DICLOFENAC ARENA 50 mg
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 6361/2014/01-02-03 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIAL Ă A MEDICAMENTULUI
Diclofenac Arena 50 mg drajeuri gastrorezistente
2. COMPOZI ŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare drajeu gastrorezistent conţine diclofenac sodic 50 mg.
Ex cipienţi cu efect cunoscut : lactoză monohidrat 32 ,2 mg; tartrazină (E 102) 0,072 mg; zahăr 69,176
mg; ulei de ricin 1,6 mg pentru un drajeu gastrorezistent .
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Drajeuri gastrorezist ente.
Drajeuri biconvexe, cu diametrul de 8 mm, de culoare verde fistic .
4. DATE CLINICE
4.1 Indica ţii terapeutice
Tratamentul de scurtă durată, în stadiul acut al următoarelor afecţiuni :
- afecţiuni reumatismale inflamatorii şi degenerative: artrită reumatoidă, artrită reumatoidă juvenilă,
spondilită ankilopoetică, osteoartrită şi spondilartrită, sindroame dureroase ale coloanei vertebrale,
reumatism abarticular.
- atacuri acute de gută.
- durere, inflamaţie şi edeme post -traumatice şi post -operatorii, de exemplu, după intervenţii
chirurgicale stomatologice sau ortopedice.
- afecţiuni dureroase şi/sau inflamatorii în ginecologie, de exemplu, dismenoree primară sau anexită.
- adjuvant în infecţii inflamatorii dureroase severe ale urechii, nasului, sau gâtului, de exemplu,
faringoamigdalită, otită.
4.2 Doze ş i mod de administrare
Doze
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai
scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.4 Atenționări și precauții speciale pentru
utilizare).
2
Populaţia ţintă generală
Adulţi
Doza zilnică ini ţia lă recomandat ă este de 100–150 mg diclofenac . În cazurile u şoare, precum ş i în
tratamentul de lung ă durat ă, este suficientă, de obicei, o doz ă de 75–100 mg pe zi.
În general, doza zilnic ă trebuie frac ţionat ă î n 2– 3 prize , după caz.
Î n dismenoreea primar ă, doza zilnică trebuie ajustată individual ş i este , în general, de 50–150 mg. O
doz ă inițială de 50 mg este, de obicei, suficientă. D acă este necesar, poate fi prescrisă o doză de
100 mg până la maximum 200 mg pe zi la care se ajunge pe parcursul mai multor cicluri menstruale.
Tratamentul trebuie început în momentul apari ţiei primelor simptome ş i, în func ţie de
simptomatologie, continuat timp de c âteva zile.
Grupe speciale de pacienţi
Copii şi adolescenţi
Diclofenac Arena nu este recomandat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 14 ani; Pentru tratament la
copii şi adolescenţi cu vârsta sub 14 ani pot fi folosite şi alte forme farmaceutice, precum
supozitoarele. La adolescenţi cu vârsta de 14 ani şi peste, în general, este suficientă o doză zilnică de
75 până la 100 mg.
Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 150 mg. Doza zilnică totală trebuie, în general, să fie
împărțită în 2 până la 3 pr ize.
Vârstnici (Pacienţi cu vârsta de 65 de ani sau peste)
Nu este necesară nicio ajustare a dozei iniţiale la pacienţii vârstnici.
Boală cardiovasculară stabilită sau factori semnificativi de risc cardiovascular
În general, tratamentul cu Diclofenac Arena nu este recomandat la pacienţii cu boală cardiacă stabilită
sau hipertensiune arterială necontrolată. Dacă este necesar, pacienţii cu boală cardiacă stabilită,
hipertensiune arterială necontrolată sau factori semnificativi de risc de apariţie a unei bol i
cardiovasculare trebuie tratați cu Diclofenac Arena numai după o evaluare atentă şi numai la doze
≤100 mg zilnic dacă tratamentul se administrează mai mult de 4 săptămâni (vezi pct.4.4) .
Insuficienţă renală
Diclofenac Arena este contraindicat la pacienţ ii cu insuficienţă renală severă (vezi pct. 4.3).
Nu au fost efectuate studii specifice la pacienţii cu insuficienţă renală, prin urmare, nu se pot face
recomandări specifice privind ajustarea dozei. Se recomandă precauţie la administrarea Diclofenac
Arena la pacienţi cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (vezi pct. 4.4).
Insuficienţă hepatică
Diclofenac Arena este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3).
Nu au fost efectuate studii specifice la pacienţii cu insu ficienţă hepatică, prin urmare, nu se pot face
recomandări specifice privind ajustarea dozei. Se recomandă precauţie la administrarea Diclofenac
Arena la pacienţi cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (vezi pct. Atenţionări şi precauţii).
Mod de administrare
Drajeurile trebuie înghiţite întregi cu lichid, preferabil înainte de mese şi nu trebuie rupte sau
mestecate.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1.
- Ulcer g astric sau duodenal activ, sângerare sau perforare (vezi pct. 4.4 şi 4.8)..
- Antecedente de hemoragie sau perforare gastro -intestinală, aferente tratamentului anterior cu
AINS.
3
- Ulcer peptic/hemoragie active sau antecedente de ulcer peptic /hemoragie recurente (două sau
mai multe episoade certe distincte de ulcer sau hemoragie).
- Ultimul trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6).
- Insuficienţă hepatică severă .
- Insuficienţă renală severă.
- Insuficienţă cardiacă congestivă diagnosticată (NYHA II -IV) , boală cardiacă ischemică,
arteriopatie periferică şi/sau boală cerebrovasculară.
- Analog altor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), Diclofenac Arena este
contraindicat, de asemenea, la pacienţii la care crizele de astm bronşic, urticarie sau rinită acută
sunt agravate de acidul acetilsalicilic sau alte AINS (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.8).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Generalităţi
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin administrarea celei mai mici doze ef icace pentru cea
mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.2 şi riscurile gastro- intestinale şi
cardiovasculare prezentate mai jos).
Interacţiuni cu AINS
Trebuie evitată utilizarea concomitentă a Diclofenac Arena cu alte AINS, incl usiv inhibitorii selectivi
ai ciclooxigenazei 2, datorită potenţialului pentru apariţia reacţiilor adverse cumulate (vezi pct 4.5).
Pacienţii vârstnici
La persoanele vârstnice, precauţiile sunt determinate de afecţiunile asociate. Îndeosebi, la pacienţii
vârstnici debilitaţi sau la cei subponderali, se recomandă utilizarea celei mai mici doze eficace.
Mascarea semnelor infecţiilor
Ca şi alte AINS, datorită proprietăţilor sale farmacodinamice, Diclofenac Arena poate masca semnele
şi simptomele unei infecţi i.
Efecte gastro -intestinale
În cazul administrării tuturor AINS, inclusiv diclofenac, s-au raportat hemoragii gastro -intestinale,
ulceraţii sau perforaţii, ce pot fi letale şi pot apărea în orice moment al tratamentului, cu sau fără
simptome de avertizar e sau antecedente de afecţiuni gastro- intestinale grave. În general, acestea au
consecinţe mult mai severe la vârstnici. Dacă apare hemoragia gastro -intestinală sau ulceraţia la
pacienţii cărora li se administrează Diclofenac Arena, tratamentul trebuie înt rerupt.
Analog tuturor AINS, inclusiv diclofenac, este necesară o supraveghere medicală atentă şi exercitarea
unei atenţii deosebite în cazul prescrierii Diclofenac Arena la pacienţii ce prezintă simptome ce indică
o afecţiune gastro- intestinală (GI) sau cu antecedente ambigue privind ulceraţii, hemoragii sau
perforaţii gastrice sau intestinale ( vezi pct. 4.8 Reacţii adverse). Riscul hemoragiilor GI este mai mare
la creşterea dozelor AINS şi la pacienţii cu antecedente de ulcer, mai ales dacă este complica t cu
hemoragie sau perforare. Vârstnicii prezintă o frecvenţă crescută a apariţiei reacţiilor adverse la AINS,
mai ales hemoragie şi perforare gastro -intestinale, care pot fi fatale.
Pentru a reduce riscul toxicităţii GI la pacienţii cu antecedente de ulc er, în special cel complicat cu
hemoragie sau perforare, şi vârstnici, tratamentul trebuie iniţiat şi menţinut cu cea mai mică doză
eficace.
Pentru aceşti pacienţi şi, de asemenea, pentru pacienţii ce necesită administrarea concomitentă a
medicamentelor cu doze scăzute de acid acetilsalicilic (AAS) sau alte medicamente ce pot creşte riscul
gastro -intestinal, trebuie avut în vedere tratamentul concomitent cu substanţe de protecţie ( de exemplu
inhibitori ai pompei de protoni sau misoprostol).
Pacienţii cu antecedente de toxicitate GI, în special vârstnici, trebuie să raporteze orice simptom
abdominal neobişnuit (mai ales, hemoragie GI). Se recomandă prudenţă la pacienţii cărora li se
administrează un tratament concomitent ce poate creşte riscul apariţiei ul ceraţiei sau hemoragiei,
4
precum corticosteroizii administraţi sistemic, anticoagulante, antiagregante plachetare sau inhibitori
specificii ai recaptării serotoninei (vezi pct. 4.5).
De asemenea, trebuie supraveghere medicală atentă şi exercitarea unei atenţii deosebite la pacienţii cu
colită ulceroasă sau boală Crohn deoarece afecţiunea acestora se poate agrava (vezi pct. 4.8).
Efecte cardiovasculare şi cerebrovasculare
La pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă c ongestivă uşoară
până la moderată, sunt necesare monitorizare şi recomandări adecvate deoarece raportările au arătat că
tratamentul cu AINS se asociază cu retenţie lichidiană şi edem.
