau glaucom pseudo- exfoliativ atunci când monoterapia cu un beta-blocant
cu administrare locală nu este suficientă.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza este de o picătură de dorzolamidă/timolol instilată la nivelul sa cului conjunctival al
ochiului/ochilor afectat/afectaţi, de două ori pe zi.
Dacă se utilizează un alt medicament oftalmic cu administrare locală, dorzolamidă/timolol şi acest alt
medicament trebuie administrate separat la interval de cel puţin 10 minute.
Optikum este o soluţie sterilă care nu conţine conservanţi. Soluţia dintr -un flacon unidoză trebuie
utilizată imediat după deschidere pentru administrarea în ochiul/ochii afectat/afectaţi. Deoarece
sterilitatea nu poate fi menţinută după deschiderea flaconului unidoză, orice soluţie rămasă trebuie
eliminată imediat după administrare.
Vă rugăm să citiţi pct. 6.6 pentru Instrucţiuni de utilizare
Atunci când se utilizează ocluzia nazolacrimală sau închiderea pleoapelor timp de 2 minute, absorbţia
sistemică este redusă. Acest lucru poate conduce la o scădere a reacţiilor adverse sistemice şi la o
creştere a activităţii locale.
C opii şi adolescenţi
2
Eficac itatea dorzolamid ă/timolol la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani nu a fost
stabilit ă. N u sunt disponibile date .
Siguranţa dorzolamidă /timolol la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani nu a fost
stabilită. Datele disponibile în prezent privind siguranţa la pacienţii copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 6
ani sunt descri se la pct. 5.1 , însă nu se poate face o recomandare privind dozele.
4.3 Contraindicaţii
Acest medicament este contraindicat la pacienţi cu:
- hipersensibilitate la una sau ambele substanţe active sau la oricare dintre excipienţi i enumeraţi la
pct. 6.1.
- hiperreactivitate a căilor respiratorii, inclusiv astm bronşic sau antecedente de astm bronşic sau
boală pulmonară obstructivă cronică severă
- bradicardie sinusală, sindrom de sinus bolnav, bloc sino -atrial, bloc atrio -ventricular de gradul II
sau III care un poate fi controlat cu un stimulator cardiac , insuficienţă cardiacă sim ptomatică ,
şoc cardiogen
- insuficienţă renală severă ( CL
cr < 30 ml/min) sau acidoză hipercloremică
Contraindicaţiile menţionat e mai sus sunt caracteristice substanţelor active utilizate separat şi nu
combinaţiei dintre acestea.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacţii cardiovasculare/respiratorii
Similar altor medicamente oftalmice cu administrare locală, substanţele active sunt absorbit e sistemic.
Din cauza componentei beta -adrenergice – timolol , aceleaşi tipuri de reacţii adverse cardiovasculare,
pulmonare şi alte reacţii adverse observate şi în cazul beta- blocantelor administrate sistemic pot să
apară şi în cazul administr ării locale, inclusiv agravarea anginei Prinzmetal, agravarea tulburărilor
circulatorii periferice şi centrale şi hipotensiunea arterială. Incidenţa reacţiilor adverse sistemice după
administrarea oftalmică locală este mai mică decât în cazul administrării sistemice . Pentru a reduce
absorbţia s istemică, vezi pct. 4.2.
Tulburări cardiace
La pacienţii cu boli cardiovasculare (de exemplu , boală cardiacă coronariană, angină Prinzmetal şi
insuficienţă cardiacă) şi hipotensiune arterială, tratamentul cu beta -blocante trebuie să fie evaluat critic
şi trebuie luat în considerare tratamentul cu alte substanţe active. Pacienţii cu boli cardiovasculare
trebuie supravegheaţi în vederea depistării semnelor de deteriorare a acestor boli şi de reacţii adverse.
Din cauza componentei maleat de timolol, insufic ienţa cardiacă trebuie controlată în mod adecvat
înainte de a începe tratamentul cu dorzolamidă/timolol. Pacienţii cu antecedente de boală cardiacă
severă trebuie monitorizaţi pentru a decela eventuala apariţie a semnelor de insuficienţă cardiacă,
precum ş i modificări ale frecvenţei cardiace.
Datorită efectului negativ asupra timpului de conducere, beta -blocantele se administrează cu deosebită
precauţie la pacienţii cu bloc cardiac de gradul I.
Tulburări vasculare
Pacienţii cu tulburări severe ale circulaţiei periferice (forme severe ale bolii sau sindromului Raynaud)
trebuie trataţi cu prudenţă.
Tulburări respiratorii
După administrarea maleatului de timolol s-au raportat tulburări respiratorii , inclusiv decese la
pacienţii cu astm bronşic ca urmare a bronhospasmului .
3
Datorită maleatului de timolol conţinut, acest medicament trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu
boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) uşoară/moderată şi numai în cazul în care beneficiul
potenţial depăşeşte riscul potenţial.
I nsuficienţă hepatică
Nu s -a studiat administrarea dorzolamidă/ timolol la pacienţii cu insuficienţă hepatică şi, ca urmare,
trebuie utilizat cu precauţie la aceşti pacienţ i.
Reacţii imunologice şi de hipersensibilitate
Ca în cazul celorlalte medicamente of talmice cu administrare locală, acest medicament poate fi
absorbit sistemic. Dorzolamida conţine o grupare sulfonamidic ă, conţinută, de asemenea şi în
sulfonamide . Ca urmare, aceleaşi tipuri de reacţii adverse observate în cazul administrării sistemice a
s ulfonamidelor pot să apară şi în cazul administrării locale , incluzând reacţii severe cum sunt sindrom
Stevens- Johnson şi necroliză epidermală toxică . Dacă apar semne de reacţii adverse grave sau reacţii
de hipersensibilitate, trebuie întreruptă utilizarea acestui medicament.
În cazul utilizării combinaţiei dorzolamidă/ timolol s-a observat apariţia reacţiilor adverse oculare
locale similare celor observate în cazul utilizării picăturilor oftalmice care conţin dorzolamidă. Dacă
apar astfel de reacţii, trebu ie luată în considerare întreruperea administrării dorzolamidă/ timolol .
Reacţii anafilactice
În timp ce utilizează blocante beta -adrenergice, pacienţii cu antecedente de atopie sau reacţii
anafilactice severe la diverşi alergeni pot să fie mai reactivi la stimularea repetată cu astfel de alergeni .
Aceşti pacienţi pot să nu prezinte răspuns terapeutic la dozele uzuale de adrenalină (epinefrină)
utilizate în tratamentul reacţ iilor anafilactice.
Tratament concomitent
Nu se recomandă administrarea concomitent ă a următoarelor medicamente:
• dorzolamidă şi inhibitori ai anhidrazei carbonice cu administrare orală
• medicamente blocante beta -adrenergice cu administrare locală .
Efectul asupra tensiunii intraoculare sau efectele cunoscute ale beta-blocadei sistemice pot fi potenţate
când timololul este administrat la pacienţii aflaţi deja în tratament cu un beta -blocant administrat oral.
Răspunsul acestor pacienţi trebuie monitorizat cu atenţie. Nu este recomandată utilizarea a două beta -
blocante adrenergice cu adminis trare topică (vezi pct. 4.5).
Întreruperea tra tamentului
Similar utilizării beta -blocantelor sistemice, dacă este necesară întreruperea administrării oftalmice a
timololului la pacienţii cu boală cardiacă coronariană , tratamentul trebuie întrerupt treptat.
Efecte suplimentare ale blocării receptorilor beta -adrenergici
Hipoglicemie/diabet zaharat
Tratamentul cu beta -blocantele trebuie administrate cu precauţie la pacienţii predispuşi la episoade
spontane de hipoglicemie sau la pacienţii cu diabet zaharat instabil, deoarece beta-blocante le pot
masca semnele şi simptome hipoglicemiei acute.
Tratamentul cu beta -blocante po ate masca şi anumite simptome de hipertiroidi sm. Întreruperea bruscă
a tra tamentului cu beta-blocante poate p recipita agravarea simptomelo r.
Tra tamentul cu beta-blocante poate agrav a simptomele miasteniei gravis.
Efecte suplimentare ale inhibării anhidrazei carbonice
Tra tamentul cu inhibitori ai anhidrazei carbonice cu administrare orală a fost asociat cu urolitiază, ca
urmare a tulburăril or echilibrului acido -bazic, în special la pacienţi cu antecedente de litiază renal ă.
Deşi nu s -au observat tulburări ale echilibrului acido- bazic în cazul utilizării de dorzolamidă/timolol ,
s -a raportat rar urolitiază. Deoarece d orzolamidă/timolol conţine un inhibitor al anhidrazei carbonice
4
care este absorbit sistemic, pacienţii cu antecedente de litiază renal ă pot prezenta risc crescut de
apariţie a urolitiazei în timpul utilizării d orzolamidă/timolol .
Altele
Abordarea terapeutică a pacienţilor cu formă acută a glaucomului cu unghi închis necesită intervenţii
terapeutice suplimentare pe lângă administrarea medicamentelor oftalmice hipotensive. Nu s -a studiat
administrarea de dorzolamidă/ timolol la pacienţii cu formă acută de glaucom cu unghi închis.
Def ecte corneene
La pacienţii cu defecte corneene preexistente şi/sau antecedente de intervenţii chirurgicale intraoculare
s -au raportat edem cornean şi decompensare corneană ireversibilă în timpul utilizării dorzolamidei.
