GLYCLADA 30 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Glyclada 30 mg, comprimate cu eliberare prelungită
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine gliclazidă 30 mg.
Excipient:
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine lactoză monohidrat 73,5 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat cu eliberare prelungită.
Comprimate albe, ovale, biconvexe.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Diabet insulino-independent (tip 2) la adulţi, atunci când măsurile dietetice, exerciţiul fizic şi scăderea
în greutate nu sunt suficiente pentru controlul glicemiei.
4.2 Doze şi mod de administrare
Administrare: orală.
A se utiliza numai la adulţi.
Doza zilnică poate varia de la 1 la 4 comprimate pe zi, de la 30 la 120 mg, administrate într-o singură
doză, pe cale orală, la micul dejun.
Comprimatele vor fi înghiţite întregi.
În cazul omiterii unei doze, în ziua următoare nu trebuie crescută doza.
La fel ca la orice medicament antidiabetic, doza va fi ajustată în funcţie de răspunsul metabolic
individual al pacientului (glicemie, HbA
1C).
Doza iniţială
Doza iniţială recomandată este de 30 mg pe zi.
Dacă glicemia este controlată, această doză se va menţine şi ca tratament de întreţinere.
Dacă glicemia nu este controlată adecvat, doza poate fi crescută succesiv la 60, 90 sau 120 mg pe zi.
Intervalul dintre creşterile succesive ale dozelor trebuie să fie de cel puţin 1 lună, excepţie fac pacienţii
la care glicemia nu este redusă după două săptămâni de tratament. În astfel de cazuri, doza poate fi
crescută la sfârşitul săptămânii a doua de tratament.
Doza maximă recomandată pe zi este de 120 mg.
2
Trecerea de la gliclazid comprimate de 80 mg (cu eliberare imediată) la Glyclada 30 mg, comprimate
cu eliberare prelungită
1 comprimat de gliclazid 80 mg este echivalent cu 1 comprimat de Glyclada 30 mg. De aceea, trecerea
de la o formă la alta se poate face, cu condiţia unei monitorizări adecvate a glicemiei.
Trecerea de la alt antidiabetic oral la Glyclada comprimate
Glyclada comprimate poate înlocui alte medicamente antidiabetice orale.
La trecerea la Glyclada comprimate, trebuie luate în considerare dozajul şi timpul de înjumătăţire
plasmatică ale antidiabeticului anterior.
În general, nu este nevoie de o perioadă de tranziţie. Se va utiliza o doză iniţială de 30 mg, ce va fi
ajustată conform răspunsului glicemic al pacientului, după modelul descris anterior.
La trecerea de la un derivat de sulfoniluree cu un timp de înjumătăţire plasmatică lung, poate fi
necesară o perioadă fără tratament de câteva zile, pentru evitarea efectului aditiv al celor două
medicamente, care poate provoca hipoglicemia. Ulterior se va folosi procedura de iniţiere a
tratamentului cu Glyclada descrisă anterior, pornind cu o doză iniţială de 30 mg/zi, urmată de o
creştere succesivă a dozelor, în funcţie de răspunsul metabolic al pacientului.
Tratament asociat cu alte antidiabetice
Glyclada comprimate poate fi administrat în asociere cu biguanide, inhibitori de alfa glucozidază sau
insulină.
La pacienţii la care glicemia nu este controlată eficient cu Glyclada comprimate, poate fi iniţiat
tratament concomitent cu insulină, sub supraveghere medicală atentă.
Vârstnici (peste 65 ani)
La vârstnicii de peste 65 ani, Glyclada comprimate va fi administrat în aceleaşi doze ca la pacienţii sub
65 ani.
Pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată
La aceşti pacienţi se poate utiliza aceeaşi schemă de administrare ca la pacienţii cu funcţie renală
normală, sub monitorizare atentă. Aceste date au fost confirmate de studiile clinice.
