IBALGIN RAPID 400 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Ibalgin Rapid 400 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat filmat conţine ibuprofen 400 mg (sub formă de lizinat de ibuprofen 683,246 mg).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
Descrierea medicamentului: comprimate filmate oblongi, biconvexe, de culoare roz, cu dimensiuni de
aproximativ 19,1 x 9,1 mm.
4. DATE CLINICE
4.1. Indicaţii terapeutice
Ibalgin Rapid este indicat pentru tratamentul simptomatic al durerii acute de intensitate uşoară până la
moderată din cauze diverse, cum sunt cefaleea (incluzând cefaleea cu senzaţie de tensiune şi migrena),
durerile de dinţi, durerea după extracţie dentară (incluzând îndepărtarea chirurgicală a dinţilor
impactaţi), durerile musculare şi dismenoreea.
De asemenea, Ibalgin Rapid este utilizat pentru tratamentul simptomatic al febrei.
Medicamentul este indicat la adulţii şi adolescenţii cu greutatea peste 40 kg (cu vârsta de 12 ani şi
peste).
4.2. Doze şi mod de administrare
Pentru administrare pe cale orală
Adulţi şi adolescenţi cu greutatea peste 40 kg (cu vârsta de 12 ani şi peste)
Doza iniţială este 400 mg de ibuprofen (un comprimat de Ibalgin Rapid, echivalent cu lizinat de
ibuprofen 683,246 mg). Dacă este necesar, ulterior pot fi administrate 400 mg ibuprofen (1 comprimat
Ibalgin Rapid) la fiecare 6 ore, la nevoie.
Intervalul dintre două doze trebuie să fie de cel puţin 6 ore.
Doza zilnică maximă pentru eliberare fără prescripţie medicală este de 1200 mg ibuprofen
(3 comprimate Ibalgin Rapid) în decurs de 24 ore.
Dacă administrarea acestui medicament la adulţi este necesară pentru mai mult de 3 zile, în caz de
migrenă sau febră, sau pentru mai mult de 4 zile, în cazul tratamentului durerii, sau dacă simptomele
se agravează, se recomandă ca pacientul să se adreseze unui medic.
Dacă administrarea acestui medicament la adolescenţi (cu vârsta de 12 ani şi peste) este necesară
pentru mai mult de 3 zile sau dacă simptomele se agravează, trebuie cerut sfatul unui medic.
2
Vârstnici
La pacienţii vârstnici, doza este aceeaşi ca la adulţi, dar este necesară precauţie sporită (vezi pct. 4.4).
Copii cu greutatea sub 40 kg (cu vârsta sub 12 ani)
Medicamentul Ibalgin Rapid este contraindicat pentru utilizare la copiii cu greutatea sub 40 kg (cu
vârsta sub 12 ani), din cauza dozei dintr-un comprimat, vezi pct. 4.3.
Insuficienţă hepatică sau renală
Nu este necesară reducerea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică uşoară până la
moderată; cu toate acestea, este necesară precauţie sporită (vezi pct. 4.4).
Comprimatul poate fi administrat cu sau fără alimente. Dacă este utilizat cu alimente sau imediat după
masă, debutul acţiunii poate fi întârziat. Cu toate acestea, administrarea împreună cu alimente
îmbunătăţeşte tolerabilitatea medicamentului şi reduce probabilitatea de apariţie a tulburărilor
gastro-intestinale.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minim utilizând cea mai mică doză eficace, pentru cea mai scurtă
durată necesară pentru controlul simptomatologiei (vezi pct. 4.4).
4.3. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Pacienţi cu antecedente de reacţii de hipersensibilitate (de exemplu bronhospasm, astm bronşic,
rinită, angioedem sau urticarie) asociate cu administrarea de acid acetilsalicilic (AAS) sau alte
medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Antecedente de hemoragie sau perforaţie gastro-intestinală, legate de tratamentul anterior cu
AINS.
Ulcer peptic activ/hemoragii active sau antecedente de ulcer peptic recurent/hemoragii recurente
(două sau mai multe episoade distincte de ulceraţie sau hemoragie confirmate).
Pacienţi cu sângerări cerebrovasculare sau cu altă sângerare activă.
Tulburări de coagulare şi hematopoieză.
Insuficienţă cardiacă severă (Clasa IV clasificarea NYHA).
Insuficienţă hepatică sau renală severă.
Deshidratare severă (produsă prin vărsături, diaree sau aport insuficient de lichide).
Copii cu greutatea sub 40 kg (cu vârsta sub 12 ani).
Al treilea trimestru de sarcină.
4.4. Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacţiile adverse pot fi reduse la minim prin utilizarea celei mai mici doze eficace, pentru cea mai
scurtă perioadă necesară pentru controlarea simptomelor (vezi pct. 4.2 şi riscurile cardiovasculare şi
gastro-intestinale, prezentate mai jos).
Efecte gastro-intestinale (GI)
Trebuie evitată utilizarea concomitentă a Ibalgin Rapid cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai
ciclooxigenazei 2.
Vârstnici
Vârstnicii prezintă o frecvenţă crescută a reacţiilor adverse la AINS, în special a hemoragiei şi
perforaţiei gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.8).
Hemoragie, ulceraţie şi perforaţie gastro-intestinale
În cazul tuturor AINS s-au raportat hemoragie, ulceraţie sau perforaţie gastro-intestinală care pot fi
letale, apărute oricând în timpul tratamentului, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de
reacţii adverse gastro-intestinale grave.
3
Riscul de hemoragie, ulceraţie sau perforaţie gastro-intestinală este mai mare cu creşterea dozelor de
AINS, la pacienţii cu antecedente de ulcer, mai ales dacă a fost complicat cu hemoragie sau perforaţie
(vezi pct. 4.3) şi la vârstnici. Aceşti pacienţi trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză
disponibilă. Tratamentul asociat cu medicamente care protejează mucoasa gastro-intestinală (de
exemplu misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie avut în vedere la aceşti pacienţi,
precum şi la pacienţii care necesită administrarea concomitentă de doze mici de acid acetilsalicilic sau
alte substanţe active care pot creşte riscul de evenimente adverse gastrointestinale (vezi, mai jos,
precum şi pct. 4.5).
Pacienţii cu antecedente de toxicitate GI, mai ales vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome
abdominale neobişnuite (în special hemoragie GI), mai ales în fazele iniţiale ale tratamentului.
Este recomandată precauţie la pacienţii trataţi concomitent cu medicamente care pot creşte riscul de
ulceraţie sau hemoragie gastro-intestinală, cum sunt corticosteroizi administraţi oral sau
anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau medicamente
antiagregante plachetare precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
Atunci când apare hemoragia sau ulceraţia GI la pacienţii trataţi cu Ibalgin Rapid, trebuie întrerupt
tratamentul.
AINS trebuie administrate cu precauţie la pacienţii cu antecedente de boală gastro-intestinală
(rectocolită ulcerohemoragică, boală Crohn), deoarece aceste afecţiuni se pot exacerba (vezi pct. 4.8).
Efecte cardiovasculare şi cerebrovasculare
Este necesară precauţie (să se adreseze unui medic sau farmacist) în cazul pacienţilor cu antecedente
de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă înainte de iniţierea tratamentului, deoarece au
fost raportate retenţie de lichide, hipertensiune arterială şi edeme asociate terapiei cu AINS.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi) poate fi
asociată cu o uşoară creştere a riscului de apariţie a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu,
infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că
administrarea de doze mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg pe zi) este asociată cu un risc crescut
de
evenimente trombotice arteriale.
La pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată terapeutic, insuficienţă cardiacă congestivă (clasele
II-III clasificarea NYHA), boală cardiacă ischemică diagnosticată, boală arterială periferică şi/ sau
boală vasculară cerebrală tratamentul cu ibuprofen trebuie instituit numai după o atentă analiză şi
trebuie evitată utilizarea de doze mari (2400 mg pe zi).
De asemenea, înainte de iniţierea tratamentului de lungă durată la pacienţii cu factori de risc pentru
evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat,
fumători), trebuie efectuată o analiză atentă, în special dacă sunt necesare doze mari de ibuprofen
(2400 mg pe zi).
Este necesară atenţie sporită
în caz de insuficienţă renală (vezi pct. 4.2, 4.3 şi 4.8).
se recomandă monitorizarea funcţiei renale la pacienţii cu factori de risc, respectiv pacienţi cu
insuficienţă cardiacă sau renală, trataţi cu diuretice sau cu deshidratare de orice etiologie.
în caz de insuficienţă hepatică (vezi pct. 4.2, 4.3 şi 4.8).
verificarea hemogramei şi monitorizarea de rutină a funcţiei renale şi hepatice sunt recomandate
în timpul tratamentului de lungă durată. Dacă în timpul tratamentului cu ibuprofen se produce
deteriorarea funcţiei hepatice, se recomandă întreruperea administrării medicamentului. După
întreruperea tratamentului, starea de sănătate revine, de regulă, la parametrii normali. Este utilă,
de asemenea, monitorizarea ocazională a glicemiei.
imediat după o intervenţie chirurgicală majoră.
în caz de tulburare congenitală a metabolismului porfirinei (de exemplu, porfirie acută
interminentă).
la pacienţii cu astm bronşic.
4
la pacienţii trataţi cu anticoagulante cumarinice. La pacienţii care utilizează anticoagulante
cumarinice se recomandă determinarea mai frecventă a parametrilor coagulării.
în caz de lupus eritematos sistemic şi boală mixtă de ţesut conjunctiv (risc de meningită
aseptică). Meningita aseptică a fost observată la pacienţii trataţi cu ibuprofen în cazuri rare.
