DOLFORIN 25 micrograme/ORA
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Dolforin 25 micrograme/oră plasture transdermic
Dolforin 50 micrograme/oră plasture transdermic
Dolforin 75 micrograme/oră plasture transdermic
Dolforin 100 micrograme/oră plasture transdermic
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTIT ATIVĂ
Dolforin 25 micrograme/oră: un plasture transdermic (cu o suprafaţă de eliberare de 15 cm
2) conţine
fentanil 4,8 mg. Acesta corespunde eliberării unei cantităţi de 25 micrograme fentanil pe oră.
Dolforin 50 micrograme/oră: un plasture transdermic (cu o suprafaţă de eliberare de 30 cm2) conţine
fentanil 9,6 mg. Acesta corespunde eliberării unei cantităţi de 50 micrograme fentanil pe oră.
Dolforin 75 micrograme/oră: un plasture transdermic (cu o suprafaţă de eliberare de 45 cm2) conţine
fentanil 14,4 mg . Acesta corespunde eliberării unei cantităţi de 75 micrograme fentanil pe oră.
Dolforin 100 micrograme/oră: un plasture transdermic (cu o suprafaţă de eliberare de 60 cm2) conţine
fentanil 19,2 mg . Acesta corespunde eliberării unei cantităţi de 10 0 micrograme fentanil pe oră.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Dolforin 25/ 50/75 /100 micrograme/oră este un plasture transdermic subţire şi transparent, cu colţuri
rotunjite şi imprimat cu următoarele:
fentanil 2 5 µg/h
fentanil 50 µg/h
fentanil 75 µg/h
fentanil 100 µg/h
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Adulţi
Dolforin plasture transdermic este indicat pentru durerea cronic ă severă care poate fi controlată
adecvat numai cu analgezice opioide.
Copii şi adolescenţ i
- controlul de lungă durată al durerii cronice severe la copii cu vârsta peste 2 ani cărora li se
administrează tratament cu opioide.
2
4.2. Doze şi mod de administrare
Mod de administrare
Administrare transdermică.
Dolforin plasture transdermic trebu ie aplicat pe pielea neiritată şi neiradiată, într-o zonă plată a
toracelui, spatelui sau a părţii superioare a braţului. La copiii mici, este preferată aplicarea plasturelui
pe partea superioară a spatelui pentru a reduce riscul de îndepărtare a plasturel ui de către copil.
Trebuie aleasă o zonă fără pilozitate. Dacă nu este posibil, părul din zona de aplicare trebuie tăiat (nu
ras) înainte de aplicare. Dacă zona de aplicare a a Dolforin plasture transdermic trebuie curăţată
înaintea aplicării , aceasta trebuie făcută prin spălare cu apă. Nu trebuie utilizate săpunuri, uleiuri,
loţiuni sau orice alte substanţe care pot irita piele a sau îi pot altera caracteristicile. Pielea trebuie
uscată complet înaintea aplicării plasturelui. Plasturii trebuie inspectaţi îna inte de aplicare. Plasturii
care sunt tăiaţi, divizaţi sau deterioraţi în orice alt mod nu trebuie utilizaţi.
Dolforin plasture transdermic trebuie îndepărtat din ambalajul protector îndoind, mai întâi, în dreptul
marcajului (aflat în apropierea vârfului săgeţii de pe eticheta ambalajului) şi apoi rupând cu grijă
materialul ambalajului. Dacă sunt utilizate foarfeci pentru deschiderea ambalajului, acestea trebuie
utilizate cât mai aproape de marginea sigilată pentru a nu deteriora plasturele din interior.
Dolforin plasture transdermic trebuie aplicat imediat după îndepărtarea din ambalajul sigilat. Evitaţi
atingerea părţii adezive a plasturelui. După îndepărtarea ambelor părţi ale foliei protectoare, plasturele
transdermic trebuie apăsat ferm cu podul palme i pe locul de aplicare timp de aproximativ 30 de
secunde, asigurându -vă că toată suprafaţa plasturelui se află în contact cu locul de aplicare, în special
marginile. Spălaţi- vă apoi pe mâini cu apă curată.
Dolforin plasture transdermic trebuie menţinut continuu,timp de 72 de ore. Trebuie aplicat un plasture
nou într -o altă zonă după îndepărtarea plasturelui folosit anterior .Înaintea aplicării unui alt plasture, în
aceeaşi zonă cutanată, trebuie să treacă mai multe zile.
Necesitatea continuării tratamentulu i trebuie evaluată la intervale regulate.
Adulţi
Stabilirea dozei iniţiale
Se recomandă utilizarea Dolforin plasture transdermic la pacienţi i care au tolerat anterior opioidele.
Doza iniţială d e Dolforin plasture transdermic trebuie să fie determinată p e baza antecedentelor
pacientului la utilizarea opioidelor, incluzând gradul de toleranţă la opioide, dacă este cazul, ca şi pe
baza stării generale actuale şi a situaţiei medicale a pacientului.
La pacienţii care nu au mai primit opioide puternice, 25 mic rograme/oră Dolforin plasture transdermic
trebuie utilizată ca doză iniţială .
La pacienţii care nu au mai primit opioide puternice, e xperienţa clinică cu Dolforin plasture
transdermic este limitată. Dacă tratamentul cu Dolforin plasture transdermic este considerat adecvat la
pacienţii care nu au mai primit opioide puternice, se recomandă , ca iniţial , la aceşti pacienţi , dozele să
fie crescute în asociere cu doze mici de opioide cu acţiune rapidă. După aceasta, tratamentul poate fi
schimbat la 25 microgram e/oră Dolforin plasture transdermic. Dacă este necesar , ulterior d oza poate
fi crescută sau redusă cu 12 sau 25 micrograme/oră, pentru a atinge doza minimă necesară de Dolforin
plasture transdermic, în funcţie de răspunsul la tratament şi de necesarul de analgezice suplimentare
(vezi şi pct. 4.4, Atenţionări şi precauţ ii speciale pentru utilizare).
La pacienţii care tolerează opioidele, doza iniţială de Dolforin plasture transdermic trebuie stabilită pe
baza necesarului de analgezice opioide din ultimele 24 de ore. În tabelul 1, de mai jos, este dat ă o
schemă recomandată de conversie de la dozele de morfină , administrată pe cale orală, la Dolforin
plastur e transdermic:
Doza orală de morfină (mg/zi) Plasture transdermic conţinând fentanil (micrograme/oră)
3
<90 25
90 – 134 37
135 – 189 50
190 – 224 62
225 – 314 75
315 – 404 100
405 – 494 125
495 – 584 150
585 – 674 175
675 – 764 200
765 – 854 225
855 – 944 250
945 – 1034 275
1035 – 1124 300
Tratamentul analgezic anterior trebuie diminuat treptat, din momentul aplicării primului plasture
transdermic până la atingerea eficacităţii analgezice cu Dolforin plastur e transdermic. Atât în cazul
pacienţilor care nu au mai primit opioide puternice cât şi în cel al pacienţilor care tolerează opioidele,
e valuarea iniţială a efectului analgezic al Dolforin plasture transdermic nu trebuie făcută înainte ca
plasturele să fie purtat 24 de ore datorită creşterii treptate a concentraţiei plasmatice de fentanil în
această perioadă.
Stabilirea dozelor şi tratamentul de întreţinere
Dolforin plasture transdermic trebuie înlocuit la fiecare 72 de ore. Doza trebuie stabilită individual,
până se obţine eficacitatea analgezică. Doza poate fi crescută dacă efectul analgezic este insuficient la
finalul perioadei iniţiale de aplicare. Acolo unde este necesar, ajustarea dozei trebuie făcută de la 25
micrograme/oră până la 75 micrograme/oră cu următorii paşi: 25 micrograme/oră, 37 micrograme/oră,
50 micrograme/oră, 62 micrograme/oră şi 75 micrograme/oră; peste această doză, c reşterea dozelor
trebuie făcută, în mod normal, cu 25 micrograme/oră, cu toate că trebuie ţinut cont de necesarul
suplimentar de analgezice (morfină pe cale orală 90 mg/zi este aproximativ echivalent cu Dolforin
plasture transdermic 25 micrograme/oră) şi de caracterul durerilor pacientului. Do za dorită se poate
obţine prin aplicarea mai mult de un Dolforin plasture transdermic. Pacienţii pot avea nevoie de doze
suplimentare periodice dintr -un analgezic cu acţiune rapidă, în cazul apariţiei unei dureri subit e. Când
doza de Dolforin plasture transdermic depăşeşte 300 micrograme/oră, trebuie avute în vedere alte
metode analgezice suplimentare sau alternative.
Întreruperea tratamentului cu Dolforin plasture transdermic
Dacă este necesară întreruperea tratamentu lui cu Dolforin plasture transdermic, înlocuirea cu orice alt
opioid trebuie să se realizeze treptat, pornind cu o doză mică şi crescând lent. Aceasta se datorează
faptului că valorile concentraţiei plasmatice de fentanil scad treptat după ce se îndepărtează Dolforin
plasture transdermic; durează cel puţin 17 ore pentru scă derea cu 50% a concentraţiei plasmatice de
fentanil (vezi pct. 5.2, Proprietăţi farmacocinetice). În general, întreruperea administrării analgezicelor
opioide trebuie să se realizeze trep tat, pentru a preveni simptomele sindromului de abstinenţă.
Simptomele sindromului de abstinenţă de la opioide (vezi pct. 4.8, Reacţii adverse) pot apărea la unii
pacienţi după schimbarea tratamentului sau după ajustarea dozelor.
Utilizare la pacienţi vâr stnici
Datele din studiile cu fentanil administrat pe cale intravenoasă sugerează că pacienţii vârstnici pot
prezenta clearance mai redus, timp de înjumătăţire a concentraţiilor plasmatice prin eliminare
prelungit şi pot fi mai sensibili la medicament decâ t pacienţii mai tineri. Pacienţii vârstnici, caşectici
sau debilitaţi trebuie supravegheaţi cu atenţie pentru observarea semnelor toxicităţii la fentanil şi
pentru a li se reduce dozele, dacă este necesar (vezi pct. 5.2, Proprietăţi farmacocinetice).
Copi i şi adolescenţi
Copii cu vârsta de 16 ani şi peste: urmaţi indicaţiile privind dozele pentru adulţi.
Copii cu vârsta între 2 şi 16 ani:
4
Dolforin plasture transdermic trebuie administrat doar la copii şi adolescenţi (cu vârsta între 2 şi 16
ani) care toler ează opioidele şi care sunt trataţi deja cu doze echivalente cu morfină 30 mg/zi. Utilizaţi
tabelul 2 p entru schimbarea tratamentului de la opioide administrate oral la Dolforin plasture
transdermic la copii şi adolescenţ i. Doza recomandată de Dolforin pla sture transdermic, în funcţie de
doza orală zilnică de morfină.
Tabelul 2: Doza recomandată de Dolforin plasture transdermic în funcţie de doza orală zilnică de
morfină
1
Doza orală de morfină (mg/zi) Plasture transdermic conţinând fentanil (micrograme/oră)
Pentru copii şi adolecenţi2
30 - 44 12
45 - 134 25
1 În cadrul studiilor clinice, acest interval de doze zilnice de morfină a fost utiliza t ca bază pentru
conversia în doze de Dolforin plasture transdermic.
2 Conversia în doze de Dolforin plasture transdermic mai mari de 25 micrograme /oră este aceeaşi atât
pentru adulţi cât şi pentru copii şi adolescenţi
Datele disponibile în prezent din studiile clinice sunt limitate p entru copiii la care se administrează
doze de morfină mai mari de 90 mg/zi . În cadrul studiilor pediatrice, dozele necesare, de fentanil,
plasturi transdermici, au fost moderat calculate: dozele de 30 mg până la 44 mg de morfină sau doze
echivalente de opioid e au fost înlocuite cu Dolforin plasture transdermic 12 micrograme /oră. Trebuie
menţionat că această schemă de conversie pentru copii se aplică doar în cazul schimbării tratamentului
de la morfină pe cale orală (sau echivalenţi ai acesteia) la Dolforin plastur e transdermic. Această
schemă nu trebuie utilizată la transformarea dozelor de Dolforin plasture transdermic în doze ale altor
opioide deoarece poate apărea supradozajul.
În primele 24 de ore , efectul analgezic al primei doze de Dolforin plasture transdermic nu va fi optim .
Din această cauză, în primele 12 ore după schimbarea tratamentului la Dolforin plasture transdermic,
pacientului i se va administra în continuare analgezicul utilizat anterior în aceeaşi doză. În următoarele
12 ore, acest analgezic va fi administrat conform necesităţilor.