Pacienţii cu risc hipoglicemic
Riscul maxim de hipoglicemie există la pacienţi:
- subnutriţi sau malnutriţi;
- cu afecţiuni endocrine severe sau insuficient compensate (hipopituitarism, hipotiroidism,
insuficienţă adrenocorticotropă);
- în cazul întreruperii terapiei prelungite şi/sau cu doze mari de corticosteroizi;
- cu boli vasculare severe (boală severă coronariană, insuficienţă carotidiană severă, boală
vasculară difuză).
În aceste cazuri se recomandă o doză iniţială minimă de 30 mg.
Copii şi adolescenţi
Glyclada nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi, datorită lipsei datelor privind
siguranţa şi eficacitatea.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la gliclazid, la alţi derivaţi de sulfoniluree, sulfonamide sau la oricare dintre
excipienţi.
Diabet zaharat insulinodependent (de tip 1), diabet juvenil.
Pre-comă şi comă diabetică, ceto-acidoză diabetică.
Insuficienţă severă renală sau hepatică (în aceste cazuri este indicată utilizarea insulinei).
Tratament cu miconazol (vezi pct. 4.5).
Alăptare (vezi pct. 4.6).
3
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Hipoglicemia
Tratamentul va fi prescris numai dacă pacientul poate avea un orar regulat al alimentaţiei (inclusiv
micul dejun). Este important să existe o ingestie regulată de hidrocarbonaţi, datorită riscului crescut de
apariţie al hipoglicemiei, în cazul în care masa este întârziată, nu se consumă o cantitate adecvată de
alimente, sau dacă hrana nu conţine suficienţi hidrocarbonaţi. Hipoglicemia poate apare mai ales în
dietele hipocalorice, după exerciţii fizice prelungite sau excesive, după consum de alcool etilic sau în
cazul utilizării unei asociaţii de medicamente antidiabetice.
Hipoglicemia poate apărea după administrarea derivaţilor de sulfoniluree (vezi pct. 4.8). Unele cazuri
pot fi severe şi prelungite. Aceste cazuri pot necesita spitalizare şi administrare de glucoză pentru
câteva zile.
Pentru reducerea riscului de apariţie al episoadelor hipoglicemice, este necesară selecţionarea atentă a
pacienţilor, a dozei utilizate şi indicaţii de tratament clare pentru pacienţi.
Factori care cresc riscul de hipoglicemie:
- pacientul refuză tratamentul sau (în special la vârstnici) nu poate coopera;
- malnutriţie, mese neregulate, omiterea meselor, perioade de post sau modificări ale dietei;
- dezechilibru între exerciţiul fizic şi aportul de hidrocarbonaţi;
- insuficienţă renală;
- insuficienţă hepatică severă;
- supradozaj cu Glyclada comprimate;
- anumite afecţiuni endocrine: afecţiuni tiroidiene, hipopituitarism şi insuficienţă suprarenală;
- administrarea concomitentă a anumitor medicamente (vezi pct. 4.5).
Insuficienţă renală şi hepatică
Farmacocinetica şi/sau farmacodinamia gliclazidei pot fi modificate la pacienţii cu insuficienţă
hepatică sau renală severă. La aceşti pacienţi poate apărea un episod hipoglicemic prelungit, fiind
necesară administrarea de glucide (vezi pct. 4.3).
Informarea pacientului
Pacienţii şi membrii de familie ai acestora trebuie informaţi despre riscul de apariţie a hipoglicemiei,
situaţiile care predispun la dezvoltarea acesteia, simptome şi tratament.
Pacientul va fi informat asupra importanţei respectării indicaţiilor dietetice, efectuării regulate a
exerciţiilor fizice şi a monitorizării regulate a valorilor glicemiei.
Controlul ineficient al glicemiei
Echilibrul glicemic al unui pacient aflat în tratament antidiabetic poate fi afectat de oricare dintre
următoarele: febră, traumatisme, infecţii sau intervenţii chirurgicale. În unele cazuri, este necesară
administrarea insulinei.
La mulţi pacienţi, eficacitatea oricărui antidiabetic oral, inclusiv gliclazidă, se poate atenua în timp;
acest lucru se poate datora progresiei severităţii diabetului sau prin reducerea răspunsului la tratament.