Meningita aseptică a fost raportată la pacienţi fără boli cronice preexistente, cu toate cặ poate să
apară cu mai mare probabilitate la pacienţii cu lupus eritematos sistemic şi boală mixtă de ţesut
conjunctiv.
în cazul apariţiei tulburărilor de vedere, vedere înceţoşată, scotoame, tulburări ale percepţiei
culorilor este necesară întreruperea tratamentului.
la pacienţii care suferă de febra fânului/rinită alergică, polipi nazali sau afecţiuni pulmonare
obstructive cronice, deoarece aceştia prezintă risc crescut de apariţie a reacţiilor alergice.
Acestea se pot manifesta sub formă de crize de astm bronşic (aşa-numitul astm bronşic indus de
analgezice), edem Quincke sau urticarie.
Reacţiile de hipersensibilitate acută severe (de exemplu şoc anafilactic) se observă foarte rar.
Tratamentul trebuie întrerupt la primele semne de reacţie de hipersensibilitate după administrarea
Ibalgin Rapid. Trebuie iniţiate de către un specialist măsurile medicale necesare, corespunzătoare
simptomelor.
Reacţii cutanate
Reacţii cutanate grave, unele dintre ele letale, incluzând dermatită exfoliativă, sindrom
Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea de
AINS (vezi pct. 4.8). Pacienţii prezintă cel mai mare risc pentru aceste reacţii la începutul
tratamentului: debutul reacţiei survenind în majoritatea cazurilor în timpul primei luni de tratament.
Administrarea Ibalgin Rapid trebuie întreruptă la prima apariţie a erupţiei cutanate, a leziunilor
mucoasei sau a orcărui alt semn de hipersensibilitate.
În mod excepţional, varicela poate fi cauza unor complicaţii grave la nivel cutanat şi la nivelul
ţesuturilor moi. Până în prezent, nu poate fi exclusă contribuţia AINS la agravarea acestor infecţii. De
aceea, se recomandă evitarea utilizării Ibalgin Rapid la pacienţii cu varicelă.
Alte informaţii
În cazul utilizării prelungite de analgezice pentru cefalee, acestea pot să o agraveze. Dacă această
situaţie este prezentă sau suspectată, pacientul trebuie să se adreseze medicului pentru sfaturi şi
tratamentul trebuie întrerupt. Diagnosticul de cefalee prin abuz de medicamente trebuie suspectat la
pacienţii care prezintă frecvent sau zilnic cefalee, în pofida (sau din cauza) utilizării regulate a
medicaţiei pentru cefalee.
În general, consumul de rutină de analgezice, mai ales în asociere cu mai multe substanţe active
analgezice, poate determina leziuni renale permanente, cu risc de insuficienţă renală (nefropatie
analgezică). Acest risc poate fi crescut în caz de efort fizic asociat cu pierdere de sare şi deshidratare.
Ca urmare, trebuie evitat.
În cazul consumului concomitent de alcool etilic, reacţiile adverse asociate substanţei active, mai ales
cele la nivelul tractului gastro-intestinal sau la nivelul sistemului nervos central, pot fi accentuate de
utilizarea AINS.
Ibuprofenul poate masca simptomele unei infecţii (febră, durere şi edem).
Utilizarea inhibitorilor de ciclooxigenază/inhibitorilor sintezei de prostaglandine poate avea influenţă
negativă asupra fertilităţii femeilor, din cauza efectului asupra ovulaţiei. Acest efect este reversibil şi
se ameliorează după întreruperea tratamentului. La femeile care au dificultăţi de a rămâne gravide sau
care sunt în curs de investigaţii pentru infertilitate, trebuie luată în considerare întreruperea
administrării ibuprofenului.
5
Copii şi adolescenţi
La adolescenţii deshidrataţi, există un risc de apariţie a insuficienţei renale.
4.5. Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Utilizarea concomitentă a Ibalgin Rapid cu alte AINS, incluzând inhibitori selectivi ai
ciclooxigenazei 2 trebuie evitată.
Ibuprofenul (similar altor AINS) trebuie utilizat cu precauţie deosebită în asociere cu următoarele
medicamente:
Acid acetilsalicilic sau alte AINS: creştere a riscului de ulcere şi sângerare gastro-intestinală.
Acid acetilsalicilic: În general, administrarea concomitentă de ibuprofen şi acid acetilsalicilic nu
este recomandată din cauza potenţialului crescut de apariţie a reacţiilor adverse.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul dozelor mici de acid
acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când sunt administrate concomitent. Deşi există
incertitudini în ceea ce priveşte extrapolarea acestor date la situaţia clinică, nu poate fi exclusă
posibilitatea ca tratamentul regulat, prelungit cu ibuprofen să reducă efectul cardioprotector al
acidului acetilsalicilic administrat în doză mică. Se consideră că utilizarea ocazională de ibuprofen
nu poate avea vreun efect relevant clinic (vezi pct. 5.1).
Corticosteroizi: creştere a riscului de ulceraţie sau hemoragie gastro-intestinală (vezi pct. 4.4).
Medicamente antihipertensive şi diuretice: AINS pot reduce efectul diureticelor şi al altor
medicamente antihipertensive. La unii pacienţi cu funcţie renală compromisă (de exemplu pacienţi
deshidrataţi sau vârstnici cu funcţie renală compromisă), administrarea concomitentă a unui
inhibitor al ECA, de beta-blocante sau antagonişti ai receptorilor angiotensinei II şi medicamente
care inhibă ciclooxigenaza, poate determina deteriorarea suplimentară a funcţiei renale, inclusiv
posibilitatea de apariţie a insuficienţei renale acute care este, de regulă, reversibilă. În consecinţă,
tratamentul concomitent trebuie administrat cu precauţie, în special la vârstnici. Pacienţii trebuie
hidrataţi corespunzător şi trebuie avută în vedere monitorizarea funcţiei renale după iniţierea
tratamentului concomitent şi, ulterior, periodic.
Diuretice care economisesc potasiul: administrarea concomitentă de ibuprofen şi diuretice care
economisesc potasiu poate provoca hiperpotasemie (se recomandă determinarea potasemiei).
Anticoagulante: AINS pot intensifica efectele medicamentelor anticoagulante, cum este warfarina
(vezi pct. 4.4).
Medicamente antiagregante plachetare şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS):
creştere a riscului de hemoragie gastro-intestinală (vezi pct. 4.4).
Litiu, digoxină, fenitoină: utilizarea concomitentă a Ibalgin Rapid cu medicamente care conţin litiu,
digoxină sau fenitoină poate creşte concentraţiile plasmatice ale acestor substanţe active.
Determinarea concentraţiilor plasmatice de litiu, digoxină şi fenitoină nu reprezintă o regulă pentru
utilizarea corectă (maximum pe durata a 4 zile).
Metotrexat: administrarea Ibalgin Rapid cu 24 ore înainte sau după administrarea de metotrexat
poate determina concentraţii crescute de metotrexat şi o creştere a toxicităţii acestuia.
Baclofen: există date clinice care indică faptul că AINS pot determina creşterea concentraţiilor
plasmatice ale acestui medicament.
Zidovudină: există dovada unui risc crescut de hemartroze şi hematoame la pacienţii hemofilici şi
cu infecţie concomitentă cu virusul HIV, care sunt trataţi concomitent cu zidovudină şi ibuprofen.
Antibiotice din clasa chinolonelor: datele din studiile la animale indică faptul că AINS pot creşt
e
riscul de convulsii asociat cu antibioticele din clasa chinolonelor. Pacienţii trataţi cu AINS şi
chinolone pot avea un risc crescut de apariţie a convulsiilor.
Ciclosporină, tacrolimus: pot creşte riscul de nefrotoxicitate pe seama reducerii sintezei de
prostaglandine la nivel renal. În timpul tratamentului asociat, funcţia renală trebuie monitorizată
atent, mai ales la vârstnici.
Derivaţi de sulfoniluree: studiile clinice au evidenţiat interacţiuni între medicamentele
antiinflamatoare nesteroidiene şi antidiabetice (sulfoniluree). Deşi până în prezent nu au fost
descrise interacţiuni între ibuprofen şi sulfoniluree, se recomandă determinarea glicemiei, ca
măsură de precauţie în cazul administrării concomitente.
6
Sulfinpirazonă, probenecid: medicamentele care conţin probenecid sau sulfinpirazonă pot întârzia
excreţia ibuprofenului.
Aminoglicozide: deoarece ibuprofenul poate scădea clearance-ul aminoglicozidelor, administrarea
concomitentă a acestora poate creşte riscul de nefrotoxicitate şi ototoxicitate.
Inhibitorii CYP2C9: administrarea concomitentă a ibuprofenului cu inhibitori ai CYP2C9 poate să
crească expunerea la ibuprofen (substrat pentru CYP2C9). Într-un studiu cu voriconazol şi
fluconazol (inhibitori ai CYP2C9), s-a demonstrat o expunere crescută cu 80 până la 100% la
S(+)-ibuprofen. Trebuie luată în considerare scăderea dozei de ibuprofen atunci când se
administrează concomitent cu inhibitori potenţi ai CYP2C9, în special atunci când se administrează
doze mari de ibuprofen împreună cu voriconazol sau fluconazol.
4.6. Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate influenţa negativ sarcina şi/sau dezvoltarea embrio-fetală.