Deoarece valorile maxime ale concent raţiilor plasmatice de fentanil sunt atinse după 12 până la 24 de
ore de tratament, monitorizarea pacientului pentru apariţia reacţiilor adverse care pot include
hipoventilaţie, este r ecomandată timp de cel puţin 48 de ore după iniţierea tratamentului cu D olforin
plasture transdermic sau de la creşterea dozei (vezi pct. 4.4, Atenţionări şi precauţii speciale pentru
utilizare).
Creşterea dozelor şi doze de întreţinere
Dacă efectul analgezic al Dolforin plasture transdermic este insuficient, suplimentar , trebuie
administrată morfină sau un alt opioid cu acţiune rapidă. În funcţie de necesităţile analgezice
suplimentare şi de caracterul durerii copilului, se poate decide creşterea dozei. Ajustarea dozelor se
face cu 12 micrograme/oră.
4.3 Contraindicaţii
Dol forin plasture transdermic este contraindicat la pacienţii cu :
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
- Durer e acut ă sau postoperatori e, deoarece nu există posibilitatea stabilirii treptate a dozei în
timpul utilizării pe termen scurt ;
- Deteriorare severă a sistemului nervos central;
- Depresie respiratori e severă.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pacienţii care au prezentat evenimente adverse grave trebuie monitorizaţi pe o perioad ă de până la
24 de ore de la îndepărtarea Dolforin plasture transdermic deoarece concentraţiile plasmatice de
5
fentanil scad treptat şi se reduc cu 50% după 17 ore (interval 13-22). (vezi pct. 5.2, Proprietăţi
farmacocinetice).
Nu este posibilă garantarea echivalenţei între diferitele mărci de plasturi transdermici cu fentanil la
fiecare pacien t individual. D e aceea, trebuie subliniat pacienţilor , că nu trebuie să treacă de la o marcă
de plasturi transdermici la alta fără consiliere specifică din partea per sonalului medical asupra acestei
schimbări.
Dolforin plasture transdermic nu trebuie lăsa t la vederea şi îndemâna copiilor niciun moment înainte
sau după utilizare .
Dolforin plasture transdermic nu trebuie tăiat. Un plasture care a fost divizat, tăiat sau deteriorat în
orice mod nu mai trebuie utilizat.
La pacienţii care nu au mai fost trataţi cu opioide, utilizarea Dolforin plasture transdermic a fost
asociată cu cazuri foarte rare de deprimare respiratorie semnificativă şi/sau deces în cazul utilizării ca
opţiune iniţială în tratamentul cu opioide. Potenţialul de apariţie a hipoventilaţiei grave sau a
hipoventilaţie i care pune viaţa în pericol este prezent chiar şi dacă cele mai mici doze de Dolforin
plasture transdermic sunt utilizate ca terapie iniţial ă la pacienţi care nu au mai fost trataţi cu opioide.
Se recomandă utilizarea Dolforin plasture transdermic doar la pacienţii care au demonstrat o bună
tolerare a opioidelor (vezi pct. 4.2, Doze şi mod de administrare).
Când Dolforin plasture transdermic este administrat pentru dureri cronice persistente care necesită
tratament prelungit, se recomandă ca medicul curant să stabilească rezultatele tratamentului în ceea ce
priveşte atenuarea durerii şi ameliorarea funcţională ţinând cont de ghidurile stabilit e local pentru
controlul durerii. Medicul şi pacientul trebuie fie de acord asupra întreruperii tratamentului în cazul în
care aceste obiective nu sunt atinse.
Deprimare respiratorie
Similar tuturor opioidelor puternice , în timpul tratamentului cu Dolfori n plasture transdermic , anumiţi
pacienţi pot prezenta deprimare respiratorie semnificativă; pacienţii trebuie observaţi pentru acest
efect. Deprimarea respiratorie poate persista şi după înlăturarea Dolforin plasture transdermic (vezi
pct. 4.9, Supradozaj ). Incidenţa deprimării respiratorii creşte odată cu creşterea dozei de Dolforin
plasture transdermic. Substanţele active cu acţiune asupra SNC pot agrava deprimarea respiratorie
( vezi pct. 4.5, Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiun e).
Interacţiuni cu inhibitori ai CYP3A4
Administrarea concomitentă a Dolforin plasture transdermic cu inhibitori ai izoenzimei CYP 3A4 a
citocromului P450 (de exemplu, ritonavir, ketoconazol, itraconazol, troleandomicină, claritromicină,
eritromicină, ne lfinavir, nefazodonă, verapamil, diltiazem şi amiodaronă) poate duce la o creştere a
concentraţiilor plasmatice de fentanil, ceea ce poate accentua sau prelungi atât efectele terapeutice cât
şi reacţiile adverse şi poate cauza depresie respiratorie gravă. În această situaţie, este necesară
acordarea unei atenţii speciale pacientului şi observarea acestuia. Din această cauză, utilizarea
concomitentă a fentanilului transdermic şi a inhibitorilor izoenzimei CYP 3A4 a citocromului P450 nu
este recomandată, cu e xcepţia cazului în care pacientul este atent monitorizat. Pacienţii, în special cei
care primesc Dolforin plasture transdermic şi inhibitori ai CYP 3A4, trebuie monitorizaţi pentru
apariţia semnelor deprimării respiratorii, iar dozele trebuie ajustate dacă apar aceste semne.
Utilizare concomitentă a combinaţiilor de agonişti/antagonişti
Administrarea concomitentă de buprenorfină, nalbufină sau pentazocină nu este recomandată (vezi şi
pct. 4.5, Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune) .
Boală pulmonară cronică
La pacienţii cu boală pulmonară obstructivă cronică sau de alt tip, fentanilul poate produce reacţii
adverse mai severe, la aceşti pacienţi , opioidele pot să scadă debitul respirator şi să crească rezistenţa
la flux a căilor resp iratorii.
Dependenţ ă faţă de medicament şi potenţial abuz
6
După administrarea repetată de opioide cum este fentanilul, se pot dezvolta toleranţă şi dependenţă
fizică şi psihică. Cu toate acestea, dependenţa iatrogenă ca urmare a utilizării opioidelor în sc op
terapeutic este rară.
Pacienţii cu antecedente de dependenţă de droguri/abuz de alcool sunt mai expuşi riscului de apariţie a
dependenţei şi abuzului în cazul tratamentului cu opioide. Pacienţii care prezintă risc crescut de abuz
de opioide pot fi totuşi trataţi corespunzător cu opioide cu eliberare modificată; cu toate acestea, aceşti
pacienţi vor necesita monitorizare pentru observarea semnelor de utilizare greşită, abuz sau
dependenţă. Abuzul de fentanil este similar abuzului de alţi agonişti opioizi . Abuzul sau utilizarea
greşită cu intenţie a Dolforin plasture transdermic poate duce la supradozaj şi/sau deces.
Tensiune intracraniană crescută
Dolforin plasture transdermic trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii care pot fi deosebit de sensibili
l a efectele intracraniene ale retenţiei de CO
2, cum sunt cei cu semne de tensiune intracraniană
crescută, cu afectarea stării de conştienţă sau comă. Dolforin plasture transdermic trebuie utilizat cu
precauţie la pacienţii cu tumori cerebrale.
Boală cardiacă
Fentanilul poate produce bradicardie, de aceea Dolforin plasture transdermic trebuie să fie administrat
cu precauţie la pacienţii cu bradiaritmie. Opioidele pot determina hipotensiune arterială, în special la
pacienţii cu hipovolemie acută. Hipotensiune a arterială simptomatică şi/sau hipovolemia preexistente
trebuie corectate înaintea iniţierii tratamentului cu plasturi transdermici cu fentanil.
Insuficienţă hepatică
Deoarece fentanilul este metabolizat la metaboliţi inactivi în ficat, insuficienţa hep atică poate întârzia
eliminarea acestuia. D acă pacienţii cu insuficienţă hepatică sunt trataţi cu Dolforin plasture
transdermic, ei trebuie observaţi cu grijă pentru semne ale toxicităţi i determinate de fentanil şi, dacă
este necesar, se va reduce doza de fentanil (vezi pct. 5.2, Proprietăţi farmacocinetice).
Insuficienţă renală
Mai puţin de 10% din din doza de fentanil este excretată nemodificat prin rinichi şi, spre deosebire de
morfină, nu se cunosc metaboliţi activi care să fie eliminaţi prin rinichi. Dacă pacienţii cu insuficienţă
renală sunt trataţi cu Dolforin plasture transdermic , ei trebuie observaţi cu grijă pentru semne ale
toxicităţi i produse de fentanil şi, dacă este necesar, se va reduce doza de fentanil ( vezi pct. 5.2,
Proprietăţi farmacocine tice).
Pacienţi cu febră/ căldur ă aplicată extern
Un model farmacocinetic sugerează creşterea posibilă a concentraţiei plasmatice de fentanil cu o
treime, dacă temperatura corpului creşte la 40ºC. De aceea, pacienţii febrili trebuie monitorizaţi,
pentru a observa posibila apariţie a reacţiilor adverse şi doza de fentanil trebuie ajustată dacă este
necesar.
Creşterea eliberării de fentanil din plasture, dependentă de temperatură, este posibil să ducă la
supradozaj şi la deces. Un studiu farmacologic la pacienţi adulţi sănătoşi a demonstrat că expunerea la
surse de căldură a Dolforin plasture transdermic a dus la o creştere a valorilor ASC ale fentanilului cu
120% şi a valorilor medii ale C
max cu 61%.
Toţi pacienţii trebuie sfătuiţi să evite expunerea zonei în care este aplicat Dolforin plasture transdermic
la surse directe de căldură externă cum ar fi palete pentru încălzire, sticle cu apă caldă, pături electrice,
paturi cu apă încălzite, lămpi solare, băi de soare intense, băi fierbinţi prelungite, saună s au băi de
înfrumuseţare fierbinţi în timp ce au plasturele aplicat, deoarece există posibilitatea ca eliberarea de
fentanil din plasture să crească odată cu temperatura.
Utilizare la pacienţi vârstnici
Datele din studiile cu fentanil administrat pe cale intravenoasă sugerează că pacienţii vârstnici pot
prezenta clearance mai redus, timp de înjumătăţire prin eliminare prelungit a concentraţiilor
plasmatice şi pot fi mai sensibili la medicament decât pacienţii mai tineri. Dacă pacienţilor vârstnici li
se adm inistrează plasturi transdermici cu fentan il, aceştia trebuie supravegheaţi cu atenţie pentru
7
observarea semnelor toxicităţii la fentanil şi pentru a li se reduce dozele, dacă este necesar (vezi pct.
5.2, Proprietăţi farmacocinetice).
Utilizare la copii ş i adolescenţi
Dolforin plasture transdermic nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi care nu au fost trataţi
anterior cu opioide (vezi pct. 4.2, Doze şi mod de administrare). Potenţialul de apariţie a
hipoventilaţiei grave sau care pune viaţa în peri col este prezent indiferent de doza de fentanil sub
formă de plasturi transdermici administrată ( vezi Tabelul 2 de la pct. 4.2, Doze şi mod de
administrare).
Plasturii transdermici conţinând fentanil nu au fost studiaţi la copiii cu vârsta sub 2 ani şi, din această
cauză, nu trebuie utilizaţi la aceşti copii. Dolforin plasture transdermic trebuie administrat doar la
copiii cu vârsta peste 2 ani care tolerează tratamentul cu opioide (vezi pct. 4.2, Doze şi mod de
administrare). Pentru a evita înghiţirea acc identală a plasturelui de către copii, aveţi grijă când alegeţi
locul de aplicare a Dolforin plasture transdermic (vezi pct. 4.2, Doze şi mod de administrare) şi
monitorizaţi cu atenţie lipirea plasturelui.
Eliminarea plasturelui
Plasturii folosiţi pot co nţine reziduuri însemnate de substanţă activă. Din această cauză, după
îndepărtare, plasturii folosiţi trebuie îndoiţi bine în două, cu faţa adezivă la interior, astfel încât
adezivul să nu fie expus, iar apoi trebuie eliminaţi în siguranţă şi în locuri un de nu sunt la îndemâna
copiilor, conform cu instrucţiunile din cutie.
Alăptare
Dat fiind că fentanilul este excretat în laptele matern, alăptarea trebuie întreruptă în timpul
tratamentului cu Dolforin plasture transdermic (vezi pct.4.6, Fertilitatea, s arc ina şi alăptarea).