Pacienţii cu un număr mic de celule endoteliale prezintă un risc crescut de apariţie a edemului
cornean. Medicamentele cu administrare locală care conţin dorzolamidă trebuie utilizate cu p recauţie
la astfel de pacienţi.
Beta -blocantele oftalmice pot determina uscăciunea ochilor. Pacienţii c u defecte corneene trebuie să
fie trataţi cu prudenţă.
Dezlipire coroidiană
După efectuarea procedurilor de filtrare în asociere cu terapii de suprimare a producerii umorii apoase
s -au raportat dezlipire coroidiană concomitent cu hipotonie oculară (de exemplu, timolol,
acetozolamidă) .
Ca în cazul utilizării altor medicamente antiglaucomatoase, l a unii pacienţi s-a raportat diminuarea
responsivităţii la maleatul de timolol administrat oftalmic în cazul tra tamentului de lungă durată . Cu
toate acestea, în st udiile clinice în care 164 de pacienţi au fost monitorizaţi timp de cel puţin trei ani,
nu s -au observat diferenţe semnificative între valorile medii ale presiunii intraoculare după st abilizarea
iniţială a acestora.
Anestezia chirurgicală
Preparatele ofta lmologice beta-adrenergice pot bloca efectele beta- blocantelor administrate sistemic,
de exemplu, efectul adrenalinei (epinefrinei). Medicul anestezist trebuie să fie informat atunci când
pacientul primeşte timolol.
Utilizarea lentilelor de contact
Dorzol amidă/timolol picături oftalmice nu a fost studiat la pacienţii care poată lentile de contact.
C opii şi adolescenţi
Vezi pct. 5.1.
4.5 Interacţ iuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu s -au efectuat studii specifice privind interacţiunile cu dorzolamidă/ timolol.
Nu s -au efectuat studii specifice privind interacţiunile medicamentoase cu timolol.
În studiile clinice, s -a utilizat dorzolamidă/timolol concomitent cu următoarele medicamente cu
administrare sistemică fără a se evidenţia semne ale interacţiunilor: inhibitori ECA, blocante ale
canalelor de calciu, diuretice, antiinflamatoare nesteroidiene inclusiv acid acetilsalicilic şi hormoni (de
exemplu estrogeni, insulină, tiroxină).
Cu toate acestea, există riscul de apariţie a efectelor cumulative care conduc la hipotensiune arterial ă
şi/sau bradicardie accentuat ă în cazul administrării soluţiei oftalmice care conţine un beta -blocant
concomitent cu blocante ale canalelor de calciu, medicamente care epuizează depozitele de
catecolamine sau medicamente blocante beta- adrenergice, antiaritmice (inclusiv amiodaronă),
glicozide digitalice, parasimpatomimetice şi guanetinidină, narcotice şi inhibitori de
monoaminooxidază (IMAO ).
5
În timpul tratamentului asociat cu inhibitori ai izoenzimei CYP2D6 ( de exemplu chinidină, fluoxetină,
paroxetină ) şi timolol s-a raportat potenţarea efectelor sistemice de blocare a receptorilor beta-
adrenergic i (de exemplu scăderea frecvenţei cardiace, depresie).
Dorzolamida conţinută este un inhibitor al anhidrazei carb onice şi, deşi se administrează topic, se
absoarbe sistemic. În studii clinice, soluţia oftalmică de clorhidrat de dorzolamidă nu a fost asociată cu
tulburări ale echilibrului acido- bazic. Cu toate acestea, aceste tulburări au fost raportate cu inhibitori ai
anhidrazei carbonice cu administrare pe cale orală şi au determinat în unele cazuri interacţiuni (de
ex emplu toxicitate asociată cu tra tamentul cu doze mari de salicilaţi). Ca urmare, la pacienţii la care se
administrează dorzolamidă/timolol trebuie avut în vedere potenţialul apariţiei unor astfel de
interacţiuni.
Deşi dorzolamidă/timolol administrat în monoterapie are un efect minim sau nu are niciun efect asupra
dimensiunilor pupilei, ocazional s -a raportat midriază ca rezultat al utilizării oftalmice concomitente a
beta -blocantelor şi adrenalinei (epinefrinei ).
Blocantele beta- adrenergice pot determina accentuarea efectului hipoglicemic al medicamentelor
antidiabetice.
Medicamentele blocante beta- adrenergice cu administrare orală pot determina exace rbarea
hipertensiunii arteriale de rebound care poate să apară ca urmare a întreruperii bruşte a clonidinei.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
S arcin a
Dorzolamidă/timolol nu trebuie utilizat în timpul sarcinii.
Dorzolamidă
Nu există date clinice ad ecvate privind utilizarea la gravide. La iepuri, dorzolamida a produs efecte
teratogene la administratrea de doze materno -toxice (vezi pct. 5.3).
Timolol
Nu există date adecvate privind utilizarea timolol la femeile gravide. Timolol nu trebuie să fie utilizat
în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar.
Pentru a reduce absorbţia sistemică, vezi pct. 4.2.
Studiile epidemiologice nu au evidenţiat efecte teratogene, dar prezintă un risc privind întârzierea
dezvoltării intrauterine atunci când beta -blocantele se administrează pe cale orală. În plus, au fost
observate semne şi simptome ale blocării receptorilor beta -adrenergici (de exemplu , bradicardie,
hipotensiune arterailă, detresă respiratorie şi hipoglicemie) la nou-născuţi atunci când beta -blocan tele
au fost administrate până la naştere. Dacă dorzolamidă/timolol se administrează până la naştere, nou-
născutul trebuie să fie atent monitorizat în timpul primel or zile de viaţă (vezi pct. 5.3) .
A lăpt area
Nu se cunoa şte dacă dorzolamida este excretată în laptele uman. La puii de şobolan alăptaţi de femele
cărora li s -a administrat dorzolamidă s -a observat diminuarea creşterii în greutate. Beta-blocantele se
excretă laptele uman. Cu toate acestea, la dozele terapeutice de timolol picături oftalmice, doza
calculată de timolol pentru sugar ar fi prea redusă pentru a produce beta -blocada clinică.
Pentru a reduce absorbţia sistemică, vezi pct. 4.2.
Dacă tratamentul cu dorzolamidă/timolol este necesar trebuie întreruptă alăptarea.
4.7 Efecte asupra capacită ţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
6
Nu s-au efectuat studii asupra capacităţii de a conduce şi de a folosi utilaje. Reacţiile adverse posibile
cum sunt vederea înceţoşată pot afecta capacitatea unor pacienţi de a conduce vehicule şi/sau de a
folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Î n studii clinice efectuate cu dorzolamidă/timolol reacţii le adverse observate au fost similare celor
raportate anterior în cazul utilizării clorhidratului de dorzolamidă şi/sau maleatului de timolol. Similar
altor medicamente oftalmice cu administrare locală, timololul este absorbit în sânge. Acest lucru poate
cauza reacţii adverse similare celor observate cu medicamentele beta- blocante administrate sistemic.
Incidenţa reacţiilor adver se apărute după administrarea oftalmică locală este mai mică decât atunci
când medicamentele sunt administrate sistemic. Reacţiile adverse enumerate includ reacţii observate în
cadrul clasei de beta- blocante, atunci când sunt utilizate pentru tratamentul a fecţiunilor oculare.
În timpul studiilor clinice, 1053 de pacienţi au fost trataţi cu dorzolamidă/timolol. Aproximativ 2,4%
din totalul pacienţilor au în trerupt tratamentul cu dorzolamidă/ timolol ca urmare a reacţiilor adverse
oculare locale , iar aproxima tiv 1,2% din totalul pacienţilor au întrerupt tratamentul din cauza reacţiilor
adverse locale sugestive pentru o reacţie alergică sau de hipersensibilitate (cum sunt inflamaţi e a
pleoapei şi conjunctivit ă).
Într -un studiu clinic comparativ, dublu- mascat, cu doze repetate, s-a observat că dorzolamidă/timolol
(fără conservanţi) are un profil de siguranţă similar cu dorzolamidă/timolol (formularea cu
conservanţi).