Datele provenite din studii epidemiologice sugerează un risc crescut de avort şi de malformaţii
cardiace şi gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în primele stadii
ale sarcinii. Riscul absolut de malformaţii cardiovasculare a crescut de la mai puţin de 1% până la
aproximativ 1,5%. Se consideră că riscul creşte cu doza şi durata tratamentului.
La animale, s-a demonstrat că administrarea inhibitorilor sintezei de prostaglandine determină
creşterea avorturilor pre- şi post-implantare şi mortalitate embriofetală. În plus, la animalele la care s-a
administrat un inhibitor al sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei de organogeneză, s-a observat
o incidenţă crescută a diverselor malformaţii, incluzând cele cardiovasculare.
Ibuprofenul nu trebuie administrat în timpul primului şi celui de-al doilea trimestru sarcină decât dacă
este absolut necesar. Dacă ibuprofenul se utilizează de către o femeie care încearcă să rămână gravidă
sau în timpul primului şi celui de-al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie să fie cât mai mică
posibil, iar durata tratamentului cât mai scurtă posibil.
În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toţi inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune
fătul la următoarele riscuri:
- toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial şi hipertensiune
pulmonară);
- afectarea funcţiei renale, care poate evolua până la insuficienţă renală cu oligohidroamnios;
mama şi nou-născutul la sfârşitul sarcinii, la:
- o posibilă prelungire a timpului de sângerare, un efect antiagregant care poate apărea chiar şi
la doze foarte mici.
- inhibarea contracţiilor uterine, determinând întârzierea sau prelungirea travaliului.
Ca urmare, ibuprofenul este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi
pct. 4.3).
Alăptarea
Ibuprofenul şi metaboliţii săi se elimină în laptele mamelor care alăptează doar în concentraţii mici.
Din cauza cantităţilor minime din laptele uman, a timpului de înjumătăţire prin eliminare scurt şi a
absenţei până în prezent a datelor referitoare la influenţa negativă asupra sugarilor, ibuprofenul poate
fi utilizat în timpul alăptării pentru tratamentele de scurtă durată ale durerilor sau febrei la doza
recomandată. Nu a fost stabilită siguranţa utilizării de lungă durată.
Fertilitatea
Există unele dovezi că medicamentele care inhibă ciclooxigenaza/sinteza prostaglandinelor pot afecta
în mod negativ fertilitatea la femei printr-un efect asupra ovulaţiei. Acest efect este reversibil la
întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.4).
7
4.7. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Deoarece la doze mai mari de Ibalgin Rapid pot să apară reacţii adverse la nivelul sistemului nervos
central, precum oboseală, ameţeli şi tulburări de vedere, capacitatea de reacţie şi capacitatea de a
conduce vehicule şi de a folosi utilaje pot fi afectate în mod negativ în cazuri izolate. Acest lucru se
întâmplă mai frecvent în cazul utilizării concomitente de alcool etilic.
4.8. Reacţii adverse
Următorul tabel prezintă pe scurt reacţiile adverse medicamentoase ale ibuprofenului, împărţite pe
clase conform clasificării MedDRA, împreună cu frecvenţele lor: foarte frecvente (≥1/10); frecvente
(1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (1/1000 şi <1/100); rare (1/10000 şi < 1/1000); foarte rare
(<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile):
În cazul următoarelor reacţii adverse la medicament trebuie avut în vedere faptul că sunt, în principal,
dependente de doză şi variază interindividual.
Cele mai frecvente reacţii adverse observate sunt de natură gastro-intestinală. Pot să apară, mai ales la
vârstnici (vezi pct. 4.4), ulcere, perforaţie sau hemoragie gastro-intestinale, uneori letale. După
administrarea medicamentului au fost raportate greaţă, vărsături, diaree, flatulenţă, constipaţie,
dispepsie, durere abdominală, melenă, hematemeză, stomatită ulcerativă, exacerbarea colitei sau bolii
Crohn (vezi pct. 4.4). Mai puţin frecvent a fost observată gastrită.
Edemele, hipertensiunea arterială şi insuficienţa cardiacă au fost raportate în asociere cu tratamentul
cu AINS.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg zilnic), poate fi
asociată cu o creştere a riscului de apariţie a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu infarct
miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4).
Clasificarea MedDRA pe
aparate, sisteme şi organe Frecvenţă Reacţie adversă
Infecţii şi infestări Foarte rare Au fost descrise exacerbări ale inflamaţiilor determinate
de infecţii (de exemplu apariţia fasceitei necrozante), care
au coincis cu utilizarea de AINS. Aceasta este posibil
asociată cu mecanismul de acţiune al AINS.
Dacă, în timpul utilizării Ibalgin Rapid, apar sau se
agravează semnele unei infecţii, este recomandat ca
pacienţul să se prezinte imediat la medic. Trebuie
investigat dacă există indicaţie pentru un tratament anti-
infecţios/antibiotic.
Tulburări hematologice şi
limfatice Foarte rare Tulburări de hematopoieză (anemie, leucopenie,
trombocitopenie, pancitopenie, agranulocitoză). Primele
semne pot fi febră, durere în gât, leziuni superficiale la
nivelul cavităţii bucale, simptome asemănătoare gripei,
slăbiciune severă, epistaxis şi sângerare la nivel cutanat.
În cazul tratamentului de lungă durată, trebuie verificată
periodic hemograma.
Tulburări ale sistemului
imunitar Mai puţin
frecvente Reacţii de hipersensibilitate cu erupţii cutanate şi prurit,
precum şi crize de astm bronşic (posibil cu scădere a
tensiunii arteriale).
În acest caz, pacientul trebuie instruit să se adreseze
imediat unui medic şi să nu mai utilizeze Ibal
gin Rapid.
Rare Meningită aseptică (în special la pacienţii cu lupus
eritematos sistemic sau boală mixtă de ţesut conjunctiv)
8
Clasificarea MedDRA pe
aparate, sisteme şi organe Frecvenţă Reacţie adversă
Foarte rare Reacţii de hipersensibilitate generală severă (edem la
nivelul feţei, limbii şi laringelui, dispnee, tahicardie,
hipotensiune arterială, şoc care pune viaţa în pericol).
Dacă apare vreunul dintre aceste simptome, care poate
apărea chiar de la prima utilizare, se impune ca pacientul
să se adreseze imediat unui medic.
Tulburări metabolice şi de
nutriţie Foarte rare Retenţie de sodiu şi lichide
Tulburări psihice Foarte rare Depresie, labilitate emoţională, reacţii psihotice
Tulburări ale sistemului
nervos Mai puţin
frecvente Vertij, cefalee, insomnie, agitaţie, iritabilitate sau
oboseală
Tulburări oculare Mai puţin
frecvente Tulburări de vedere
Rare Tulburări de percepţie a culorilor, ambliopie toxică
Tulburări acustice şi
vestibulare Rare Tinitus
Tulburări cardiace Rare Insuficienţă cardiacă
Foarte rare Palpitaţii, infarct miocardic
Tulburări vasculare Foarte rare Scădere a tensiunii arteriale, hipertensiune arterială,
vasculită
Tulburări respiratorii,
toracice şi mediastinale Foarte rare Bronhospasm (mai ales la pacienţii cu astm bronşic),
exacerbare a astmului bronşic
Tulburări gastro-intestinale Foarte
frecvente Greaţă, vărsături, pirozis, diaree, constipaţie, flatulenţă
Frecvente Durere abdominală şi sângerări gastro-intestinale uşoare
care pot cauza anemie în cazuri excepţionale.
Mai puţin
frecvente Gastrită, ulcer gastro-intestinal, posibil cu sângerare
(melenă, hematemeză) şi perforaţie, stomatită ulcerativă,
exacerbarea bolii Crohn, exacerbarea colitei
Foarte rare Esofagită, pancreatită, formare de stricturi intestinale cu
aspect de diafragmă.
Pacientul trebuie instruit să întrerupă utilizarea
medicamentului şi să se adreseze imediat unui medic dacă
apar durere severă la nivelul abdomenului superior sau
melenă sau hematemeză.
Tulburări hepatobiliare Rare Modificări ale funcţiei hepatice (de regulă reversibile)
Foarte rare Leziuni hepatice, mai ales în cazul tratamentului de lungă
durată, insuficienţă hepatică, hepatită acută
Afecţiuni cutanate şi ale
ţesutului subcutanat Mai puţin
frecvente Urticarie, prurit
Foarte rare Alopecie, reacţie buloasă incluzând sindrom
Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică, eritem
polimorf. În cazuri excepţionale, în timpul infecţiei cu
virusul varicelei, pot să apară infecţii cutanate severe şi
complicaţii la nivelul ţesuturilor moi (vezi şi „Infecţii şi
infestări”).
Tulburări renale şi ale
căilor urinare Foarte rare Cistită, hematurie, tulburări ale funcţiei renale, inclusiv
sindrom nefrotic sau nefrită interstiţială, care se pot
asocia cu insuficienţă renală acută, necroză papilară, mai
ales în cazul utilizării pe termen lung, cu creşterea
concentraţiilor serice de uree şi edeme.
În consecinţă, funcţia renală trebuie evaluată periodic.
9
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă.
Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului.
Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată
prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-
ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9. Supradozaj
Supradozajul cu ibuprofen provoacă, în principal, simptome gastro-intestinale (greaţă, vărsături,
epigastralgii, hemoragie gastro-intestinală sau, mai rar, diaree), iar în cazuri mai grave de intoxicaţie
tulburări ale SNC (cefalee, ameţeli, agitaţie, somnolenţă, dezorientare, convulsii sau comă). Ocazional,
pacienţii dezvoltă convulsii. În intoxicaţiile grave, poate să apară acidoza metabolică şi timpul de
protrombină/INR poate fi prelungit, probabil din cauza interferenţei cu acţiunile factorilor de
coagulare circulanţi. Pot apărea insuficienţă renală acută şi afectare hepatică. La pacienţii cu astm
bronşic este posibilă exacerbarea astmului bronşic. Se pot manifesta în plus hipotensiune arterială şi
deprimare respiratorie.