Acest fenomen este cunoscut ca eşec terapeutic secundar, distinct faţă de eşecul terapeutic primar,
când o substanţă activă este ineficientă ca medicament de primă alegere. Înainte de a defini existenţa
un eşec terapeutic secundar la un pacient, trebuie luată în considerare ajustarea adecvată a dozelor şi
complianţa dietetică.
Investigaţii de laborator
În evaluarea controlului glicemiei se recomandă determinări periodice ale glicemiei, glicozuriei şi
hemoglobinei glicozilată. Automonitorizarea glicemiei este, de asemenea, utilă.
Excipienţi
Conţine glucoză.
Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom
de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
4
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Următoarele medicamente pot creşte riscul hipoglicemiei
Asocieri contraindicate
- Miconazol (în administrare sistemică, gel bucofaringian): accentuează efectul de scădere a glicemiei,
cu apariţia posibilă a simptomelor hipoglicemice sau chiar comă.
Asocieri nerecomandate
- Fenilbutazonă (în administrare sistemică): accentuează efectul de scădere a glicemiei al derivaţilor
de sulfoniluree (prin deplasarea de pe proteinele plasmatice şi/sau reducerea eliminării).
Este preferabilă utilizarea unui alt antiinflamator, sau pacientul va fi informat şi prevenit asupra
importanţei automonitorizării. Dacă este necesar, doza va fi ajustată în timpul şi după tratamentul cu
antiinflamator.
- Alcool etilic: intensifică reacţia hipoglicemică (prin inhibarea reacţiilor compensatorii), ceea ce poate
duce la debutul unei comei hipoglicemice. Se recomandă evitarea alcoolului etilic sau a
medicamentelor care conţin alcool etilic.
Asocieri care necesită prudenţă
Potenţarea efectului de scădere a glicemiei şi, în unele cazuri, a apariţiei hipoglicemiei, poate apărea
la administrarea concomitentă a următoarelor medicamente: alte antidiabetice (insuline, acarboză,
biguanide), beta-blocante, fluconazol, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (captopril,
enalapril), antagonişti receptorilor H
2, IMAO, sulfonamide şi antiinflamatoare nesteroidiene.
Următoarele medicamente pot determina creşterea valorilor glicemiei
Asocieri nerecomandate
- Danazol: efect diabetogen al acestuia. Dacă nu se poate evita administrarea acestui medicament,
pacientul va fi informat şi se va sublinia importanţa monitorizării glicozuriei şi a glicemiei. Dacă este
necesar, doza se va ajusta în timpul şi după tratamentul cu danazol.
Asocieri care necesită prudenţă
- Clorpromazină (neuroleptic): dozele mari (>100 mg pe zi de clorpromazină) cresc glicemia (reduc
eliberarea insulinei).
Pacientul va fi informat şi se va sublinia importanţa monitorizării glicemiei. Dacă este necesar, doza se
va ajusta în timpul şi după tratamentul cu neuroleptic.
- Glucocorticoizi (în administrare sistemică şi locală: intra-articulară, percutanată şi intrarectală) şi
tetracosactid: creştera valorilor glicemiei cu apariţia posibilă a cetozei (prin reducerea toleranţei la
hidrocarbonaţi, datorită glucocorticoizilor).
Pacientul va fi informat şi se va sublinia importanţa monitorizării glicemiei, în special la iniţierea
tratamentului. Dacă este necesar, doza se va ajusta în timpul şi după tratamentul cu glucocorticoizi.
- Ritodrină, salbutamol, terbutalină: în administrare intravenoasă. Creşterea glicemiei datorită
efectelor beta-2 agoniste.
Pacientul va fi informat şi se va sublinia importanţa monitorizării glicemiei. Dacă este necesar, se va
trece pe insulină.
Asocieri de care trebuie ţinut cont
- Tratamentul anticoagulant (cum ar fi warfarina):
În timpul tratamentului concomitent, derivaţii de sulfoniluree pot potenţa efectul anticoagulant.
Poate fi necesară ajustarea dozelor de anticoagulant.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Sarcina
5
Nu există experienţă clinică în utilizarea gliclazidei în timpul sarcinii la om, chiar dacă sunt
disponibile date referitoare la alţi derivaţi de sulfoniluree.