În general, tratamentul cu Diclofenac Arena nu este recomandat la pacienţii cu boală cardiovasculară
stabilită (insuficienţă cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică)
sau hipertensiune arterială necontrolată. Dacă este necesar, pacienţii cu boală cardiacă cardiovasculară
stabilită, h ipertensiune arterială necontrolată sau factori semnificativi de risc pentru boală
cardiovasculară (de exemplu, hipertensiune, hiperlipidemie, diabet zaharat sau fumat) trebuie trataţi cu
Diclofenac Arena numai după o evaluare atentă şi numai la doze ≤100 mg zilnic când tratamentul se
administrează pe o perioadă mai lungă de 4 săptămâni.
Deoarece riscurile cardiovasculare asociate cu diclofenac pot creşte doza şi durata expunerii, trebuie
administrată cea mai mică doză eficace pentru cea mai scurtă perioad ă de timp posibilă. Nevoia
pacientului de aten uare a simptomelor şi răspunsul la tratament trebuie reevaluate periodic, mai ales
când tratamentul se administrează pe o perioadă mai lungă de 4 săptămâni.
Pacienţii trebuie să fie atenţi la semne şi simptome ale evenimentelor aterotrombotice (de exemplu,
durere toracică, dispnee, slăbiciune, vorbire neclară), care pot apărea brusc. Pacienţii trebuie instruiţi
să meargă la medic imediat după un astfel de eveniment.
Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează că utilizarea diclofenacului, în special în doze mari
(150 mg zilnic) şi în tratamentul de lungă durată, se poate asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a
evenimentelor trombotice arteriale (de exemplu: infarct miocardic sau accident vascular cerebral).
Pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficienţă cardiacă congestivă, boală cardiacă
ischemică diagnosticată, arteriopatie periferică şi/sau boală cerebrovasculară trebuie trataţi cu
diclofenac numai după evaluare atentă.
Pacienţ ii care prezintă factori majori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu,
hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat) trebuie trataţi cu diclofenac numai după
evaluare atentă.
Deoarece factorii de risc cardiovasculari asoci aţi cu administrarea diclofenacului se pot accentua în
funcţie de doză şi durata expunerii, trebuie utilizată cea mai mică doză eficace pentru cea mai scurtă
perioadă de timp. Trebuie să se reevalueze periodic nevoia pacientului de atenuare a simptomelor ş i
răspunsul acestuia la tratament
Efecte hematologice
Tratamentul cu Diclofenac Arena este recomandat numai pentru perioade scurte de timp. Cu toate
acestea, dacă Diclofenac Arena este administrat pentru o perioadă mai lungă, ca şi în cazul altor AINS,
se recomandă monitorizarea hemogramei.
Ca şi alte AINS, Diclofenac Arena poate inhiba temporar agregarea plachetară. Pacienţii cu tulburări
de hemostază trebuie monitorizaţi cu atenţie.
Efecte respiratorii (astm pre- existent)
La pacienţii cu astm, rinite alergice sezoniere, inflamaţii ale mucoasei nazale (precum polipii nazali),
afecţiuni pulmonare obstructive cronice sau infecţii cronice ale tractului respirator (în special, dacă
sunt asociate cu simptome asemănătoare rinitelor alergice), reacţiile la AINS , precum crizele astmatice
(aşa numita intoleranţă la analgezice/astmul -analgezicelor), edemul Quincke sau urticaria sunt mult
5
mai frecvente decât la alţi pacienţi. Astfel, se recomandă măsuri speciale de precauţie la aceşti pacienţi
(pregătire de urgenţă). De asemenea, aceasta este aplicabilă şi pacienţilor alergici la alte substanţe, de
exemplu cu reacţii cutanate, prurit sau urticarie.
Efecte hepatobiliare
În cazul prescrierii Diclofenac Arena la pacienţii cu funcţia hepatică afectată, este necesară
supraveghere medicală atentă, deoarece afecţiunea acestora se poate agrava.
Ca şi în cazul altor AINS , inclusiv diclofenac, pot creşte valorile c oncentraţiilor plasmatice ale uneia
sau mai multor enzime hepatice. În timpul tratamentului de lungă durată cu Di clofenac Arena, ca
măsură de precauţie, se recomandă monitorizarea periodică a funcţiei hepatice. Dacă rezultatele
anormale ale testelor funcţionale hepatice persistă sau se agravează, dacă apar semne sau simptome
clinice specifice afectării hepatice sau d acă apar alte manifestări (de exemplu eozinofilie, erupţii
cutanate etc.), administrarea Diclofenac Arena trebuie întreruptă. Hepatita poate să apară fără
manifestări clinice de avertizare la utilizarea de diclofenac.
La pacienţii cu porfirie hepatică, se recomandă prudenţă la administrarea Diclofenac Arena, deoarece
se poate declanşa o criză.
Efecte cutanate
Foarte rar, s- a raportat asocierea utilizării AINS, inclusiv Diclofenac Arena, cu reacţii cutanate grave,
unele letale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens -Johnson şi necroliză epidermică toxică
(vezi pct. 4.8). Se pare că pacienţii prezintă risc crescut de apariţie a acestor reacţii la începerea
tratamentului, debutul reacţiilor apărând, în majoritatea cazurilor, în prima lună de tratament.
Administrarea Diclofenac Arena trebuie întreruptă în cazul apariţiei primelor semne de erupţie
cutanată, leziuni ale mucoaselor sau orice alt semn de hipersensibilitate.
Ca şi în cazul altor AINS, în cazuri rare, la administrarea de diclofenac, pot să apară reacţii alergice,
inclusiv reacţii anafilactice/anafilactoide, fără o
expunere anterioară la acest medicament.
Efecte renale
Deoarece s- au raportat retenţie de lichide şi edem asociate tratamentului cu AINS, inclusiv diclofenac,
se recomandă atenţie deosebită la pacienţii cu insuficienţă cardiacă sau renală sau antecedente de
hipertensiune arterială, la vârstnici, la pacienţii cărora li se administrează tratament concomitent cu
diuretice sau medicamente ce pot afecta semnificativ funcţia renală şi la acei pacienţi cu deshidratare
extracelulară semnificativă de orice etiologie, de exemplu înainte sau după o intervenţie chirurgicală
majoră (vezi pct. 4.3) . În aceste cazuri, în timpul tratamentului cu Diclofenac Arena, monitorizarea
funcţiei renale este recomandată ca o măsura de precauţie. În general, întreruperea tratamentului este
urmată de revenirea la starea de dinaintea tratamentului.
Deoarece conţine lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de
lactază (La pp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
Deoarece conţine ulei de ricin, poate provoca jenă gastrică şi diaree.
Deoarece conţine tartrazină (E102), poate provoca reacţii alergice
.
Deoarece conţine zahăr , pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de
malabsorbţie la glucoză -galactoză sau insuficienţă a zaharazei -izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
4.5
Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Următoarele interacţiuni includ pe cele observate la Diclofenac Arena şi/sau alte forme farmaceutice
de diclofenac.
6
Interacţiuni observate de luat în considerare
Inhibitori potenţi ai CYP2C9
Se recomandă precauţie când se prescrie diclofenac în asociere cu inhibitori potenţi ai CYP2C9 (cum
este voriconazolul), ceea ce ar putea conduce la o creştere semnificativă a concentraţiilor plasmatice
maxime şi a expunerii la diclofenac din cauza inhibării metabolismului diclofenacului.
Litiu
Dacă este utilizat concomitent, diclofenacul poate creşte concentraţiile plasmatice ale litiului. Se
recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale litiului.
Digoxină
Dacă este utilizat concomitent, diclofenacul poate creşte concentraţiile plasmatice ale digoxinei. Se
recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale digoxinei.
Diuretice şi substanţe antihipertensive
Ca şi alte AINS, utilizarea concomitentă a diclofenacului cu diuretice sau substanţe antihipertensive
(de exemplu, beta -blocante, inhibi torii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA)) poate determina o
scădere a efectului antihipertensiv al acestora. Astfel, combinaţia trebuie administrată cu prudenţă şi
monitorizată periodic tensiunea arterială a acestor pacienţi, în special a celor vâr stnici. Pacienţii
trebuie hidrataţi adecvat şi trebuie avută în vedere monitorizarea funcţiei renale după iniţierea
tratamentului concomitent şi după aceea periodic, în special pentru diuretice şi inhibitori ECA, datorită
riscului crescut de nefrotoxicitate. (vezi pct. 4.4 ).
Ciclosporina
Diclofenacul, ca şi alte AINS, poate creşte nefrotoxicitatea ciclosporinei datorită efectului asupra
prostaglandinelor renale. Astfel, acesta trebuie administrat în doze mai mici decât acelea ce ar trebui
utilizate la pac ienţi cărora nu li se administrează ciclosporină.
Medicament e cunoscute a cauza hiperkal iemie
Tratamentul concomitent cu diuretice care economisesc potasiul, ciclosporină, tacrolimus sau
trimetoprim poate fi asociat cu valori crescute ale potasiului plasm atic, prin urmare, acestea trebuie
frecvent monitorizate.
Antibacteriene chinolonice
S -au raportat cazuri izolate de convulsii care pot fi datorate administrării concomitente de chinolone şi
AINS.
Reacţii anticipate de luat în considerare
Alte AINS şi c orticosteroizi
Administrarea concomitentă a diclofenacului cu alte AINS cu administrare sistemică sau
corticosteroizi poate creşte frecvenţa reacţiilor adverse gastro -intestinale (vezi pct. 4.4).