S -au raportat următoarele reacţii adverse în timpul utilizării de d orzolamidă/timolol sau a uneia dintre
substanţele active din componenţa sa, fie în timpul studiilor clinice , fie după punerea pe piaţă a
medicamentului:
Lista tabelară a reacţiilor adverse :
Frecvenţele reacţiilor adverse sunt clasificate în funcţie de următoarele : foarte frecvente: ( ≥ 1/10),
frecvente: ( ≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente: ( ≥ 1/1000 şi < 1/100) , rare: ( ≥ 1/10000 şi <1/1000),
foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile)
Sistem
Organ Clasă
(MedDRA)
Formulare
Reacţia adversă la medicament
Frecvenţă
Foarte
frecvente Frecvente Mai puţin
frecvente Rare
Cu
frecvenţă
necunoscută
Tulburări
ale
sistemului
imunitar
Dorzolamidă /
timolol
semne şi
simptome de
reacţii adverse
sistemice,
inclusiv
angioedem,
urticarie, prurit,
erupţie cutanată,
anafilaxie,
rareori
bronhospasm
7
Sistem
Organ Clasă
(MedDRA)
Formulare
Reacţia adversă la medicament
Frecvenţă
Foarte
frecvente Frecvente Mai puţin
frecvente Rare
Cu
frecvenţă
necunoscută
Maleat de timolol
soluţie oftalmică
reacţii
adverse
sistemice,
icluzând
angioedem,
urticarie,
erupţii
cutanate
localizate şi
generalizate,
prurit, reacţii
anafilactice
Tulburări
metabolice şi
de nutriţie
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
Hipoglicemie
Tulburări
psihice
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
depresie* insomnie*,
coşmaruri *,
pierderea
memoriei
Tulburări
ale
sistemului
nervos
Clorhidrat de
dorzolamidă
picături oftalmice,
soluţie
cefalee* ameţeli*,
parestezie *
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
cefalee* ameţeli*,
sincop ă*
parestezii*,
agravarea
semnelor şi
simptomelor
miasteniei
gravis,
diminuarea
libidoului*,
accident vascular
cerebral* ,
ischemie
cerebrală
Tulburări
oculare
Dorzolamidă /
timolol
Senzaţie
de arsură
sau
înţepătură
Hiperemie
conjunctivală,
vedere
înceţoşată,
eroziune
corneană,
prurit ocular,
lăcrimare
8
Sistem
Organ Clasă
(MedDRA)
Formulare
Reacţia adversă la medicament
Frecvenţă
Foarte
frecvente Frecvente Mai puţin
frecvente Rare
Cu
frecvenţă
necunoscută
Clorhidrat de
dorzolamidă
picături oftalmice,
soluţie
Inflamaţie
palpebrală*,
iritaţie
palpebrală*
Iridocilită* Iritaţie inclusiv
eritem*, durere*,
formarea de
cruste
palpebrale*,
miopie
tranzitorie (care
se remite după
întreruperea
terapiei), edem
cornean*,
hipotonie
oculară*,
dezlipire
coroidiană (după
intervenţiile
chirurgicale de
filtrare)*
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
Semne şi
simptome ale
iritaţiei
oculare ( de
exemplu,
senzaţie de
arsură,
înţepătură,
mâncărim e,
lăcrimare
abundentă,
înroşirea
ochiului )*,
blefarită*,
keratită*,
diminuarea
sensibilităţii
corneene şi
xeroftamie*
Tulburări
vizuale
inclusiv
tulburări de
refracţie
(datorită
întreruperii
terapiei
miotice în
unele
cazuri)*
Ptoză, diplopie,
dezlipire
coroidiană (după
intervenţiile
chirurgicale de
filtrare, vezi pct.
4.4)*
Vedere
înceţoşată,
eroziune
corneană
Tulburări
acustice şi
vestibulare
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
Tinitus*
Tulburări
cardiace
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
bradicardie* durere toracică*,
palpitaţii*,
edem*, aritmii*,
insuficienţă
cardiacă
congestivă*,
bloc
atrioventricular*,
asistolie*
insuficienţă
cardiacă
Vascular
disorders
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
hipotensiune
arterială *,
claudicaţie ,
fenomen
Raynaud *,
extremităţi reci
ale membrelor
superioare şi
inferioare *
9
Sistem
Organ Clasă
(MedDRA)
Formulare
Reacţia adversă la medicament
Frecvenţă
Foarte
frecvente Frecvente Mai puţin
frecvente Rare
Cu
frecvenţă
necunoscută
Tulburări
respiratorii,
toracice şi
mediastinale
Dorzolamidă /
timolol
Sinuzită
Dispnee,
insuficienţă
respiratorie,
rinită
Clorhidrat de
dorzolamidă
picături oftalmice,
soluţie
Epistaxis*
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
Dispnee* Bronhospasm
(predominant la
pacienţi cu boală
bronhospastică
preexistentă)*,
tuse*
Tulburări
gastro-
intestinale
Dorzolamidă /
timolol
Modificări
ale
gustului
Clorhidrat de
dorzolamidă
picături oftalmice,
soluţie
Greaţă* Iritaţie
faringiană,
xerostomie*
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
Greaţă*,
dispepsie*
Diaree,
xerostomie*
Durere
abdominală,
vărsături,
disgeuzie
Afecţiuni
cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat
Dorzolamidă /
timolol
Dermatită de
contact, sindrom
Stevens -
Johnson,
necroliză
epidermică
toxică
Clorhidrat de
dorzolamidă
picături oftalmice,
soluţie
Erupţie
cutanată*
Maleat de timolol
picături oftalmic e,
soluţie
Alopecie*,
erupţie cutanată
psoriaziformă
sau exacerbare a
psoriazisului*
Erupţie
cutanată
Tulburări
musculo -
scheletice şi
ale ţesutului
conjunctiv
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
lupus eritematos
sistemic
Mialgie
Tulburări
renale şi ale
căilor
urinare
Dorzolamidă /
timolol
Urolitiază
Tulburări
ale
aparatului
genital şi
sânului
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
boala Peyronie* Disfuncţie
sexual ă,
diminuarea
libido ului
10
Sistem
Organ Clasă
(MedDRA)
Formulare
Reacţia adversă la medicament
Frecvenţă
Foarte
frecvente Frecvente Mai puţin
frecvente Rare
Cu
frecvenţă
necunoscută
Tulburări
generale şi la
nivelul
locului de
administrare
Clorhidrat de
dorzolamidă
picături oftalmice,
soluţie
astenie/
fatigabilitate*
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
astenie/
fatigabilitate*
*Aceste reacţii adverse au fost, de asemenea, observate în cazul utili zării dorzolamidă/ timolol după
punerea pe piaţă a medicamentului.
Cazuri de calcifiere corneană au fost raportate extrem de rar în asociere cu utilizarea de picături
oftalmice care conţin fosfat în cazul anumitor pacienţi cu cornee semnificativ deteriorat ă.
Investigaţii diagnostice
În studiile clinice, administrarea de dorzolamidă/timolol nu s -a asociat cu modificări semnificative
clinic ale concentraţiilor plasmatice ale electroliţilor.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor ad verse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
La om, nu sunt disponibile date privind supradozajul prin ingestie accidentală sau intenţionată de
dorzolamidă/ timolol.
Au existat raportări de supradozaj accidental cu soluţie oftalmică care conţine maleat de timolol care a
determinat efecte sistemice similare celor observate în cazul utilizării sistemice a blocant elor beta-
adrenergice, precum : ameţeli, cefalee, scurtarea respiraţiei , bradicardie, bronhospasm ş i stop cardiac.
Cele mai frecvente semne şi simptome care pot să apară în cazul supradozajului cu dorzolamidă sunt
tulburări electrolitic e, apariţia unei st ări de acidoză şi, posibil, a efectelor la niv elul sistemului nervos
central.
La om, sunt disponibile date limitate pri vind supradozajul prin ingestie accidentală sau intenţionată a
clorhidratului de dorzolamidă. În cazul ingestiei, s -a raportat apariţia somnolenţei. În cazul
administrării topice s-au raportat următoarele: greaţă, ameţeli, cefalee, fatigabilitate, vise anormale şi
disfagie.
Tratamentul trebuie să fie simptomatic şi suportiv. Trebuie monitorizate valorile concentraţiilor
plasmatice ale ele ctroliţilor (în special potasiemia) şi ale pH -ului. Studiile au arătat că timololul nu
este uşor dializabil.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
11
Grupa farmacoterapeutică: antiglaucomatoase şi miotice, medicamente beta-blocante, codul ATC:
S01ED51.
Mecanism de acţiune
Dorzolamidă/ timolol conţine două substanţe active: clorhidratul de dorzolamidă şi maleatul de timolol.
Fiecare dintre aceste componente determină scăderea presiunii intraoculare crescute prin diminuarea
secreţiei de umoare apoas ă, dar realizează aceasta prin mecanisme de acţ iune diferite.
C lorhidratul de dorzolamidă este un inhibitor puternic al anhidrazei carbonice umane de tip II.
Inhibarea anhidrazei carbonice de la nivelul proceselor ciliare ale ochiului determ ină scăderea secreţiei
umorii apoase, probabil prin încetinirea formării ionilor de bicarbonat cu reducerea ulterioară a
transportului de sodiu şi lichide.
Maleatul de timolol este un blocant neselectiv al receptorilor beta- adrenergici. Mecanismul de acţiune
precis al maleatului de timolol prin care determină scăderea presiunii intraoculare crescute nu este pe
deplin stabilit până în prezent , deşi un studiu cu fluoresceină şi studii de tom ografie au evidenţiat
faptul că acţiunea predominantă poate fi legată de reducerea formării umorii apoase. Cu toate acestea,
în unele studii s -a observat, de asemenea, o uşoară creştere a facilitării drenării umorii apoase.
Asocierea acestor două substanţe active determină reducerea suplimentară a presiunii intraoculare
com parativ cu efectul administrării fiecărei substanţ e active în monoterapie.
După administrare topică, dorzolamidă/ timolol reduce presiunea intraoculară crescută, asociată sau nu
glaucomului. Presiunea intraoculară crescută este un factor de risc major implicat în patogeneza
leziunilor nervului optic şi a limitării câmpului vizual datorită glaucomului. Dorzolamidă/timolol
scade presiunea intraoculară fără a determina reacţiile adverse care apar frecvent în cazul administrării
mioticelor cum sunt hemeralopia, spasmul de acomodare şi mioz a.