Pacienţi cu miastenia gravis
Pot apărea reacţii (mio)clonice ne -epileptice. Trebuia acordată atenţie sporită la tratarea pacienţilor cu
miastenia gravis.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Administrare ra concomitentă a altor deprimante ale sistemului nervos central incluzând opioide,
sedative, anxiolitice, hipnotice, anestezice generale, fenotiazine, tranchilizante, antipsihotice, relaxante
ale musculaturii striate , antihistaminice sedative şi băuturi alcoolice, poate determina efecte aditive de
deprimare; pot apărea hipoventilaţie, hipotensiune arterială, sedare profundă, comă sau deces. De
aceea, utilizarea concomitentă a oricăruia dintre medicamentele şi substanţ ele active menţionate
anterior necesită ţinerea sub observaţie a pacientului.
Fentanilul, o substanţă activă cu clearance ridicat , este metabolizat rapid şi extensiv în principal de
către CYP3A4. Utilizarea concomitentă de fentanil transdermic cu inhibit ori ai citocromului P450
(CYP3A4) (de exemplu, ritonavir, ketoconazol, itraconazol, voriconazol , troleandomicină,
claritromicină, eritromicină, nelfinavir, nefazodonă, verapamil, diltiazem şi amiodaronă) poate
determina o creştere a concentraţiei plasmatic e de fentanil, ceea ce poate accentua sau prelungi atât
efectele terapeutice cât şi reacţiile adverse şi poate cauza deprimare respiratorie gravă. În această
situaţie , este necesară acordarea unei atenţii speciale pacientului şi observarea acestuia. Din această
cauză, utilizarea concomitentă a fentanilului transdermic şi a inhibitorilor izoenzimei CYP3A4 a
citocromului P450 nu este recomandată, cu excepţia cazului în care pacientul este atent monitorizat
(vezi pct. 4.4, Atenţionări şi precauţii speciale pen tru utilizare).
Inhibitori ai monoaminoxidazei (IMAO)
Utilizarea Dolforin plasture transdermic nu este recomandată la pacienţii care necesită administrarea
concomitentă de IMAO. S -au raportat interacţiuni severe şi neprevăzute cu IMAO, incluzând
potenţare a efectelor opioidelor sau potenţarea efectelor serotoninergice. Ca urmare, Dolforin plasture
transdermic nu trebuie administrat în următoarele 14 zile de la întreruperea tratamentului cu IMAO.
8
Utilizare concomitentă a combinaţiilor de agonişti/antagonişti
Nu se recomandă administrarea de fentanil în asociere cu buprenorfină, nalbufină sau pentazocină.
Acestea pot avea o afinitate mare pentru receptorii de opioide cu activitate intrinsecă relativ redusă,
ceea ce determină antagonizarea parţială a efectului analgezic al fentanil şi pot induce simptome ale
sindromului de abstinenţă la pacienţii dependenţi de opioide (vezi pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii
speciale pentru utilizare).
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date suficiente pr ivind utilizarea plasturilor transdermici conţinând fentanil la femeile
însărcinate. Studiile experimentale la animale au evidenţiat toxicitate asupra funcţiei de reproducere
(vezi capitolul 5.3, Date preclinice de siguranţă). Riscul posibil pentru oameni nu este cunoscut, deşi
în cazul altor forme de prezentare, s- a demonstrat că fentanilul administrat intravenos ca anestezic,
traversează bariera placentară în stadiile incipiente ale sarcinii la om. La nou -născuţii cu mame care au
utilizat Dolforin plastur e transdermic o perioadă îndelungată , în timpul sarcinii a fost raportat sindrom
de abstinenţă neonatal. Dolforin plasture transdermic nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă
este absolut necesar.
Nu este recomandat Dolforin plasture transdermic în timpul travaliului deo arece acesta nu trebuie
utilizat în controlul durerii acute sau postoperatorii (vezi pct. 4.3, Contraindicaţii şi 4.4, Atenţionări şi
precauţ ii speciale pentru utilizare). Mai mult, deoarece fentanilul traversează bariera placent ară,
utilizarea Dolforin plasture transdermic în timpul naşterii poate provoca deprimare respiratorie la nou -
născut.
Alaptarea
Fentanil este excretat în laptele matern şi poate determina sedare şi deprimare respiratorie l a copilul
alăptat . Ca urmare, alăp tarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu Dolforin plasture
transdermic şi pentru cel puţin 72 de ore după îndepărtarea plasturelui.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Dolforin plasture transdermic poate afecta capacitatea mentală şi/sau fizică necesară desfăşurării unor
activităţi potenţial periculoase cum sunt conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.
4.8 Reacţii adverse
Siguranţa utilizării plasturilor transdermici conţinând fentanil a fost eva luată la 1854 de pacienţi adulţi
şi pacienţi copii şi adolescenţi care au participat la 11 studii clinice privind utilizarea în controlul
durerii cronice cauzate sau nu de cancer ( studii de tip dublu orb cu plasturi transdermici conţinând
fentanil [control at cu placebo sau comparator activ] şi/sau studii deschise, cu plasturi transdermici
conţinând fentanil [fără control sau cu comparator activ ]. Acestor subiecţi le-a fost administrat cel
puţin o doză de plasturi transdermici conţinând fentanil şi au oferit date privind siguranţa. Pe baza
datelor de siguranţă globale provenind din aceste studii clinice, cele mai frecvente reacţii adverse la
medicament ( adică incidenţă >10%) au fost următoarele greaţă (35,7%), vărsături (23,2%), constipaţie
(23,1%), somnolenţ ă (15,0%), vertij (13,1%), cefalee (11,8%) şi insomnie (10,2%) (în valori
procentuale) .
Reacţiile adverse la medicament raportate, în aceste studii clinice, în cazul utilizării plasturilor
transdermici conţinând fentanil, inclusiv reacţi ile adverse prezentate anterior raportate şi în perioada
de după punerea pe piaţă sunt prezentate mai jos în Tabelul A.
Următoarele grupe de frecvenţă sunt utilizate pentru descrierea apariţiei reacţiilor adverse: foarte
frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi , <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare
(≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000) , cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din
datele disponibile).
9
Tabelul A: Reacţii adverse la medicament la subiecţi adulţi şi la subiecţi copii şi adolescenţi
Aparate,
sisteme,
organe
Reacţii adverse
Frecvenţă
Foarte
frecvente
(1/10)
Frecvente
(1/100 şi
<1/10)
Mai puţin
frecvente
(1/1000 şi
<1/100)
Rare
(1/10000 şi
<1/1000)
Cu
frecvenţă
necunoscută
Tulburări
ale
sistemului
imunitar
Hipersensibilitate Şoc
anafilactic
Reacţie
anafilactică
Reacţie
anafilactoidă
Tulburări
metabolice şi
de nutriţie
Anorexie
Tulburări
psihice
Insomnie
Somnolenţă
Depresie
Anxietate
Stare
confuzională
Halucinaţii
Agitaţie
Dezorientare
Stare euforică
Tulburări
ale
sistemului
nervos
Ameţeli
Cefalee
Tremor
Parestezie
Hipoestezie
Convulsii
(inclusiv
convulsii clonice
şi convulsii de
tip grand mal)
Amnezie
Tulburări
oculare
Mioză
Tulburări
acustice şi
vestibulare
Vertij
Tulburări
cardiace
Palpitaţii
Tahicardie
Bradicardie
Cianoză
Tulburări
vasculare
Hipertensiune
arterială
Hipotensiune
arterială
Tulburări
respiratorii,
toracice şi
mediastinale
Dispnee Deprimare
respiratorie
Detresă
respiratorie
Apnee
Hipoventilaţie
Bradipnee
Tulburări
gastro-
intestinale
Greaţă
Vărsături
Constipaţie
Diaree
Xerostomie
Dureri
abdominale
Dureri la nivelul
abdomenului
superior
Dispepsie
Ocluzie
intestinală
Subocluzie
intestinală
Afecţiuni
cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat
Hiperhidroză
Prurit
Erupţii cutanate
tranzitorii
Eritem
Eczeme
Dermatită
alergică
Afecţiuni
cutanate
Dermatită
Dermatită de
10
contact
Tulburări
musculo-
scheletice şi
ale ţesutului
conjunctiv
Spasme
musculare
Contracţii
musculare
Tulburări
renale şi ale
căilor
urinare
Retenţie urinară
Tulburări
ale
aparatului
genital şi
sânului
Disfuncţie
erectilă
Disfuncţie
sexuală
Tulburări
generale şi la
nivelul
locului de
administrare
Fatigabilitate
Edem periferic
Astenie
Stare generală de
rău
Senzaţie de frig
Reacţii la nivelul
locului de
aplicare
Afecţiune
asemănătoare
gripei
Senzaţie de
modificare a
temperaturii
corpului
Hipersensibilitate
la nivelul locului
de aplicare
Sindrom de
abstinenţă
Dermatită la
nivelul locului
de aplicare
Eczemă la
nivelul locului
de aplicare
Subiecţi copii şi adolescenţi
Profilul reacţiilor adverse la copiii şi adolescenţii trataţi cu plasturi transdermici conţinând fentanil a
fost similar cu cel observat la adulţi. La copii şi adolescenţi , nu au fost identificate alte riscuri decât
cele aşteptate în cazul uti lizării opioidelor pentru atenuarea durerilor asociate cu afecţiuni grave, iar
acestea nu par a fi riscuri specifice acestei grupe de vârstă asociate utilizării plasturilor transdermici
conţinând fentanil la copii cu vârsta peste 2 ani, atunci când sunt ut ilizaţi conform indicaţiilor.
Reacţiile adverse raportate foarte frecvent în cadrul studiilor clinice pediatrice au fost febra, vărsăturile
şi greaţa.
Siguranţa utilizării plasturilor transdermici conţinând fentanil a fost evaluată la 289 de pacienţi c opii şi
adolescenţi ( cu vârsta 10%) au fost următoarele (în valori procentuale):
vărsături (33,9%), greaţă (23,5% ), cefalee (16,3%), constipaţie (13,5%), diaree (12,8%) şi prurit
(12,8%). Tabelul B prezintă toate reacţiile adverse la medicament raportate în studiile clinice
menţionate anterior, în cazul utilizării plasturilor transdermici conţinând fentanil.
Tabelul B: Reacţii adverse la medicament la copii şi adolescenţi în cadrul studiilor clinice
Aparate,
sisteme,
organe
Reacţii adverse
Frecvenţă
Foarte frecvente Frecvente Mai puţin frecvente
11
(1/10) (1/100 şi <1/10) (1/1000 şi <1/100)
Tulburări ale
sistemului
imunitar
Hipersensibilitate
Tulburări
metabolice şi
de nutriţie
Anorexie
Tulburări
psihice
Insomnie
Somnolenţă
Anxietate
Depresie
Halucinaţii
Stare confuzională
Tulburări ale
sistemului
nervos
Cefalee Ameţeli
Tremor
Hipoestezie
Parestezie
Tulburări
oculare
Mioză
Tulburări
acustice şi
vestibulare
Vertij
Tulburări
cardiace
Cianoză
Tulburări
respiratorii,
toracice şi
mediastinale
Deprimare respiratorie
Tulburări
gastro-
intestinale
Vărsături
Greaţă
Constipaţie
Diaree
Dureri abdominale
Dureri la nivelul
abdomenului superior
Xerostomie
Afecţiuni
cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat
Prurit
Erupţii cutanate tranzitorii
Hiperhidroză
Eritem
Dermatită de contact
Afecţiuni cutanate
Dermatită alergică
Eczeme
Tulburări
musculo-
scheleti ce şi
ale ţesutului
conjunctiv
Spasme musculare
Tulburări
renale şi ale
căilor
urinare
Retenţie urinară
Tulburări
generale şi la
nivelul
locului de
administrare
Edem periferic
Fatigabilitate
Reacţii la nivelul locului
de aplicare
Astenie
Sindrom de abstinenţă
Afecţiune asemănătoare gripei
Reacţiile adverse la medicament la copii şi adolescenţi au fost grupate pe categorii de frecvenţă
utilizând aceleaşi convenţii ca la Tabelul A.
Tabelul B : Reacţii adverse la medicament , la copii şi adolescenţi , în cadrul studiilor clinice
Similar altor analgezice opioide, în cazul utilizării repetate a plasturilor transdermici conţinând
fentanil , pot apărea toleranţă, dependenţă psihică şi fizică (vezi pct. 4.4, Atenţionări şi precauţ ii
speciale pentru utilizare) .
12
La anumiţi pacienţi, atunci când tratamentul este schimbat de la analgezicele opioide utilizate anterior
la plasturi transdermici conţinând fentanil sau la întreruperea bruscă a tratamentului, pot apărea
simptome ale sindromului de întrerupere (cum sunt greaţă, vărsături, diaree, anxietate şi frisoane) (vezi
pct. 4.2, Doze şi mod de administrare).