Anticoagulante şi antiagregante plachetare
Se recomandă pre cauţie, întrucât administrarea concomitentă poate creşte riscul hemoragiilor (vezi
pct. 4.4). Deşi investigaţiile clinice nu par să indice faptul că diclofenacul influenţează acţiunea
anticoagulantelor, la pacienţii la care se administrează concomitent diclofenac şi anticoagulante există
raportări izolate privind riscul crescut de hemoragie. De aceea, la aceşti pacienţi, se recomandă
monitorizare atentă.
Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
Administrarea concomitentă a AINS, inclusiv diclofenac, şi ISRS poate creşte riscul hemoragiilor
gastro -intestinale (vezi pct. 4.4).
7
Antidiabetice orale
Studiile clinice au arătat că diclofenacul poate fi administrat concomitent cu antidiabetice orale fără a
influenţa efectul clinic al acestora. Cu toate acestea, în timpul tratamentului cu diclofenac, s -au
raportat cazuri izolate de hipoglicemie şi hiperglicemie, care au necesitat ajustarea dozelor de
antidiabetice orale. Din acest motiv, se recomandă monitorizarea concentraţiei plasmatice a glucozei,
ca o măsură de precauţie în timpul tratamentului concomitent.
Metotrexat
Diclofenacul poate inhiba clearance- ul renal tubular al metotrexatului, crescând astfel concentraţiile
acestuia. Î n cazul în care AINS , inclusiv diclofenac, sunt administrate cu mai puţin de 24 ore înaintea
sau după tratamentul cu metotrexat, se recomandă prudenţă, deoarece pot să crească concentraţiile
plasmatice ale metotrexatului şi toxicitatea acestuia.
Colestipol şi colestiramină
Aceste substanţe pot induce întârzierea sau reducerea absorbţiei diclofenacului. Ca urmare, se
recomandă administrarea diclofenacului cu minimum o oră înainte de administrarea
colestipolului/colestiraminei sau cu 4 până la 6 ore după aceasta.
Fenitoină
Când se utilizează fenitoină concomitent cu diclofenac, se recomandă monitorizarea concentraţiilor
plasmatice ale fenitoinei din cauza unei creşteri ant icipate a expunerii la fenitoină.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Femei aflate la vârsta fertilă
Nu există date care să sugereze orice recomandări pentru femeile cu potenţial fertil.
Sarcina
Nu există date suficiente privind utilizarea diclofen acului la femeile gravide.
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta în mod negativ sarcina şi/sau dezvoltarea embrio-
fetală. Datele provenite din studii epidemiologice sugerează un risc crescut de apariţie a avorturilor,
malformaţiilor cardiace şi a gastroschizisului după utilizarea unui inhibitor al sintezei
prostaglandinelor în sarcina de vârstă mică. Riscul absolut de apariţie a malformaţiilor cardiovasculare
a crescut de la mai puţin de 1% până la aproximativ 1,5 %.
Se consideră că riscul c reşte în funcţie de doză şi durata tratamentului. La animale, administrarea unui
inhibitor al sintezei prostaglandinelor s -a dovedit a conduce la risc crescut de pierdere a embrionului
pre - şi post -implantare şi de letalitate embrio -fetală.
În plus, au fo st raportate incidenţe crescute ale diverselor malformaţii, inclusiv cele cardiovasculare, la
animale cărora li s- a administrat un inhibitor al sintezei prostaglandinelor pe durata organogenezei. În
primul şi al doilea trimestru de sarcină, diclofenacul nu trebuie administrat decât dacă este absolut
necesar. În cazul în care diclofenacul este utilizat de o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau
pe durata primului şi celui de -al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie menţinută la un nivel cât mai
redus, iar durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil.
În al treilea trimestru de sarcină, toţi inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune
fătul la:
- toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial şi hiperte nsiune
pulmonară);
- disfuncţie renală, care se poate agrava până la insuficienţă renală cu oligo -hidramnios;
mama şi nou- născutul, la finele sarcinii, la:
- posibila prelungire a hemoragiei, efect anti -agregant plachetar care poate apărea chiar şi la doze
foarte reduse.
- inhibarea contracţiilor uterine care conduce la travaliu întârziat sau prelungit.
Ca urmare, diclofenacul este contraindicat în timpul celui de- al treilea trimestru de sarcină.
8
Alăptarea
Ca şi alte AINS, diclofenacul se excretă în lapte în cantităţi mici. Astfel, Diclofenac Arena nu trebuie
administrat în timpul alăptării pentru a evita reacţiile adverse la sugar.
Fertilitate
Analog altor AINS, utilizarea Diclofenac Arena poate sc ăde a fertilitatea feminină şi nu este
recomandat femeilor ce încearcă să rămână însărcinate. Trebuie avută în vedere întreruperea
administrării Diclofenac Arena la femeile ce au dificultăţi în a rămâne însărcinate sau care se află în
timpul investigaţiilor privind infertilitatea.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pacienţii care prezintă tulburări vizuale, ameţeală, vertij, somnolenţă sau alte tulburări la nivelul
sistemului nervos central în timpul utilizării Diclofenac Arena , trebuie să evite să conducă vehicule
sau să fol osească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Rezumat sub formă de tabel privind reacţiile adverse
Reacţiile adverse provenite din studii clinice şi/sau cazuri spontane sau din literatura de specialitate
(Tabelul 1) sunt enumerate conform convenţiei MedDRA pe organe, aparate şi sisteme. În cadrul
acestui sistem reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, primele fiind cele mai
frecvente. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea
descrescătoare a gravităţ ii. În plus, categoria corespunzătoare de frecvenţă pentru fiecare reacţie
adversă se bazează pe următoarea convenţie (CIOMS III): foarte frecvente (>1/10); frecvente (≥ 1/100
şi
< 1/ 10); mai puţin frecvente ( ≥ 1 /1000 şi < 1/100); rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000); foarte rare
(
< 1/10000), cu frecvenţă necunoscută: care nu poate fi estimată din datele disponibile.
Reacţiile adverse următoare le includ pe acelea raportate pentru Diclofenac Arena şi/sau alte forme
farmaceutice ale diclofenacului, atât pentru util izare pe termen scurt cât şi pentru utilizare de lungă
durată.
Tabel 1 Reacţii adverse
Tulburări hematologice şi limfatice
Foarte rare: Trombocitopenie, leucopenie, anemie (incluzând anemia
hemolitică şi aplastică), agranulocitoză.
Tulburări ale sistemului imunitar
Rare: Hipersensibilitate, reacţii anafilactice şi anafilactoide
(incluzând hipotensiune arterială şi şoc).
Foarte rare: Angioedem (incluzând edemul feţei).
Tulburări psihice
Foarte rare: Dezorientare, depresie, insomnie, coşmaruri, iritabilitate,
tulburări psihotice.
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: Cefalee, ameţeală.
Rare: Somnolenţă.
Foarte rare: Parestezie, tulburări de memorie, convulsii, anxietate,
tremor, meningită aseptică, disgeuzie, accident
cerebrovascular.
Tulburări oculare
Foarte rare: Tulburări vizuale, vedere înceţoşată, diplopie.
Tulburări acustice şi vestibulare
Frecvente: Vertij.
Foarte rare: Tinitus, hipoacuzie.
Tulburări cardiace
Mai puţin frecvente*: Infarct miocardic, insuficienţă cardiacă, palpitaţii, durere
9
precordială.
Tulburări vasculare
Foarte rare: Hipertensiune arterială, vasculită.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Rare: Astm (incluzând dispnee).
Foarte rare: Pneumonie.
Tulburări gastro-intestinale
Frecvente: Greaţă, vărsături, diaree, dispepsie, durere abdominală,
meteorism, apetit scăzut.
Rare: Gastrită, hemoragie gastro-intestinală, hematemeză,
diaree sangvinolentă, melenă, ulcer gastro-intestinal (cu
sau fără hemoragie sau perforare).
Foarte rare: Colită (incluzând colită hemoragică şi agravarea colitei
ulcerative sau bolii Crohn), constipaţie, stomatită
(inclusiv stomatită ulcerativă) , glosită, afecţiuni
esofagiene, stricturi intestinale asemănătoare unei
diafragme (tip diafragm-like), pancreatită.
Tulburări hepatobiliare
Frecvente: Transaminaze crescute.
Rare: Hepatită, icter, boală hepatică.
Foarte rare: Hepatită fulminantă, necroză hepatică, insuficienţă
hepatică
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Frecvente: Erupţie cutanată.
Rare: Urticarie.
Foarte rare: Dermatită buloasă, eczemă, eritem, eritem multiform,
sindrom Stevens -Johnson, necroliză toxică epidermică
(sindrom Lyell), dermatită exfoliativă, alopecie, reacţie
de fotosensibilitate, purpură Henoch- Schonlein, purpură,
prurit.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Foarte rare: Insuficienţă renală acută, hematurie, proteinurie, sindrom
nefrotic, nefrită tubulointerstiţială, necroză renală
papilară.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Rare: Edem.
* Frecvenţa reflectă date din tratamentul de lungă durată, în doză mare (150 mg/zi).
Descrierea reacţiilor adverse selectate
Evenimente aterotrombotice
Datele din meta- analize şi farmacoepidemiologice indică un risc crescut de apariţie a evenimentelor
atero trombotice (de exemp lu, infarctul miocardic) asociate cu administrarea diclofenac, mai ales la o
doză mare (150 mg zilnic) şi în cazul tratamentului de lungă durată (vezi pct. Atenţionări şi precauţii).
Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează un risc crescut de apariţie a evenimentelor
trombotice arteriale ( de exemplu, infarct miocardic şi accident vascular cerebral ) asociate cu utilizarea
diclofenacului, în special în doze mari (150 mg zilnic) şi în tratamentul de lungă durată (vezi pct. 4.3
şi 4.4 Contraindicaţi i şi Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare ).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/ risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
10
4.9 Supradozaj
Simptome
Nu există un tablou clinic specific asociat supradozajul cu diclofenac. Supradozajul poate determina
simptome precum vărsăturile, hemoragie gastro- intestinală, diaree, ameţeală, tinitus sau convulsii. În
cazul unei intoxicaţii majore, este posibilă apariţia insuficienţei renale acute şi afectării hepatice.
Măsuri terapeutice
Tratarea unei intoxicaţii acute cu AINS , inclusiv diclofenac, constă în special în acţiuni de susţinere şi
tratament simptomatic. În cazul apariţiei complicaţiilor, cum sunt hipotensiune arterială, insuficienţa
renală, convulsii, tulburări gastro-intestinale şi deprimare respiratorie, trebuie instituit tratament
simptomatic şi de susţinere.
Este puţin probabil ca măsurile specifice, cum sunt diureza forţată, dializa sau hemoperfuzia, să fie
utile în accelerarea eliminării AINS, inclusiv diclofenac, datorită legării acestora în proporţie mare de
proteinele plasmatice şi a metaboliz ării extensive .
Poate fi avută în vedere administrarea de cărbune activat după ingerarea unei supradoze cu potenţial
toxic şi decontaminarea gastrică (de exemplu, vărsături, lavaj gastric) în cazul ingerării unei supradoze
ce poate pune viaţa în pericol.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antiinflamatoare şi antireumatice nesteroidiene, derivaţi ai acidului acetic şi
substanţe înrudite, codul ATC: M01A B05.
Mecanism de acţiune
Diclofenac Arena conţi ne diclofenac sodic, o substanţă nesteroidiană cu proprietăţi antireumatice,
analgezice, antiinflamatorii şi antipiretice pronunţate. Inhibarea biosintezei prostaglandinelor, care a
fost demonstrată în cadrul studiilor experimentale, este considerată funda mentală pentru mecanismul
său de acţiune. Prostaglandinele joacă un rol important în producerea inflamaţiei, durerii şi febrei.
Diclofenac Arena prezintă un debut rapid al efectului, ceea ce le face adecvate, în mod deosebit,
pentru tratamentul afecţiunil or dureroase şi inflamatorii acute.
In vitro , la concentraţii echivalente cu cele atinse la om, diclofenacul sodic nu inhibă sinteza de
proteoglicani la nivelul cartilajului.
Acţiuni farmacodinamice
Diclofenac Arena a demonstrat că exercită un efect anal gezic pronunţat în durerea moderată şi severă.
În cazul inflamaţiilor, de exemplu a celor post -traumatice sau post -operatorii, el ameliorează rapid atât
durerea spontană, cât şi durerea la mobilizare şi reduce edemul inflamator şi lezional .
De asemenea, s tudiile clinice au evidenţiat că în dismenoreea primară, substanţa activă ameliorează
durerea şi reduce hemoragia.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Diclofenacu l se absoarbe bine din intestin .
Administrarea împreuna cu alimente nu influenţează cantitatea de diclofenac absorbită, deşi debutul şi
viteza absorbţiei pot fi uşor întârziate.
11
Deoarece aproximativ jumătate din cantitatea de diclofenac este metabolizată la primul pasaj hepatic
(„efectul primului pasaj”), aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) după
administrare orală sau rectală este aproximativ jumătate din cea de după administrarea intravenoasă a
unei doze echivalente.
După administrări repetate, profilul farmacocinetic nu se modifică. În cazul respectării intervalelor de
timp recomandate dintre doze, nu se produce acumularea medicamentului.
Distribuţie
99,7% din diclofenac se leagă de proteinele plasmatice, în principal de albumină (99,4%). Volumul
aparent de distribuţie calculat este de 0,12 până la 0,17 l/kg.
Diclofenacul trece în lichidul sinovial, unde concentraţiile maxime se ating după 2 până la 4 ore după
ce s- au atins concentraţiile plasmatice maxime. Timpul aparent de înjumătăţire pentru eliminarea din
lichidul sinovial este de 3 până la 6 ore. La 2 ore după atingerea concentraţiilor plasmatice maxime,
concentraţiile substanţei active sunt deja mai mari în lichidul sinoval decât în plasmă şi ele se menţin
până la 12 ore.
Diclofenacul a fost detectat într -o concentraţie redusă (100 ng/mL) în laptel e matern la o femeie care
alăpta. Cantitatea estimată ingerată de un sugar care consumă lapte matern este echivalentul unei doze
de 0,03 mg/kg şi zi.
Metabolizare
Biotransformarea diclofenacului are loc parţial prin glucuronidarea moleculei intacte, dar, în principal,
prin hidroxilare simplă şi multiplă şi metoxilare, rezultând mai mulţi metaboliţi fenolici (3' -hidroxi -,
4' -hidroxi -, 5’ -hidroxi -, 4' ,5’ -dihidroxi - şi 3' -hidroxi -4' -metoxi -dic1ofenac), din care majoritatea
sunt transformaţi în conjugaţi glucuronici. Doi dintre aceşti metaboliţi fenolici sunt biologic activi, dar
într -o proporţie mult mai mică decât diclofenacul.
Eliminare
Clearance- ul total sistemic al diclofenacului plasmatic este 263 ± 56 ml/min (valoare medie ± DS).
Timpul de înjumăt ăţire plasmatică prin eliminare este 1 până la 2 ore. Patru dintre metaboliţi, inclusiv
cei doi activi, au, de asemenea, timp scurt de înjumătăţire plasmatică, de 1 până la 3 ore. Un metabolit
3' -hidroxi -4' -metoxi -diclofenac are timpul de înjumătăţire pl asmatică mai lung. Cu toate acestea,
acest metabolit este aproape inactiv.
Aproximativ 60% din doza administrată se elimină în urină sub formă de glucuronoconjugat al
moleculei nemetabolizate şi sub formă de metaboliţi, din care majoritatea sunt, de aseme nea,
transformaţi în conjugaţi glucuronici. Mai puţin de 1% se elimină sub formă nemetabolizată. Restul
dozei se elimină sub formă de metaboliţi, prin bilă, în materiile fecale.
Linearitate /non- linearitate
Cantitatea absorbită creşte proporţional cu doza.
Grupe speciale de pacienţi
Nu s -au observat diferenţe datorate vârstei în ceea ce priveşte absorbţia, metabolizarea sau excreţia
medicamentului.
La pacienţii cu insuficienţă renală, nici o
acumulare a substanţei active nemetabolizate nu poate fi
dedusă din cinetica dozei unice atunci când este aplicat un orar de dozaj obişnuit. La un clearance
plasmatic al creatininei < 10 ml/min, concentraţiile plasmatice la starea de echilibru calculate ale
hidroxi metaboliţilor sunt de aproximativ 4 ori mai mari decât la subiecţii sănătoşi.
Cu toate acestea , metaboliţii sunt eliminaţi, în final, prin bilă.
La pacienţii cu hepatită cronică sau ciroză nedecompensată, cinetica şi metabolismul diclofenacului
sunt aceleaşi ca şi la pacienţii fără boală hepatică.
12
Studii clinice
Diclofenac Arena este un medicament cu utilizare bine stabilită.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om, în cazul dozelor terapeutice, pe baza
studiilor privind toxicitatea acută, toxicit atea după doze repetate, precum şi studiile privind
genotoxicitatea, mutagenitatea şi carcinogenitatea. În studiile standard preclinice la animale, nu există
nici un indiciu că diclofenacul are potenţial teratogen la şoarece, şobolan sau iepure.
La şobola n, diclofenacul nu are nici o influenţă asupra fertilităţii. Cu excepţia efectelor fetale minime
la doze toxice pentru mamă, nu a fost afectată dezvoltarea urmaşilor în perioada pre -natală, peri -natală
şi post -natală.
Administrarea AINS (inclusiv diclofen ac) a inhibat ovulaţia la iepure şi implantarea ovulului în uter şi
formarea placentei la şobolan şi a condus la închiderea prematură a canalului arterial la femelele
gestante de şobolan. Dozele toxice de diclofenac pentru mamă au fost asociate cu distocie , gestaţie
prelungită, rată redusă de supavieţuire fetală şi întârzierea dezvoltării intrauterine la şobolan. Efectele
uşoare ale diclofenacului asupra parametrilor de reproducere şi parturiţiei, ca şi constricţia canalului
arterial î n uter sunt consecinţe farmacologice ale acestei clase de inhibitori ai sintezei prostaglandinei
(vezi pct.4.3 şi 4.6).
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Lactoză monohidrat
Amidon de porumb
Talc
S tearat de magneziu
Strat de drajefiere
Z ah ăr
Talc
Carbonat de calciu
Acetoftalat de celuloză
Ulei de ricin
Propilenglicol
Gelatină
T artrazină (E 102)
Polisorbat 80
Ceară carnauba
P atent blue V (E 131)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
13
A se păstra la temperaturi sub 25oC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 drajeuri gastrorezistente
Cutie cu 100 blistere din PVC/Al a câte 10 drajeuri gastrorezistente
Cu tie cu 1 blister din PVC/Al cu 30 drajeuri gastrorezistente
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Nu este cazul .
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Arena Group S.A.
Str. Ştefan Mihăileanu, Nr. 31, Sector 2, Bucureşti, cod 024022, România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6361/ 2014/01- 02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUT ORIZAŢIEI
Autorizare - Aprilie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
April ie 2014
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 6361/2014/01-02-03 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIAL Ă A MEDICAMENTULUI
Diclofenac Arena 50 mg drajeuri gastrorezistente
2. COMPOZI ŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare drajeu gastrorezistent conţine diclofenac sodic 50 mg.