Efecte farmacodinamice
Efecte clinice
S -au efectuat studii clinice cu durata de până la 15 luni pentru a se compara efectul de reducere a PIC
al dorzolamidă/ timolol administrat de două ori pe zi (dimineaţa şi seara) cu efect ele administrării în
monoterapie şi în asociere cu timolol 0,5% şi cu dorzolamidă 2% la pacienţi cu glaucom sau
hipertensiune oculară în cazul cărora s -a considerat ca fiind adecvată terapia asociată în cadrul
studiilor. Ace sta a inclus atât pacienţi netra taţi şi pacienţi cu boală insuficient controlată prin
administr area de timolol în monoterapie. Majoritatea acestor pacienţi au fost trataţi cu un beta -blocant
cu administrare locală în monoterapie înainte de a fi inclus în studiu. Într -o analiză a studiilor
combinate, efectul de reducere a PIC al dorzolamidă/ timolol administrat de două ori pe zi a fost mai
mare comparative cu monoterapia atât cu dorzolamidă 2%, administrată de trei ori pe zi, cât şi cu
timolol 0,5%, administrat de două ori pe zi. Efectul de reducere a PIC al dorzolamidă/ timolol
administrat de două ori pe zi a fost echivalent cu cel al terapiei concomitente cu dorzolamidă,
administrată de două ori pe zi, şi timolol, administrat de două ori pe zi. Efectul de reducere a PIC al
dorzolamidă/ timol ol administrat de două ori pe zi a fost demonstrat prin măsurători la diferite intervale
de timp pe parcursul zilei , iar acest efect s -a menţinut în cazul administrării de lungă durată .
C opii şi adolescenţi
A fost efectuat un studiu controlat cu durata de trei luni, având ca obiectiv principal stabilirea
siguranţei administrării clorhidratului de dorzolamidă 2% soluţie oftalmică la copii cu vârsta sub 6 ani.
În acest studiu, în cadrul unei faze deschis e s -a administrat dorzolamid ă/t imolol la 30 de pacienţi cu
vârst a cuprinsă între 2 şi 6 ani a căror PIC nu a f ost controlată în mod adecvat utilizând dorzolamidă
sau timolol în monoterapie . Nu a fost stabilită e ficacitatea la aceşti pacienţi. În acest grup mic de
pacienţi, administrarea dorzolamidă/ timolol de două ori pe zi a fost , în general, bine tolerat ă,
19 pacienţi finalizând perioada de tratament şi 11 pacienţi întrerupând tratamentul pentru o intervenţie
chirurgicală, schimbar ea tratamentului sau din alte motive.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Clorhid rat de dorzolamidă
Spre deosebire de administrarea orală a inhibitorilor anhidrazei carbonice, administrarea topică a
clorhidratului de dorzolamidă permite substanţei active să îşi exercite efectele direct la nivelul
12
ochiului, în condiţiile administrării unor doze substanţial mai mici şi, prin urmare, ale unei expuneri
sistemice mai reduse. În studiile clinice, aceasta a determinat scăderea PIC fără tulburări ale
echilibrului acido- bazic sau electrolitice, caracteristice administrării orale a inhibitorilor de anhidrază
carbonică.
Când este administrată topic, dorzolamida ajunge în circulaţia sistemică. Pentru a se evalua potenţialul
de inhibare sistemică a anhidrazei carbonice după administrare topică, s-au determinat concentraţiile
eritrocitară şi plasmati că ale substanţei active şi metaboliţilor săi şi inhibarea activităţii anhidrazei
carbonice eritrocitare. După administrare repetată, dorzolamida se acumulează în eritrocite ca urmare a
legării selective de AC -II în timp ce se menţin concentraţii plasmatic e foarte mici ale formei libere a
substanţei active . În urma metabolizării substanţei active rezultă un singur metabolit N -desetil care
inhibă AC -II mai puţin puternic decât forma nemodificată a acesteia, dar inhibă, de asemenea, o
izoenzimă mai puţin acti vă (AC-I). Dorzolamida se leagă moderat de proteinele plasmatice
(aproximativ 33%). Dorzolamida este excretată, în principal, în urină sub formă nemodificată; de
asemenea, metabolitul este excretat în urină. După încetarea administrării, dorzolamida este e liminată
din eritrocite în mod non- liniar, rezultând iniţial o scădere rapidă a concentraţiei substanţei active ,
urmată de o fază de eliminare mai lentă caracterizată printr -un timp de înjumătăţire de aproximativ 4
luni.
În cazul în care dorzolamida se ad ministrează oral pentru a simula expunerea sistemică maximă după
administrarea oftalmică locală de lungă durată, starea de echili bru este atinsă în decurs de
13 săptămâni. La starea de echilibru, nu există practic substanţa activă sub formă liberă în plasm ă;
inhibarea AC la nivel eritrocitar a fost mai slabă decât s- a anticipat ca fiind necesară pentru apariţia
unui efect farmacologic la nivel renal sau respirator. Rezultate farmacocinetice similare s- au observat
după administrarea topică repetată a clorhid ratului de dorzolamidă. Cu toate acestea, unii pacienţi
vârstnici cu insuficienţă renală ( CL
cr estimat la 30-60 ml/min) au prezentat concentraţii eritrocitare
mai mari ale metabolitului, dar nu au prezentat modificări semnificative în ceea ce priveşte inhi barea
anhidrazei carbonice şi nici reacţii adverse sistemice semnificative clinic care pot să fie atribuite
acestei observaţii.
Maleat de timolol
Într -un studiu de evaluare a concentraţiei plasmatice a substanţei active la 6 subiecţi, s-a determinat
expunerea sistemică la timolol după administrarea topică de două ori pe zi a soluţiei oftalmice de
maleat de timolol 0,5%. Valorile medii ale concentraţiei plasmatice maxime au fost de 0,46 ng/ml
după admini strarea de dimineaţă şi de 0,35 ng/ml după administrar ea de după-amiază.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Profilul de siguranţă al administrării oftalmice şi sistemice a ambelor substanţe active componente este
bine stabilit.
Dorzolamidă
La femelele de iepure administrarea de doze toxice a fost asociată cu apariţia acidozei metabolice, iar
la fetuşi au fost observate malformaţii ale vertebrelor.
Timolol
Studiile la animale nu au evidenţiat efecte teratogene.
În plus , nu s-au observat reacţii adverse oculare la animalele cărora li s- au administrat topic soluţii
oftalmice de clorhidrat de dorzolamidă şi maleat de timolol sau în cazul administrării concomitente a
acestora. Studiile in vitro şi in vivo efectuate cu fiecare d intre componente nu au evidenţiat un
potenţial efect mutagen al acestora. Ca urmare, nu se anticipează vreun factor de risc semnificativ la
om în ceea ce priveşte siguranţa administr ării de doze terapeutice de dorzolamidă/ timolol.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
13
Hidroxietilceluloză
Manitol
Citrat de sodiu dih idrat
Hidr oxid de sodiu (pentru ajustarea pH -ului)
Apă pentru preparate injectabile
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 a ni.
După prima deschidere a p licului din aluminiu: 15 zile . După această perioadă, orice flacon unidoză
ne uti lizat trebuie eliminat. Imedi at după prima administrare, flaconul unidoză deschis trebuie eliminat.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25
oC .
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
A nu se păstra l a frigider sau congela.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
F laco ane unidoză din poli etilenă de joasă densitate cu capacitatea de 0, 5 ml care conţin 0,2 ml. Fiecare
plic din aluminiu conţine 5 sau 15 flacoane unidoză.
Mărimi de ambalaj: 5, 15, 20, 30, 60 şi 120 flacoane unidoză.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Pacienţii trebuie instruiţi să evite să atingă cu vârful picurătorului ochiul sau suprafeţele
înconjură toare.
De asemenea, pacienţii trebuie să fie at enţionaţi că soluţiile oftalmice se pot contamina cu bacterii care
determină în mod frecvent infecţii oculare, dacă sunt manipulate incorect. Consecinţele utilizării unor
soluţii oftalmice contaminate sunt le ziuni oculare grave şi orbire consecutivă.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
Instrucţiuni de utilizare
1. Se deschide p licul din aluminiu care conţine flacoane unidoză.
2. Mai întâi se spală mâini le, apoi se desprinde de pe bandă un flacon unidoză şi se r oteşte partea
superioară a flaconului unidoză pentru a se deschide.
3. Se lasă capul pe spate şi se trage uşor în jos pleoapa inferioară pentru a forma un “ buzunăraş”
între pleoapă şi oc hi.
4. Se instilea ză o picătură la nivelul ochiului(lor) afectat(ţi), conform recomandărilor medicul ui.
Fiecare flacon unidoză conţine suficientă soluţie pentru ambii ochi.
5. După administrarea picăturilor, flaconul unidoză se elimină , chiar dacă mai conţine soluţie .
6. Flacoanele rămase se păstrează în plicul din aluminiu; flacoanele rămase trebuie utilizate în
decurs de 15 zile de la deschiderea p licului din aluminiu.
14
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Teva Pharmaceuticals S.R.L.
Str. Domniţa Ruxa ndra nr.12, parter, sector 2, Bucureşti
România
T elefon: 021 230 65 24
Fax: 021 230 65 23
8. NUMĂRUL (ELE) AUTORIZAŢ IEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
3140/201 1/01-05
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Ianuarie 2011
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Mai 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Optikum 20 mg/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare mililitru conţine dorzolamidă 20 mg sub formă de clorhidrat de dorzolamidă şi timolol 5 mg
sub formă de maleat de timolol.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Picături oftalmice, soluţie
Flacon unidoză
So luţie incoloră, limpede, vâscoasă, fără particule vizibile.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Acest medicament este indicat în tratamentul presiunii intraoculare crescute (PIC) la pacienţi cu
glaucom cu unghi deschis sau glaucom pseudo- exfoliativ atunci când monoterapia cu un beta-blocant
cu administrare locală nu este suficientă.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza este de o picătură de dorzolamidă/timolol instilată la nivelul sa cului conjunctival al
ochiului/ochilor afectat/afectaţi, de două ori pe zi.