A fost raportat sindrom de abstinenţă neonatal l a nou-născuţii cu mame care au utilizat Dolforin
plasture transdermic o perioadă îndelungată în timpul sarcini i (vezi pct. 4.6, Fertilitatea, sarcina şi
alăptarea).
4.9 Supradozaj
Simptome
Simptomele supradoz ajului de fentanil sunt o extensie a acţiunilor sale farmacologice, cel mai grav
efect fiind deprimarea respiratorie.
Tratament
Pentru tratamentul deprimă rii respiratorii, trebuie luate măsuri imediat, inclusiv îndepărtarea Dolforin
plasture transdermic şi stimularea fizică şi verbală a pacientului. Aceste acţiuni pot fi urmate de
administrarea unui antagonist opioid specific, de exemplu naloxona. Deprimarea respiratorie, apărută
ca urmare a unui supradozaj, poate persista mai mult decât efectul antagonistului opioid. Intervalul
dintre dozele de antagonist administrat intravenos trebuie ales cu grijă din cauza posibilităţii de re -
narcotizare după îndepărtare a perfuziei intravenoase; administrarea intravenoasă repetată sau în
perfuzie a naloxonei poate deveni necesară. Anularea efectului narcotic poate avea ca rezultate apariţia
durerii acute şi eliberarea de catecolamine.
Dacă situaţia clinică o cere, trebuie eliberată şi menţinută permeabilitatea căilor repiratorii , posibil prin
intermediului unui tub orofaringian sau endotraheal şi trebuie, după caz , administrat oxigen iar
respiraţia trebuie asistată sau controlată. Temperatura normală a corpului şi aportul adecvat de lichide
trebuie menţinute .
Dacă apare hipotensiune arterială severă sau persistentă, trebuie luată în consideraţie hipovolemia, iar
aceasta trebuie ţinută sub control prin terapie corespunzătoare cu fluide administrate parenteral.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grup a farmacoterapeutic ă: opioide , derivaţi de fenilpiperidină , codul ATC: N02AB03.
Fentanilul este un analgezic opioid, cu afinitate ridicată pentru receptorii µ.
Pacienţi c opii şi adolescenţi
Siguranţa utilizării plasturilor transdermici conţinând fentanil a fost evaluată în cadrul a trei studii
clinice deschise la 289 de pacienţi copii şi adolescenţi cu dureri cronice, cu vârsta între 2 şi 18 ani,
dintre care 66 de copii cu vârsta între 2 şi 6 ani. În c adrul acestor studii, au fost înlocuite doze de
morfină administrată ora l cuprinse între 30 mg şi 44 mg pe zi cu un plasture transdermic conţinând
fentanil 12 micrograme/oră. Doze iniţiale de 25 micrograme/oră şi mai mari au fost utilizate la 181 de
pacien ţi care au fost trataţi anterior cu opioide în doze de cel puţin 45 mg morfină administrată oral.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Adulţi
Plasturele transdermic conţinând fentanil asigură eliberarea sistemică continuă de fentanil pe o
perioadă de administ rare de 72 de ore. Rata de eliberare a fentanilului este relativ constantă.
Diferenţele de concentraţie dintre matrice şi concentraţiile mai reduse din piele duc la eliberarea
medicamentului. După aplicare a primului Dolforin plasture transdermic, concentra ţiile plasmatice de
fentanil cresc progresiv, se stabilizează între 12 şi 24 ore de la aplicare şi apoi rămân relativ constante
13
pentru restul perioadei de 72 de ore. Concentraţiile plasmatice de fentanil sunt proporţionale cu
dimensiunea plasturelui transdermic cu fentanil . Se atinge concentraţia plasmatică la starea de
echilibru, începând cu a doua perioadă de 72 de ore de aplicare, şi este menţinută în timpul aplicării
ulterioare a unui plasture de aceeaşi dimensiune.
Un model farmacocinetic a sugerat că, dacă este aplicat un plasture nou după 24 de ore în loc de
intervalul recomandat de 72 de ore, concentraţiile plasmatice de fentanil pot creşte cu 14% (interval 0 -
26%) .
Distribuţie
Legarea de proteinele plasmatice a fentanilului este de aproximativ 84 %.
Biotransformare
Fentanil este un medicament cu clearance ridicat şi este metabolizat la nivel hepatic rapid şi extensiv
prin intermediul CYP3A4. Metabolitul său principal, norfentanilul, este inactiv. Pielea nu pare să
metabolizeze fentanilul administra t transdermic. Acest fapt a fost determinat în cadrul unui test cu
keratinocite umane şi în studii clinice în care 92% din doza eliberată de plasture a fost recuperată sub
formă de fentanil nemodificat care a apărut în circulaţia sistemică.
Eliminare
Conc entraţiile plasmatice de fentanil scad treptat, d upă îndepărtarea plasturelui transdermic conţinând
fentanil, reducându- se cu aproximativ 50% în aproximativ 17 ore (interval 13- 22 ore) după aplicarea
pe o perioadă d e 24 de ore. După o aplicare pe durata a 72 de ore, timpul mediu de înjumătăţire a
concentraţiei plasmatice este cuprins între 20 şi 27 de ore. Absorbţia continuă de fentanil din depozitul
format în piele conduce la o reducere mai lentă a concentraţiei plasmatice faţă de cea observată după
admini strarea intravenoasă, unde timpul de înjumătăţire aparent este de aproximativ 7 ore (interval 3-
12 ore). Fentanilul este metabolizat, în principal, la nivel hepatic. În 72 de ore de la administrarea
intravenoasă, aproximativ 75% din doza de fentanil este e liminată prin urină în special ca metaboliţi,
cu mai puţin de 10% eliminat ca substanţă activă nemodificată. Aproximativ 9% din doza administrată
este eliminată în materiile fecale, în principal sub formă de metaboliţi. Se estimează că valorile medii
ale f racţiunii libere de fentanil din plasmă sunt cuprinse între 13% şi 21%.
G rupe speciale de populaţie
Vârstnici
Datele din studiile cu fentanil administrat pe cale intravenoasă sugerează că pacienţii vârstnici pot
prezenta clearance mai redus, timp de înju mătăţire a concentraţiilor plasmatice prin eliminare
prelungit şi pot fi mai sensibili la medicament decât pacienţii mai tineri. În cadrul unui studiu clinic cu
plasturi transdermici conţinând fentanil, farmacocinetica fentanilului la pacienţii vârstnici s ănătoşi nu
a fost diferită semnificativ de cea de la pacienţii sănătoşi tineri, deşi concentraţiile plasmatice maxime
au tins să fie mai reduse , iar timpul mediu de înjumătăţire prin eliminare a fost prelungit la
aproximativ 34 de ore. Pacienţii vârstnici trebuie supravegheaţi cu atenţie pentru observarea semnelor
toxicităţii la fentanil şi pentru a li se reduce dozele, dacă este necesar (vezi pct. 4.2, Doze şi mod de
administrare).
Pacienţi c opii şi adolescenţi
Ajustat la greutatea corporală, clearance- ul (l/h/ kg) la copii şi adolescenţi pare a fi cu 82% mai mare la
copiii cu vârsta între 2 şi 5 ani şi cu 25% mai mare la copiii cu vârsta între 6 şi 10 ani comparativ cu
copiii cu vârsta între 11 şi 16 ani, care este probabil să prezinte acelaşi clearance ca şi adulţii. La
stabilirea recomandărilor privind dozajul la copii şi adolescenţi s -a ţinut cont de aceste observaţii.
Insuficienţă hepatică
În cadrul unui studiu clinic la pacienţi cu ciroză hepatică, a fost evaluată farmacocinetica unei aplicări
unice a unui plasture transdermic conţinând fentanil în doză de 50 micrograme/oră. Cu toate că, T
max
şi T
1/2 nu s -au modificat, valorile medii ale Cmax şi ale ASC au crescut la aceşti pacienţi cu
aproximativ 35% şi, respectiv, 73%. Pacienţii cu insuficienţă hepat ică trebuie supravegheaţi cu atenţie
pentru observarea semnelor toxicităţii la fentanil şi, dacă este necesar, dozele de plasture transdermic
conţinând fentanil trebuie reduse (vezi pct. 4.4, Atenţionări şi precauţ ii speciale pentru utilizare).
14
Insuficienţă renală
Datele obţinute dintr -un studiu cu fentanil administrat intravenos la pacienţi i care au suferit un
transplant renal sugerează că, la această grupă de pacienţi, clearance- ul fentanilului poate fi redus.
Dacă pacienţii cu insuficienţă renală sunt t rataţi cu plasturi transdermici conţinând fentanil, aceştia
trebuie observaţi cu grijă pentru semne ale unei toxicităţi produse de fentanil şi, dacă este necesar, se
va reduce doza de fentanil (vezi pct. 4.4, Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare).
5.3 Date preclinice de siguranţă
Similar altor analgezice opioide, fentanilul a demonstrat in vitro efecte mutagene într -un test cu culturi
de celule de mamifere, doar la concentraţii citotoxice şi în prezenţa activării metabolice. Fentanilul nu
a prezentat caracter mutagen când a fost studiat în teste in vivo pe rozătoare şi în testele cu culturi de
bacterii.
În cadrul unui studiu de carcinogenitate cu durata de doi ani, derulat la şobolan, fentanilul nu a fost
asociat cu o creştere a incidenţei tu morilor la doze subcutanate de până la 33 micrograme/kg pe zi la
masculi şi de 100 micrograme/kg pe zi la femele. Expunerea totală (ASC
0- 24) atinsă în acest studiu a
fost cu 40% mai mică decât cea care este probabil a se obţine clinic la cea mai mare doză de plasture
transdermic conţinând fentanil, 100 micrograme/oră, din cauza concentraţiilor plasmatice maxime
tolerate de şobolan.
Fentanilul a fost evaluat din punct de vedere al efectelor asupra dezvoltării fetale la şobolan şi la
iepur e. Unele teste la femele de şobolan au relevat o reducere a fertilităţii ca şi o creştere a mortalităţii
embrionale şi întârzieri trecătoare ale dezvoltării. Aceste efecte au fost legate de toxicitatea maternă şi
nu sunt efecte directe ale medicamentului asupra embrionului în dezvoltare. Aceste modificări au fost
observate la concentraţii plasmatice la starea de echilibru echivalente (C
se, şobolan/Cse, om = 1,1) şi la
expuneri sistemice uşor mai mari (ASC
0- 24, şobolan/ ASC0-24, om = 1,5) decât cele observate după
utilizarea cl inică a plasturilor cu doza de 100 micrograme/oră. Nu au fost demonstrate efecte
teratogene.
6 PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Strat adeziv: Poli(2 –etilhexil acrilat, vinil acetat ) (50:50) (DURO TAK 87 -4098) , poli[( 2- etilhexil)
acrilat , metilacrilat, acid acrilic,(2,3-epoxipropil)metacrilat] (61,5:33:5,5:0,02) (DURO TAK 87 -
2353) , alcool laurilic
Strat de suport :
F ilm din poliester silicon izat
Strat de protecţie:
Film laminat din poliester/acetat de etilvinil
Cerneală de tipărire
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani .
6.4 Precauţii speciale de păstrare
A se păstra în ambalajul original.
15
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Fiecare plasture transdermic este ambalat într -un plic termosudat din poliester/aluminiu/polipropilenă .
sau într -un plic din hârtie/film de polietilenă tereftalat/aluminiu/copolimer de poliacrilonitril
M ărimi de ambalaj :
Cutie cu 5 plasturi transdermici
Cutie cu 10 plasturi transdermici
Cutie cu 20 de plasturi transdermici.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Vă rugăm să consultaţi pct. 4.2 pentru instrucţiuni privind modul de aplicare a plasturelui. Nu sunt
disponibile date privind sigur anţa şi farmacocinetica în cazul altor locuri de aplicare.
După îndepărtare, plasturele folosit trebuie îndoit în două, cu faţa adezivă la interior, astfel încât
adezivul să nu fie expus, trebuie pus în plicul original , iar apoi trebuie eliminat în siguran ţă şi în locuri
unde nu este la îndemâna copiilor.
După aplicarea sau îndepărtarea plasturelui , spălaţi mâinile doar cu apă.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale .
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Gedeon Richter România S.A.
