CALYPSOL 50mg/ml
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
CALYPSOL 50 mg/ml soluţie injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare flacon a 10 ml soluţie injectabilă conţine ketamină 500 mg sub formă de clorhidrat de ketamină
576,7 mg.
Excipient cu efect cunoscut: 1 ml soluţie injectabilǎ conţine sodiu 1,6 mg (sub formǎ de clorurǎ de
sodiu).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie injectabilă.
Soluţie limpede, incoloră, fără particule vizibile.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Ca agent anestezic unic recomandat în intervenţiile chirurgicale şi procedurile diagnostice de scurtă
durată la copii şi în cazuri speciale la adulţi: pentru inducerea şi menţinerea anesteziei.
În doze mici poate fi asociat cu alte medicamente (în special cu benzodiazepină) utilizate în anestezie.
Poate fi asociat cu oricare altă metodă de anestezie locală.
Indicaţii speciale în care ketamina este indicată în monoterapie sau în asociere:
- intervenţii deosebit de dureroase (de exemplu schimbarea pansamentului la pacienţii cu arsuri);
- proceduri neurodiagnostice ( cum ar fi pneumoencefalograma, ventriculograma, mielograma);
- endoscopie;
- anumite intervenţii oftalmologice;
- intervenţii chirurgicale şi proceduri diagnostice asupra dinţilor, gurii sau gâtului;
- intervenţii otorinolaringologice;
- intervenţii ginecologice extraperitoneale;
- intervenţii asociate inducerii travaliului şi cezariană;
- intervenţii în ortopedie şi traumatologie;
- anestezia la pacienţi cu hipotensiune arterială şi stare de şoc, având în vedere efectele cardio-
respiratorii ale ketaminei;
- când se recomandă administrarea intramusculară (de exemplu la copii).
4.2 Doze şi mod de administrare
2
Doze
Similar altor anestezice generale, răspunsul individual la Calypsol este diferit în funcţie de doză, calea de
administrare şi vârsta pacientului; de aceea nu au putut fi stabilite recomandări exacte cu privire la dozaj.
În asociere, doza de ketamină trebuie redusă.
Administrare intravenoasă
Doza iniţială de Calypsol administrată intravenos este de 0,7-2 mg/kg, care asigură anestezie chirurgicală
corespunzătoare timp de 5 până la 10 minute în aproximativ 30 secunde după administrare (la pacienţii
cu risc înalt, în stare de şoc sau vârstnici doza recomandată este de 0,5 mg/kg).
Administrare intramusculară
Doza iniţială este de 4-8 mg/kg, care asigură anestezie chirurgicală corespunzătoare timp de 12-25
minute, la câteva minute după administrare.
Administrare intravenoasă în perfuzie
500 mg ketamină + 500 ml perfuzie de glucoză sau clorură de sodiu: doza iniţială recomandată este 2-
6 mg/kg/oră.
Menţinerea anesteziei
În caz de necesitate, jumătate din doza iniţială sau doza iniţială poate fi administrată repetat
intramuscular sau intravenos. Insuficienţa anesteziei poate fi indicată de nistagmus, mişcare ca răspuns la
stimulare. Anestezia se menţine prin administrarea de doze suplimentare de Calypsol.
Mişcări involuntare şi tonico-clonice ale extremităţilor pot apărea în timpul anesteziei. Aceste mişcări
nu înseamnă un nivel superficial al anesteziei şi nu sunt indicatoare ale necesităţii unor doze
suplimentare de anestezic.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Ketamina este contraindicată la persoanele a căror hipertensiune arterială este severă sau slab
controlată (TA>180/100 mmHg în repaus) şi la persoanele la care o creştere a tensiunii arteriale ar
constitui un pericol grav (cum ar fi: insuficienţă cardiacă, tulburare cardiovasculară severă,
traumatism cerebral, masă sau hemoragie intracraniană, accident vascular cerebral).
- Preeclampsie, eclampsie.
- Hipertiroidie netratată sau tratată inadecvat.
- Antecedente de convulsii; tulburări psihice (schizofrenie, psihoză acută).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
- Ketamina trebuie administrată de către sau sub supravegherea atentă a unui medic cu experienţă,
familiar cu modul de utilizare a anestezicelor.
- Similar altor anestezice generale, echipamentele de reanimare trebuie să fie disponibile pe
parcursul administrării şi utilizării de ketamină soluţie injectabilă.