Ex cipienţi cu efect cunoscut : lactoză monohidrat 32 ,2 mg; tartrazină (E 102) 0,072 mg; zahăr 69,176
mg; ulei de ricin 1,6 mg pentru un drajeu gastrorezistent .
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Drajeuri gastrorezist ente.
Drajeuri biconvexe, cu diametrul de 8 mm, de culoare verde fistic .
4. DATE CLINICE
4.1 Indica ţii terapeutice
Tratamentul de scurtă durată, în stadiul acut al următoarelor afecţiuni :
- afecţiuni reumatismale inflamatorii şi degenerative: artrită reumatoidă, artrită reumatoidă juvenilă,
spondilită ankilopoetică, osteoartrită şi spondilartrită, sindroame dureroase ale coloanei vertebrale,
reumatism abarticular.
- atacuri acute de gută.
- durere, inflamaţie şi edeme post -traumatice şi post -operatorii, de exemplu, după intervenţii
chirurgicale stomatologice sau ortopedice.
- afecţiuni dureroase şi/sau inflamatorii în ginecologie, de exemplu, dismenoree primară sau anexită.
- adjuvant în infecţii inflamatorii dureroase severe ale urechii, nasului, sau gâtului, de exemplu,
faringoamigdalită, otită.
4.2 Doze ş i mod de administrare
Doze
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai
scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.4 Atenționări și precauții speciale pentru
utilizare).
2
Populaţia ţintă generală
Adulţi
Doza zilnică ini ţia lă recomandat ă este de 100–150 mg diclofenac . În cazurile u şoare, precum ş i în
tratamentul de lung ă durat ă, este suficientă, de obicei, o doz ă de 75–100 mg pe zi.
În general, doza zilnic ă trebuie frac ţionat ă î n 2– 3 prize , după caz.
Î n dismenoreea primar ă, doza zilnică trebuie ajustată individual ş i este , în general, de 50–150 mg. O
doz ă inițială de 50 mg este, de obicei, suficientă. D acă este necesar, poate fi prescrisă o doză de
100 mg până la maximum 200 mg pe zi la care se ajunge pe parcursul mai multor cicluri menstruale.
Tratamentul trebuie început în momentul apari ţiei primelor simptome ş i, în func ţie de
simptomatologie, continuat timp de c âteva zile.
Grupe speciale de pacienţi
Copii şi adolescenţi
Diclofenac Arena nu este recomandat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 14 ani; Pentru tratament la
copii şi adolescenţi cu vârsta sub 14 ani pot fi folosite şi alte forme farmaceutice, precum
supozitoarele. La adolescenţi cu vârsta de 14 ani şi peste, în general, este suficientă o doză zilnică de
75 până la 100 mg.
Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 150 mg. Doza zilnică totală trebuie, în general, să fie
împărțită în 2 până la 3 pr ize.
Vârstnici (Pacienţi cu vârsta de 65 de ani sau peste)
Nu este necesară nicio ajustare a dozei iniţiale la pacienţii vârstnici.
Boală cardiovasculară stabilită sau factori semnificativi de risc cardiovascular
În general, tratamentul cu Diclofenac Arena nu este recomandat la pacienţii cu boală cardiacă stabilită
sau hipertensiune arterială necontrolată. Dacă este necesar, pacienţii cu boală cardiacă stabilită,
hipertensiune arterială necontrolată sau factori semnificativi de risc de apariţie a unei bol i
cardiovasculare trebuie tratați cu Diclofenac Arena numai după o evaluare atentă şi numai la doze
≤100 mg zilnic dacă tratamentul se administrează mai mult de 4 săptămâni (vezi pct.4.4) .
Insuficienţă renală
Diclofenac Arena este contraindicat la pacienţ ii cu insuficienţă renală severă (vezi pct. 4.3).
Nu au fost efectuate studii specifice la pacienţii cu insuficienţă renală, prin urmare, nu se pot face
recomandări specifice privind ajustarea dozei. Se recomandă precauţie la administrarea Diclofenac
Arena la pacienţi cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (vezi pct. 4.4).
Insuficienţă hepatică
Diclofenac Arena este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3).
Nu au fost efectuate studii specifice la pacienţii cu insu ficienţă hepatică, prin urmare, nu se pot face
recomandări specifice privind ajustarea dozei. Se recomandă precauţie la administrarea Diclofenac
Arena la pacienţi cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (vezi pct. Atenţionări şi precauţii).
Mod de administrare
Drajeurile trebuie înghiţite întregi cu lichid, preferabil înainte de mese şi nu trebuie rupte sau
mestecate.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1.
- Ulcer g astric sau duodenal activ, sângerare sau perforare (vezi pct. 4.4 şi 4.8)..
- Antecedente de hemoragie sau perforare gastro -intestinală, aferente tratamentului anterior cu
AINS.
3
- Ulcer peptic/hemoragie active sau antecedente de ulcer peptic /hemoragie recurente (două sau
mai multe episoade certe distincte de ulcer sau hemoragie).
- Ultimul trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6).
- Insuficienţă hepatică severă .
- Insuficienţă renală severă.
- Insuficienţă cardiacă congestivă diagnosticată (NYHA II -IV) , boală cardiacă ischemică,
arteriopatie periferică şi/sau boală cerebrovasculară.
- Analog altor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), Diclofenac Arena este
contraindicat, de asemenea, la pacienţii la care crizele de astm bronşic, urticarie sau rinită acută
sunt agravate de acidul acetilsalicilic sau alte AINS (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.8).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Generalităţi
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin administrarea celei mai mici doze ef icace pentru cea
mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.2 şi riscurile gastro- intestinale şi
cardiovasculare prezentate mai jos).
Interacţiuni cu AINS
Trebuie evitată utilizarea concomitentă a Diclofenac Arena cu alte AINS, incl usiv inhibitorii selectivi
ai ciclooxigenazei 2, datorită potenţialului pentru apariţia reacţiilor adverse cumulate (vezi pct 4.5).
Pacienţii vârstnici
La persoanele vârstnice, precauţiile sunt determinate de afecţiunile asociate. Îndeosebi, la pacienţii
vârstnici debilitaţi sau la cei subponderali, se recomandă utilizarea celei mai mici doze eficace.
Mascarea semnelor infecţiilor
Ca şi alte AINS, datorită proprietăţilor sale farmacodinamice, Diclofenac Arena poate masca semnele
şi simptomele unei infecţi i.
Efecte gastro -intestinale
În cazul administrării tuturor AINS, inclusiv diclofenac, s-au raportat hemoragii gastro -intestinale,
ulceraţii sau perforaţii, ce pot fi letale şi pot apărea în orice moment al tratamentului, cu sau fără
simptome de avertizar e sau antecedente de afecţiuni gastro- intestinale grave. În general, acestea au
consecinţe mult mai severe la vârstnici. Dacă apare hemoragia gastro -intestinală sau ulceraţia la
pacienţii cărora li se administrează Diclofenac Arena, tratamentul trebuie înt rerupt.
Analog tuturor AINS, inclusiv diclofenac, este necesară o supraveghere medicală atentă şi exercitarea
unei atenţii deosebite în cazul prescrierii Diclofenac Arena la pacienţii ce prezintă simptome ce indică
o afecţiune gastro- intestinală (GI) sau cu antecedente ambigue privind ulceraţii, hemoragii sau
perforaţii gastrice sau intestinale ( vezi pct. 4.8 Reacţii adverse). Riscul hemoragiilor GI este mai mare
la creşterea dozelor AINS şi la pacienţii cu antecedente de ulcer, mai ales dacă este complica t cu
hemoragie sau perforare. Vârstnicii prezintă o frecvenţă crescută a apariţiei reacţiilor adverse la AINS,
mai ales hemoragie şi perforare gastro -intestinale, care pot fi fatale.
Pentru a reduce riscul toxicităţii GI la pacienţii cu antecedente de ulc er, în special cel complicat cu
hemoragie sau perforare, şi vârstnici, tratamentul trebuie iniţiat şi menţinut cu cea mai mică doză
eficace.
Pentru aceşti pacienţi şi, de asemenea, pentru pacienţii ce necesită administrarea concomitentă a
medicamentelor cu doze scăzute de acid acetilsalicilic (AAS) sau alte medicamente ce pot creşte riscul
gastro -intestinal, trebuie avut în vedere tratamentul concomitent cu substanţe de protecţie ( de exemplu
inhibitori ai pompei de protoni sau misoprostol).
Pacienţii cu antecedente de toxicitate GI, în special vârstnici, trebuie să raporteze orice simptom
abdominal neobişnuit (mai ales, hemoragie GI). Se recomandă prudenţă la pacienţii cărora li se
administrează un tratament concomitent ce poate creşte riscul apariţiei ul ceraţiei sau hemoragiei,
4
precum corticosteroizii administraţi sistemic, anticoagulante, antiagregante plachetare sau inhibitori
specificii ai recaptării serotoninei (vezi pct. 4.5).
De asemenea, trebuie supraveghere medicală atentă şi exercitarea unei atenţii deosebite la pacienţii cu
colită ulceroasă sau boală Crohn deoarece afecţiunea acestora se poate agrava (vezi pct. 4.8).
Efecte cardiovasculare şi cerebrovasculare
La pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă c ongestivă uşoară
până la moderată, sunt necesare monitorizare şi recomandări adecvate deoarece raportările au arătat că
tratamentul cu AINS se asociază cu retenţie lichidiană şi edem.