Str. Cuza Vodă N r. 99- 105
540306 Târgu- Mureş
România
8. NUMǍRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
5225/20 12/01-06
5226/2012/01- 06
5227/2012/01- 06
5228/2012/01- 06
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autoriz ări: - Decembrie 200 7
Data ultimei re înnoiri a autorizaţiei – Decembrie 2012
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Dolforin 25 micrograme/oră plasture transdermic
Dolforin 50 micrograme/oră plasture transdermic
Dolforin 75 micrograme/oră plasture transdermic
Dolforin 100 micrograme/oră plasture transdermic
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTIT ATIVĂ
Dolforin 25 micrograme/oră: un plasture transdermic (cu o suprafaţă de eliberare de 15 cm
2) conţine
fentanil 4,8 mg. Acesta corespunde eliberării unei cantităţi de 25 micrograme fentanil pe oră.
Dolforin 50 micrograme/oră: un plasture transdermic (cu o suprafaţă de eliberare de 30 cm2) conţine
fentanil 9,6 mg. Acesta corespunde eliberării unei cantităţi de 50 micrograme fentanil pe oră.
Dolforin 75 micrograme/oră: un plasture transdermic (cu o suprafaţă de eliberare de 45 cm2) conţine
fentanil 14,4 mg . Acesta corespunde eliberării unei cantităţi de 75 micrograme fentanil pe oră.
Dolforin 100 micrograme/oră: un plasture transdermic (cu o suprafaţă de eliberare de 60 cm2) conţine
fentanil 19,2 mg . Acesta corespunde eliberării unei cantităţi de 10 0 micrograme fentanil pe oră.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Dolforin 25/ 50/75 /100 micrograme/oră este un plasture transdermic subţire şi transparent, cu colţuri
rotunjite şi imprimat cu următoarele:
fentanil 2 5 µg/h
fentanil 50 µg/h
fentanil 75 µg/h
fentanil 100 µg/h
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Adulţi
Dolforin plasture transdermic este indicat pentru durerea cronic ă severă care poate fi controlată
adecvat numai cu analgezice opioide.
Copii şi adolescenţ i
- controlul de lungă durată al durerii cronice severe la copii cu vârsta peste 2 ani cărora li se
administrează tratament cu opioide.
2
4.2. Doze şi mod de administrare
Mod de administrare
Administrare transdermică.
Dolforin plasture transdermic trebu ie aplicat pe pielea neiritată şi neiradiată, într-o zonă plată a
toracelui, spatelui sau a părţii superioare a braţului. La copiii mici, este preferată aplicarea plasturelui
pe partea superioară a spatelui pentru a reduce riscul de îndepărtare a plasturel ui de către copil.
Trebuie aleasă o zonă fără pilozitate. Dacă nu este posibil, părul din zona de aplicare trebuie tăiat (nu
ras) înainte de aplicare. Dacă zona de aplicare a a Dolforin plasture transdermic trebuie curăţată
înaintea aplicării , aceasta trebuie făcută prin spălare cu apă. Nu trebuie utilizate săpunuri, uleiuri,
loţiuni sau orice alte substanţe care pot irita piele a sau îi pot altera caracteristicile. Pielea trebuie
uscată complet înaintea aplicării plasturelui. Plasturii trebuie inspectaţi îna inte de aplicare. Plasturii
care sunt tăiaţi, divizaţi sau deterioraţi în orice alt mod nu trebuie utilizaţi.
Dolforin plasture transdermic trebuie îndepărtat din ambalajul protector îndoind, mai întâi, în dreptul
marcajului (aflat în apropierea vârfului săgeţii de pe eticheta ambalajului) şi apoi rupând cu grijă
materialul ambalajului. Dacă sunt utilizate foarfeci pentru deschiderea ambalajului, acestea trebuie
utilizate cât mai aproape de marginea sigilată pentru a nu deteriora plasturele din interior.
Dolforin plasture transdermic trebuie aplicat imediat după îndepărtarea din ambalajul sigilat. Evitaţi
atingerea părţii adezive a plasturelui. După îndepărtarea ambelor părţi ale foliei protectoare, plasturele
transdermic trebuie apăsat ferm cu podul palme i pe locul de aplicare timp de aproximativ 30 de
secunde, asigurându -vă că toată suprafaţa plasturelui se află în contact cu locul de aplicare, în special
marginile. Spălaţi- vă apoi pe mâini cu apă curată.
Dolforin plasture transdermic trebuie menţinut continuu,timp de 72 de ore. Trebuie aplicat un plasture
nou într -o altă zonă după îndepărtarea plasturelui folosit anterior .Înaintea aplicării unui alt plasture, în
aceeaşi zonă cutanată, trebuie să treacă mai multe zile.
Necesitatea continuării tratamentulu i trebuie evaluată la intervale regulate.
Adulţi
Stabilirea dozei iniţiale
Se recomandă utilizarea Dolforin plasture transdermic la pacienţi i care au tolerat anterior opioidele.
Doza iniţială d e Dolforin plasture transdermic trebuie să fie determinată p e baza antecedentelor
pacientului la utilizarea opioidelor, incluzând gradul de toleranţă la opioide, dacă este cazul, ca şi pe
baza stării generale actuale şi a situaţiei medicale a pacientului.
La pacienţii care nu au mai primit opioide puternice, 25 mic rograme/oră Dolforin plasture transdermic
trebuie utilizată ca doză iniţială .
La pacienţii care nu au mai primit opioide puternice, e xperienţa clinică cu Dolforin plasture
transdermic este limitată. Dacă tratamentul cu Dolforin plasture transdermic este considerat adecvat la
pacienţii care nu au mai primit opioide puternice, se recomandă , ca iniţial , la aceşti pacienţi , dozele să
fie crescute în asociere cu doze mici de opioide cu acţiune rapidă. După aceasta, tratamentul poate fi
schimbat la 25 microgram e/oră Dolforin plasture transdermic. Dacă este necesar , ulterior d oza poate
fi crescută sau redusă cu 12 sau 25 micrograme/oră, pentru a atinge doza minimă necesară de Dolforin
plasture transdermic, în funcţie de răspunsul la tratament şi de necesarul de analgezice suplimentare
(vezi şi pct. 4.4, Atenţionări şi precauţ ii speciale pentru utilizare).
La pacienţii care tolerează opioidele, doza iniţială de Dolforin plasture transdermic trebuie stabilită pe
baza necesarului de analgezice opioide din ultimele 24 de ore. În tabelul 1, de mai jos, este dat ă o
schemă recomandată de conversie de la dozele de morfină , administrată pe cale orală, la Dolforin
plastur e transdermic:
Doza orală de morfină (mg/zi) Plasture transdermic conţinând fentanil (micrograme/oră)
3
<90 25
90 – 134 37
135 – 189 50
190 – 224 62
225 – 314 75
315 – 404 100
405 – 494 125
495 – 584 150
585 – 674 175
675 – 764 200
765 – 854 225
855 – 944 250
945 – 1034 275
1035 – 1124 300
Tratamentul analgezic anterior trebuie diminuat treptat, din momentul aplicării primului plasture
transdermic până la atingerea eficacităţii analgezice cu Dolforin plastur e transdermic. Atât în cazul
pacienţilor care nu au mai primit opioide puternice cât şi în cel al pacienţilor care tolerează opioidele,
e valuarea iniţială a efectului analgezic al Dolforin plasture transdermic nu trebuie făcută înainte ca
plasturele să fie purtat 24 de ore datorită creşterii treptate a concentraţiei plasmatice de fentanil în
această perioadă.
Stabilirea dozelor şi tratamentul de întreţinere
Dolforin plasture transdermic trebuie înlocuit la fiecare 72 de ore. Doza trebuie stabilită individual,
până se obţine eficacitatea analgezică. Doza poate fi crescută dacă efectul analgezic este insuficient la
finalul perioadei iniţiale de aplicare. Acolo unde este necesar, ajustarea dozei trebuie făcută de la 25
micrograme/oră până la 75 micrograme/oră cu următorii paşi: 25 micrograme/oră, 37 micrograme/oră,
50 micrograme/oră, 62 micrograme/oră şi 75 micrograme/oră; peste această doză, c reşterea dozelor
trebuie făcută, în mod normal, cu 25 micrograme/oră, cu toate că trebuie ţinut cont de necesarul
suplimentar de analgezice (morfină pe cale orală 90 mg/zi este aproximativ echivalent cu Dolforin
plasture transdermic 25 micrograme/oră) şi de caracterul durerilor pacientului. Do za dorită se poate
obţine prin aplicarea mai mult de un Dolforin plasture transdermic. Pacienţii pot avea nevoie de doze
suplimentare periodice dintr -un analgezic cu acţiune rapidă, în cazul apariţiei unei dureri subit e. Când
doza de Dolforin plasture transdermic depăşeşte 300 micrograme/oră, trebuie avute în vedere alte
metode analgezice suplimentare sau alternative.
Întreruperea tratamentului cu Dolforin plasture transdermic
Dacă este necesară întreruperea tratamentu lui cu Dolforin plasture transdermic, înlocuirea cu orice alt
opioid trebuie să se realizeze treptat, pornind cu o doză mică şi crescând lent. Aceasta se datorează
faptului că valorile concentraţiei plasmatice de fentanil scad treptat după ce se îndepărtează Dolforin
plasture transdermic; durează cel puţin 17 ore pentru scă derea cu 50% a concentraţiei plasmatice de
fentanil (vezi pct. 5.2, Proprietăţi farmacocinetice). În general, întreruperea administrării analgezicelor
opioide trebuie să se realizeze trep tat, pentru a preveni simptomele sindromului de abstinenţă.
Simptomele sindromului de abstinenţă de la opioide (vezi pct. 4.8, Reacţii adverse) pot apărea la unii
pacienţi după schimbarea tratamentului sau după ajustarea dozelor.
Utilizare la pacienţi vâr stnici
Datele din studiile cu fentanil administrat pe cale intravenoasă sugerează că pacienţii vârstnici pot
prezenta clearance mai redus, timp de înjumătăţire a concentraţiilor plasmatice prin eliminare
prelungit şi pot fi mai sensibili la medicament decâ t pacienţii mai tineri. Pacienţii vârstnici, caşectici
sau debilitaţi trebuie supravegheaţi cu atenţie pentru observarea semnelor toxicităţii la fentanil şi
pentru a li se reduce dozele, dacă este necesar (vezi pct. 5.2, Proprietăţi farmacocinetice).
Copi i şi adolescenţi
Copii cu vârsta de 16 ani şi peste: urmaţi indicaţiile privind dozele pentru adulţi.
Copii cu vârsta între 2 şi 16 ani:
4
Dolforin plasture transdermic trebuie administrat doar la copii şi adolescenţi (cu vârsta între 2 şi 16
ani) care toler ează opioidele şi care sunt trataţi deja cu doze echivalente cu morfină 30 mg/zi. Utilizaţi
tabelul 2 p entru schimbarea tratamentului de la opioide administrate oral la Dolforin plasture
transdermic la copii şi adolescenţ i. Doza recomandată de Dolforin pla sture transdermic, în funcţie de
doza orală zilnică de morfină.
Tabelul 2: Doza recomandată de Dolforin plasture transdermic în funcţie de doza orală zilnică de
morfină
1
Doza orală de morfină (mg/zi) Plasture transdermic conţinând fentanil (micrograme/oră)
Pentru copii şi adolecenţi2
30 - 44 12
45 - 134 25
1 În cadrul studiilor clinice, acest interval de doze zilnice de morfină a fost utiliza t ca bază pentru
conversia în doze de Dolforin plasture transdermic.
2 Conversia în doze de Dolforin plasture transdermic mai mari de 25 micrograme /oră este aceeaşi atât
pentru adulţi cât şi pentru copii şi adolescenţi
Datele disponibile în prezent din studiile clinice sunt limitate p entru copiii la care se administrează
doze de morfină mai mari de 90 mg/zi . În cadrul studiilor pediatrice, dozele necesare, de fentanil,
plasturi transdermici, au fost moderat calculate: dozele de 30 mg până la 44 mg de morfină sau doze
echivalente de opioid e au fost înlocuite cu Dolforin plasture transdermic 12 micrograme /oră. Trebuie
menţionat că această schemă de conversie pentru copii se aplică doar în cazul schimbării tratamentului
de la morfină pe cale orală (sau echivalenţi ai acesteia) la Dolforin plastur e transdermic. Această
schemă nu trebuie utilizată la transformarea dozelor de Dolforin plasture transdermic în doze ale altor
opioide deoarece poate apărea supradozajul.
În primele 24 de ore , efectul analgezic al primei doze de Dolforin plasture transdermic nu va fi optim .
Din această cauză, în primele 12 ore după schimbarea tratamentului la Dolforin plasture transdermic,
pacientului i se va administra în continuare analgezicul utilizat anterior în aceeaşi doză. În următoarele
12 ore, acest analgezic va fi administrat conform necesităţilor.