Dacă se utilizează un alt medicament oftalmic cu administrare locală, dorzolamidă/timolol şi acest alt
medicament trebuie administrate separat la interval de cel puţin 10 minute.
Optikum este o soluţie sterilă care nu conţine conservanţi. Soluţia dintr -un flacon unidoză trebuie
utilizată imediat după deschidere pentru administrarea în ochiul/ochii afectat/afectaţi. Deoarece
sterilitatea nu poate fi menţinută după deschiderea flaconului unidoză, orice soluţie rămasă trebuie
eliminată imediat după administrare.
Vă rugăm să citiţi pct. 6.6 pentru Instrucţiuni de utilizare
Atunci când se utilizează ocluzia nazolacrimală sau închiderea pleoapelor timp de 2 minute, absorbţia
sistemică este redusă. Acest lucru poate conduce la o scădere a reacţiilor adverse sistemice şi la o
creştere a activităţii locale.
C opii şi adolescenţi
2
Eficac itatea dorzolamid ă/timolol la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani nu a fost
stabilit ă. N u sunt disponibile date .
Siguranţa dorzolamidă /timolol la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani nu a fost
stabilită. Datele disponibile în prezent privind siguranţa la pacienţii copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 6
ani sunt descri se la pct. 5.1 , însă nu se poate face o recomandare privind dozele.
4.3 Contraindicaţii
Acest medicament este contraindicat la pacienţi cu:
- hipersensibilitate la una sau ambele substanţe active sau la oricare dintre excipienţi i enumeraţi la
pct. 6.1.
- hiperreactivitate a căilor respiratorii, inclusiv astm bronşic sau antecedente de astm bronşic sau
boală pulmonară obstructivă cronică severă
- bradicardie sinusală, sindrom de sinus bolnav, bloc sino -atrial, bloc atrio -ventricular de gradul II
sau III care un poate fi controlat cu un stimulator cardiac , insuficienţă cardiacă sim ptomatică ,
şoc cardiogen
- insuficienţă renală severă ( CL
cr < 30 ml/min) sau acidoză hipercloremică
Contraindicaţiile menţionat e mai sus sunt caracteristice substanţelor active utilizate separat şi nu
combinaţiei dintre acestea.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacţii cardiovasculare/respiratorii
Similar altor medicamente oftalmice cu administrare locală, substanţele active sunt absorbit e sistemic.
Din cauza componentei beta -adrenergice – timolol , aceleaşi tipuri de reacţii adverse cardiovasculare,
pulmonare şi alte reacţii adverse observate şi în cazul beta- blocantelor administrate sistemic pot să
apară şi în cazul administr ării locale, inclusiv agravarea anginei Prinzmetal, agravarea tulburărilor
circulatorii periferice şi centrale şi hipotensiunea arterială. Incidenţa reacţiilor adverse sistemice după
administrarea oftalmică locală este mai mică decât în cazul administrării sistemice . Pentru a reduce
absorbţia s istemică, vezi pct. 4.2.
Tulburări cardiace
La pacienţii cu boli cardiovasculare (de exemplu , boală cardiacă coronariană, angină Prinzmetal şi
insuficienţă cardiacă) şi hipotensiune arterială, tratamentul cu beta -blocante trebuie să fie evaluat critic
şi trebuie luat în considerare tratamentul cu alte substanţe active. Pacienţii cu boli cardiovasculare
trebuie supravegheaţi în vederea depistării semnelor de deteriorare a acestor boli şi de reacţii adverse.
Din cauza componentei maleat de timolol, insufic ienţa cardiacă trebuie controlată în mod adecvat
înainte de a începe tratamentul cu dorzolamidă/timolol. Pacienţii cu antecedente de boală cardiacă
severă trebuie monitorizaţi pentru a decela eventuala apariţie a semnelor de insuficienţă cardiacă,
precum ş i modificări ale frecvenţei cardiace.
Datorită efectului negativ asupra timpului de conducere, beta -blocantele se administrează cu deosebită
precauţie la pacienţii cu bloc cardiac de gradul I.
Tulburări vasculare
Pacienţii cu tulburări severe ale circulaţiei periferice (forme severe ale bolii sau sindromului Raynaud)
trebuie trataţi cu prudenţă.
Tulburări respiratorii
După administrarea maleatului de timolol s-au raportat tulburări respiratorii , inclusiv decese la
pacienţii cu astm bronşic ca urmare a bronhospasmului .
3
Datorită maleatului de timolol conţinut, acest medicament trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu
boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) uşoară/moderată şi numai în cazul în care beneficiul
potenţial depăşeşte riscul potenţial.
I nsuficienţă hepatică
Nu s -a studiat administrarea dorzolamidă/ timolol la pacienţii cu insuficienţă hepatică şi, ca urmare,
trebuie utilizat cu precauţie la aceşti pacienţ i.
Reacţii imunologice şi de hipersensibilitate
Ca în cazul celorlalte medicamente of talmice cu administrare locală, acest medicament poate fi
absorbit sistemic. Dorzolamida conţine o grupare sulfonamidic ă, conţinută, de asemenea şi în
sulfonamide . Ca urmare, aceleaşi tipuri de reacţii adverse observate în cazul administrării sistemice a
s ulfonamidelor pot să apară şi în cazul administrării locale , incluzând reacţii severe cum sunt sindrom
Stevens- Johnson şi necroliză epidermală toxică . Dacă apar semne de reacţii adverse grave sau reacţii
de hipersensibilitate, trebuie întreruptă utilizarea acestui medicament.
În cazul utilizării combinaţiei dorzolamidă/ timolol s-a observat apariţia reacţiilor adverse oculare
locale similare celor observate în cazul utilizării picăturilor oftalmice care conţin dorzolamidă. Dacă
apar astfel de reacţii, trebu ie luată în considerare întreruperea administrării dorzolamidă/ timolol .
Reacţii anafilactice
În timp ce utilizează blocante beta -adrenergice, pacienţii cu antecedente de atopie sau reacţii
anafilactice severe la diverşi alergeni pot să fie mai reactivi la stimularea repetată cu astfel de alergeni .
Aceşti pacienţi pot să nu prezinte răspuns terapeutic la dozele uzuale de adrenalină (epinefrină)
utilizate în tratamentul reacţ iilor anafilactice.
Tratament concomitent
Nu se recomandă administrarea concomitent ă a următoarelor medicamente:
• dorzolamidă şi inhibitori ai anhidrazei carbonice cu administrare orală
• medicamente blocante beta -adrenergice cu administrare locală .
Efectul asupra tensiunii intraoculare sau efectele cunoscute ale beta-blocadei sistemice pot fi potenţate
când timololul este administrat la pacienţii aflaţi deja în tratament cu un beta -blocant administrat oral.
Răspunsul acestor pacienţi trebuie monitorizat cu atenţie. Nu este recomandată utilizarea a două beta -
blocante adrenergice cu adminis trare topică (vezi pct. 4.5).
Întreruperea tra tamentului
Similar utilizării beta -blocantelor sistemice, dacă este necesară întreruperea administrării oftalmice a
timololului la pacienţii cu boală cardiacă coronariană , tratamentul trebuie întrerupt treptat.
Efecte suplimentare ale blocării receptorilor beta -adrenergici
Hipoglicemie/diabet zaharat
Tratamentul cu beta -blocantele trebuie administrate cu precauţie la pacienţii predispuşi la episoade
spontane de hipoglicemie sau la pacienţii cu diabet zaharat instabil, deoarece beta-blocante le pot
masca semnele şi simptome hipoglicemiei acute.
Tratamentul cu beta -blocante po ate masca şi anumite simptome de hipertiroidi sm. Întreruperea bruscă
a tra tamentului cu beta-blocante poate p recipita agravarea simptomelo r.
Tra tamentul cu beta-blocante poate agrav a simptomele miasteniei gravis.
Efecte suplimentare ale inhibării anhidrazei carbonice
Tra tamentul cu inhibitori ai anhidrazei carbonice cu administrare orală a fost asociat cu urolitiază, ca
urmare a tulburăril or echilibrului acido -bazic, în special la pacienţi cu antecedente de litiază renal ă.
Deşi nu s -au observat tulburări ale echilibrului acido- bazic în cazul utilizării de dorzolamidă/timolol ,
s -a raportat rar urolitiază. Deoarece d orzolamidă/timolol conţine un inhibitor al anhidrazei carbonice
4
care este absorbit sistemic, pacienţii cu antecedente de litiază renal ă pot prezenta risc crescut de
apariţie a urolitiazei în timpul utilizării d orzolamidă/timolol .
Altele
Abordarea terapeutică a pacienţilor cu formă acută a glaucomului cu unghi închis necesită intervenţii
terapeutice suplimentare pe lângă administrarea medicamentelor oftalmice hipotensive. Nu s -a studiat
administrarea de dorzolamidă/ timolol la pacienţii cu formă acută de glaucom cu unghi închis.