- Ketamina trebuie administrată cu precauţie, după evaluarea raportului risc/beneficiu: timp de 6
luni după angină instabilă sau infarct miocardic, în caz de presiune intracraniană crescută,
glaucom sau traumatism ocular cu penetrare.
- Doza intravenoasă trebuie administrată lent, în interval de un
minut. Administrarea rapidă poate
duce la deprimare respiratorie tranzitorie şi creştere semnificativă a tensiunii arteriale.
- La pacienţii cu hipertensiune arterială sau insuficienţă cardiacă congestivă este necesară
monitorizarea continuă a funcţiei cardiace.
- Deoarece reflexele faringiene şi laringiene rămân, de obicei, active, trebuie evitată stimularea
mecanică a faringelui atunci când ketamina este utilizată în monoterapie. În cazul procedurilor
chirurgicale sau diagnostice la nivelul faringelui, laringelui sau arborelui bronşic, ketamina trebuie
adminstrată în asociere cu miorelaxante şi cu controlul minuţios al respiraţiei.
- În intervenţiile chirurgicale ce implică şi căile durerii viscerale, ketamina trebuie suplimentată cu
un alt medicament analgezic.
3
- În procedurile obstetricale care necesită relaxarea totală a musculaturii uterine, ketamina nu
trebuie administrată în monoterapie.
- În proceduri diagnostice sau terapeutice la nivelul ochiului, este recomandată administrarea
concomitentă a anestezicelor locale.
- Ketamina trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii intoxicaţi cu alcool.
- În timpul perioadei de recuperare poate apărea fenomenul de delir. Administrarea
benzodiazepinelor şi reducerea la minim a stimulării verbale, tactile sau vizuale a pacientului în
această perioadă poate reduce incidenţa acestor reacţii. Aceasta nu exclude monitorizarea indicilor
vitali.
- La administrarea ketaminei în condiţii de ambulatoriu, pacientul nu poate fi eliberat decât după
recuperarea completă din anestezie şi să fie însoţit de un adult responsabil.
- A fost raportat abuz medicamentos cu ketamină soluţie injectabilă. Dacă este utilizată zilnic timp
de câteva săptămâni pot apare dependenţă şi toleranţă, în special la pacienţii cu antecedente de
abuz medicamentos şi dependenţă. Ca urmare, utilizarea Calypsol trebuie supravegheată cu atenţie
şi acesta trebuie prescris şi administrat cu prudenţă.
- La pacienţii la care s-a administrat ketamină un timp îndelungat au fost raportate cazuri de cistită,
inclusiv cistită hemoragică. Această reacţie adversă apare la pacienţii la care se administrează
tratament cu ketamină un timp îndelungat, după o perioadă cuprinsă între o lună până la câţiva ani.
Administrarea ketaminei pe termen lung nu este nici indicată, nici recomandată.
- Conform datelor din literatură, în cazul utilizării ilicite de către consumatorii de derivaţi impuri
farmaceutic ai ketaminei, a fost observată apariţia: simptomelor la nivelul tractului urinar inferior,
disfuncţiei vezicii urinare, cistitei, hidronefrozei uni- sau bilaterale, precum şi a disfuncţiei
hepatice, colestazei, dilatării arborelui biliar sau chiar dezvoltarea cirozei hepatice. Aceste
tulburări urinare şi hepatice au fost observate în timpul utilizării cronice sau repetate a ketaminei.
Toate modificările pot dispărea după oprirea administrării de ketamină şi derivaţi ai acesteia
cumpărate pe stradă.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Timpul de trezire se poate prelungi în cazul în care Calypsol se administrează concomitent cu
barbiturice și/sau narcotice. Ketamina este incompatibilă cu barbituricele și diazepamul deoarece pot
precipita. Prin urmare ele nu trebuie amestecate în același flacon sau aceeași seringă.
Ketamina poate potența efectul blocant neuromuscular al tubocurarinei și atracuriumului putând să
producă inclusiv depresie respiratorie și apnee.
Folosirea anestezicelor halogenate concomitent cu ketamina poate prelungi timpul de înjumătățire al
ketaminei și poate întârzia trezirea după anestezie. Folosirea concomitentă a ketaminei (mai ales la
administrarea rapidă a unor doze mari) cu anestezice halogenate poate crește riscul de apariție a
bradicardiei, hipotensiunii și scăderea ejecției cardiace.