Abordare terapeutică
Nu există un antidot specific; tratamentul este de susţinere şi simptomatic.
Tratamentul supradozajului acut: efectuarea lavajului gastric cât mai curând posibil, cu administrare
de cărbune activat dacă pacientul se prezintă în cursul primei ore după ingestia unei cantităţi potenţial
toxice şi administrarea de laxative sau provocarea emezei.
Tratamentul trebuie să fie de susţinere şi simptomatic şi include controlul şi corectarea dezechilibrului
hidro-electrolitic, menţinerea funcţiilor respiratorie şi cardiovasculară, poate fi administrat diazepam
sau lorazepam în caz de convulsii, substituenţi de volum plasmatic, eventual dopamină sau
norepinefrină (noradrenalină) în caz de hipotensiune arterială. Pentru tratamentul astmului bronşic se
administrează bronhodilatatoare.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1. Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente antiinflamatoare şi antireumatice, nesteroidiene, derivaţi din
acid propionic, codul ATC: M01AE01
Lizinatul de ibuprofen este sarea de lizină a ibuprofenului, un AINS derivat din acid propionic.
Efectele terapeutice ale lizinatului de ibuprofen rezultă ca urmare a efectului inhibitor asupra enzimei
ciclooxigenază, care determină inhibarea sintezei prostaglandinelor. La om, ibuprofenul reduce
durerea de cauză inflamatorie, edemul inflamator şi febra. În plus, ibuprofenul inhibă reversibil
agregarea plachetară indusă de ADP şi colagen.
După administrare orală, lizinatul de ibuprofen disociază la forma acidă de ibuprofen şi lizină. Lizina
nu prezintă activitate farmacologică recunoscută. Ca urmare, proprietăţile farmacologice ale lizinatului
de ibuprofen sunt identice cu cele ale formei acide de ibuprofen.
S-a efectuat un studiu clinic la 350 voluntari cu durere dentară postoperatorie care a evidenţiat cel
puţin aceeaşi eficacitate în cazul Ibalgin Rapid comparativ cu comprimatele de 400 mg conţinând
forma acidă de ibuprofen şi s-a demonstrat că este superior faţă de placebo în tratamentul durerii
moderate până la severe.
Au fost demonstrate primele două criterii finale principale de evaluare ale studiului: superioritatea faţă
de placebo şi non-inferioritatea faţă de comprimatele conţinând forma acidă de ibuprofen. Pentru cel
de-al treilea criteriu final principal de evaluare al acestui studiu, nu a fost demonstrată superioritatea
ameliorării durerii la 45 minute, faţă de comprimatele conţinând forma acidă de ibuprofen. Analizele
10
secundare plănuite înainte de desfăşurarea studiului, referitor la timpul de apariţie a efectului (timpul
până la orice ameliorare, timpul până la o ameliorare semnificativă, timpul până la scăderea la
jumătate a durerii) nu au indicat nicio diferenţă semnificativă între forma acidă de ibuprofen şi Ibalgin
Rapid. Debutul mai rapid al efectului a fost susţinut numai de parametrii secundari în analize statistice
post-hoc, ameliorarea durerii şi intensitatea durerii la 15 şi 30 minute. Nu a existat nicio diferenţă în
ceea ce priveşte siguranţa, între Ibalgin Rapid şi comprimatele conţinând forma acidă de ibuprofen.
Cu toate acestea, studiul nu a fost conceput să aibă suficientă sensibilitate pentru a detecta diferenţele
în ceea ce priveşte siguranţa.
Datele experimentale sugerează că în cazul administrării concomitente, ibuprofenul poate inhiba
competitiv efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare. Unele studii
farmacodinamice arată că administrarea unei doze unice de ibuprofen 400 mg în intervalul de 8 ore
dinainte de sau în decurs de 30 minute de la administrarea unei doze de acid acetilsalicilic (81 mg) sub
forma farmaceutică cu eliberare imediată, a determinat un efect scăzut al acidului acetilsalicilic asupra
formării de tromboxan sau agregării plachetare. Deşi există incertitudini în ceea ce priveşte
extrapolarea acestor date la situaţia clinică,
nu poate fi exclusă posibilitatea ca tratamentul regulat,
prelungit cu ibuprofen să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic administrat în doză
mică. Se consideră că utilizarea ocazională de ibuprofen nu poate avea vreun efect relevant clinic (vezi
pct. 4.5).
5.2. Proprietăţi farmacocinetice
Majoritatea datelor de farmacocinetică obţinute după administrarea formei acide de ibuprofen sunt
valabile şi în cazul lizinatului de ibuprofen.
Ibuprofenul se absoarbe rapid şi bine după administrare pe cale orală.
Concentraţia plasmatică maximă după administrarea orală a formei acide de ibuprofen se atinge deja
după 1-2 ore în cazul administrării în condiţii de repaus alimentar, iar atunci când se administrează
concomitent cu alimente, după aproximativ 1-3 ore.
Cu toate acestea, ibuprofenul se absoarbe mai rapid din tractul gastrointestinal după administrarea
Ibalgin Rapid. Într-un studiu de farmacocinetică la voluntari sănătoşi în condiţii de repaus alimentar,
Ibalgin Rapid a confirmat o atingere mai rapidă a concentraţiilor plasmatice maxime comparativ cu
comprimatele conţinând forma acidă de ibuprofen 400 mg. Mediana diferenţei în ceea ce priveşte T
max
a fost de 15 minute. Concentraţiile plasmatice maxime de 37 μg/ml au fost atinse la 45 minute de la
administrarea pe cale orală a Ibalgin Rapid faţă de 30 μg-ml într-un interval de 60 minute după
administrarea formei acide de ibuprofen 400 mg. Aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie
de timp atât pentru Ibalgin Rapid cât şi pentru forma acidă de ibuprofen au fost similare.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al formei acide de ibuprofen este de aproximativ
2 ore.
Ibuprofenul se leagă de proteinele plasmatice, dar legarea este reversibilă.
Se metabolizează relativ rapid la nivel hepatic rezultând doi metaboliţi inactivi care, împreună cu
ibuprofenul nemodificat, este excretat în urină, fie ca atare, fie sub formă conjugatăşi în mai mică
măsură pe cale biliară în materiile fecale.
Acumularea medicamentului în organism poate să apară în cazul scăderii excreţiei. Excreţia
ibuprofenului se termină la 24 ore după administrarea ultimei doze. Prezenţa alimentelor determină o
influenţă minimă asupra biodisponibilităţii.
Ibuprofenul trece bariera placentară, se excretă în laptele matern într-o cantitate mai mică de 1 µg/ml.
Nu au fost observate modificări în profilul farmacocinetic specifice vârstnicilor.
11
5.3. Date preclinice de siguranţă
Toxicitatea subcronică şi cronică a ibuprofenului în experimentele la animale s-a observat în principal
sub formă de leziuni şi ulceraţii ale tractului gastro-intestinal. Studiile in vitro şi in vivo nu au
evidenţiat nicio dovadă semnificativă clinic a potenţialului mutagen al ibuprofenului. În studiile la
şobolan şi şoarece nu s-a descoperit nici o dovadă de efecte carcinogene ale ibuprofenului. Ibuprofenul
a determinat atât la inhibarea ovulaţiei la iepure, precum şi la tulburări ale implantării la diverse specii
de animale (iepure, şobolan, şoarece). Studiile experimentale au demonstrat faptul că ibuprofenul
traversează placenta. După administrarea de doze toxice materne, s-a observat o incidenţă crescută a
malformaţiilor (de exemplu defecte septale ventriculare) la puii de şobolan.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1. Lista excipienţilor
Nucleu:
Celuloză microcristalină silicificată (conţine celuloză microcristalină şi dioxid de siliciu coloidal)
Croscarmeloză sodică
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Hidroxipropilceluloză (tip EF)
Stearil fumarat de sodiu
Film:
Hipromeloză 2910/3
Macrogol 6000
Talc
Dioxid de titan (E171)
Polisorbat 80
Simeticonă emulsie SE 4 (conţine apă, dimeticonă, metilceluloză şi acid sorbic)
Eritrozină (E127)
6.2. Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3. Perioada de valabilitate
2 ani
6.4. Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30 °C. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de
umiditate.
6.5. Natura şi conţinutul ambalajului
Tipuri de ambalaj
a) Blistere standard
Blister format din folie din plastic transparentă în trei straturi din PVC/Aclar/PVC şi folie din Al.
sau
Blister format din folie din plastic transparentă în trei straturi din
PVC/PE/PVdC şi folie din Al.
b) Blistere securizate pentru copii
Blister format din folie din plastic albă în trei straturi din PVC/Aclar/PVC şi folie din Al.
12
Mărimi de ambalaj
Mărimi de ambalaj: 6, 12, 18 sau 24 comprimate filmate
Acest lucru înseamnă de la 1 până la 4 blistere, fiecare conţinând 6 comprimate filmate, într-o cutie
din carton, împreună cu prospectul pentru pacient.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6. Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Zentiva, k.s
U kabelovny 130, Dolní Měcholupy, 102 37 Praga 10,
Republica Cehă
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7102/2014/01-12
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: Octombrie 2009
Data ultimei reînnoiri a autorizației: Noiembrie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2016
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Ibalgin Rapid 400 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat filmat conţine ibuprofen 400 mg (sub formă de lizinat de ibuprofen 683,246 mg).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
Descrierea medicamentului: comprimate filmate oblongi, biconvexe, de culoare roz, cu dimensiuni de
aproximativ 19,1 x 9,1 mm.