În general, tratamentul cu Diclofenac Arena nu este recomandat la pacienţii cu boală cardiovasculară
stabilită (insuficienţă cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică stabilită, boală arterială periferică)
sau hipertensiune arterială necontrolată. Dacă este necesar, pacienţii cu boală cardiacă cardiovasculară
stabilită, h ipertensiune arterială necontrolată sau factori semnificativi de risc pentru boală
cardiovasculară (de exemplu, hipertensiune, hiperlipidemie, diabet zaharat sau fumat) trebuie trataţi cu
Diclofenac Arena numai după o evaluare atentă şi numai la doze ≤100 mg zilnic când tratamentul se
administrează pe o perioadă mai lungă de 4 săptămâni.
Deoarece riscurile cardiovasculare asociate cu diclofenac pot creşte doza şi durata expunerii, trebuie
administrată cea mai mică doză eficace pentru cea mai scurtă perioad ă de timp posibilă. Nevoia
pacientului de aten uare a simptomelor şi răspunsul la tratament trebuie reevaluate periodic, mai ales
când tratamentul se administrează pe o perioadă mai lungă de 4 săptămâni.
Pacienţii trebuie să fie atenţi la semne şi simptome ale evenimentelor aterotrombotice (de exemplu,
durere toracică, dispnee, slăbiciune, vorbire neclară), care pot apărea brusc. Pacienţii trebuie instruiţi
să meargă la medic imediat după un astfel de eveniment.
Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează că utilizarea diclofenacului, în special în doze mari
(150 mg zilnic) şi în tratamentul de lungă durată, se poate asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a
evenimentelor trombotice arteriale (de exemplu: infarct miocardic sau accident vascular cerebral).
Pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficienţă cardiacă congestivă, boală cardiacă
ischemică diagnosticată, arteriopatie periferică şi/sau boală cerebrovasculară trebuie trataţi cu
diclofenac numai după evaluare atentă.
Pacienţ ii care prezintă factori majori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu,
hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat) trebuie trataţi cu diclofenac numai după
evaluare atentă.
Deoarece factorii de risc cardiovasculari asoci aţi cu administrarea diclofenacului se pot accentua în
funcţie de doză şi durata expunerii, trebuie utilizată cea mai mică doză eficace pentru cea mai scurtă
perioadă de timp. Trebuie să se reevalueze periodic nevoia pacientului de atenuare a simptomelor ş i
răspunsul acestuia la tratament
Efecte hematologice
Tratamentul cu Diclofenac Arena este recomandat numai pentru perioade scurte de timp. Cu toate
acestea, dacă Diclofenac Arena este administrat pentru o perioadă mai lungă, ca şi în cazul altor AINS,
se recomandă monitorizarea hemogramei.
Ca şi alte AINS, Diclofenac Arena poate inhiba temporar agregarea plachetară. Pacienţii cu tulburări
de hemostază trebuie monitorizaţi cu atenţie.
Efecte respiratorii (astm pre- existent)
La pacienţii cu astm, rinite alergice sezoniere, inflamaţii ale mucoasei nazale (precum polipii nazali),
afecţiuni pulmonare obstructive cronice sau infecţii cronice ale tractului respirator (în special, dacă
sunt asociate cu simptome asemănătoare rinitelor alergice), reacţiile la AINS , precum crizele astmatice
(aşa numita intoleranţă la analgezice/astmul -analgezicelor), edemul Quincke sau urticaria sunt mult
5
mai frecvente decât la alţi pacienţi. Astfel, se recomandă măsuri speciale de precauţie la aceşti pacienţi
(pregătire de urgenţă). De asemenea, aceasta este aplicabilă şi pacienţilor alergici la alte substanţe, de
exemplu cu reacţii cutanate, prurit sau urticarie.
Efecte hepatobiliare
În cazul prescrierii Diclofenac Arena la pacienţii cu funcţia hepatică afectată, este necesară
supraveghere medicală atentă, deoarece afecţiunea acestora se poate agrava.
Ca şi în cazul altor AINS , inclusiv diclofenac, pot creşte valorile c oncentraţiilor plasmatice ale uneia
sau mai multor enzime hepatice. În timpul tratamentului de lungă durată cu Di clofenac Arena, ca
măsură de precauţie, se recomandă monitorizarea periodică a funcţiei hepatice. Dacă rezultatele
anormale ale testelor funcţionale hepatice persistă sau se agravează, dacă apar semne sau simptome
clinice specifice afectării hepatice sau d acă apar alte manifestări (de exemplu eozinofilie, erupţii
cutanate etc.), administrarea Diclofenac Arena trebuie întreruptă. Hepatita poate să apară fără
manifestări clinice de avertizare la utilizarea de diclofenac.
La pacienţii cu porfirie hepatică, se recomandă prudenţă la administrarea Diclofenac Arena, deoarece
se poate declanşa o criză.
Efecte cutanate
Foarte rar, s- a raportat asocierea utilizării AINS, inclusiv Diclofenac Arena, cu reacţii cutanate grave,
unele letale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens -Johnson şi necroliză epidermică toxică
(vezi pct. 4.8). Se pare că pacienţii prezintă risc crescut de apariţie a acestor reacţii la începerea
tratamentului, debutul reacţiilor apărând, în majoritatea cazurilor, în prima lună de tratament.
Administrarea Diclofenac Arena trebuie întreruptă în cazul apariţiei primelor semne de erupţie
cutanată, leziuni ale mucoaselor sau orice alt semn de hipersensibilitate.
Ca şi în cazul altor AINS, în cazuri rare, la administrarea de diclofenac, pot să apară reacţii alergice,
inclusiv reacţii anafilactice/anafilactoide, fără o
expunere anterioară la acest medicament.
Efecte renale
Deoarece s- au raportat retenţie de lichide şi edem asociate tratamentului cu AINS, inclusiv diclofenac,
se recomandă atenţie deosebită la pacienţii cu insuficienţă cardiacă sau renală sau antecedente de
hipertensiune arterială, la vârstnici, la pacienţii cărora li se administrează tratament concomitent cu
diuretice sau medicamente ce pot afecta semnificativ funcţia renală şi la acei pacienţi cu deshidratare
extracelulară semnificativă de orice etiologie, de exemplu înainte sau după o intervenţie chirurgicală
majoră (vezi pct. 4.3) . În aceste cazuri, în timpul tratamentului cu Diclofenac Arena, monitorizarea
funcţiei renale este recomandată ca o măsura de precauţie. În general, întreruperea tratamentului este
urmată de revenirea la starea de dinaintea tratamentului.
Deoarece conţine lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de
lactază (La pp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
Deoarece conţine ulei de ricin, poate provoca jenă gastrică şi diaree.
Deoarece conţine tartrazină (E102), poate provoca reacţii alergice
.
Deoarece conţine zahăr , pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de
malabsorbţie la glucoză -galactoză sau insuficienţă a zaharazei -izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
4.5
Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Următoarele interacţiuni includ pe cele observate la Diclofenac Arena şi/sau alte forme farmaceutice
de diclofenac.
6
Interacţiuni observate de luat în considerare
Inhibitori potenţi ai CYP2C9
Se recomandă precauţie când se prescrie diclofenac în asociere cu inhibitori potenţi ai CYP2C9 (cum
este voriconazolul), ceea ce ar putea conduce la o creştere semnificativă a concentraţiilor plasmatice
maxime şi a expunerii la diclofenac din cauza inhibării metabolismului diclofenacului.
Litiu
Dacă este utilizat concomitent, diclofenacul poate creşte concentraţiile plasmatice ale litiului. Se
recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale litiului.
Digoxină
Dacă este utilizat concomitent, diclofenacul poate creşte concentraţiile plasmatice ale digoxinei. Se
recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale digoxinei.
Diuretice şi substanţe antihipertensive
Ca şi alte AINS, utilizarea concomitentă a diclofenacului cu diuretice sau substanţe antihipertensive
(de exemplu, beta -blocante, inhibi torii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA)) poate determina o
scădere a efectului antihipertensiv al acestora. Astfel, combinaţia trebuie administrată cu prudenţă şi
monitorizată periodic tensiunea arterială a acestor pacienţi, în special a celor vâr stnici. Pacienţii
trebuie hidrataţi adecvat şi trebuie avută în vedere monitorizarea funcţiei renale după iniţierea
tratamentului concomitent şi după aceea periodic, în special pentru diuretice şi inhibitori ECA, datorită
riscului crescut de nefrotoxicitate. (vezi pct. 4.4 ).
Ciclosporina
Diclofenacul, ca şi alte AINS, poate creşte nefrotoxicitatea ciclosporinei datorită efectului asupra
prostaglandinelor renale. Astfel, acesta trebuie administrat în doze mai mici decât acelea ce ar trebui
utilizate la pac ienţi cărora nu li se administrează ciclosporină.
Medicament e cunoscute a cauza hiperkal iemie
Tratamentul concomitent cu diuretice care economisesc potasiul, ciclosporină, tacrolimus sau
trimetoprim poate fi asociat cu valori crescute ale potasiului plasm atic, prin urmare, acestea trebuie
frecvent monitorizate.
Antibacteriene chinolonice
S -au raportat cazuri izolate de convulsii care pot fi datorate administrării concomitente de chinolone şi
AINS.
Reacţii anticipate de luat în considerare
Alte AINS şi c orticosteroizi
Administrarea concomitentă a diclofenacului cu alte AINS cu administrare sistemică sau
corticosteroizi poate creşte frecvenţa reacţiilor adverse gastro -intestinale (vezi pct. 4.4).