Folosirea ketaminei cu alte depresive ale sistemului nervos central (SNC) (ex. etanol, fenotiazine,
sedative blocante H1 sau musculo-relaxante) poate potența depresia SNC și/sau poate crește riscul de
apariție a depresiei respiratorii. Reducerea dozelor de ketamină poate fi necesară atunci când este
administrată concomitent cu anxiolitice, sedative și hipnotice.
Ketamina poate antagoniza efectul hipnotic al tiopentalului.
Pacienții care iau homoni tiroidieni au un risc crescut de apariție a tahicardiei și hipertensiunii arteriale
atunci când li se administrează ketamină.
Utilizarea concomitentă de agenți antihipertensivi și ketamină crește riscul de apariție a hipotensiunii
arteriale.
Când teofilina și ketamina sunt administrate concomitent se observă o scădere a pragului convulsivant
semnificativă clinic. În mod imprevizibil au fost raportate convulsii la administrarea concomitentă a
acestor agenți.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
4
Ketamina trece prin placentă. Acest lucru trebuie avut în vedere în timpul procedurilor obstetricale
operative efectuate în timpul sarcinii. Nu au fost efectuate studii clinice controlate privind utilizarea în
timpul sarcinii. Utilizarea în timpul sarcinii nu a fost stabilită, iar o astfel de utilizare nu este
recomandată, cu excepția administrării în timpul intervenției chirurgicale pentru naștere abdominală sau
de naștere vaginală.
Unii nou-născuți expuși la ketamină administrată mamei intravenos în doze mai mari de 1,5 mg/kgc în
timpul travaliului au prezentat depresie respiratorie și scor Apgar mic, necesitând resuscitare. Creșteri
importante ale tensiunii arteriale la mamă și a tonusului uterin au fost observate la administrarea
intravenoasă a unor doze mai mari de 2 mg/kgc.
Nu există date cu privire la injectarea intramusculară sau la perfuzia de menținere cu ketamină la
populația de gravide, prin urmare nu pot fi făcute recomandări. Date disponibile sunt prezentate la pct.
5.2.
Alăptarea
Siguranţa folosirii ketaminei în timpul alăptării nu a fost stabilită, prin urmare nu este recomandată.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Timp de 24 de ore după administrarea ketaminei în monoterapie este contraindicată conducerea
vehiculelor, folosirea utilajelor sau efectuarea de activităţi periculoase.
4.8 Reacţii adverse
Au fost raportate următoarele reacții adverse:
Clasificare MedRA pe aparate,
sisteme şi organe FrecvențㆠReacții adverse
Tulburări ale sistemului imunitar Rare Reacții anafilactice*
Tulburări metabolice și de nutriție Mai puțin frecvente Anorexie
Tulburări psihice Frecvente Halucinații, Vise anormale, Coșmaruri,
Confuzie, Agitație, Comportament
anormal
Mai puțin frecvente Anxietate
Rare Delir*, Flashback*, Disforie*, Insomnie,
Dezorientare*
Tulburări ale sistemului nervos Frecvente Nistagmus, Hipertonie, Mișcări tonico-
clonice
Tulburări oculare Frecvente Diplopie
Cu frecvență
necunoscutăCreștere a presiunii intraoculare
Tulburări cardiace Frecvente Creștere a tensiunii arteriale, Creștere a
frecvenței cardiace
Mai puțin frecvente Bradicardie, Aritmii
Tulburări vasculare Mai puțin frecvente Hipotensiune arterială
Tulburări respiratorii, toracice și
mediastinale Frecvente Creștere a frecvenței respiratorii
Mai puțin frecvente Depresie respiratorie, Laringospasm
Rare Tulburare obstructivă a căilor
respiratorii*, Apnee*
Tulburări gastro-intestinale Frecvente Greață, Vărsături
Rare Sialoree*
Tulburări hepatobiliare Cu frecvență
necunoscută Anomalii ale testelor funcționale
hepatice
Afecțiuni cutanate și ale țesutului Frecvente Eritem, Erupție cutanată tranzitorie
5
subcutanat morbiliformă
Tulburări renale și ale căilor
urinare Rare Cistită*, Cistită hemoragică*
Tulburări generale și la nivelul
locului de administrare Mai puțin frecvente Dureri la locul de injectare, Erupție
cutanată tranzitorie la locul de injectare
† Frecvente (≥1/100 și <1/10); Mai puțin frecvente (≥1/1.000 și <1/100); Rare (≥1/10.000 și
<1/1.000); Cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
* Frecvența estimată a RA este obținută din datele de după punerea pe piață
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Ketamina are un indice terapeutic larg.