4. DATE CLINICE
4.1. Indicaţii terapeutice
Ibalgin Rapid este indicat pentru tratamentul simptomatic al durerii acute de intensitate uşoară până la
moderată din cauze diverse, cum sunt cefaleea (incluzând cefaleea cu senzaţie de tensiune şi migrena),
durerile de dinţi, durerea după extracţie dentară (incluzând îndepărtarea chirurgicală a dinţilor
impactaţi), durerile musculare şi dismenoreea.
De asemenea, Ibalgin Rapid este utilizat pentru tratamentul simptomatic al febrei.
Medicamentul este indicat la adulţii şi adolescenţii cu greutatea peste 40 kg (cu vârsta de 12 ani şi
peste).
4.2. Doze şi mod de administrare
Pentru administrare pe cale orală
Adulţi şi adolescenţi cu greutatea peste 40 kg (cu vârsta de 12 ani şi peste)
Doza iniţială este 400 mg de ibuprofen (un comprimat de Ibalgin Rapid, echivalent cu lizinat de
ibuprofen 683,246 mg). Dacă este necesar, ulterior pot fi administrate 400 mg ibuprofen (1 comprimat
Ibalgin Rapid) la fiecare 6 ore, la nevoie.
Intervalul dintre două doze trebuie să fie de cel puţin 6 ore.
Doza zilnică maximă pentru eliberare fără prescripţie medicală este de 1200 mg ibuprofen
(3 comprimate Ibalgin Rapid) în decurs de 24 ore.
Dacă administrarea acestui medicament la adulţi este necesară pentru mai mult de 3 zile, în caz de
migrenă sau febră, sau pentru mai mult de 4 zile, în cazul tratamentului durerii, sau dacă simptomele
se agravează, se recomandă ca pacientul să se adreseze unui medic.
Dacă administrarea acestui medicament la adolescenţi (cu vârsta de 12 ani şi peste) este necesară
pentru mai mult de 3 zile sau dacă simptomele se agravează, trebuie cerut sfatul unui medic.
2
Vârstnici
La pacienţii vârstnici, doza este aceeaşi ca la adulţi, dar este necesară precauţie sporită (vezi pct. 4.4).
Copii cu greutatea sub 40 kg (cu vârsta sub 12 ani)
Medicamentul Ibalgin Rapid este contraindicat pentru utilizare la copiii cu greutatea sub 40 kg (cu
vârsta sub 12 ani), din cauza dozei dintr-un comprimat, vezi pct. 4.3.
Insuficienţă hepatică sau renală
Nu este necesară reducerea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică uşoară până la
moderată; cu toate acestea, este necesară precauţie sporită (vezi pct. 4.4).
Comprimatul poate fi administrat cu sau fără alimente. Dacă este utilizat cu alimente sau imediat după
masă, debutul acţiunii poate fi întârziat. Cu toate acestea, administrarea împreună cu alimente
îmbunătăţeşte tolerabilitatea medicamentului şi reduce probabilitatea de apariţie a tulburărilor
gastro-intestinale.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minim utilizând cea mai mică doză eficace, pentru cea mai scurtă
durată necesară pentru controlul simptomatologiei (vezi pct. 4.4).
4.3. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Pacienţi cu antecedente de reacţii de hipersensibilitate (de exemplu bronhospasm, astm bronşic,
rinită, angioedem sau urticarie) asociate cu administrarea de acid acetilsalicilic (AAS) sau alte
medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Antecedente de hemoragie sau perforaţie gastro-intestinală, legate de tratamentul anterior cu
AINS.
Ulcer peptic activ/hemoragii active sau antecedente de ulcer peptic recurent/hemoragii recurente
(două sau mai multe episoade distincte de ulceraţie sau hemoragie confirmate).
Pacienţi cu sângerări cerebrovasculare sau cu altă sângerare activă.
Tulburări de coagulare şi hematopoieză.
Insuficienţă cardiacă severă (Clasa IV clasificarea NYHA).
Insuficienţă hepatică sau renală severă.
Deshidratare severă (produsă prin vărsături, diaree sau aport insuficient de lichide).
Copii cu greutatea sub 40 kg (cu vârsta sub 12 ani).
Al treilea trimestru de sarcină.
4.4. Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacţiile adverse pot fi reduse la minim prin utilizarea celei mai mici doze eficace, pentru cea mai
scurtă perioadă necesară pentru controlarea simptomelor (vezi pct. 4.2 şi riscurile cardiovasculare şi
gastro-intestinale, prezentate mai jos).
Efecte gastro-intestinale (GI)
Trebuie evitată utilizarea concomitentă a Ibalgin Rapid cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai
ciclooxigenazei 2.
Vârstnici
Vârstnicii prezintă o frecvenţă crescută a reacţiilor adverse la AINS, în special a hemoragiei şi
perforaţiei gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.8).
Hemoragie, ulceraţie şi perforaţie gastro-intestinale
În cazul tuturor AINS s-au raportat hemoragie, ulceraţie sau perforaţie gastro-intestinală care pot fi
letale, apărute oricând în timpul tratamentului, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de
reacţii adverse gastro-intestinale grave.
3
Riscul de hemoragie, ulceraţie sau perforaţie gastro-intestinală este mai mare cu creşterea dozelor de
AINS, la pacienţii cu antecedente de ulcer, mai ales dacă a fost complicat cu hemoragie sau perforaţie
(vezi pct. 4.3) şi la vârstnici. Aceşti pacienţi trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză
disponibilă. Tratamentul asociat cu medicamente care protejează mucoasa gastro-intestinală (de
exemplu misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie avut în vedere la aceşti pacienţi,
precum şi la pacienţii care necesită administrarea concomitentă de doze mici de acid acetilsalicilic sau
alte substanţe active care pot creşte riscul de evenimente adverse gastrointestinale (vezi, mai jos,
precum şi pct. 4.5).
Pacienţii cu antecedente de toxicitate GI, mai ales vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome
abdominale neobişnuite (în special hemoragie GI), mai ales în fazele iniţiale ale tratamentului.
Este recomandată precauţie la pacienţii trataţi concomitent cu medicamente care pot creşte riscul de
ulceraţie sau hemoragie gastro-intestinală, cum sunt corticosteroizi administraţi oral sau
anticoagulante precum warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau medicamente
antiagregante plachetare precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
Atunci când apare hemoragia sau ulceraţia GI la pacienţii trataţi cu Ibalgin Rapid, trebuie întrerupt
tratamentul.
AINS trebuie administrate cu precauţie la pacienţii cu antecedente de boală gastro-intestinală
(rectocolită ulcerohemoragică, boală Crohn), deoarece aceste afecţiuni se pot exacerba (vezi pct. 4.8).
Efecte cardiovasculare şi cerebrovasculare
Este necesară precauţie (să se adreseze unui medic sau farmacist) în cazul pacienţilor cu antecedente
de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă înainte de iniţierea tratamentului, deoarece au
fost raportate retenţie de lichide, hipertensiune arterială şi edeme asociate terapiei cu AINS.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi) poate fi
asociată cu o uşoară creştere a riscului de apariţie a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu,
infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că
administrarea de doze mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg pe zi) este asociată cu un risc crescut
de
evenimente trombotice arteriale.
La pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată terapeutic, insuficienţă cardiacă congestivă (clasele
II-III clasificarea NYHA), boală cardiacă ischemică diagnosticată, boală arterială periferică şi/ sau
boală vasculară cerebrală tratamentul cu ibuprofen trebuie instituit numai după o atentă analiză şi
trebuie evitată utilizarea de doze mari (2400 mg pe zi).
De asemenea, înainte de iniţierea tratamentului de lungă durată la pacienţii cu factori de risc pentru
evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat,
fumători), trebuie efectuată o analiză atentă, în special dacă sunt necesare doze mari de ibuprofen
(2400 mg pe zi).
Este necesară atenţie sporită
în caz de insuficienţă renală (vezi pct. 4.2, 4.3 şi 4.8).
se recomandă monitorizarea funcţiei renale la pacienţii cu factori de risc, respectiv pacienţi cu
insuficienţă cardiacă sau renală, trataţi cu diuretice sau cu deshidratare de orice etiologie.
în caz de insuficienţă hepatică (vezi pct. 4.2, 4.3 şi 4.8).
verificarea hemogramei şi monitorizarea de rutină a funcţiei renale şi hepatice sunt recomandate
în timpul tratamentului de lungă durată. Dacă în timpul tratamentului cu ibuprofen se produce
deteriorarea funcţiei hepatice, se recomandă întreruperea administrării medicamentului. După
întreruperea tratamentului, starea de sănătate revine, de regulă, la parametrii normali. Este utilă,
de asemenea, monitorizarea ocazională a glicemiei.
imediat după o intervenţie chirurgicală majoră.
în caz de tulburare congenitală a metabolismului porfirinei (de exemplu, porfirie acută
interminentă).
la pacienţii cu astm bronşic.
4
la pacienţii trataţi cu anticoagulante cumarinice. La pacienţii care utilizează anticoagulante
cumarinice se recomandă determinarea mai frecventă a parametrilor coagulării.
în caz de lupus eritematos sistemic şi boală mixtă de ţesut conjunctiv (risc de meningită
aseptică). Meningita aseptică a fost observată la pacienţii trataţi cu ibuprofen în cazuri rare.