Deoarece valorile maxime ale concent raţiilor plasmatice de fentanil sunt atinse după 12 până la 24 de
ore de tratament, monitorizarea pacientului pentru apariţia reacţiilor adverse care pot include
hipoventilaţie, este r ecomandată timp de cel puţin 48 de ore după iniţierea tratamentului cu D olforin
plasture transdermic sau de la creşterea dozei (vezi pct. 4.4, Atenţionări şi precauţii speciale pentru
utilizare).
Creşterea dozelor şi doze de întreţinere
Dacă efectul analgezic al Dolforin plasture transdermic este insuficient, suplimentar , trebuie
administrată morfină sau un alt opioid cu acţiune rapidă. În funcţie de necesităţile analgezice
suplimentare şi de caracterul durerii copilului, se poate decide creşterea dozei. Ajustarea dozelor se
face cu 12 micrograme/oră.
4.3 Contraindicaţii
Dol forin plasture transdermic este contraindicat la pacienţii cu :
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
- Durer e acut ă sau postoperatori e, deoarece nu există posibilitatea stabilirii treptate a dozei în
timpul utilizării pe termen scurt ;
- Deteriorare severă a sistemului nervos central;
- Depresie respiratori e severă.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pacienţii care au prezentat evenimente adverse grave trebuie monitorizaţi pe o perioad ă de până la
24 de ore de la îndepărtarea Dolforin plasture transdermic deoarece concentraţiile plasmatice de
5
fentanil scad treptat şi se reduc cu 50% după 17 ore (interval 13-22). (vezi pct. 5.2, Proprietăţi
farmacocinetice).
Nu este posibilă garantarea echivalenţei între diferitele mărci de plasturi transdermici cu fentanil la
fiecare pacien t individual. D e aceea, trebuie subliniat pacienţilor , că nu trebuie să treacă de la o marcă
de plasturi transdermici la alta fără consiliere specifică din partea per sonalului medical asupra acestei
schimbări.
Dolforin plasture transdermic nu trebuie lăsa t la vederea şi îndemâna copiilor niciun moment înainte
sau după utilizare .
Dolforin plasture transdermic nu trebuie tăiat. Un plasture care a fost divizat, tăiat sau deteriorat în
orice mod nu mai trebuie utilizat.
La pacienţii care nu au mai fost trataţi cu opioide, utilizarea Dolforin plasture transdermic a fost
asociată cu cazuri foarte rare de deprimare respiratorie semnificativă şi/sau deces în cazul utilizării ca
opţiune iniţială în tratamentul cu opioide. Potenţialul de apariţie a hipoventilaţiei grave sau a
hipoventilaţie i care pune viaţa în pericol este prezent chiar şi dacă cele mai mici doze de Dolforin
plasture transdermic sunt utilizate ca terapie iniţial ă la pacienţi care nu au mai fost trataţi cu opioide.
Se recomandă utilizarea Dolforin plasture transdermic doar la pacienţii care au demonstrat o bună
tolerare a opioidelor (vezi pct. 4.2, Doze şi mod de administrare).
Când Dolforin plasture transdermic este administrat pentru dureri cronice persistente care necesită
tratament prelungit, se recomandă ca medicul curant să stabilească rezultatele tratamentului în ceea ce
priveşte atenuarea durerii şi ameliorarea funcţională ţinând cont de ghidurile stabilit e local pentru
controlul durerii. Medicul şi pacientul trebuie fie de acord asupra întreruperii tratamentului în cazul în
care aceste obiective nu sunt atinse.
Deprimare respiratorie
Similar tuturor opioidelor puternice , în timpul tratamentului cu Dolfori n plasture transdermic , anumiţi
pacienţi pot prezenta deprimare respiratorie semnificativă; pacienţii trebuie observaţi pentru acest
efect. Deprimarea respiratorie poate persista şi după înlăturarea Dolforin plasture transdermic (vezi
pct. 4.9, Supradozaj ). Incidenţa deprimării respiratorii creşte odată cu creşterea dozei de Dolforin
plasture transdermic. Substanţele active cu acţiune asupra SNC pot agrava deprimarea respiratorie
( vezi pct. 4.5, Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiun e).
Interacţiuni cu inhibitori ai CYP3A4
Administrarea concomitentă a Dolforin plasture transdermic cu inhibitori ai izoenzimei CYP 3A4 a
citocromului P450 (de exemplu, ritonavir, ketoconazol, itraconazol, troleandomicină, claritromicină,
eritromicină, ne lfinavir, nefazodonă, verapamil, diltiazem şi amiodaronă) poate duce la o creştere a
concentraţiilor plasmatice de fentanil, ceea ce poate accentua sau prelungi atât efectele terapeutice cât
şi reacţiile adverse şi poate cauza depresie respiratorie gravă. În această situaţie, este necesară
acordarea unei atenţii speciale pacientului şi observarea acestuia. Din această cauză, utilizarea
concomitentă a fentanilului transdermic şi a inhibitorilor izoenzimei CYP 3A4 a citocromului P450 nu
este recomandată, cu e xcepţia cazului în care pacientul este atent monitorizat. Pacienţii, în special cei
care primesc Dolforin plasture transdermic şi inhibitori ai CYP 3A4, trebuie monitorizaţi pentru
apariţia semnelor deprimării respiratorii, iar dozele trebuie ajustate dacă apar aceste semne.
Utilizare concomitentă a combinaţiilor de agonişti/antagonişti
Administrarea concomitentă de buprenorfină, nalbufină sau pentazocină nu este recomandată (vezi şi
pct. 4.5, Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune) .
Boală pulmonară cronică
La pacienţii cu boală pulmonară obstructivă cronică sau de alt tip, fentanilul poate produce reacţii
adverse mai severe, la aceşti pacienţi , opioidele pot să scadă debitul respirator şi să crească rezistenţa
la flux a căilor resp iratorii.
Dependenţ ă faţă de medicament şi potenţial abuz
6
După administrarea repetată de opioide cum este fentanilul, se pot dezvolta toleranţă şi dependenţă
fizică şi psihică. Cu toate acestea, dependenţa iatrogenă ca urmare a utilizării opioidelor în sc op
terapeutic este rară.
Pacienţii cu antecedente de dependenţă de droguri/abuz de alcool sunt mai expuşi riscului de apariţie a
dependenţei şi abuzului în cazul tratamentului cu opioide. Pacienţii care prezintă risc crescut de abuz
de opioide pot fi totuşi trataţi corespunzător cu opioide cu eliberare modificată; cu toate acestea, aceşti
pacienţi vor necesita monitorizare pentru observarea semnelor de utilizare greşită, abuz sau
dependenţă. Abuzul de fentanil este similar abuzului de alţi agonişti opioizi . Abuzul sau utilizarea
greşită cu intenţie a Dolforin plasture transdermic poate duce la supradozaj şi/sau deces.
Tensiune intracraniană crescută
Dolforin plasture transdermic trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii care pot fi deosebit de sensibili
l a efectele intracraniene ale retenţiei de CO
2, cum sunt cei cu semne de tensiune intracraniană
crescută, cu afectarea stării de conştienţă sau comă. Dolforin plasture transdermic trebuie utilizat cu
precauţie la pacienţii cu tumori cerebrale.
Boală cardiacă
Fentanilul poate produce bradicardie, de aceea Dolforin plasture transdermic trebuie să fie administrat
cu precauţie la pacienţii cu bradiaritmie. Opioidele pot determina hipotensiune arterială, în special la
pacienţii cu hipovolemie acută. Hipotensiune a arterială simptomatică şi/sau hipovolemia preexistente
trebuie corectate înaintea iniţierii tratamentului cu plasturi transdermici cu fentanil.
Insuficienţă hepatică
Deoarece fentanilul este metabolizat la metaboliţi inactivi în ficat, insuficienţa hep atică poate întârzia
eliminarea acestuia. D acă pacienţii cu insuficienţă hepatică sunt trataţi cu Dolforin plasture
transdermic, ei trebuie observaţi cu grijă pentru semne ale toxicităţi i determinate de fentanil şi, dacă
este necesar, se va reduce doza de fentanil (vezi pct. 5.2, Proprietăţi farmacocinetice).
Insuficienţă renală
Mai puţin de 10% din din doza de fentanil este excretată nemodificat prin rinichi şi, spre deosebire de
morfină, nu se cunosc metaboliţi activi care să fie eliminaţi prin rinichi. Dacă pacienţii cu insuficienţă
renală sunt trataţi cu Dolforin plasture transdermic , ei trebuie observaţi cu grijă pentru semne ale
toxicităţi i produse de fentanil şi, dacă este necesar, se va reduce doza de fentanil ( vezi pct. 5.2,
Proprietăţi farmacocine tice).
Pacienţi cu febră/ căldur ă aplicată extern
Un model farmacocinetic sugerează creşterea posibilă a concentraţiei plasmatice de fentanil cu o
treime, dacă temperatura corpului creşte la 40ºC. De aceea, pacienţii febrili trebuie monitorizaţi,
pentru a observa posibila apariţie a reacţiilor adverse şi doza de fentanil trebuie ajustată dacă este
necesar.
Creşterea eliberării de fentanil din plasture, dependentă de temperatură, este posibil să ducă la
supradozaj şi la deces. Un studiu farmacologic la pacienţi adulţi sănătoşi a demonstrat că expunerea la
surse de căldură a Dolforin plasture transdermic a dus la o creştere a valorilor ASC ale fentanilului cu
120% şi a valorilor medii ale C
max cu 61%.
Toţi pacienţii trebuie sfătuiţi să evite expunerea zonei în care este aplicat Dolforin plasture transdermic
la surse directe de căldură externă cum ar fi palete pentru încălzire, sticle cu apă caldă, pături electrice,
paturi cu apă încălzite, lămpi solare, băi de soare intense, băi fierbinţi prelungite, saună s au băi de
înfrumuseţare fierbinţi în timp ce au plasturele aplicat, deoarece există posibilitatea ca eliberarea de
fentanil din plasture să crească odată cu temperatura.
Utilizare la pacienţi vârstnici
Datele din studiile cu fentanil administrat pe cale intravenoasă sugerează că pacienţii vârstnici pot
prezenta clearance mai redus, timp de înjumătăţire prin eliminare prelungit a concentraţiilor
plasmatice şi pot fi mai sensibili la medicament decât pacienţii mai tineri. Dacă pacienţilor vârstnici li
se adm inistrează plasturi transdermici cu fentan il, aceştia trebuie supravegheaţi cu atenţie pentru
7
observarea semnelor toxicităţii la fentanil şi pentru a li se reduce dozele, dacă este necesar (vezi pct.
5.2, Proprietăţi farmacocinetice).
Utilizare la copii ş i adolescenţi
Dolforin plasture transdermic nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi care nu au fost trataţi
anterior cu opioide (vezi pct. 4.2, Doze şi mod de administrare). Potenţialul de apariţie a
hipoventilaţiei grave sau care pune viaţa în peri col este prezent indiferent de doza de fentanil sub
formă de plasturi transdermici administrată ( vezi Tabelul 2 de la pct. 4.2, Doze şi mod de
administrare).
Plasturii transdermici conţinând fentanil nu au fost studiaţi la copiii cu vârsta sub 2 ani şi, din această
cauză, nu trebuie utilizaţi la aceşti copii. Dolforin plasture transdermic trebuie administrat doar la
copiii cu vârsta peste 2 ani care tolerează tratamentul cu opioide (vezi pct. 4.2, Doze şi mod de
administrare). Pentru a evita înghiţirea acc identală a plasturelui de către copii, aveţi grijă când alegeţi
locul de aplicare a Dolforin plasture transdermic (vezi pct. 4.2, Doze şi mod de administrare) şi
monitorizaţi cu atenţie lipirea plasturelui.
Eliminarea plasturelui
Plasturii folosiţi pot co nţine reziduuri însemnate de substanţă activă. Din această cauză, după
îndepărtare, plasturii folosiţi trebuie îndoiţi bine în două, cu faţa adezivă la interior, astfel încât
adezivul să nu fie expus, iar apoi trebuie eliminaţi în siguranţă şi în locuri un de nu sunt la îndemâna
copiilor, conform cu instrucţiunile din cutie.
Alăptare
Dat fiind că fentanilul este excretat în laptele matern, alăptarea trebuie întreruptă în timpul
tratamentului cu Dolforin plasture transdermic (vezi pct.4.6, Fertilitatea, s arc ina şi alăptarea).