Ca urmare a administrării intravenoase a unor doze mari sau a administrării prea rapide a ketaminei
poate să apară deprimare respiratorie sau apnee.
Trebuie efectuată susţinerea mecanică a respiraţiei până la restabilirea adecvată a respiraţiei spontane.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte anestezice generale, codul ATC: N01AX03
Ketamina este un agent anestezic general care induce o stare de anestezie caracterizată prin analgezie
profundă. Ketamina produce o aşa-numită „anestezie disociativă”, care se descrie ca o disociaţie
funcţională între sistemele talo-neocortical şi limbic.
Acţiunea analgezică a ketaminei se dezvoltă chiar şi la doze subdisociative şi durează mai mult decât
anestezia în sine. Acţiunea sedativă şi hipnotică a ketaminei este mai puţin pronunţată. Are acţiune
anestezică locală în măduva spinării şi nervii periferici.
În timpul administrării ketaminei, tonusul muscular rămâne neschimbat sau se poate intensifica; de
aceea, reflexele de apărare nu sunt afectate. Nu se reduce pragul convulsivant.
În cazul respiraţiei spontane poate creşte presiunea intracraniană, care poate fi prevenită prin respiraţie
artificială corespunzătoare.
Deoarece ketamina determină simpaticotonie, în timpul utilizării sale cresc tensiunea arterială şi
frecvenţa contracţiilor cardiace; odată cu creşterea circulaţiei coronariene în miocard creşte necesitatea
de oxigen.
Ketamina are efect inotrop negativ şi acţiune antiaritmică (efect cardiac direct). Datorită acţiunii
antagoniste rezistenţa vasculară periferică nu se modifică.
După administrarea ketaminei se înregistrează hiperventilaţie semnificativă, fără devieri semnificative
ale indicilor gazelor în sânge.
Ketamina relaxează musculatura bronhiilor.
Ketamina nu are niciun efect asupra metabolismului, ficatului, rinichilor, sistemului endocrin, tractului
gastrointestinal şi asupra coagulabilităţii sângelui.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
6
Ketamina este liposolubilă. Concentraţia plasmatică maximă a ketaminei se atinge în primul minut după
administrarea intravenoasă. Concentraţia plasmatică maximă a ketaminei se atinge peste 20 (5-30)
minute după administrarea intramusculară. După administrarea intramusculară, biodisponibilitatea este
de 93%.
Ketamina se leagă de proteină în proporţie de 47%. Faza iniţială (faza alfa) are o durată de aproximativ
45 de minute, cu un timp de înjumătăţire (T
1/2) de 10-15 minute. Această primă fază corespunde
efectului anestezic al ketaminei. Ketamina este distribuită rapid în ţesuturile bine vascularizate (de
exemplu în creier).
Concentraţia ketaminei în ţesuturi corespunde modelului bifazic deschis.
Acţiunea anestezică este terminată prin redistribuirea de la nivelul sistemului nervos central (SNC) spre
echilibrarea lentă a ţesuturilor periferice şi biotransformarea hepatică într-un metabolit activ. Printre
metaboliţi există unul cu acţiune hipnotică.
În faza beta timpul de înjumătăţire este de aproximativ 2,5 ore. 90% dintre metaboliţi se elimină prin
rinichi.
Ketamina traversează placenta.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele bazate pe studiile preclinice nu au evidenţiat niciun risc potenţial la om în afara celor discutate în
alte secţiuni ale RCP-ului.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Clorură de benzetoniu
Clorură de sodiu
Apă pentru preparate injectabile.
6.2 Incompatibilităţi
Barbituricele sunt incompatibile chimic cu ketamina; de aceea nu se vor amesteca în aceeaşi seringă
(precipită). Atunci când este necesară administrarea concomitentă cu diazepam, cele două medicamente
trebuie administrate separat şi nu trebuie amestecate în acelaşi dispozitiv pentru administrare (seringă sau
perfuzie).
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 5 flacoane din sticlă brună a câte 10 ml soluţie injectabilă.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Gedeon Richter România S.A.