Def ecte corneene
La pacienţii cu defecte corneene preexistente şi/sau antecedente de intervenţii chirurgicale intraoculare
s -au raportat edem cornean şi decompensare corneană ireversibilă în timpul utilizării dorzolamidei.
Pacienţii cu un număr mic de celule endoteliale prezintă un risc crescut de apariţie a edemului
cornean. Medicamentele cu administrare locală care conţin dorzolamidă trebuie utilizate cu p recauţie
la astfel de pacienţi.
Beta -blocantele oftalmice pot determina uscăciunea ochilor. Pacienţii c u defecte corneene trebuie să
fie trataţi cu prudenţă.
Dezlipire coroidiană
După efectuarea procedurilor de filtrare în asociere cu terapii de suprimare a producerii umorii apoase
s -au raportat dezlipire coroidiană concomitent cu hipotonie oculară (de exemplu, timolol,
acetozolamidă) .
Ca în cazul utilizării altor medicamente antiglaucomatoase, l a unii pacienţi s-a raportat diminuarea
responsivităţii la maleatul de timolol administrat oftalmic în cazul tra tamentului de lungă durată . Cu
toate acestea, în st udiile clinice în care 164 de pacienţi au fost monitorizaţi timp de cel puţin trei ani,
nu s -au observat diferenţe semnificative între valorile medii ale presiunii intraoculare după st abilizarea
iniţială a acestora.
Anestezia chirurgicală
Preparatele ofta lmologice beta-adrenergice pot bloca efectele beta- blocantelor administrate sistemic,
de exemplu, efectul adrenalinei (epinefrinei). Medicul anestezist trebuie să fie informat atunci când
pacientul primeşte timolol.
Utilizarea lentilelor de contact
Dorzol amidă/timolol picături oftalmice nu a fost studiat la pacienţii care poată lentile de contact.
C opii şi adolescenţi
Vezi pct. 5.1.
4.5 Interacţ iuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu s -au efectuat studii specifice privind interacţiunile cu dorzolamidă/ timolol.
Nu s -au efectuat studii specifice privind interacţiunile medicamentoase cu timolol.
În studiile clinice, s -a utilizat dorzolamidă/timolol concomitent cu următoarele medicamente cu
administrare sistemică fără a se evidenţia semne ale interacţiunilor: inhibitori ECA, blocante ale
canalelor de calciu, diuretice, antiinflamatoare nesteroidiene inclusiv acid acetilsalicilic şi hormoni (de
exemplu estrogeni, insulină, tiroxină).
Cu toate acestea, există riscul de apariţie a efectelor cumulative care conduc la hipotensiune arterial ă
şi/sau bradicardie accentuat ă în cazul administrării soluţiei oftalmice care conţine un beta -blocant
concomitent cu blocante ale canalelor de calciu, medicamente care epuizează depozitele de
catecolamine sau medicamente blocante beta- adrenergice, antiaritmice (inclusiv amiodaronă),
glicozide digitalice, parasimpatomimetice şi guanetinidină, narcotice şi inhibitori de
monoaminooxidază (IMAO ).
5
În timpul tratamentului asociat cu inhibitori ai izoenzimei CYP2D6 ( de exemplu chinidină, fluoxetină,
paroxetină ) şi timolol s-a raportat potenţarea efectelor sistemice de blocare a receptorilor beta-
adrenergic i (de exemplu scăderea frecvenţei cardiace, depresie).
Dorzolamida conţinută este un inhibitor al anhidrazei carb onice şi, deşi se administrează topic, se
absoarbe sistemic. În studii clinice, soluţia oftalmică de clorhidrat de dorzolamidă nu a fost asociată cu
tulburări ale echilibrului acido- bazic. Cu toate acestea, aceste tulburări au fost raportate cu inhibitori ai
anhidrazei carbonice cu administrare pe cale orală şi au determinat în unele cazuri interacţiuni (de
ex emplu toxicitate asociată cu tra tamentul cu doze mari de salicilaţi). Ca urmare, la pacienţii la care se
administrează dorzolamidă/timolol trebuie avut în vedere potenţialul apariţiei unor astfel de
interacţiuni.
Deşi dorzolamidă/timolol administrat în monoterapie are un efect minim sau nu are niciun efect asupra
dimensiunilor pupilei, ocazional s -a raportat midriază ca rezultat al utilizării oftalmice concomitente a
beta -blocantelor şi adrenalinei (epinefrinei ).
Blocantele beta- adrenergice pot determina accentuarea efectului hipoglicemic al medicamentelor
antidiabetice.
Medicamentele blocante beta- adrenergice cu administrare orală pot determina exace rbarea
hipertensiunii arteriale de rebound care poate să apară ca urmare a întreruperii bruşte a clonidinei.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
S arcin a
Dorzolamidă/timolol nu trebuie utilizat în timpul sarcinii.
Dorzolamidă
Nu există date clinice ad ecvate privind utilizarea la gravide. La iepuri, dorzolamida a produs efecte
teratogene la administratrea de doze materno -toxice (vezi pct. 5.3).
Timolol
Nu există date adecvate privind utilizarea timolol la femeile gravide. Timolol nu trebuie să fie utilizat
în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar.
Pentru a reduce absorbţia sistemică, vezi pct. 4.2.
Studiile epidemiologice nu au evidenţiat efecte teratogene, dar prezintă un risc privind întârzierea
dezvoltării intrauterine atunci când beta -blocantele se administrează pe cale orală. În plus, au fost
observate semne şi simptome ale blocării receptorilor beta -adrenergici (de exemplu , bradicardie,
hipotensiune arterailă, detresă respiratorie şi hipoglicemie) la nou-născuţi atunci când beta -blocan tele
au fost administrate până la naştere. Dacă dorzolamidă/timolol se administrează până la naştere, nou-
născutul trebuie să fie atent monitorizat în timpul primel or zile de viaţă (vezi pct. 5.3) .
A lăpt area
Nu se cunoa şte dacă dorzolamida este excretată în laptele uman. La puii de şobolan alăptaţi de femele
cărora li s -a administrat dorzolamidă s -a observat diminuarea creşterii în greutate. Beta-blocantele se
excretă laptele uman. Cu toate acestea, la dozele terapeutice de timolol picături oftalmice, doza
calculată de timolol pentru sugar ar fi prea redusă pentru a produce beta -blocada clinică.
Pentru a reduce absorbţia sistemică, vezi pct. 4.2.
Dacă tratamentul cu dorzolamidă/timolol este necesar trebuie întreruptă alăptarea.
4.7 Efecte asupra capacită ţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
6
Nu s-au efectuat studii asupra capacităţii de a conduce şi de a folosi utilaje. Reacţiile adverse posibile
cum sunt vederea înceţoşată pot afecta capacitatea unor pacienţi de a conduce vehicule şi/sau de a
folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Î n studii clinice efectuate cu dorzolamidă/timolol reacţii le adverse observate au fost similare celor
raportate anterior în cazul utilizării clorhidratului de dorzolamidă şi/sau maleatului de timolol. Similar
altor medicamente oftalmice cu administrare locală, timololul este absorbit în sânge. Acest lucru poate
cauza reacţii adverse similare celor observate cu medicamentele beta- blocante administrate sistemic.
Incidenţa reacţiilor adver se apărute după administrarea oftalmică locală este mai mică decât atunci
când medicamentele sunt administrate sistemic. Reacţiile adverse enumerate includ reacţii observate în
cadrul clasei de beta- blocante, atunci când sunt utilizate pentru tratamentul a fecţiunilor oculare.
În timpul studiilor clinice, 1053 de pacienţi au fost trataţi cu dorzolamidă/timolol. Aproximativ 2,4%
din totalul pacienţilor au în trerupt tratamentul cu dorzolamidă/ timolol ca urmare a reacţiilor adverse
oculare locale , iar aproxima tiv 1,2% din totalul pacienţilor au întrerupt tratamentul din cauza reacţiilor
adverse locale sugestive pentru o reacţie alergică sau de hipersensibilitate (cum sunt inflamaţi e a
pleoapei şi conjunctivit ă).
Într -un studiu clinic comparativ, dublu- mascat, cu doze repetate, s-a observat că dorzolamidă/timolol
(fără conservanţi) are un profil de siguranţă similar cu dorzolamidă/timolol (formularea cu
conservanţi).