În studiile la animale, gliclazida nu a demonstrat efect teratogen.
Înainte de concepţie, se recomandă obţinerea controlului diabetului zaharat, pentru reducerea riscului
tulburărilor congenitale datorate unui diabet zaharat necontrolat.
În tratamentul diabetului din timpul sarcinii, antidiabeticele orale nu sunt indicate; medicamentul de
elecţie în acest caz este insulina. Înainte de sarcină sau imediat ce sarcina a fost depistată, se
recomandă trecerea de la tratamentul cu antidiabetice orale, la insulină.
Alăptare
Nu se ştie dacă gliclazida sau metaboliţii acesteia sunt excretaţi în laptele matern. Datorită riscului de
hipoglicemie neonatală, medicamentul este contraindicat la mamele care alăptează.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pacienţii trebuie informaţi asupra simptomelor hipoglicemiei care pot afecta capacitatea de a conduce
vehicule şi de a folosi utilaje, în special la iniţierea tratamentului.
4.8 Reacţii adverse
Pe baza experienţei clinice cu gliclazidă şi alţi derivaţi de sulfoniluree, sunt de menţionat următoarele
reacţii adverse:
Hipoglicemia
Similar altor derivaţi de sulfoniluree, tratamentul cu Glyclada comprimate poate produce
hipoglicemie, dacă orarul meselor este neregulat şi, mai ales, dacă se omit mesele. Simptomele
posibile ale hipoglicemiei sunt: cefalee, senzaţie dureroasă de foame, greaţă, vărsături, oboseală,
tulburări de somn, agitaţie, agresivitate, capacitate de concentrare şi de reacţie redusă, depresie,
confuzie, tulburări vizuale şi de vorbire, afazie, tremor, pareză, tulburări senzoriale, ameţeli, senzaţie
de slăbiciune, pierderea autocontrolului, delir, convulsii, respiraţie superficială, bradicardie,
somnolenţă şi pierderea conştienţei, cu evoluţie posibilă spre comă şi deces.
Suplimentar, se pot observa semne ale răspunsului compensator adrenergic: transpiraţii, piele umedă,
anxietate, tahicardie, hipertensiune arterială, palpitaţii, angină pectorală şi aritmii cardiace.
De obicei, simptomele dispar după ingestia de hidrocarbonaţi (zahăr). Îndulcitorii artificiali nu au
efect. Experienţa cu alţi derivaţi de sulfoniluree arată că hipoglicemia poate reapărea, chiar dacă
măsurile luate iniţial s-au dovedit eficiente.
Dacă un episod hipoglicemic este sever sau prelungit, chiar dacă este controlat temporar prin ingestie
de zahăr, poate fi necesar tratament medicamentos imediat sau chiar spitalizare.
Alte reacţii adverse
-Tulburările gastrointestinale:
Mai puţin frecvente: dureri abdominale, greaţă, vărsături, dispepsie, diaree şi constipaţie; apariţia
acestora poate fi evitată sau efectele reduse dacă gliclazida este administrată în timpul micului dejun.
Rare: au fost raportate următoarele reacţii adverse:
- Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: erupţii cutanate, prurit, urticarie, eritem, erupţii
maculopapulare, reacţii buloase.
- Tulburări hematologice şi limfatice: modificările hematologice sunt rare. Acestea pot include
anemie, leucopenie, trombocitopenie, granulocitopenie. În general, acestea sunt reversibile la
întreruperea tratamentului cu gliclazidă.
- Tulburări hepatobiliare: creşterea concentraţiei plasmatice a enzimelor hepatice (AST, ALT,
fosfataza alcalină ), hepatită (rapoarte izolate). La apariţia icterului colestatic, tratamentul trebuie
întrerupt.
- Tulburări oculare: tulburări vizuale tranzitorii, mai ales la iniţierea tratamentului, datorită
modificărilor valorilor glicemiei.
Efecte de clasă
6
La utilizarea derivaţilor de sulfoniluree s-au descris cazuri de eritrocitopenie, agranulocitoză, anemie
hemolitică, pancitopenie şi vasculită alergică.