Str. Cuza Vodă Nr. 99-105
540306 Târgu-Mureş, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6439/2014/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Mai 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie 2016
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
CALYPSOL 50 mg/ml soluţie injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare flacon a 10 ml soluţie injectabilă conţine ketamină 500 mg sub formă de clorhidrat de ketamină
576,7 mg.
Excipient cu efect cunoscut: 1 ml soluţie injectabilǎ conţine sodiu 1,6 mg (sub formǎ de clorurǎ de
sodiu).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie injectabilă.
Soluţie limpede, incoloră, fără particule vizibile.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Ca agent anestezic unic recomandat în intervenţiile chirurgicale şi procedurile diagnostice de scurtă
durată la copii şi în cazuri speciale la adulţi: pentru inducerea şi menţinerea anesteziei.
În doze mici poate fi asociat cu alte medicamente (în special cu benzodiazepină) utilizate în anestezie.
Poate fi asociat cu oricare altă metodă de anestezie locală.
Indicaţii speciale în care ketamina este indicată în monoterapie sau în asociere:
- intervenţii deosebit de dureroase (de exemplu schimbarea pansamentului la pacienţii cu arsuri);
- proceduri neurodiagnostice ( cum ar fi pneumoencefalograma, ventriculograma, mielograma);
- endoscopie;
- anumite intervenţii oftalmologice;
- intervenţii chirurgicale şi proceduri diagnostice asupra dinţilor, gurii sau gâtului;
- intervenţii otorinolaringologice;
- intervenţii ginecologice extraperitoneale;
- intervenţii asociate inducerii travaliului şi cezariană;
- intervenţii în ortopedie şi traumatologie;
- anestezia la pacienţi cu hipotensiune arterială şi stare de şoc, având în vedere efectele cardio-
respiratorii ale ketaminei;
- când se recomandă administrarea intramusculară (de exemplu la copii).
4.2 Doze şi mod de administrare
2
Doze
Similar altor anestezice generale, răspunsul individual la Calypsol este diferit în funcţie de doză, calea de
administrare şi vârsta pacientului; de aceea nu au putut fi stabilite recomandări exacte cu privire la dozaj.
În asociere, doza de ketamină trebuie redusă.
Administrare intravenoasă
Doza iniţială de Calypsol administrată intravenos este de 0,7-2 mg/kg, care asigură anestezie chirurgicală
corespunzătoare timp de 5 până la 10 minute în aproximativ 30 secunde după administrare (la pacienţii
cu risc înalt, în stare de şoc sau vârstnici doza recomandată este de 0,5 mg/kg).
Administrare intramusculară
Doza iniţială este de 4-8 mg/kg, care asigură anestezie chirurgicală corespunzătoare timp de 12-25
minute, la câteva minute după administrare.
Administrare intravenoasă în perfuzie
500 mg ketamină + 500 ml perfuzie de glucoză sau clorură de sodiu: doza iniţială recomandată este 2-
6 mg/kg/oră.
Menţinerea anesteziei
În caz de necesitate, jumătate din doza iniţială sau doza iniţială poate fi administrată repetat
intramuscular sau intravenos. Insuficienţa anesteziei poate fi indicată de nistagmus, mişcare ca răspuns la
stimulare. Anestezia se menţine prin administrarea de doze suplimentare de Calypsol.
Mişcări involuntare şi tonico-clonice ale extremităţilor pot apărea în timpul anesteziei. Aceste mişcări
nu înseamnă un nivel superficial al anesteziei şi nu sunt indicatoare ale necesităţii unor doze
suplimentare de anestezic.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Ketamina este contraindicată la persoanele a căror hipertensiune arterială este severă sau slab
controlată (TA>180/100 mmHg în repaus) şi la persoanele la care o creştere a tensiunii arteriale ar
constitui un pericol grav (cum ar fi: insuficienţă cardiacă, tulburare cardiovasculară severă,
traumatism cerebral, masă sau hemoragie intracraniană, accident vascular cerebral).
- Preeclampsie, eclampsie.
- Hipertiroidie netratată sau tratată inadecvat.
- Antecedente de convulsii; tulburări psihice (schizofrenie, psihoză acută).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
- Ketamina trebuie administrată de către sau sub supravegherea atentă a unui medic cu experienţă,
familiar cu modul de utilizare a anestezicelor.
- Similar altor anestezice generale, echipamentele de reanimare trebuie să fie disponibile pe
parcursul administrării şi utilizării de ketamină soluţie injectabilă.