Pacienţi cu miastenia gravis
Pot apărea reacţii (mio)clonice ne -epileptice. Trebuia acordată atenţie sporită la tratarea pacienţilor cu
miastenia gravis.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Administrare ra concomitentă a altor deprimante ale sistemului nervos central incluzând opioide,
sedative, anxiolitice, hipnotice, anestezice generale, fenotiazine, tranchilizante, antipsihotice, relaxante
ale musculaturii striate , antihistaminice sedative şi băuturi alcoolice, poate determina efecte aditive de
deprimare; pot apărea hipoventilaţie, hipotensiune arterială, sedare profundă, comă sau deces. De
aceea, utilizarea concomitentă a oricăruia dintre medicamentele şi substanţ ele active menţionate
anterior necesită ţinerea sub observaţie a pacientului.
Fentanilul, o substanţă activă cu clearance ridicat , este metabolizat rapid şi extensiv în principal de
către CYP3A4. Utilizarea concomitentă de fentanil transdermic cu inhibit ori ai citocromului P450
(CYP3A4) (de exemplu, ritonavir, ketoconazol, itraconazol, voriconazol , troleandomicină,
claritromicină, eritromicină, nelfinavir, nefazodonă, verapamil, diltiazem şi amiodaronă) poate
determina o creştere a concentraţiei plasmatic e de fentanil, ceea ce poate accentua sau prelungi atât
efectele terapeutice cât şi reacţiile adverse şi poate cauza deprimare respiratorie gravă. În această
situaţie , este necesară acordarea unei atenţii speciale pacientului şi observarea acestuia. Din această
cauză, utilizarea concomitentă a fentanilului transdermic şi a inhibitorilor izoenzimei CYP3A4 a
citocromului P450 nu este recomandată, cu excepţia cazului în care pacientul este atent monitorizat
(vezi pct. 4.4, Atenţionări şi precauţii speciale pen tru utilizare).
Inhibitori ai monoaminoxidazei (IMAO)
Utilizarea Dolforin plasture transdermic nu este recomandată la pacienţii care necesită administrarea
concomitentă de IMAO. S -au raportat interacţiuni severe şi neprevăzute cu IMAO, incluzând
potenţare a efectelor opioidelor sau potenţarea efectelor serotoninergice. Ca urmare, Dolforin plasture
transdermic nu trebuie administrat în următoarele 14 zile de la întreruperea tratamentului cu IMAO.
8
Utilizare concomitentă a combinaţiilor de agonişti/antagonişti
Nu se recomandă administrarea de fentanil în asociere cu buprenorfină, nalbufină sau pentazocină.
Acestea pot avea o afinitate mare pentru receptorii de opioide cu activitate intrinsecă relativ redusă,
ceea ce determină antagonizarea parţială a efectului analgezic al fentanil şi pot induce simptome ale
sindromului de abstinenţă la pacienţii dependenţi de opioide (vezi pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii
speciale pentru utilizare).
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date suficiente pr ivind utilizarea plasturilor transdermici conţinând fentanil la femeile
însărcinate. Studiile experimentale la animale au evidenţiat toxicitate asupra funcţiei de reproducere
(vezi capitolul 5.3, Date preclinice de siguranţă). Riscul posibil pentru oameni nu este cunoscut, deşi
în cazul altor forme de prezentare, s- a demonstrat că fentanilul administrat intravenos ca anestezic,
traversează bariera placentară în stadiile incipiente ale sarcinii la om. La nou -născuţii cu mame care au
utilizat Dolforin plastur e transdermic o perioadă îndelungată , în timpul sarcinii a fost raportat sindrom
de abstinenţă neonatal. Dolforin plasture transdermic nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă
este absolut necesar.
Nu este recomandat Dolforin plasture transdermic în timpul travaliului deo arece acesta nu trebuie
utilizat în controlul durerii acute sau postoperatorii (vezi pct. 4.3, Contraindicaţii şi 4.4, Atenţionări şi
precauţ ii speciale pentru utilizare). Mai mult, deoarece fentanilul traversează bariera placent ară,
utilizarea Dolforin plasture transdermic în timpul naşterii poate provoca deprimare respiratorie la nou -
născut.
Alaptarea
Fentanil este excretat în laptele matern şi poate determina sedare şi deprimare respiratorie l a copilul
alăptat . Ca urmare, alăp tarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu Dolforin plasture
transdermic şi pentru cel puţin 72 de ore după îndepărtarea plasturelui.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Dolforin plasture transdermic poate afecta capacitatea mentală şi/sau fizică necesară desfăşurării unor
activităţi potenţial periculoase cum sunt conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.
4.8 Reacţii adverse
Siguranţa utilizării plasturilor transdermici conţinând fentanil a fost eva luată la 1854 de pacienţi adulţi
şi pacienţi copii şi adolescenţi care au participat la 11 studii clinice privind utilizarea în controlul
durerii cronice cauzate sau nu de cancer ( studii de tip dublu orb cu plasturi transdermici conţinând
fentanil [control at cu placebo sau comparator activ] şi/sau studii deschise, cu plasturi transdermici
conţinând fentanil [fără control sau cu comparator activ ]. Acestor subiecţi le-a fost administrat cel
puţin o doză de plasturi transdermici conţinând fentanil şi au oferit date privind siguranţa. Pe baza
datelor de siguranţă globale provenind din aceste studii clinice, cele mai frecvente reacţii adverse la
medicament ( adică incidenţă >10%) au fost următoarele greaţă (35,7%), vărsături (23,2%), constipaţie
(23,1%), somnolenţ ă (15,0%), vertij (13,1%), cefalee (11,8%) şi insomnie (10,2%) (în valori
procentuale) .
Reacţiile adverse la medicament raportate, în aceste studii clinice, în cazul utilizării plasturilor
transdermici conţinând fentanil, inclusiv reacţi ile adverse prezentate anterior raportate şi în perioada
de după punerea pe piaţă sunt prezentate mai jos în Tabelul A.
Următoarele grupe de frecvenţă sunt utilizate pentru descrierea apariţiei reacţiilor adverse: foarte
frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi , <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare
(≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000) , cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din
datele disponibile).
9
Tabelul A: Reacţii adverse la medicament la subiecţi adulţi şi la subiecţi copii şi adolescenţi
Aparate,
sisteme,
organe
Reacţii adverse
Frecvenţă
Foarte
frecvente
(1/10)
Frecvente
(1/100 şi
<1/10)
Mai puţin
frecvente
(1/1000 şi
<1/100)
Rare
(1/10000 şi
<1/1000)
Cu
frecvenţă
necunoscută
Tulburări
ale
sistemului
imunitar
Hipersensibilitate Şoc
anafilactic
Reacţie
anafilactică
Reacţie
anafilactoidă
Tulburări
metabolice şi
de nutriţie
Anorexie
Tulburări
psihice
Insomnie
Somnolenţă
Depresie
Anxietate
Stare
confuzională
Halucinaţii
Agitaţie
Dezorientare
Stare euforică
Tulburări
ale
sistemului
nervos
Ameţeli
Cefalee
Tremor
Parestezie
Hipoestezie
Convulsii
(inclusiv
convulsii clonice
şi convulsii de
tip grand mal)
Amnezie
Tulburări
oculare
Mioză
Tulburări
acustice şi
vestibulare
Vertij
Tulburări
cardiace
Palpitaţii
Tahicardie
Bradicardie
Cianoză
Tulburări
vasculare
Hipertensiune
arterială
Hipotensiune
arterială
Tulburări
respiratorii,
toracice şi
mediastinale
Dispnee Deprimare
respiratorie
Detresă
respiratorie
Apnee
Hipoventilaţie
Bradipnee
Tulburări
gastro-
intestinale
Greaţă
Vărsături
Constipaţie
Diaree
Xerostomie
Dureri
abdominale
Dureri la nivelul
abdomenului
superior
Dispepsie
Ocluzie
intestinală
Subocluzie
intestinală
Afecţiuni
cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat
Hiperhidroză
Prurit
Erupţii cutanate
tranzitorii
Eritem
Eczeme
Dermatită
alergică
Afecţiuni
cutanate
Dermatită
Dermatită de
10
contact
Tulburări
musculo-
scheletice şi
ale ţesutului
conjunctiv
Spasme
musculare
Contracţii
musculare
Tulburări
renale şi ale
căilor
urinare
Retenţie urinară
Tulburări
ale
aparatului
genital şi
sânului
Disfuncţie
erectilă
Disfuncţie
sexuală
Tulburări
generale şi la
nivelul
locului de
administrare
Fatigabilitate
Edem periferic
Astenie
Stare generală de
rău
Senzaţie de frig
Reacţii la nivelul
locului de
aplicare
Afecţiune
asemănătoare
gripei
Senzaţie de
modificare a
temperaturii
corpului
Hipersensibilitate
la nivelul locului
de aplicare
Sindrom de
abstinenţă
Dermatită la
nivelul locului
de aplicare
Eczemă la
nivelul locului
de aplicare
Subiecţi copii şi adolescenţi
Profilul reacţiilor adverse la copiii şi adolescenţii trataţi cu plasturi transdermici conţinând fentanil a
fost similar cu cel observat la adulţi. La copii şi adolescenţi , nu au fost identificate alte riscuri decât
cele aşteptate în cazul uti lizării opioidelor pentru atenuarea durerilor asociate cu afecţiuni grave, iar
acestea nu par a fi riscuri specifice acestei grupe de vârstă asociate utilizării plasturilor transdermici
conţinând fentanil la copii cu vârsta peste 2 ani, atunci când sunt ut ilizaţi conform indicaţiilor.
Reacţiile adverse raportate foarte frecvent în cadrul studiilor clinice pediatrice au fost febra, vărsăturile
şi greaţa.
Siguranţa utilizării plasturilor transdermici conţinând fentanil a fost evaluată la 289 de pacienţi c opii şi
adolescenţi ( cu vârsta 10%) au fost următoarele (în valori procentuale):
vărsături (33,9%), greaţă (23,5% ), cefalee (16,3%), constipaţie (13,5%), diaree (12,8%) şi prurit
(12,8%). Tabelul B prezintă toate reacţiile adverse la medicament raportate în studiile clinice
menţionate anterior, în cazul utilizării plasturilor transdermici conţinând fentanil.
Tabelul B: Reacţii adverse la medicament la copii şi adolescenţi în cadrul studiilor clinice
Aparate,
sisteme,
organe
Reacţii adverse
Frecvenţă
Foarte frecvente Frecvente Mai puţin frecvente
11
(1/10) (1/100 şi <1/10) (1/1000 şi <1/100)
Tulburări ale
sistemului
imunitar
Hipersensibilitate
Tulburări
metabolice şi
de nutriţie
Anorexie
Tulburări
psihice
Insomnie
Somnolenţă
Anxietate
Depresie
Halucinaţii
Stare confuzională
Tulburări ale
sistemului
nervos
Cefalee Ameţeli
Tremor
Hipoestezie
Parestezie
Tulburări
oculare
Mioză
Tulburări
acustice şi
vestibulare
Vertij
Tulburări
cardiace
Cianoză
Tulburări
respiratorii,
toracice şi
mediastinale
Deprimare respiratorie
Tulburări
gastro-
intestinale
Vărsături
Greaţă
Constipaţie
Diaree
Dureri abdominale
Dureri la nivelul
abdomenului superior
Xerostomie
Afecţiuni
cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat
Prurit
Erupţii cutanate tranzitorii
Hiperhidroză
Eritem
Dermatită de contact
Afecţiuni cutanate
Dermatită alergică
Eczeme
Tulburări
musculo-
scheleti ce şi
ale ţesutului
conjunctiv
Spasme musculare
Tulburări
renale şi ale
căilor
urinare
Retenţie urinară
Tulburări
generale şi la
nivelul
locului de
administrare
Edem periferic
Fatigabilitate
Reacţii la nivelul locului
de aplicare
Astenie
Sindrom de abstinenţă
Afecţiune asemănătoare gripei
Reacţiile adverse la medicament la copii şi adolescenţi au fost grupate pe categorii de frecvenţă
utilizând aceleaşi convenţii ca la Tabelul A.
Tabelul B : Reacţii adverse la medicament , la copii şi adolescenţi , în cadrul studiilor clinice
Similar altor analgezice opioide, în cazul utilizării repetate a plasturilor transdermici conţinând
fentanil , pot apărea toleranţă, dependenţă psihică şi fizică (vezi pct. 4.4, Atenţionări şi precauţ ii
speciale pentru utilizare) .
12
La anumiţi pacienţi, atunci când tratamentul este schimbat de la analgezicele opioide utilizate anterior
la plasturi transdermici conţinând fentanil sau la întreruperea bruscă a tratamentului, pot apărea
simptome ale sindromului de întrerupere (cum sunt greaţă, vărsături, diaree, anxietate şi frisoane) (vezi
pct. 4.2, Doze şi mod de administrare).