Anticoagulante şi antiagregante plachetare
Se recomandă pre cauţie, întrucât administrarea concomitentă poate creşte riscul hemoragiilor (vezi
pct. 4.4). Deşi investigaţiile clinice nu par să indice faptul că diclofenacul influenţează acţiunea
anticoagulantelor, la pacienţii la care se administrează concomitent diclofenac şi anticoagulante există
raportări izolate privind riscul crescut de hemoragie. De aceea, la aceşti pacienţi, se recomandă
monitorizare atentă.
Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
Administrarea concomitentă a AINS, inclusiv diclofenac, şi ISRS poate creşte riscul hemoragiilor
gastro -intestinale (vezi pct. 4.4).
7
Antidiabetice orale
Studiile clinice au arătat că diclofenacul poate fi administrat concomitent cu antidiabetice orale fără a
influenţa efectul clinic al acestora. Cu toate acestea, în timpul tratamentului cu diclofenac, s -au
raportat cazuri izolate de hipoglicemie şi hiperglicemie, care au necesitat ajustarea dozelor de
antidiabetice orale. Din acest motiv, se recomandă monitorizarea concentraţiei plasmatice a glucozei,
ca o măsură de precauţie în timpul tratamentului concomitent.
Metotrexat
Diclofenacul poate inhiba clearance- ul renal tubular al metotrexatului, crescând astfel concentraţiile
acestuia. Î n cazul în care AINS , inclusiv diclofenac, sunt administrate cu mai puţin de 24 ore înaintea
sau după tratamentul cu metotrexat, se recomandă prudenţă, deoarece pot să crească concentraţiile
plasmatice ale metotrexatului şi toxicitatea acestuia.
Colestipol şi colestiramină
Aceste substanţe pot induce întârzierea sau reducerea absorbţiei diclofenacului. Ca urmare, se
recomandă administrarea diclofenacului cu minimum o oră înainte de administrarea
colestipolului/colestiraminei sau cu 4 până la 6 ore după aceasta.
Fenitoină
Când se utilizează fenitoină concomitent cu diclofenac, se recomandă monitorizarea concentraţiilor
plasmatice ale fenitoinei din cauza unei creşteri ant icipate a expunerii la fenitoină.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Femei aflate la vârsta fertilă
Nu există date care să sugereze orice recomandări pentru femeile cu potenţial fertil.
Sarcina
Nu există date suficiente privind utilizarea diclofen acului la femeile gravide.
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta în mod negativ sarcina şi/sau dezvoltarea embrio-
fetală. Datele provenite din studii epidemiologice sugerează un risc crescut de apariţie a avorturilor,
malformaţiilor cardiace şi a gastroschizisului după utilizarea unui inhibitor al sintezei
prostaglandinelor în sarcina de vârstă mică. Riscul absolut de apariţie a malformaţiilor cardiovasculare
a crescut de la mai puţin de 1% până la aproximativ 1,5 %.
Se consideră că riscul c reşte în funcţie de doză şi durata tratamentului. La animale, administrarea unui
inhibitor al sintezei prostaglandinelor s -a dovedit a conduce la risc crescut de pierdere a embrionului
pre - şi post -implantare şi de letalitate embrio -fetală.
În plus, au fo st raportate incidenţe crescute ale diverselor malformaţii, inclusiv cele cardiovasculare, la
animale cărora li s- a administrat un inhibitor al sintezei prostaglandinelor pe durata organogenezei. În
primul şi al doilea trimestru de sarcină, diclofenacul nu trebuie administrat decât dacă este absolut
necesar. În cazul în care diclofenacul este utilizat de o femeie care încearcă să rămână însărcinată sau
pe durata primului şi celui de -al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie menţinută la un nivel cât mai
redus, iar durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil.
În al treilea trimestru de sarcină, toţi inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune
fătul la:
- toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial şi hiperte nsiune
pulmonară);
- disfuncţie renală, care se poate agrava până la insuficienţă renală cu oligo -hidramnios;
mama şi nou- născutul, la finele sarcinii, la:
- posibila prelungire a hemoragiei, efect anti -agregant plachetar care poate apărea chiar şi la doze
foarte reduse.
- inhibarea contracţiilor uterine care conduce la travaliu întârziat sau prelungit.
Ca urmare, diclofenacul este contraindicat în timpul celui de- al treilea trimestru de sarcină.
8
Alăptarea
Ca şi alte AINS, diclofenacul se excretă în lapte în cantităţi mici. Astfel, Diclofenac Arena nu trebuie
administrat în timpul alăptării pentru a evita reacţiile adverse la sugar.
Fertilitate
Analog altor AINS, utilizarea Diclofenac Arena poate sc ăde a fertilitatea feminină şi nu este
recomandat femeilor ce încearcă să rămână însărcinate. Trebuie avută în vedere întreruperea
administrării Diclofenac Arena la femeile ce au dificultăţi în a rămâne însărcinate sau care se află în
timpul investigaţiilor privind infertilitatea.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pacienţii care prezintă tulburări vizuale, ameţeală, vertij, somnolenţă sau alte tulburări la nivelul
sistemului nervos central în timpul utilizării Diclofenac Arena , trebuie să evite să conducă vehicule
sau să fol osească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Rezumat sub formă de tabel privind reacţiile adverse
Reacţiile adverse provenite din studii clinice şi/sau cazuri spontane sau din literatura de specialitate
(Tabelul 1) sunt enumerate conform convenţiei MedDRA pe organe, aparate şi sisteme. În cadrul
acestui sistem reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, primele fiind cele mai
frecvente. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea
descrescătoare a gravităţ ii. În plus, categoria corespunzătoare de frecvenţă pentru fiecare reacţie
adversă se bazează pe următoarea convenţie (CIOMS III): foarte frecvente (>1/10); frecvente (≥ 1/100
şi
< 1/ 10); mai puţin frecvente ( ≥ 1 /1000 şi < 1/100); rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000); foarte rare
(
< 1/10000), cu frecvenţă necunoscută: care nu poate fi estimată din datele disponibile.
Reacţiile adverse următoare le includ pe acelea raportate pentru Diclofenac Arena şi/sau alte forme
farmaceutice ale diclofenacului, atât pentru util izare pe termen scurt cât şi pentru utilizare de lungă
durată.
Tabel 1 Reacţii adverse
Tulburări hematologice şi limfatice
Foarte rare: Trombocitopenie, leucopenie, anemie (incluzând anemia
hemolitică şi aplastică), agranulocitoză.
Tulburări ale sistemului imunitar
Rare: Hipersensibilitate, reacţii anafilactice şi anafilactoide
(incluzând hipotensiune arterială şi şoc).
Foarte rare: Angioedem (incluzând edemul feţei).
Tulburări psihice
Foarte rare: Dezorientare, depresie, insomnie, coşmaruri, iritabilitate,
tulburări psihotice.
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: Cefalee, ameţeală.
Rare: Somnolenţă.
Foarte rare: Parestezie, tulburări de memorie, convulsii, anxietate,
tremor, meningită aseptică, disgeuzie, accident
cerebrovascular.
Tulburări oculare
Foarte rare: Tulburări vizuale, vedere înceţoşată, diplopie.
Tulburări acustice şi vestibulare
Frecvente: Vertij.
Foarte rare: Tinitus, hipoacuzie.
Tulburări cardiace
Mai puţin frecvente*: Infarct miocardic, insuficienţă cardiacă, palpitaţii, durere
9
precordială.
Tulburări vasculare
Foarte rare: Hipertensiune arterială, vasculită.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Rare: Astm (incluzând dispnee).
Foarte rare: Pneumonie.
Tulburări gastro-intestinale
Frecvente: Greaţă, vărsături, diaree, dispepsie, durere abdominală,
meteorism, apetit scăzut.
Rare: Gastrită, hemoragie gastro-intestinală, hematemeză,
diaree sangvinolentă, melenă, ulcer gastro-intestinal (cu
sau fără hemoragie sau perforare).
Foarte rare: Colită (incluzând colită hemoragică şi agravarea colitei
ulcerative sau bolii Crohn), constipaţie, stomatită
(inclusiv stomatită ulcerativă) , glosită, afecţiuni
esofagiene, stricturi intestinale asemănătoare unei
diafragme (tip diafragm-like), pancreatită.
Tulburări hepatobiliare
Frecvente: Transaminaze crescute.
Rare: Hepatită, icter, boală hepatică.
Foarte rare: Hepatită fulminantă, necroză hepatică, insuficienţă
hepatică
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Frecvente: Erupţie cutanată.
Rare: Urticarie.
Foarte rare: Dermatită buloasă, eczemă, eritem, eritem multiform,
sindrom Stevens -Johnson, necroliză toxică epidermică
(sindrom Lyell), dermatită exfoliativă, alopecie, reacţie
de fotosensibilitate, purpură Henoch- Schonlein, purpură,
prurit.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Foarte rare: Insuficienţă renală acută, hematurie, proteinurie, sindrom
nefrotic, nefrită tubulointerstiţială, necroză renală
papilară.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Rare: Edem.
* Frecvenţa reflectă date din tratamentul de lungă durată, în doză mare (150 mg/zi).
Descrierea reacţiilor adverse selectate
Evenimente aterotrombotice
Datele din meta- analize şi farmacoepidemiologice indică un risc crescut de apariţie a evenimentelor
atero trombotice (de exemp lu, infarctul miocardic) asociate cu administrarea diclofenac, mai ales la o
doză mare (150 mg zilnic) şi în cazul tratamentului de lungă durată (vezi pct. Atenţionări şi precauţii).
Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează un risc crescut de apariţie a evenimentelor
trombotice arteriale ( de exemplu, infarct miocardic şi accident vascular cerebral ) asociate cu utilizarea
diclofenacului, în special în doze mari (150 mg zilnic) şi în tratamentul de lungă durată (vezi pct. 4.3
şi 4.4 Contraindicaţi i şi Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare ).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/ risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
10
4.9 Supradozaj
Simptome
Nu există un tablou clinic specific asociat supradozajul cu diclofenac. Supradozajul poate determina
simptome precum vărsăturile, hemoragie gastro- intestinală, diaree, ameţeală, tinitus sau convulsii. În
cazul unei intoxicaţii majore, este posibilă apariţia insuficienţei renale acute şi afectării hepatice.
Măsuri terapeutice
Tratarea unei intoxicaţii acute cu AINS , inclusiv diclofenac, constă în special în acţiuni de susţinere şi
tratament simptomatic. În cazul apariţiei complicaţiilor, cum sunt hipotensiune arterială, insuficienţa
renală, convulsii, tulburări gastro-intestinale şi deprimare respiratorie, trebuie instituit tratament
simptomatic şi de susţinere.
Este puţin probabil ca măsurile specifice, cum sunt diureza forţată, dializa sau hemoperfuzia, să fie
utile în accelerarea eliminării AINS, inclusiv diclofenac, datorită legării acestora în proporţie mare de
proteinele plasmatice şi a metaboliz ării extensive .
Poate fi avută în vedere administrarea de cărbune activat după ingerarea unei supradoze cu potenţial
toxic şi decontaminarea gastrică (de exemplu, vărsături, lavaj gastric) în cazul ingerării unei supradoze
ce poate pune viaţa în pericol.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antiinflamatoare şi antireumatice nesteroidiene, derivaţi ai acidului acetic şi
substanţe înrudite, codul ATC: M01A B05.
Mecanism de acţiune
Diclofenac Arena conţi ne diclofenac sodic, o substanţă nesteroidiană cu proprietăţi antireumatice,
analgezice, antiinflamatorii şi antipiretice pronunţate. Inhibarea biosintezei prostaglandinelor, care a
fost demonstrată în cadrul studiilor experimentale, este considerată funda mentală pentru mecanismul
său de acţiune. Prostaglandinele joacă un rol important în producerea inflamaţiei, durerii şi febrei.
Diclofenac Arena prezintă un debut rapid al efectului, ceea ce le face adecvate, în mod deosebit,
pentru tratamentul afecţiunil or dureroase şi inflamatorii acute.
In vitro , la concentraţii echivalente cu cele atinse la om, diclofenacul sodic nu inhibă sinteza de
proteoglicani la nivelul cartilajului.
Acţiuni farmacodinamice
Diclofenac Arena a demonstrat că exercită un efect anal gezic pronunţat în durerea moderată şi severă.
În cazul inflamaţiilor, de exemplu a celor post -traumatice sau post -operatorii, el ameliorează rapid atât
durerea spontană, cât şi durerea la mobilizare şi reduce edemul inflamator şi lezional .
De asemenea, s tudiile clinice au evidenţiat că în dismenoreea primară, substanţa activă ameliorează
durerea şi reduce hemoragia.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Diclofenacu l se absoarbe bine din intestin .
Administrarea împreuna cu alimente nu influenţează cantitatea de diclofenac absorbită, deşi debutul şi
viteza absorbţiei pot fi uşor întârziate.
11
Deoarece aproximativ jumătate din cantitatea de diclofenac este metabolizată la primul pasaj hepatic
(„efectul primului pasaj”), aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) după
administrare orală sau rectală este aproximativ jumătate din cea de după administrarea intravenoasă a
unei doze echivalente.
După administrări repetate, profilul farmacocinetic nu se modifică. În cazul respectării intervalelor de
timp recomandate dintre doze, nu se produce acumularea medicamentului.
Distribuţie
99,7% din diclofenac se leagă de proteinele plasmatice, în principal de albumină (99,4%). Volumul
aparent de distribuţie calculat este de 0,12 până la 0,17 l/kg.
Diclofenacul trece în lichidul sinovial, unde concentraţiile maxime se ating după 2 până la 4 ore după
ce s- au atins concentraţiile plasmatice maxime. Timpul aparent de înjumătăţire pentru eliminarea din
lichidul sinovial este de 3 până la 6 ore. La 2 ore după atingerea concentraţiilor plasmatice maxime,
concentraţiile substanţei active sunt deja mai mari în lichidul sinoval decât în plasmă şi ele se menţin
până la 12 ore.
Diclofenacul a fost detectat într -o concentraţie redusă (100 ng/mL) în laptel e matern la o femeie care
alăpta. Cantitatea estimată ingerată de un sugar care consumă lapte matern este echivalentul unei doze
de 0,03 mg/kg şi zi.
Metabolizare
Biotransformarea diclofenacului are loc parţial prin glucuronidarea moleculei intacte, dar, în principal,
prin hidroxilare simplă şi multiplă şi metoxilare, rezultând mai mulţi metaboliţi fenolici (3' -hidroxi -,
4' -hidroxi -, 5’ -hidroxi -, 4' ,5’ -dihidroxi - şi 3' -hidroxi -4' -metoxi -dic1ofenac), din care majoritatea
sunt transformaţi în conjugaţi glucuronici. Doi dintre aceşti metaboliţi fenolici sunt biologic activi, dar
într -o proporţie mult mai mică decât diclofenacul.
Eliminare
Clearance- ul total sistemic al diclofenacului plasmatic este 263 ± 56 ml/min (valoare medie ± DS).
Timpul de înjumăt ăţire plasmatică prin eliminare este 1 până la 2 ore. Patru dintre metaboliţi, inclusiv
cei doi activi, au, de asemenea, timp scurt de înjumătăţire plasmatică, de 1 până la 3 ore. Un metabolit
3' -hidroxi -4' -metoxi -diclofenac are timpul de înjumătăţire pl asmatică mai lung. Cu toate acestea,
acest metabolit este aproape inactiv.
Aproximativ 60% din doza administrată se elimină în urină sub formă de glucuronoconjugat al
moleculei nemetabolizate şi sub formă de metaboliţi, din care majoritatea sunt, de aseme nea,
transformaţi în conjugaţi glucuronici. Mai puţin de 1% se elimină sub formă nemetabolizată. Restul
dozei se elimină sub formă de metaboliţi, prin bilă, în materiile fecale.
Linearitate /non- linearitate
Cantitatea absorbită creşte proporţional cu doza.
Grupe speciale de pacienţi
Nu s -au observat diferenţe datorate vârstei în ceea ce priveşte absorbţia, metabolizarea sau excreţia
medicamentului.
La pacienţii cu insuficienţă renală, nici o
acumulare a substanţei active nemetabolizate nu poate fi
dedusă din cinetica dozei unice atunci când este aplicat un orar de dozaj obişnuit. La un clearance
plasmatic al creatininei < 10 ml/min, concentraţiile plasmatice la starea de echilibru calculate ale
hidroxi metaboliţilor sunt de aproximativ 4 ori mai mari decât la subiecţii sănătoşi.
Cu toate acestea , metaboliţii sunt eliminaţi, în final, prin bilă.
La pacienţii cu hepatită cronică sau ciroză nedecompensată, cinetica şi metabolismul diclofenacului
sunt aceleaşi ca şi la pacienţii fără boală hepatică.
12
Studii clinice
Diclofenac Arena este un medicament cu utilizare bine stabilită.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om, în cazul dozelor terapeutice, pe baza
studiilor privind toxicitatea acută, toxicit atea după doze repetate, precum şi studiile privind
genotoxicitatea, mutagenitatea şi carcinogenitatea. În studiile standard preclinice la animale, nu există
nici un indiciu că diclofenacul are potenţial teratogen la şoarece, şobolan sau iepure.
La şobola n, diclofenacul nu are nici o influenţă asupra fertilităţii. Cu excepţia efectelor fetale minime
la doze toxice pentru mamă, nu a fost afectată dezvoltarea urmaşilor în perioada pre -natală, peri -natală
şi post -natală.
Administrarea AINS (inclusiv diclofen ac) a inhibat ovulaţia la iepure şi implantarea ovulului în uter şi
formarea placentei la şobolan şi a condus la închiderea prematură a canalului arterial la femelele
gestante de şobolan. Dozele toxice de diclofenac pentru mamă au fost asociate cu distocie , gestaţie
prelungită, rată redusă de supavieţuire fetală şi întârzierea dezvoltării intrauterine la şobolan. Efectele
uşoare ale diclofenacului asupra parametrilor de reproducere şi parturiţiei, ca şi constricţia canalului
arterial î n uter sunt consecinţe farmacologice ale acestei clase de inhibitori ai sintezei prostaglandinei
(vezi pct.4.3 şi 4.6).
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Lactoză monohidrat
Amidon de porumb
Talc
S tearat de magneziu
Strat de drajefiere
Z ah ăr
Talc
Carbonat de calciu
Acetoftalat de celuloză
Ulei de ricin
Propilenglicol
Gelatină
T artrazină (E 102)
Polisorbat 80
Ceară carnauba
P atent blue V (E 131)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
13
A se păstra la temperaturi sub 25oC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 drajeuri gastrorezistente
Cutie cu 100 blistere din PVC/Al a câte 10 drajeuri gastrorezistente
Cu tie cu 1 blister din PVC/Al cu 30 drajeuri gastrorezistente
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Nu este cazul .
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Arena Group S.A.
Str. Ştefan Mihăileanu, Nr. 31, Sector 2, Bucureşti, cod 024022, România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6361/ 2014/01- 02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUT ORIZAŢIEI
Autorizare - Aprilie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
April ie 2014