- Ketamina trebuie administrată cu precauţie, după evaluarea raportului risc/beneficiu: timp de 6
luni după angină instabilă sau infarct miocardic, în caz de presiune intracraniană crescută,
glaucom sau traumatism ocular cu penetrare.
- Doza intravenoasă trebuie administrată lent, în interval de un
minut. Administrarea rapidă poate
duce la deprimare respiratorie tranzitorie şi creştere semnificativă a tensiunii arteriale.
- La pacienţii cu hipertensiune arterială sau insuficienţă cardiacă congestivă este necesară
monitorizarea continuă a funcţiei cardiace.
- Deoarece reflexele faringiene şi laringiene rămân, de obicei, active, trebuie evitată stimularea
mecanică a faringelui atunci când ketamina este utilizată în monoterapie. În cazul procedurilor
chirurgicale sau diagnostice la nivelul faringelui, laringelui sau arborelui bronşic, ketamina trebuie
adminstrată în asociere cu miorelaxante şi cu controlul minuţios al respiraţiei.
- În intervenţiile chirurgicale ce implică şi căile durerii viscerale, ketamina trebuie suplimentată cu
un alt medicament analgezic.
3
- În procedurile obstetricale care necesită relaxarea totală a musculaturii uterine, ketamina nu
trebuie administrată în monoterapie.
- În proceduri diagnostice sau terapeutice la nivelul ochiului, este recomandată administrarea
concomitentă a anestezicelor locale.
- Ketamina trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii intoxicaţi cu alcool.
- În timpul perioadei de recuperare poate apărea fenomenul de delir. Administrarea
benzodiazepinelor şi reducerea la minim a stimulării verbale, tactile sau vizuale a pacientului în
această perioadă poate reduce incidenţa acestor reacţii. Aceasta nu exclude monitorizarea indicilor
vitali.
- La administrarea ketaminei în condiţii de ambulatoriu, pacientul nu poate fi eliberat decât după
recuperarea completă din anestezie şi să fie însoţit de un adult responsabil.
- A fost raportat abuz medicamentos cu ketamină soluţie injectabilă. Dacă este utilizată zilnic timp
de câteva săptămâni pot apare dependenţă şi toleranţă, în special la pacienţii cu antecedente de
abuz medicamentos şi dependenţă. Ca urmare, utilizarea Calypsol trebuie supravegheată cu atenţie
şi acesta trebuie prescris şi administrat cu prudenţă.
- La pacienţii la care s-a administrat ketamină un timp îndelungat au fost raportate cazuri de cistită,
inclusiv cistită hemoragică. Această reacţie adversă apare la pacienţii la care se administrează
tratament cu ketamină un timp îndelungat, după o perioadă cuprinsă între o lună până la câţiva ani.
Administrarea ketaminei pe termen lung nu este nici indicată, nici recomandată.
- Conform datelor din literatură, în cazul utilizării ilicite de către consumatorii de derivaţi impuri
farmaceutic ai ketaminei, a fost observată apariţia: simptomelor la nivelul tractului urinar inferior,
disfuncţiei vezicii urinare, cistitei, hidronefrozei uni- sau bilaterale, precum şi a disfuncţiei
hepatice, colestazei, dilatării arborelui biliar sau chiar dezvoltarea cirozei hepatice. Aceste
tulburări urinare şi hepatice au fost observate în timpul utilizării cronice sau repetate a ketaminei.
Toate modificările pot dispărea după oprirea administrării de ketamină şi derivaţi ai acesteia
cumpărate pe stradă.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Timpul de trezire se poate prelungi în cazul în care Calypsol se administrează concomitent cu
barbiturice și/sau narcotice. Ketamina este incompatibilă cu barbituricele și diazepamul deoarece pot
precipita. Prin urmare ele nu trebuie amestecate în același flacon sau aceeași seringă.
Ketamina poate potența efectul blocant neuromuscular al tubocurarinei și atracuriumului putând să
producă inclusiv depresie respiratorie și apnee.
Folosirea anestezicelor halogenate concomitent cu ketamina poate prelungi timpul de înjumătățire al
ketaminei și poate întârzia trezirea după anestezie. Folosirea concomitentă a ketaminei (mai ales la
administrarea rapidă a unor doze mari) cu anestezice halogenate poate crește riscul de apariție a
bradicardiei, hipotensiunii și scăderea ejecției cardiace.