În alte cazuri au fost observate şi creşterea concentraţiilor enzimelor hepatice şi chiar insuficienţă
hepatică (cu colestază şi icter), precum şi hepatită, care au regresat după întreruperea tratamentului cu
sulfoniluree sau, în cazuri izolate, au progresat către insuficienţă hepatică cu risc letal.
4.9 Supradozaj
Supradozajul derivaţilor de sulfoniluree poate produce hipoglicemie.
Simptomele moderate de hipoglicemie, fără pierderea conştienţei sau semne neurologice, trebuie
corectate prin ingestia de hidrocarbonaţi, ajustarea dozei de medicament şi/sau modificări dietetice.
Monitorizarea strictă trebuie continuată până ce medicul este sigur că pacientul nu mai este în pericol.
Sunt posibile şi reacţii hipoglicemice severe, cu comă, convulsii sau alte tulburări neurologice, care
trebuie tratate ca urgenţă medicală, necesitând spitalizare imediată.
Dacă se diagnostichează sau se suspectează coma hipoglicemică, pacientului i se vor administra rapid
intravenos 50 ml de soluţie concentrată de glucoză (20 - 30%). După aceea, se aplică o perfuzie
continuă cu soluţie mai diluată de glucoză (10%), pentru a menţine valorile glicemiei peste 1 g/l.
Pacienţii vor fi monitorizaţi cu atenţie şi, în funcţie de starea clinică, medicul va decide dacă
monitorizarea mai este necesară.
Dializa nu este eficientă, datorită legării în proporţie mare a gliclazidei de proteinele plasm
atice.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: sulfonamide, derivaţi de uree; Codul ATC: A10BB09.
Gliclazida este un antidiabetic oral, derivat de sulfoniluree, care diferă de alţi derivaţi printr-un inel
heterociclic cu azot (N) şi o legătură endociclică.
Gliclazidul reduce glicemia prin stimularea secreţiei de insulină de la nivelul celulelor β din insulele
pancreatice Langerhans. Creşterea postprandială a insulinei şi secreţia de C-peptide persistă după 2 ani
de tratament.
În plus faţă de aceste proprietăţi metabolice, gliclazidei are şi proprietăţi hemovasculare.
Efecte asupra secreţiei de insulină
La pacienţii cu diabet zaharat de tip 2, gliclazida reface primul vârf al secreţiei maxime de insulină, ca
răspuns la prezenţa glucozei şi creşte faza a doua a secreţiei de insulină. Ca răspuns la stimularea
indusă de administrarea de alimente sau glucoză, apare o creştere semnificativă a secreţiei de insulină.
Proprietăţi hemovasculare
Gliclazida inhibă procesul de microtromboză prin două mecanisme, ce pot fi implicate în apariţia
complicaţiilor diabetului zaharat:
- inhibarea parţială a agregării şi aderării plachetare, cu scăderea markerilor activării plachetare (beta
tromboglobulina, tromboxan B
2);
- acţiune asupra activităţii fibrinolitice a endoteliului vascular, cu o creştere a activităţii tPA.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Concentraţiile plasmatice cresc progresiv în primele 6 ore şi ating un platou, care se menţine de la 6 la
12 ore după administrare.
Variabilitatea intra-individuală este scăzută.
Gliclazida este complet absorbită. Ingestia de alimente nu afectează viteza sau gradul de absorbţie.
Relaţia dintre dozele administrate, de până la 120 mg şi aria de sub curba concentraţiei în funcţie de
timp, este liniară.
Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 95%.
7
Gliclazida este metabolizată în principal la nivel hepatic şi este excretată în urină: sub 1% din forma
nemodificată se regăseşte în urină. În plasmă nu sunt detectaţi metaboliţi activi.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al gliclazidei variază între 12 şi 20 ore.
Volumul de distribuţie este de aproximativ 30 litri.
La pacienţii vârstnici nu se observă modificări semnificative ale parametrilor farmacocinetici.