Meningita aseptică a fost raportată la pacienţi fără boli cronice preexistente, cu toate cặ poate să
apară cu mai mare probabilitate la pacienţii cu lupus eritematos sistemic şi boală mixtă de ţesut
conjunctiv.
în cazul apariţiei tulburărilor de vedere, vedere înceţoşată, scotoame, tulburări ale percepţiei
culorilor este necesară întreruperea tratamentului.
la pacienţii care suferă de febra fânului/rinită alergică, polipi nazali sau afecţiuni pulmonare
obstructive cronice, deoarece aceştia prezintă risc crescut de apariţie a reacţiilor alergice.
Acestea se pot manifesta sub formă de crize de astm bronşic (aşa-numitul astm bronşic indus de
analgezice), edem Quincke sau urticarie.
Reacţiile de hipersensibilitate acută severe (de exemplu şoc anafilactic) se observă foarte rar.
Tratamentul trebuie întrerupt la primele semne de reacţie de hipersensibilitate după administrarea
Ibalgin Rapid. Trebuie iniţiate de către un specialist măsurile medicale necesare, corespunzătoare
simptomelor.
Reacţii cutanate
Reacţii cutanate grave, unele dintre ele letale, incluzând dermatită exfoliativă, sindrom
Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea de
AINS (vezi pct. 4.8). Pacienţii prezintă cel mai mare risc pentru aceste reacţii la începutul
tratamentului: debutul reacţiei survenind în majoritatea cazurilor în timpul primei luni de tratament.
Administrarea Ibalgin Rapid trebuie întreruptă la prima apariţie a erupţiei cutanate, a leziunilor
mucoasei sau a orcărui alt semn de hipersensibilitate.
În mod excepţional, varicela poate fi cauza unor complicaţii grave la nivel cutanat şi la nivelul
ţesuturilor moi. Până în prezent, nu poate fi exclusă contribuţia AINS la agravarea acestor infecţii. De
aceea, se recomandă evitarea utilizării Ibalgin Rapid la pacienţii cu varicelă.
Alte informaţii
În cazul utilizării prelungite de analgezice pentru cefalee, acestea pot să o agraveze. Dacă această
situaţie este prezentă sau suspectată, pacientul trebuie să se adreseze medicului pentru sfaturi şi
tratamentul trebuie întrerupt. Diagnosticul de cefalee prin abuz de medicamente trebuie suspectat la
pacienţii care prezintă frecvent sau zilnic cefalee, în pofida (sau din cauza) utilizării regulate a
medicaţiei pentru cefalee.
În general, consumul de rutină de analgezice, mai ales în asociere cu mai multe substanţe active
analgezice, poate determina leziuni renale permanente, cu risc de insuficienţă renală (nefropatie
analgezică). Acest risc poate fi crescut în caz de efort fizic asociat cu pierdere de sare şi deshidratare.
Ca urmare, trebuie evitat.
În cazul consumului concomitent de alcool etilic, reacţiile adverse asociate substanţei active, mai ales
cele la nivelul tractului gastro-intestinal sau la nivelul sistemului nervos central, pot fi accentuate de
utilizarea AINS.
Ibuprofenul poate masca simptomele unei infecţii (febră, durere şi edem).
Utilizarea inhibitorilor de ciclooxigenază/inhibitorilor sintezei de prostaglandine poate avea influenţă
negativă asupra fertilităţii femeilor, din cauza efectului asupra ovulaţiei. Acest efect este reversibil şi
se ameliorează după întreruperea tratamentului. La femeile care au dificultăţi de a rămâne gravide sau
care sunt în curs de investigaţii pentru infertilitate, trebuie luată în considerare întreruperea
administrării ibuprofenului.
5
Copii şi adolescenţi
La adolescenţii deshidrataţi, există un risc de apariţie a insuficienţei renale.
4.5. Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Utilizarea concomitentă a Ibalgin Rapid cu alte AINS, incluzând inhibitori selectivi ai
ciclooxigenazei 2 trebuie evitată.
Ibuprofenul (similar altor AINS) trebuie utilizat cu precauţie deosebită în asociere cu următoarele
medicamente:
Acid acetilsalicilic sau alte AINS: creştere a riscului de ulcere şi sângerare gastro-intestinală.
Acid acetilsalicilic: În general, administrarea concomitentă de ibuprofen şi acid acetilsalicilic nu
este recomandată din cauza potenţialului crescut de apariţie a reacţiilor adverse.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul dozelor mici de acid
acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când sunt administrate concomitent. Deşi există
incertitudini în ceea ce priveşte extrapolarea acestor date la situaţia clinică, nu poate fi exclusă
posibilitatea ca tratamentul regulat, prelungit cu ibuprofen să reducă efectul cardioprotector al
acidului acetilsalicilic administrat în doză mică. Se consideră că utilizarea ocazională de ibuprofen
nu poate avea vreun efect relevant clinic (vezi pct. 5.1).
Corticosteroizi: creştere a riscului de ulceraţie sau hemoragie gastro-intestinală (vezi pct. 4.4).
Medicamente antihipertensive şi diuretice: AINS pot reduce efectul diureticelor şi al altor
medicamente antihipertensive. La unii pacienţi cu funcţie renală compromisă (de exemplu pacienţi
deshidrataţi sau vârstnici cu funcţie renală compromisă), administrarea concomitentă a unui
inhibitor al ECA, de beta-blocante sau antagonişti ai receptorilor angiotensinei II şi medicamente
care inhibă ciclooxigenaza, poate determina deteriorarea suplimentară a funcţiei renale, inclusiv
posibilitatea de apariţie a insuficienţei renale acute care este, de regulă, reversibilă. În consecinţă,
tratamentul concomitent trebuie administrat cu precauţie, în special la vârstnici. Pacienţii trebuie
hidrataţi corespunzător şi trebuie avută în vedere monitorizarea funcţiei renale după iniţierea
tratamentului concomitent şi, ulterior, periodic.
Diuretice care economisesc potasiul: administrarea concomitentă de ibuprofen şi diuretice care
economisesc potasiu poate provoca hiperpotasemie (se recomandă determinarea potasemiei).
Anticoagulante: AINS pot intensifica efectele medicamentelor anticoagulante, cum este warfarina
(vezi pct. 4.4).
Medicamente antiagregante plachetare şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS):
creştere a riscului de hemoragie gastro-intestinală (vezi pct. 4.4).
Litiu, digoxină, fenitoină: utilizarea concomitentă a Ibalgin Rapid cu medicamente care conţin litiu,
digoxină sau fenitoină poate creşte concentraţiile plasmatice ale acestor substanţe active.
Determinarea concentraţiilor plasmatice de litiu, digoxină şi fenitoină nu reprezintă o regulă pentru
utilizarea corectă (maximum pe durata a 4 zile).
Metotrexat: administrarea Ibalgin Rapid cu 24 ore înainte sau după administrarea de metotrexat
poate determina concentraţii crescute de metotrexat şi o creştere a toxicităţii acestuia.
Baclofen: există date clinice care indică faptul că AINS pot determina creşterea concentraţiilor
plasmatice ale acestui medicament.
Zidovudină: există dovada unui risc crescut de hemartroze şi hematoame la pacienţii hemofilici şi
cu infecţie concomitentă cu virusul HIV, care sunt trataţi concomitent cu zidovudină şi ibuprofen.
Antibiotice din clasa chinolonelor: datele din studiile la animale indică faptul că AINS pot creşt
e
riscul de convulsii asociat cu antibioticele din clasa chinolonelor. Pacienţii trataţi cu AINS şi
chinolone pot avea un risc crescut de apariţie a convulsiilor.
Ciclosporină, tacrolimus: pot creşte riscul de nefrotoxicitate pe seama reducerii sintezei de
prostaglandine la nivel renal. În timpul tratamentului asociat, funcţia renală trebuie monitorizată
atent, mai ales la vârstnici.
Derivaţi de sulfoniluree: studiile clinice au evidenţiat interacţiuni între medicamentele
antiinflamatoare nesteroidiene şi antidiabetice (sulfoniluree). Deşi până în prezent nu au fost
descrise interacţiuni între ibuprofen şi sulfoniluree, se recomandă determinarea glicemiei, ca
măsură de precauţie în cazul administrării concomitente.
6
Sulfinpirazonă, probenecid: medicamentele care conţin probenecid sau sulfinpirazonă pot întârzia
excreţia ibuprofenului.
Aminoglicozide: deoarece ibuprofenul poate scădea clearance-ul aminoglicozidelor, administrarea
concomitentă a acestora poate creşte riscul de nefrotoxicitate şi ototoxicitate.
Inhibitorii CYP2C9: administrarea concomitentă a ibuprofenului cu inhibitori ai CYP2C9 poate să
crească expunerea la ibuprofen (substrat pentru CYP2C9). Într-un studiu cu voriconazol şi
fluconazol (inhibitori ai CYP2C9), s-a demonstrat o expunere crescută cu 80 până la 100% la
S(+)-ibuprofen. Trebuie luată în considerare scăderea dozei de ibuprofen atunci când se
administrează concomitent cu inhibitori potenţi ai CYP2C9, în special atunci când se administrează
doze mari de ibuprofen împreună cu voriconazol sau fluconazol.
4.6. Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate influenţa negativ sarcina şi/sau dezvoltarea embrio-fetală.
Datele provenite din studii epidemiologice sugerează un risc crescut de avort şi de malformaţii
cardiace şi gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în primele stadii
ale sarcinii. Riscul absolut de malformaţii cardiovasculare a crescut de la mai puţin de 1% până la
aproximativ 1,5%. Se consideră că riscul creşte cu doza şi durata tratamentului.