S -au raportat următoarele reacţii adverse în timpul utilizării de d orzolamidă/timolol sau a uneia dintre
substanţele active din componenţa sa, fie în timpul studiilor clinice , fie după punerea pe piaţă a
medicamentului:
Lista tabelară a reacţiilor adverse :
Frecvenţele reacţiilor adverse sunt clasificate în funcţie de următoarele : foarte frecvente: ( ≥ 1/10),
frecvente: ( ≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente: ( ≥ 1/1000 şi < 1/100) , rare: ( ≥ 1/10000 şi <1/1000),
foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile)
Sistem
Organ Clasă
(MedDRA)
Formulare
Reacţia adversă la medicament
Frecvenţă
Foarte
frecvente Frecvente Mai puţin
frecvente Rare
Cu
frecvenţă
necunoscută
Tulburări
ale
sistemului
imunitar
Dorzolamidă /
timolol
semne şi
simptome de
reacţii adverse
sistemice,
inclusiv
angioedem,
urticarie, prurit,
erupţie cutanată,
anafilaxie,
rareori
bronhospasm
7
Sistem
Organ Clasă
(MedDRA)
Formulare
Reacţia adversă la medicament
Frecvenţă
Foarte
frecvente Frecvente Mai puţin
frecvente Rare
Cu
frecvenţă
necunoscută
Maleat de timolol
soluţie oftalmică
reacţii
adverse
sistemice,
icluzând
angioedem,
urticarie,
erupţii
cutanate
localizate şi
generalizate,
prurit, reacţii
anafilactice
Tulburări
metabolice şi
de nutriţie
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
Hipoglicemie
Tulburări
psihice
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
depresie* insomnie*,
coşmaruri *,
pierderea
memoriei
Tulburări
ale
sistemului
nervos
Clorhidrat de
dorzolamidă
picături oftalmice,
soluţie
cefalee* ameţeli*,
parestezie *
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
cefalee* ameţeli*,
sincop ă*
parestezii*,
agravarea
semnelor şi
simptomelor
miasteniei
gravis,
diminuarea
libidoului*,
accident vascular
cerebral* ,
ischemie
cerebrală
Tulburări
oculare
Dorzolamidă /
timolol
Senzaţie
de arsură
sau
înţepătură
Hiperemie
conjunctivală,
vedere
înceţoşată,
eroziune
corneană,
prurit ocular,
lăcrimare
8
Sistem
Organ Clasă
(MedDRA)
Formulare
Reacţia adversă la medicament
Frecvenţă
Foarte
frecvente Frecvente Mai puţin
frecvente Rare
Cu
frecvenţă
necunoscută
Clorhidrat de
dorzolamidă
picături oftalmice,
soluţie
Inflamaţie
palpebrală*,
iritaţie
palpebrală*
Iridocilită* Iritaţie inclusiv
eritem*, durere*,
formarea de
cruste
palpebrale*,
miopie
tranzitorie (care
se remite după
întreruperea
terapiei), edem
cornean*,
hipotonie
oculară*,
dezlipire
coroidiană (după
intervenţiile
chirurgicale de
filtrare)*
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
Semne şi
simptome ale
iritaţiei
oculare ( de
exemplu,
senzaţie de
arsură,
înţepătură,
mâncărim e,
lăcrimare
abundentă,
înroşirea
ochiului )*,
blefarită*,
keratită*,
diminuarea
sensibilităţii
corneene şi
xeroftamie*
Tulburări
vizuale
inclusiv
tulburări de
refracţie
(datorită
întreruperii
terapiei
miotice în
unele
cazuri)*
Ptoză, diplopie,
dezlipire
coroidiană (după
intervenţiile
chirurgicale de
filtrare, vezi pct.
4.4)*
Vedere
înceţoşată,
eroziune
corneană
Tulburări
acustice şi
vestibulare
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
Tinitus*
Tulburări
cardiace
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
bradicardie* durere toracică*,
palpitaţii*,
edem*, aritmii*,
insuficienţă
cardiacă
congestivă*,
bloc
atrioventricular*,
asistolie*
insuficienţă
cardiacă
Vascular
disorders
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
hipotensiune
arterială *,
claudicaţie ,
fenomen
Raynaud *,
extremităţi reci
ale membrelor
superioare şi
inferioare *
9
Sistem
Organ Clasă
(MedDRA)
Formulare
Reacţia adversă la medicament
Frecvenţă
Foarte
frecvente Frecvente Mai puţin
frecvente Rare
Cu
frecvenţă
necunoscută
Tulburări
respiratorii,
toracice şi
mediastinale
Dorzolamidă /
timolol
Sinuzită
Dispnee,
insuficienţă
respiratorie,
rinită
Clorhidrat de
dorzolamidă
picături oftalmice,
soluţie
Epistaxis*
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
Dispnee* Bronhospasm
(predominant la
pacienţi cu boală
bronhospastică
preexistentă)*,
tuse*
Tulburări
gastro-
intestinale
Dorzolamidă /
timolol
Modificări
ale
gustului
Clorhidrat de
dorzolamidă
picături oftalmice,
soluţie
Greaţă* Iritaţie
faringiană,
xerostomie*
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
Greaţă*,
dispepsie*
Diaree,
xerostomie*
Durere
abdominală,
vărsături,
disgeuzie
Afecţiuni
cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat
Dorzolamidă /
timolol
Dermatită de
contact, sindrom
Stevens -
Johnson,
necroliză
epidermică
toxică
Clorhidrat de
dorzolamidă
picături oftalmice,
soluţie
Erupţie
cutanată*
Maleat de timolol
picături oftalmic e,
soluţie
Alopecie*,
erupţie cutanată
psoriaziformă
sau exacerbare a
psoriazisului*
Erupţie
cutanată
Tulburări
musculo -
scheletice şi
ale ţesutului
conjunctiv
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
lupus eritematos
sistemic
Mialgie
Tulburări
renale şi ale
căilor
urinare
Dorzolamidă /
timolol
Urolitiază
Tulburări
ale
aparatului
genital şi
sânului
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
boala Peyronie* Disfuncţie
sexual ă,
diminuarea
libido ului
10
Sistem
Organ Clasă
(MedDRA)
Formulare
Reacţia adversă la medicament
Frecvenţă
Foarte
frecvente Frecvente Mai puţin
frecvente Rare
Cu
frecvenţă
necunoscută
Tulburări
generale şi la
nivelul
locului de
administrare
Clorhidrat de
dorzolamidă
picături oftalmice,
soluţie
astenie/
fatigabilitate*
Maleat de timolol
picături oftalmice,
soluţie
astenie/
fatigabilitate*
*Aceste reacţii adverse au fost, de asemenea, observate în cazul utili zării dorzolamidă/ timolol după
punerea pe piaţă a medicamentului.
Cazuri de calcifiere corneană au fost raportate extrem de rar în asociere cu utilizarea de picături
oftalmice care conţin fosfat în cazul anumitor pacienţi cu cornee semnificativ deteriorat ă.
Investigaţii diagnostice
În studiile clinice, administrarea de dorzolamidă/timolol nu s -a asociat cu modificări semnificative
clinic ale concentraţiilor plasmatice ale electroliţilor.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor ad verse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
La om, nu sunt disponibile date privind supradozajul prin ingestie accidentală sau intenţionată de
dorzolamidă/ timolol.
Au existat raportări de supradozaj accidental cu soluţie oftalmică care conţine maleat de timolol care a
determinat efecte sistemice similare celor observate în cazul utilizării sistemice a blocant elor beta-
adrenergice, precum : ameţeli, cefalee, scurtarea respiraţiei , bradicardie, bronhospasm ş i stop cardiac.
Cele mai frecvente semne şi simptome care pot să apară în cazul supradozajului cu dorzolamidă sunt
tulburări electrolitic e, apariţia unei st ări de acidoză şi, posibil, a efectelor la niv elul sistemului nervos
central.
La om, sunt disponibile date limitate pri vind supradozajul prin ingestie accidentală sau intenţionată a
clorhidratului de dorzolamidă. În cazul ingestiei, s -a raportat apariţia somnolenţei. În cazul
administrării topice s-au raportat următoarele: greaţă, ameţeli, cefalee, fatigabilitate, vise anormale şi
disfagie.
Tratamentul trebuie să fie simptomatic şi suportiv. Trebuie monitorizate valorile concentraţiilor
plasmatice ale ele ctroliţilor (în special potasiemia) şi ale pH -ului. Studiile au arătat că timololul nu
este uşor dializabil.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
11
Grupa farmacoterapeutică: antiglaucomatoase şi miotice, medicamente beta-blocante, codul ATC:
S01ED51.
Mecanism de acţiune
Dorzolamidă/ timolol conţine două substanţe active: clorhidratul de dorzolamidă şi maleatul de timolol.
Fiecare dintre aceste componente determină scăderea presiunii intraoculare crescute prin diminuarea
secreţiei de umoare apoas ă, dar realizează aceasta prin mecanisme de acţ iune diferite.
C lorhidratul de dorzolamidă este un inhibitor puternic al anhidrazei carbonice umane de tip II.
Inhibarea anhidrazei carbonice de la nivelul proceselor ciliare ale ochiului determ ină scăderea secreţiei
umorii apoase, probabil prin încetinirea formării ionilor de bicarbonat cu reducerea ulterioară a
transportului de sodiu şi lichide.
Maleatul de timolol este un blocant neselectiv al receptorilor beta- adrenergici. Mecanismul de acţiune
precis al maleatului de timolol prin care determină scăderea presiunii intraoculare crescute nu este pe
deplin stabilit până în prezent , deşi un studiu cu fluoresceină şi studii de tom ografie au evidenţiat
faptul că acţiunea predominantă poate fi legată de reducerea formării umorii apoase. Cu toate acestea,
în unele studii s -a observat, de asemenea, o uşoară creştere a facilitării drenării umorii apoase.
Asocierea acestor două substanţe active determină reducerea suplimentară a presiunii intraoculare
com parativ cu efectul administrării fiecărei substanţ e active în monoterapie.
După administrare topică, dorzolamidă/ timolol reduce presiunea intraoculară crescută, asociată sau nu
glaucomului. Presiunea intraoculară crescută este un factor de risc major implicat în patogeneza
leziunilor nervului optic şi a limitării câmpului vizual datorită glaucomului. Dorzolamidă/timolol
scade presiunea intraoculară fără a determina reacţiile adverse care apar frecvent în cazul administrării
mioticelor cum sunt hemeralopia, spasmul de acomodare şi mioz a.