A fost raportat sindrom de abstinenţă neonatal l a nou-născuţii cu mame care au utilizat Dolforin
plasture transdermic o perioadă îndelungată în timpul sarcini i (vezi pct. 4.6, Fertilitatea, sarcina şi
alăptarea).
4.9 Supradozaj
Simptome
Simptomele supradoz ajului de fentanil sunt o extensie a acţiunilor sale farmacologice, cel mai grav
efect fiind deprimarea respiratorie.
Tratament
Pentru tratamentul deprimă rii respiratorii, trebuie luate măsuri imediat, inclusiv îndepărtarea Dolforin
plasture transdermic şi stimularea fizică şi verbală a pacientului. Aceste acţiuni pot fi urmate de
administrarea unui antagonist opioid specific, de exemplu naloxona. Deprimarea respiratorie, apărută
ca urmare a unui supradozaj, poate persista mai mult decât efectul antagonistului opioid. Intervalul
dintre dozele de antagonist administrat intravenos trebuie ales cu grijă din cauza posibilităţii de re -
narcotizare după îndepărtare a perfuziei intravenoase; administrarea intravenoasă repetată sau în
perfuzie a naloxonei poate deveni necesară. Anularea efectului narcotic poate avea ca rezultate apariţia
durerii acute şi eliberarea de catecolamine.
Dacă situaţia clinică o cere, trebuie eliberată şi menţinută permeabilitatea căilor repiratorii , posibil prin
intermediului unui tub orofaringian sau endotraheal şi trebuie, după caz , administrat oxigen iar
respiraţia trebuie asistată sau controlată. Temperatura normală a corpului şi aportul adecvat de lichide
trebuie menţinute .
Dacă apare hipotensiune arterială severă sau persistentă, trebuie luată în consideraţie hipovolemia, iar
aceasta trebuie ţinută sub control prin terapie corespunzătoare cu fluide administrate parenteral.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grup a farmacoterapeutic ă: opioide , derivaţi de fenilpiperidină , codul ATC: N02AB03.
Fentanilul este un analgezic opioid, cu afinitate ridicată pentru receptorii µ.
Pacienţi c opii şi adolescenţi
Siguranţa utilizării plasturilor transdermici conţinând fentanil a fost evaluată în cadrul a trei studii
clinice deschise la 289 de pacienţi copii şi adolescenţi cu dureri cronice, cu vârsta între 2 şi 18 ani,
dintre care 66 de copii cu vârsta între 2 şi 6 ani. În c adrul acestor studii, au fost înlocuite doze de
morfină administrată ora l cuprinse între 30 mg şi 44 mg pe zi cu un plasture transdermic conţinând
fentanil 12 micrograme/oră. Doze iniţiale de 25 micrograme/oră şi mai mari au fost utilizate la 181 de
pacien ţi care au fost trataţi anterior cu opioide în doze de cel puţin 45 mg morfină administrată oral.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Adulţi
Plasturele transdermic conţinând fentanil asigură eliberarea sistemică continuă de fentanil pe o
perioadă de administ rare de 72 de ore. Rata de eliberare a fentanilului este relativ constantă.
Diferenţele de concentraţie dintre matrice şi concentraţiile mai reduse din piele duc la eliberarea
medicamentului. După aplicare a primului Dolforin plasture transdermic, concentra ţiile plasmatice de
fentanil cresc progresiv, se stabilizează între 12 şi 24 ore de la aplicare şi apoi rămân relativ constante
13
pentru restul perioadei de 72 de ore. Concentraţiile plasmatice de fentanil sunt proporţionale cu
dimensiunea plasturelui transdermic cu fentanil . Se atinge concentraţia plasmatică la starea de
echilibru, începând cu a doua perioadă de 72 de ore de aplicare, şi este menţinută în timpul aplicării
ulterioare a unui plasture de aceeaşi dimensiune.
Un model farmacocinetic a sugerat că, dacă este aplicat un plasture nou după 24 de ore în loc de
intervalul recomandat de 72 de ore, concentraţiile plasmatice de fentanil pot creşte cu 14% (interval 0 -
26%) .
Distribuţie
Legarea de proteinele plasmatice a fentanilului este de aproximativ 84 %.
Biotransformare
Fentanil este un medicament cu clearance ridicat şi este metabolizat la nivel hepatic rapid şi extensiv
prin intermediul CYP3A4. Metabolitul său principal, norfentanilul, este inactiv. Pielea nu pare să
metabolizeze fentanilul administra t transdermic. Acest fapt a fost determinat în cadrul unui test cu
keratinocite umane şi în studii clinice în care 92% din doza eliberată de plasture a fost recuperată sub
formă de fentanil nemodificat care a apărut în circulaţia sistemică.
Eliminare
Conc entraţiile plasmatice de fentanil scad treptat, d upă îndepărtarea plasturelui transdermic conţinând
fentanil, reducându- se cu aproximativ 50% în aproximativ 17 ore (interval 13- 22 ore) după aplicarea
pe o perioadă d e 24 de ore. După o aplicare pe durata a 72 de ore, timpul mediu de înjumătăţire a
concentraţiei plasmatice este cuprins între 20 şi 27 de ore. Absorbţia continuă de fentanil din depozitul
format în piele conduce la o reducere mai lentă a concentraţiei plasmatice faţă de cea observată după
admini strarea intravenoasă, unde timpul de înjumătăţire aparent este de aproximativ 7 ore (interval 3-
12 ore). Fentanilul este metabolizat, în principal, la nivel hepatic. În 72 de ore de la administrarea
intravenoasă, aproximativ 75% din doza de fentanil este e liminată prin urină în special ca metaboliţi,
cu mai puţin de 10% eliminat ca substanţă activă nemodificată. Aproximativ 9% din doza administrată
este eliminată în materiile fecale, în principal sub formă de metaboliţi. Se estimează că valorile medii
ale f racţiunii libere de fentanil din plasmă sunt cuprinse între 13% şi 21%.
G rupe speciale de populaţie
Vârstnici
Datele din studiile cu fentanil administrat pe cale intravenoasă sugerează că pacienţii vârstnici pot
prezenta clearance mai redus, timp de înju mătăţire a concentraţiilor plasmatice prin eliminare
prelungit şi pot fi mai sensibili la medicament decât pacienţii mai tineri. În cadrul unui studiu clinic cu
plasturi transdermici conţinând fentanil, farmacocinetica fentanilului la pacienţii vârstnici s ănătoşi nu
a fost diferită semnificativ de cea de la pacienţii sănătoşi tineri, deşi concentraţiile plasmatice maxime
au tins să fie mai reduse , iar timpul mediu de înjumătăţire prin eliminare a fost prelungit la
aproximativ 34 de ore. Pacienţii vârstnici trebuie supravegheaţi cu atenţie pentru observarea semnelor
toxicităţii la fentanil şi pentru a li se reduce dozele, dacă este necesar (vezi pct. 4.2, Doze şi mod de
administrare).
Pacienţi c opii şi adolescenţi
Ajustat la greutatea corporală, clearance- ul (l/h/ kg) la copii şi adolescenţi pare a fi cu 82% mai mare la
copiii cu vârsta între 2 şi 5 ani şi cu 25% mai mare la copiii cu vârsta între 6 şi 10 ani comparativ cu
copiii cu vârsta între 11 şi 16 ani, care este probabil să prezinte acelaşi clearance ca şi adulţii. La
stabilirea recomandărilor privind dozajul la copii şi adolescenţi s -a ţinut cont de aceste observaţii.
Insuficienţă hepatică
În cadrul unui studiu clinic la pacienţi cu ciroză hepatică, a fost evaluată farmacocinetica unei aplicări
unice a unui plasture transdermic conţinând fentanil în doză de 50 micrograme/oră. Cu toate că, T
max
şi T
1/2 nu s -au modificat, valorile medii ale Cmax şi ale ASC au crescut la aceşti pacienţi cu
aproximativ 35% şi, respectiv, 73%. Pacienţii cu insuficienţă hepat ică trebuie supravegheaţi cu atenţie
pentru observarea semnelor toxicităţii la fentanil şi, dacă este necesar, dozele de plasture transdermic
conţinând fentanil trebuie reduse (vezi pct. 4.4, Atenţionări şi precauţ ii speciale pentru utilizare).
14
Insuficienţă renală
Datele obţinute dintr -un studiu cu fentanil administrat intravenos la pacienţi i care au suferit un
transplant renal sugerează că, la această grupă de pacienţi, clearance- ul fentanilului poate fi redus.
Dacă pacienţii cu insuficienţă renală sunt t rataţi cu plasturi transdermici conţinând fentanil, aceştia
trebuie observaţi cu grijă pentru semne ale unei toxicităţi produse de fentanil şi, dacă este necesar, se
va reduce doza de fentanil (vezi pct. 4.4, Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare).
5.3 Date preclinice de siguranţă
Similar altor analgezice opioide, fentanilul a demonstrat in vitro efecte mutagene într -un test cu culturi
de celule de mamifere, doar la concentraţii citotoxice şi în prezenţa activării metabolice. Fentanilul nu
a prezentat caracter mutagen când a fost studiat în teste in vivo pe rozătoare şi în testele cu culturi de
bacterii.
În cadrul unui studiu de carcinogenitate cu durata de doi ani, derulat la şobolan, fentanilul nu a fost
asociat cu o creştere a incidenţei tu morilor la doze subcutanate de până la 33 micrograme/kg pe zi la
masculi şi de 100 micrograme/kg pe zi la femele. Expunerea totală (ASC
0- 24) atinsă în acest studiu a
fost cu 40% mai mică decât cea care este probabil a se obţine clinic la cea mai mare doză de plasture
transdermic conţinând fentanil, 100 micrograme/oră, din cauza concentraţiilor plasmatice maxime
tolerate de şobolan.
Fentanilul a fost evaluat din punct de vedere al efectelor asupra dezvoltării fetale la şobolan şi la
iepur e. Unele teste la femele de şobolan au relevat o reducere a fertilităţii ca şi o creştere a mortalităţii
embrionale şi întârzieri trecătoare ale dezvoltării. Aceste efecte au fost legate de toxicitatea maternă şi
nu sunt efecte directe ale medicamentului asupra embrionului în dezvoltare. Aceste modificări au fost
observate la concentraţii plasmatice la starea de echilibru echivalente (C
se, şobolan/Cse, om = 1,1) şi la
expuneri sistemice uşor mai mari (ASC
0- 24, şobolan/ ASC0-24, om = 1,5) decât cele observate după
utilizarea cl inică a plasturilor cu doza de 100 micrograme/oră. Nu au fost demonstrate efecte
teratogene.
6 PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Strat adeziv: Poli(2 –etilhexil acrilat, vinil acetat ) (50:50) (DURO TAK 87 -4098) , poli[( 2- etilhexil)
acrilat , metilacrilat, acid acrilic,(2,3-epoxipropil)metacrilat] (61,5:33:5,5:0,02) (DURO TAK 87 -
2353) , alcool laurilic
Strat de suport :
F ilm din poliester silicon izat
Strat de protecţie:
Film laminat din poliester/acetat de etilvinil
Cerneală de tipărire
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani .
6.4 Precauţii speciale de păstrare
A se păstra în ambalajul original.
15
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Fiecare plasture transdermic este ambalat într -un plic termosudat din poliester/aluminiu/polipropilenă .
sau într -un plic din hârtie/film de polietilenă tereftalat/aluminiu/copolimer de poliacrilonitril
M ărimi de ambalaj :
Cutie cu 5 plasturi transdermici
Cutie cu 10 plasturi transdermici
Cutie cu 20 de plasturi transdermici.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Vă rugăm să consultaţi pct. 4.2 pentru instrucţiuni privind modul de aplicare a plasturelui. Nu sunt
disponibile date privind sigur anţa şi farmacocinetica în cazul altor locuri de aplicare.
După îndepărtare, plasturele folosit trebuie îndoit în două, cu faţa adezivă la interior, astfel încât
adezivul să nu fie expus, trebuie pus în plicul original , iar apoi trebuie eliminat în siguran ţă şi în locuri
unde nu este la îndemâna copiilor.
După aplicarea sau îndepărtarea plasturelui , spălaţi mâinile doar cu apă.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale .
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Gedeon Richter România S.A.
Str. Cuza Vodă N r. 99- 105
540306 Târgu- Mureş
România
8. NUMǍRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
5225/20 12/01-06
5226/2012/01- 06
5227/2012/01- 06
5228/2012/01- 06
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autoriz ări: - Decembrie 200 7
Data ultimei re înnoiri a autorizaţiei – Decembrie 2012
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie 2015