La animale, s-a demonstrat că administrarea inhibitorilor sintezei de prostaglandine determină
creşterea avorturilor pre- şi post-implantare şi mortalitate embriofetală. În plus, la animalele la care s-a
administrat un inhibitor al sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei de organogeneză, s-a observat
o incidenţă crescută a diverselor malformaţii, incluzând cele cardiovasculare.
Ibuprofenul nu trebuie administrat în timpul primului şi celui de-al doilea trimestru sarcină decât dacă
este absolut necesar. Dacă ibuprofenul se utilizează de către o femeie care încearcă să rămână gravidă
sau în timpul primului şi celui de-al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie să fie cât mai mică
posibil, iar durata tratamentului cât mai scurtă posibil.
În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toţi inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune
fătul la următoarele riscuri:
- toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial şi hipertensiune
pulmonară);
- afectarea funcţiei renale, care poate evolua până la insuficienţă renală cu oligohidroamnios;
mama şi nou-născutul la sfârşitul sarcinii, la:
- o posibilă prelungire a timpului de sângerare, un efect antiagregant care poate apărea chiar şi
la doze foarte mici.
- inhibarea contracţiilor uterine, determinând întârzierea sau prelungirea travaliului.
Ca urmare, ibuprofenul este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi
pct. 4.3).
Alăptarea
Ibuprofenul şi metaboliţii săi se elimină în laptele mamelor care alăptează doar în concentraţii mici.
Din cauza cantităţilor minime din laptele uman, a timpului de înjumătăţire prin eliminare scurt şi a
absenţei până în prezent a datelor referitoare la influenţa negativă asupra sugarilor, ibuprofenul poate
fi utilizat în timpul alăptării pentru tratamentele de scurtă durată ale durerilor sau febrei la doza
recomandată. Nu a fost stabilită siguranţa utilizării de lungă durată.
Fertilitatea
Există unele dovezi că medicamentele care inhibă ciclooxigenaza/sinteza prostaglandinelor pot afecta
în mod negativ fertilitatea la femei printr-un efect asupra ovulaţiei. Acest efect este reversibil la
întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.4).
7
4.7. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Deoarece la doze mai mari de Ibalgin Rapid pot să apară reacţii adverse la nivelul sistemului nervos
central, precum oboseală, ameţeli şi tulburări de vedere, capacitatea de reacţie şi capacitatea de a
conduce vehicule şi de a folosi utilaje pot fi afectate în mod negativ în cazuri izolate. Acest lucru se
întâmplă mai frecvent în cazul utilizării concomitente de alcool etilic.
4.8. Reacţii adverse
Următorul tabel prezintă pe scurt reacţiile adverse medicamentoase ale ibuprofenului, împărţite pe
clase conform clasificării MedDRA, împreună cu frecvenţele lor: foarte frecvente (≥1/10); frecvente
(1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (1/1000 şi <1/100); rare (1/10000 şi < 1/1000); foarte rare
(<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile):
În cazul următoarelor reacţii adverse la medicament trebuie avut în vedere faptul că sunt, în principal,
dependente de doză şi variază interindividual.
Cele mai frecvente reacţii adverse observate sunt de natură gastro-intestinală. Pot să apară, mai ales la
vârstnici (vezi pct. 4.4), ulcere, perforaţie sau hemoragie gastro-intestinale, uneori letale. După
administrarea medicamentului au fost raportate greaţă, vărsături, diaree, flatulenţă, constipaţie,
dispepsie, durere abdominală, melenă, hematemeză, stomatită ulcerativă, exacerbarea colitei sau bolii
Crohn (vezi pct. 4.4). Mai puţin frecvent a fost observată gastrită.
Edemele, hipertensiunea arterială şi insuficienţa cardiacă au fost raportate în asociere cu tratamentul
cu AINS.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg zilnic), poate fi
asociată cu o creştere a riscului de apariţie a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu infarct
miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4).
Clasificarea MedDRA pe
aparate, sisteme şi organe Frecvenţă Reacţie adversă
Infecţii şi infestări Foarte rare Au fost descrise exacerbări ale inflamaţiilor determinate
de infecţii (de exemplu apariţia fasceitei necrozante), care
au coincis cu utilizarea de AINS. Aceasta este posibil
asociată cu mecanismul de acţiune al AINS.
Dacă, în timpul utilizării Ibalgin Rapid, apar sau se
agravează semnele unei infecţii, este recomandat ca
pacienţul să se prezinte imediat la medic. Trebuie
investigat dacă există indicaţie pentru un tratament anti-
infecţios/antibiotic.
Tulburări hematologice şi
limfatice Foarte rare Tulburări de hematopoieză (anemie, leucopenie,
trombocitopenie, pancitopenie, agranulocitoză). Primele
semne pot fi febră, durere în gât, leziuni superficiale la
nivelul cavităţii bucale, simptome asemănătoare gripei,
slăbiciune severă, epistaxis şi sângerare la nivel cutanat.
În cazul tratamentului de lungă durată, trebuie verificată
periodic hemograma.
Tulburări ale sistemului
imunitar Mai puţin
frecvente Reacţii de hipersensibilitate cu erupţii cutanate şi prurit,
precum şi crize de astm bronşic (posibil cu scădere a
tensiunii arteriale).
În acest caz, pacientul trebuie instruit să se adreseze
imediat unui medic şi să nu mai utilizeze Ibal
gin Rapid.
Rare Meningită aseptică (în special la pacienţii cu lupus
eritematos sistemic sau boală mixtă de ţesut conjunctiv)
8
Clasificarea MedDRA pe
aparate, sisteme şi organe Frecvenţă Reacţie adversă
Foarte rare Reacţii de hipersensibilitate generală severă (edem la
nivelul feţei, limbii şi laringelui, dispnee, tahicardie,
hipotensiune arterială, şoc care pune viaţa în pericol).
Dacă apare vreunul dintre aceste simptome, care poate
apărea chiar de la prima utilizare, se impune ca pacientul
să se adreseze imediat unui medic.
Tulburări metabolice şi de
nutriţie Foarte rare Retenţie de sodiu şi lichide
Tulburări psihice Foarte rare Depresie, labilitate emoţională, reacţii psihotice
Tulburări ale sistemului
nervos Mai puţin
frecvente Vertij, cefalee, insomnie, agitaţie, iritabilitate sau
oboseală
Tulburări oculare Mai puţin
frecvente Tulburări de vedere
Rare Tulburări de percepţie a culorilor, ambliopie toxică
Tulburări acustice şi
vestibulare Rare Tinitus
Tulburări cardiace Rare Insuficienţă cardiacă
Foarte rare Palpitaţii, infarct miocardic
Tulburări vasculare Foarte rare Scădere a tensiunii arteriale, hipertensiune arterială,
vasculită
Tulburări respiratorii,
toracice şi mediastinale Foarte rare Bronhospasm (mai ales la pacienţii cu astm bronşic),
exacerbare a astmului bronşic
Tulburări gastro-intestinale Foarte
frecvente Greaţă, vărsături, pirozis, diaree, constipaţie, flatulenţă
Frecvente Durere abdominală şi sângerări gastro-intestinale uşoare
care pot cauza anemie în cazuri excepţionale.
Mai puţin
frecvente Gastrită, ulcer gastro-intestinal, posibil cu sângerare
(melenă, hematemeză) şi perforaţie, stomatită ulcerativă,
exacerbarea bolii Crohn, exacerbarea colitei
Foarte rare Esofagită, pancreatită, formare de stricturi intestinale cu
aspect de diafragmă.
Pacientul trebuie instruit să întrerupă utilizarea
medicamentului şi să se adreseze imediat unui medic dacă
apar durere severă la nivelul abdomenului superior sau
melenă sau hematemeză.
Tulburări hepatobiliare Rare Modificări ale funcţiei hepatice (de regulă reversibile)
Foarte rare Leziuni hepatice, mai ales în cazul tratamentului de lungă
durată, insuficienţă hepatică, hepatită acută
Afecţiuni cutanate şi ale
ţesutului subcutanat Mai puţin
frecvente Urticarie, prurit
Foarte rare Alopecie, reacţie buloasă incluzând sindrom
Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică, eritem
polimorf. În cazuri excepţionale, în timpul infecţiei cu
virusul varicelei, pot să apară infecţii cutanate severe şi
complicaţii la nivelul ţesuturilor moi (vezi şi „Infecţii şi
infestări”).
Tulburări renale şi ale
căilor urinare Foarte rare Cistită, hematurie, tulburări ale funcţiei renale, inclusiv
sindrom nefrotic sau nefrită interstiţială, care se pot
asocia cu insuficienţă renală acută, necroză papilară, mai
ales în cazul utilizării pe termen lung, cu creşterea
concentraţiilor serice de uree şi edeme.
În consecinţă, funcţia renală trebuie evaluată periodic.
9
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă.
Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului.
Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată
prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-
ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9. Supradozaj
Supradozajul cu ibuprofen provoacă, în principal, simptome gastro-intestinale (greaţă, vărsături,
epigastralgii, hemoragie gastro-intestinală sau, mai rar, diaree), iar în cazuri mai grave de intoxicaţie
tulburări ale SNC (cefalee, ameţeli, agitaţie, somnolenţă, dezorientare, convulsii sau comă). Ocazional,
pacienţii dezvoltă convulsii. În intoxicaţiile grave, poate să apară acidoza metabolică şi timpul de
protrombină/INR poate fi prelungit, probabil din cauza interferenţei cu acţiunile factorilor de
coagulare circulanţi. Pot apărea insuficienţă renală acută şi afectare hepatică. La pacienţii cu astm
bronşic este posibilă exacerbarea astmului bronşic. Se pot manifesta în plus hipotensiune arterială şi
deprimare respiratorie.