Efecte farmacodinamice
Efecte clinice
S -au efectuat studii clinice cu durata de până la 15 luni pentru a se compara efectul de reducere a PIC
al dorzolamidă/ timolol administrat de două ori pe zi (dimineaţa şi seara) cu efect ele administrării în
monoterapie şi în asociere cu timolol 0,5% şi cu dorzolamidă 2% la pacienţi cu glaucom sau
hipertensiune oculară în cazul cărora s -a considerat ca fiind adecvată terapia asociată în cadrul
studiilor. Ace sta a inclus atât pacienţi netra taţi şi pacienţi cu boală insuficient controlată prin
administr area de timolol în monoterapie. Majoritatea acestor pacienţi au fost trataţi cu un beta -blocant
cu administrare locală în monoterapie înainte de a fi inclus în studiu. Într -o analiză a studiilor
combinate, efectul de reducere a PIC al dorzolamidă/ timolol administrat de două ori pe zi a fost mai
mare comparative cu monoterapia atât cu dorzolamidă 2%, administrată de trei ori pe zi, cât şi cu
timolol 0,5%, administrat de două ori pe zi. Efectul de reducere a PIC al dorzolamidă/ timolol
administrat de două ori pe zi a fost echivalent cu cel al terapiei concomitente cu dorzolamidă,
administrată de două ori pe zi, şi timolol, administrat de două ori pe zi. Efectul de reducere a PIC al
dorzolamidă/ timol ol administrat de două ori pe zi a fost demonstrat prin măsurători la diferite intervale
de timp pe parcursul zilei , iar acest efect s -a menţinut în cazul administrării de lungă durată .
C opii şi adolescenţi
A fost efectuat un studiu controlat cu durata de trei luni, având ca obiectiv principal stabilirea
siguranţei administrării clorhidratului de dorzolamidă 2% soluţie oftalmică la copii cu vârsta sub 6 ani.
În acest studiu, în cadrul unei faze deschis e s -a administrat dorzolamid ă/t imolol la 30 de pacienţi cu
vârst a cuprinsă între 2 şi 6 ani a căror PIC nu a f ost controlată în mod adecvat utilizând dorzolamidă
sau timolol în monoterapie . Nu a fost stabilită e ficacitatea la aceşti pacienţi. În acest grup mic de
pacienţi, administrarea dorzolamidă/ timolol de două ori pe zi a fost , în general, bine tolerat ă,
19 pacienţi finalizând perioada de tratament şi 11 pacienţi întrerupând tratamentul pentru o intervenţie
chirurgicală, schimbar ea tratamentului sau din alte motive.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Clorhid rat de dorzolamidă
Spre deosebire de administrarea orală a inhibitorilor anhidrazei carbonice, administrarea topică a
clorhidratului de dorzolamidă permite substanţei active să îşi exercite efectele direct la nivelul
12
ochiului, în condiţiile administrării unor doze substanţial mai mici şi, prin urmare, ale unei expuneri
sistemice mai reduse. În studiile clinice, aceasta a determinat scăderea PIC fără tulburări ale
echilibrului acido- bazic sau electrolitice, caracteristice administrării orale a inhibitorilor de anhidrază
carbonică.
Când este administrată topic, dorzolamida ajunge în circulaţia sistemică. Pentru a se evalua potenţialul
de inhibare sistemică a anhidrazei carbonice după administrare topică, s-au determinat concentraţiile
eritrocitară şi plasmati că ale substanţei active şi metaboliţilor săi şi inhibarea activităţii anhidrazei
carbonice eritrocitare. După administrare repetată, dorzolamida se acumulează în eritrocite ca urmare a
legării selective de AC -II în timp ce se menţin concentraţii plasmatic e foarte mici ale formei libere a
substanţei active . În urma metabolizării substanţei active rezultă un singur metabolit N -desetil care
inhibă AC -II mai puţin puternic decât forma nemodificată a acesteia, dar inhibă, de asemenea, o
izoenzimă mai puţin acti vă (AC-I). Dorzolamida se leagă moderat de proteinele plasmatice
(aproximativ 33%). Dorzolamida este excretată, în principal, în urină sub formă nemodificată; de
asemenea, metabolitul este excretat în urină. După încetarea administrării, dorzolamida este e liminată
din eritrocite în mod non- liniar, rezultând iniţial o scădere rapidă a concentraţiei substanţei active ,
urmată de o fază de eliminare mai lentă caracterizată printr -un timp de înjumătăţire de aproximativ 4
luni.
În cazul în care dorzolamida se ad ministrează oral pentru a simula expunerea sistemică maximă după
administrarea oftalmică locală de lungă durată, starea de echili bru este atinsă în decurs de
13 săptămâni. La starea de echilibru, nu există practic substanţa activă sub formă liberă în plasm ă;
inhibarea AC la nivel eritrocitar a fost mai slabă decât s- a anticipat ca fiind necesară pentru apariţia
unui efect farmacologic la nivel renal sau respirator. Rezultate farmacocinetice similare s- au observat
după administrarea topică repetată a clorhid ratului de dorzolamidă. Cu toate acestea, unii pacienţi
vârstnici cu insuficienţă renală ( CL
cr estimat la 30-60 ml/min) au prezentat concentraţii eritrocitare
mai mari ale metabolitului, dar nu au prezentat modificări semnificative în ceea ce priveşte inhi barea
anhidrazei carbonice şi nici reacţii adverse sistemice semnificative clinic care pot să fie atribuite
acestei observaţii.
Maleat de timolol
Într -un studiu de evaluare a concentraţiei plasmatice a substanţei active la 6 subiecţi, s-a determinat
expunerea sistemică la timolol după administrarea topică de două ori pe zi a soluţiei oftalmice de
maleat de timolol 0,5%. Valorile medii ale concentraţiei plasmatice maxime au fost de 0,46 ng/ml
după admini strarea de dimineaţă şi de 0,35 ng/ml după administrar ea de după-amiază.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Profilul de siguranţă al administrării oftalmice şi sistemice a ambelor substanţe active componente este
bine stabilit.
Dorzolamidă
La femelele de iepure administrarea de doze toxice a fost asociată cu apariţia acidozei metabolice, iar
la fetuşi au fost observate malformaţii ale vertebrelor.
Timolol
Studiile la animale nu au evidenţiat efecte teratogene.
În plus , nu s-au observat reacţii adverse oculare la animalele cărora li s- au administrat topic soluţii
oftalmice de clorhidrat de dorzolamidă şi maleat de timolol sau în cazul administrării concomitente a
acestora. Studiile in vitro şi in vivo efectuate cu fiecare d intre componente nu au evidenţiat un
potenţial efect mutagen al acestora. Ca urmare, nu se anticipează vreun factor de risc semnificativ la
om în ceea ce priveşte siguranţa administr ării de doze terapeutice de dorzolamidă/ timolol.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
13
Hidroxietilceluloză
Manitol
Citrat de sodiu dih idrat
Hidr oxid de sodiu (pentru ajustarea pH -ului)
Apă pentru preparate injectabile
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 a ni.
După prima deschidere a p licului din aluminiu: 15 zile . După această perioadă, orice flacon unidoză
ne uti lizat trebuie eliminat. Imedi at după prima administrare, flaconul unidoză deschis trebuie eliminat.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25
oC .
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
A nu se păstra l a frigider sau congela.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
F laco ane unidoză din poli etilenă de joasă densitate cu capacitatea de 0, 5 ml care conţin 0,2 ml. Fiecare
plic din aluminiu conţine 5 sau 15 flacoane unidoză.
Mărimi de ambalaj: 5, 15, 20, 30, 60 şi 120 flacoane unidoză.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Pacienţii trebuie instruiţi să evite să atingă cu vârful picurătorului ochiul sau suprafeţele
înconjură toare.
De asemenea, pacienţii trebuie să fie at enţionaţi că soluţiile oftalmice se pot contamina cu bacterii care
determină în mod frecvent infecţii oculare, dacă sunt manipulate incorect. Consecinţele utilizării unor
soluţii oftalmice contaminate sunt le ziuni oculare grave şi orbire consecutivă.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
Instrucţiuni de utilizare
1. Se deschide p licul din aluminiu care conţine flacoane unidoză.
2. Mai întâi se spală mâini le, apoi se desprinde de pe bandă un flacon unidoză şi se r oteşte partea
superioară a flaconului unidoză pentru a se deschide.
3. Se lasă capul pe spate şi se trage uşor în jos pleoapa inferioară pentru a forma un “ buzunăraş”
între pleoapă şi oc hi.
4. Se instilea ză o picătură la nivelul ochiului(lor) afectat(ţi), conform recomandărilor medicul ui.
Fiecare flacon unidoză conţine suficientă soluţie pentru ambii ochi.
5. După administrarea picăturilor, flaconul unidoză se elimină , chiar dacă mai conţine soluţie .
6. Flacoanele rămase se păstrează în plicul din aluminiu; flacoanele rămase trebuie utilizate în
decurs de 15 zile de la deschiderea p licului din aluminiu.
14
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Teva Pharmaceuticals S.R.L.
Str. Domniţa Ruxa ndra nr.12, parter, sector 2, Bucureşti
România
T elefon: 021 230 65 24
Fax: 021 230 65 23
8. NUMĂRUL (ELE) AUTORIZAŢ IEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
3140/201 1/01-05
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Ianuarie 2011
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Mai 2015