Folosirea ketaminei cu alte depresive ale sistemului nervos central (SNC) (ex. etanol, fenotiazine,
sedative blocante H1 sau musculo-relaxante) poate potența depresia SNC și/sau poate crește riscul de
apariție a depresiei respiratorii. Reducerea dozelor de ketamină poate fi necesară atunci când este
administrată concomitent cu anxiolitice, sedative și hipnotice.
Ketamina poate antagoniza efectul hipnotic al tiopentalului.
Pacienții care iau homoni tiroidieni au un risc crescut de apariție a tahicardiei și hipertensiunii arteriale
atunci când li se administrează ketamină.
Utilizarea concomitentă de agenți antihipertensivi și ketamină crește riscul de apariție a hipotensiunii
arteriale.
Când teofilina și ketamina sunt administrate concomitent se observă o scădere a pragului convulsivant
semnificativă clinic. În mod imprevizibil au fost raportate convulsii la administrarea concomitentă a
acestor agenți.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
4
Ketamina trece prin placentă. Acest lucru trebuie avut în vedere în timpul procedurilor obstetricale
operative efectuate în timpul sarcinii. Nu au fost efectuate studii clinice controlate privind utilizarea în
timpul sarcinii. Utilizarea în timpul sarcinii nu a fost stabilită, iar o astfel de utilizare nu este
recomandată, cu excepția administrării în timpul intervenției chirurgicale pentru naștere abdominală sau
de naștere vaginală.
Unii nou-născuți expuși la ketamină administrată mamei intravenos în doze mai mari de 1,5 mg/kgc în
timpul travaliului au prezentat depresie respiratorie și scor Apgar mic, necesitând resuscitare. Creșteri
importante ale tensiunii arteriale la mamă și a tonusului uterin au fost observate la administrarea
intravenoasă a unor doze mai mari de 2 mg/kgc.
Nu există date cu privire la injectarea intramusculară sau la perfuzia de menținere cu ketamină la
populația de gravide, prin urmare nu pot fi făcute recomandări. Date disponibile sunt prezentate la pct.
5.2.
Alăptarea
Siguranţa folosirii ketaminei în timpul alăptării nu a fost stabilită, prin urmare nu este recomandată.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Timp de 24 de ore după administrarea ketaminei în monoterapie este contraindicată conducerea
vehiculelor, folosirea utilajelor sau efectuarea de activităţi periculoase.
4.8 Reacţii adverse
Au fost raportate următoarele reacții adverse:
Clasificare MedRA pe aparate,
sisteme şi organe FrecvențㆠReacții adverse
Tulburări ale sistemului imunitar Rare Reacții anafilactice*
Tulburări metabolice și de nutriție Mai puțin frecvente Anorexie
Tulburări psihice Frecvente Halucinații, Vise anormale, Coșmaruri,
Confuzie, Agitație, Comportament
anormal
Mai puțin frecvente Anxietate
Rare Delir*, Flashback*, Disforie*, Insomnie,
Dezorientare*
Tulburări ale sistemului nervos Frecvente Nistagmus, Hipertonie, Mișcări tonico-
clonice
Tulburări oculare Frecvente Diplopie
Cu frecvență
necunoscutăCreștere a presiunii intraoculare
Tulburări cardiace Frecvente Creștere a tensiunii arteriale, Creștere a
frecvenței cardiace
Mai puțin frecvente Bradicardie, Aritmii
Tulburări vasculare Mai puțin frecvente Hipotensiune arterială
Tulburări respiratorii, toracice și
mediastinale Frecvente Creștere a frecvenței respiratorii
Mai puțin frecvente Depresie respiratorie, Laringospasm
Rare Tulburare obstructivă a căilor
respiratorii*, Apnee*
Tulburări gastro-intestinale Frecvente Greață, Vărsături
Rare Sialoree*
Tulburări hepatobiliare Cu frecvență
necunoscută Anomalii ale testelor funcționale
hepatice
Afecțiuni cutanate și ale țesutului Frecvente Eritem, Erupție cutanată tranzitorie
5
subcutanat morbiliformă
Tulburări renale și ale căilor
urinare Rare Cistită*, Cistită hemoragică*
Tulburări generale și la nivelul
locului de administrare Mai puțin frecvente Dureri la locul de injectare, Erupție
cutanată tranzitorie la locul de injectare
† Frecvente (≥1/100 și <1/10); Mai puțin frecvente (≥1/1.000 și <1/100); Rare (≥1/10.000 și
<1/1.000); Cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
* Frecvența estimată a RA este obținută din datele de după punerea pe piață
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Ketamina are un indice terapeutic larg.