Abordare terapeutică
Nu există un antidot specific; tratamentul este de susţinere şi simptomatic.
Tratamentul supradozajului acut: efectuarea lavajului gastric cât mai curând posibil, cu administrare
de cărbune activat dacă pacientul se prezintă în cursul primei ore după ingestia unei cantităţi potenţial
toxice şi administrarea de laxative sau provocarea emezei.
Tratamentul trebuie să fie de susţinere şi simptomatic şi include controlul şi corectarea dezechilibrului
hidro-electrolitic, menţinerea funcţiilor respiratorie şi cardiovasculară, poate fi administrat diazepam
sau lorazepam în caz de convulsii, substituenţi de volum plasmatic, eventual dopamină sau
norepinefrină (noradrenalină) în caz de hipotensiune arterială. Pentru tratamentul astmului bronşic se
administrează bronhodilatatoare.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1. Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente antiinflamatoare şi antireumatice, nesteroidiene, derivaţi din
acid propionic, codul ATC: M01AE01
Lizinatul de ibuprofen este sarea de lizină a ibuprofenului, un AINS derivat din acid propionic.
Efectele terapeutice ale lizinatului de ibuprofen rezultă ca urmare a efectului inhibitor asupra enzimei
ciclooxigenază, care determină inhibarea sintezei prostaglandinelor. La om, ibuprofenul reduce
durerea de cauză inflamatorie, edemul inflamator şi febra. În plus, ibuprofenul inhibă reversibil
agregarea plachetară indusă de ADP şi colagen.
După administrare orală, lizinatul de ibuprofen disociază la forma acidă de ibuprofen şi lizină. Lizina
nu prezintă activitate farmacologică recunoscută. Ca urmare, proprietăţile farmacologice ale lizinatului
de ibuprofen sunt identice cu cele ale formei acide de ibuprofen.
S-a efectuat un studiu clinic la 350 voluntari cu durere dentară postoperatorie care a evidenţiat cel
puţin aceeaşi eficacitate în cazul Ibalgin Rapid comparativ cu comprimatele de 400 mg conţinând
forma acidă de ibuprofen şi s-a demonstrat că este superior faţă de placebo în tratamentul durerii
moderate până la severe.
Au fost demonstrate primele două criterii finale principale de evaluare ale studiului: superioritatea faţă
de placebo şi non-inferioritatea faţă de comprimatele conţinând forma acidă de ibuprofen. Pentru cel
de-al treilea criteriu final principal de evaluare al acestui studiu, nu a fost demonstrată superioritatea
ameliorării durerii la 45 minute, faţă de comprimatele conţinând forma acidă de ibuprofen. Analizele
10
secundare plănuite înainte de desfăşurarea studiului, referitor la timpul de apariţie a efectului (timpul
până la orice ameliorare, timpul până la o ameliorare semnificativă, timpul până la scăderea la
jumătate a durerii) nu au indicat nicio diferenţă semnificativă între forma acidă de ibuprofen şi Ibalgin
Rapid. Debutul mai rapid al efectului a fost susţinut numai de parametrii secundari în analize statistice
post-hoc, ameliorarea durerii şi intensitatea durerii la 15 şi 30 minute. Nu a existat nicio diferenţă în
ceea ce priveşte siguranţa, între Ibalgin Rapid şi comprimatele conţinând forma acidă de ibuprofen.
Cu toate acestea, studiul nu a fost conceput să aibă suficientă sensibilitate pentru a detecta diferenţele
în ceea ce priveşte siguranţa.
Datele experimentale sugerează că în cazul administrării concomitente, ibuprofenul poate inhiba
competitiv efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare. Unele studii
farmacodinamice arată că administrarea unei doze unice de ibuprofen 400 mg în intervalul de 8 ore
dinainte de sau în decurs de 30 minute de la administrarea unei doze de acid acetilsalicilic (81 mg) sub
forma farmaceutică cu eliberare imediată, a determinat un efect scăzut al acidului acetilsalicilic asupra
formării de tromboxan sau agregării plachetare. Deşi există incertitudini în ceea ce priveşte
extrapolarea acestor date la situaţia clinică,
nu poate fi exclusă posibilitatea ca tratamentul regulat,
prelungit cu ibuprofen să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic administrat în doză
mică. Se consideră că utilizarea ocazională de ibuprofen nu poate avea vreun efect relevant clinic (vezi
pct. 4.5).
5.2. Proprietăţi farmacocinetice
Majoritatea datelor de farmacocinetică obţinute după administrarea formei acide de ibuprofen sunt
valabile şi în cazul lizinatului de ibuprofen.
Ibuprofenul se absoarbe rapid şi bine după administrare pe cale orală.
Concentraţia plasmatică maximă după administrarea orală a formei acide de ibuprofen se atinge deja
după 1-2 ore în cazul administrării în condiţii de repaus alimentar, iar atunci când se administrează
concomitent cu alimente, după aproximativ 1-3 ore.
Cu toate acestea, ibuprofenul se absoarbe mai rapid din tractul gastrointestinal după administrarea
Ibalgin Rapid. Într-un studiu de farmacocinetică la voluntari sănătoşi în condiţii de repaus alimentar,
Ibalgin Rapid a confirmat o atingere mai rapidă a concentraţiilor plasmatice maxime comparativ cu
comprimatele conţinând forma acidă de ibuprofen 400 mg. Mediana diferenţei în ceea ce priveşte T
max
a fost de 15 minute. Concentraţiile plasmatice maxime de 37 μg/ml au fost atinse la 45 minute de la
administrarea pe cale orală a Ibalgin Rapid faţă de 30 μg-ml într-un interval de 60 minute după
administrarea formei acide de ibuprofen 400 mg. Aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie
de timp atât pentru Ibalgin Rapid cât şi pentru forma acidă de ibuprofen au fost similare.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al formei acide de ibuprofen este de aproximativ
2 ore.
Ibuprofenul se leagă de proteinele plasmatice, dar legarea este reversibilă.
Se metabolizează relativ rapid la nivel hepatic rezultând doi metaboliţi inactivi care, împreună cu
ibuprofenul nemodificat, este excretat în urină, fie ca atare, fie sub formă conjugatăşi în mai mică
măsură pe cale biliară în materiile fecale.
Acumularea medicamentului în organism poate să apară în cazul scăderii excreţiei. Excreţia
ibuprofenului se termină la 24 ore după administrarea ultimei doze. Prezenţa alimentelor determină o
influenţă minimă asupra biodisponibilităţii.
Ibuprofenul trece bariera placentară, se excretă în laptele matern într-o cantitate mai mică de 1 µg/ml.
Nu au fost observate modificări în profilul farmacocinetic specifice vârstnicilor.
11
5.3. Date preclinice de siguranţă
Toxicitatea subcronică şi cronică a ibuprofenului în experimentele la animale s-a observat în principal
sub formă de leziuni şi ulceraţii ale tractului gastro-intestinal. Studiile in vitro şi in vivo nu au
evidenţiat nicio dovadă semnificativă clinic a potenţialului mutagen al ibuprofenului. În studiile la
şobolan şi şoarece nu s-a descoperit nici o dovadă de efecte carcinogene ale ibuprofenului. Ibuprofenul
a determinat atât la inhibarea ovulaţiei la iepure, precum şi la tulburări ale implantării la diverse specii
de animale (iepure, şobolan, şoarece). Studiile experimentale au demonstrat faptul că ibuprofenul
traversează placenta. După administrarea de doze toxice materne, s-a observat o incidenţă crescută a
malformaţiilor (de exemplu defecte septale ventriculare) la puii de şobolan.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1. Lista excipienţilor
Nucleu:
Celuloză microcristalină silicificată (conţine celuloză microcristalină şi dioxid de siliciu coloidal)
Croscarmeloză sodică
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Hidroxipropilceluloză (tip EF)
Stearil fumarat de sodiu
Film:
Hipromeloză 2910/3
Macrogol 6000
Talc
Dioxid de titan (E171)
Polisorbat 80
Simeticonă emulsie SE 4 (conţine apă, dimeticonă, metilceluloză şi acid sorbic)
Eritrozină (E127)
6.2. Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3. Perioada de valabilitate
2 ani
6.4. Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30 °C. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de
umiditate.
6.5. Natura şi conţinutul ambalajului
Tipuri de ambalaj
a) Blistere standard
Blister format din folie din plastic transparentă în trei straturi din PVC/Aclar/PVC şi folie din Al.
sau
Blister format din folie din plastic transparentă în trei straturi din
PVC/PE/PVdC şi folie din Al.
b) Blistere securizate pentru copii
Blister format din folie din plastic albă în trei straturi din PVC/Aclar/PVC şi folie din Al.
12
Mărimi de ambalaj
Mărimi de ambalaj: 6, 12, 18 sau 24 comprimate filmate
Acest lucru înseamnă de la 1 până la 4 blistere, fiecare conţinând 6 comprimate filmate, într-o cutie
din carton, împreună cu prospectul pentru pacient.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6. Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Zentiva, k.s
U kabelovny 130, Dolní Měcholupy, 102 37 Praga 10,
Republica Cehă
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7102/2014/01-12
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: Octombrie 2009
Data ultimei reînnoiri a autorizației: Noiembrie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2016