Ca urmare a administrării intravenoase a unor doze mari sau a administrării prea rapide a ketaminei
poate să apară deprimare respiratorie sau apnee.
Trebuie efectuată susţinerea mecanică a respiraţiei până la restabilirea adecvată a respiraţiei spontane.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte anestezice generale, codul ATC: N01AX03
Ketamina este un agent anestezic general care induce o stare de anestezie caracterizată prin analgezie
profundă. Ketamina produce o aşa-numită „anestezie disociativă”, care se descrie ca o disociaţie
funcţională între sistemele talo-neocortical şi limbic.
Acţiunea analgezică a ketaminei se dezvoltă chiar şi la doze subdisociative şi durează mai mult decât
anestezia în sine. Acţiunea sedativă şi hipnotică a ketaminei este mai puţin pronunţată. Are acţiune
anestezică locală în măduva spinării şi nervii periferici.
În timpul administrării ketaminei, tonusul muscular rămâne neschimbat sau se poate intensifica; de
aceea, reflexele de apărare nu sunt afectate. Nu se reduce pragul convulsivant.
În cazul respiraţiei spontane poate creşte presiunea intracraniană, care poate fi prevenită prin respiraţie
artificială corespunzătoare.
Deoarece ketamina determină simpaticotonie, în timpul utilizării sale cresc tensiunea arterială şi
frecvenţa contracţiilor cardiace; odată cu creşterea circulaţiei coronariene în miocard creşte necesitatea
de oxigen.
Ketamina are efect inotrop negativ şi acţiune antiaritmică (efect cardiac direct). Datorită acţiunii
antagoniste rezistenţa vasculară periferică nu se modifică.
După administrarea ketaminei se înregistrează hiperventilaţie semnificativă, fără devieri semnificative
ale indicilor gazelor în sânge.
Ketamina relaxează musculatura bronhiilor.
Ketamina nu are niciun efect asupra metabolismului, ficatului, rinichilor, sistemului endocrin, tractului
gastrointestinal şi asupra coagulabilităţii sângelui.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
6
Ketamina este liposolubilă. Concentraţia plasmatică maximă a ketaminei se atinge în primul minut după
administrarea intravenoasă. Concentraţia plasmatică maximă a ketaminei se atinge peste 20 (5-30)
minute după administrarea intramusculară. După administrarea intramusculară, biodisponibilitatea este
de 93%.
Ketamina se leagă de proteină în proporţie de 47%. Faza iniţială (faza alfa) are o durată de aproximativ
45 de minute, cu un timp de înjumătăţire (T
1/2) de 10-15 minute. Această primă fază corespunde
efectului anestezic al ketaminei. Ketamina este distribuită rapid în ţesuturile bine vascularizate (de
exemplu în creier).
Concentraţia ketaminei în ţesuturi corespunde modelului bifazic deschis.
Acţiunea anestezică este terminată prin redistribuirea de la nivelul sistemului nervos central (SNC) spre
echilibrarea lentă a ţesuturilor periferice şi biotransformarea hepatică într-un metabolit activ. Printre
metaboliţi există unul cu acţiune hipnotică.
În faza beta timpul de înjumătăţire este de aproximativ 2,5 ore. 90% dintre metaboliţi se elimină prin
rinichi.
Ketamina traversează placenta.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele bazate pe studiile preclinice nu au evidenţiat niciun risc potenţial la om în afara celor discutate în
alte secţiuni ale RCP-ului.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Clorură de benzetoniu
Clorură de sodiu
Apă pentru preparate injectabile.
6.2 Incompatibilităţi
Barbituricele sunt incompatibile chimic cu ketamina; de aceea nu se vor amesteca în aceeaşi seringă
(precipită). Atunci când este necesară administrarea concomitentă cu diazepam, cele două medicamente
trebuie administrate separat şi nu trebuie amestecate în acelaşi dispozitiv pentru administrare (seringă sau
perfuzie).
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 5 flacoane din sticlă brună a câte 10 ml soluţie injectabilă.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Gedeon Richter România S.A.
Str. Cuza Vodă Nr. 99-105
540306 Târgu-Mureş, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6439/2014/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Mai 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie 2016