O doză zilnică unică de Glyclada comprimate menţine o concentraţie plasmatică eficace de gliclazidă,
pentru o perioadă de peste 24 ore.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice, obţinute în studii convenţionale de toxicitate la doze repetate şi de genotoxicitate, nu
au evidenţiat riscuri deosebite pentru om. Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate pe termen lung. În
studiile la animale nu s-au observat modificări teratogene, dar, la animalele la care s-au administrat
doze de 25 ori mai mari decât doza maximă recomandată la om, s-a evidenţiat o scădere a greutăţii
corporale fetale.
6. PHARMACEUTICAL PARTICULARS
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Hipromeloză
Carbonat de calciu
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra în ambalajul original
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Blistere din PVC/Al a câte 10 respectiv 15 comprimate, în cutii cu 30, 60, 90 sau 120 comprimate cu
eliberare prelungită.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
KRKA, d.d. Novo mesto
Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto, Slovenia
8
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1139/2008/01-02-03-04-05-06-07-08
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: Noimebrie 2008
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie, 2016
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Glyclada 30 mg, comprimate cu eliberare prelungită
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine gliclazidă 30 mg.
Excipient:
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine lactoză monohidrat 73,5 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat cu eliberare prelungită.
Comprimate albe, ovale, biconvexe.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Diabet insulino-independent (tip 2) la adulţi, atunci când măsurile dietetice, exerciţiul fizic şi scăderea
în greutate nu sunt suficiente pentru controlul glicemiei.
4.2 Doze şi mod de administrare
Administrare: orală.
A se utiliza numai la adulţi.
Doza zilnică poate varia de la 1 la 4 comprimate pe zi, de la 30 la 120 mg, administrate într-o singură
doză, pe cale orală, la micul dejun.
Comprimatele vor fi înghiţite întregi.
În cazul omiterii unei doze, în ziua următoare nu trebuie crescută doza.
La fel ca la orice medicament antidiabetic, doza va fi ajustată în funcţie de răspunsul metabolic
individual al pacientului (glicemie, HbA
1C).
Doza iniţială
Doza iniţială recomandată este de 30 mg pe zi.
Dacă glicemia este controlată, această doză se va menţine şi ca tratament de întreţinere.
Dacă glicemia nu este controlată adecvat, doza poate fi crescută succesiv la 60, 90 sau 120 mg pe zi.
Intervalul dintre creşterile succesive ale dozelor trebuie să fie de cel puţin 1 lună, excepţie fac pacienţii
la care glicemia nu este redusă după două săptămâni de tratament. În astfel de cazuri, doza poate fi
crescută la sfârşitul săptămânii a doua de tratament.
Doza maximă recomandată pe zi este de 120 mg.
2
Trecerea de la gliclazid comprimate de 80 mg (cu eliberare imediată) la Glyclada 30 mg, comprimate
cu eliberare prelungită
1 comprimat de gliclazid 80 mg este echivalent cu 1 comprimat de Glyclada 30 mg. De aceea, trecerea
de la o formă la alta se poate face, cu condiţia unei monitorizări adecvate a glicemiei.
Trecerea de la alt antidiabetic oral la Glyclada comprimate
Glyclada comprimate poate înlocui alte medicamente antidiabetice orale.
La trecerea la Glyclada comprimate, trebuie luate în considerare dozajul şi timpul de înjumătăţire
plasmatică ale antidiabeticului anterior.
În general, nu este nevoie de o perioadă de tranziţie. Se va utiliza o doză iniţială de 30 mg, ce va fi
ajustată conform răspunsului glicemic al pacientului, după modelul descris anterior.
La trecerea de la un derivat de sulfoniluree cu un timp de înjumătăţire plasmatică lung, poate fi
necesară o perioadă fără tratament de câteva zile, pentru evitarea efectului aditiv al celor două
medicamente, care poate provoca hipoglicemia. Ulterior se va folosi procedura de iniţiere a
tratamentului cu Glyclada descrisă anterior, pornind cu o doză iniţială de 30 mg/zi, urmată de o
creştere succesivă a dozelor, în funcţie de răspunsul metabolic al pacientului.
Tratament asociat cu alte antidiabetice
Glyclada comprimate poate fi administrat în asociere cu biguanide, inhibitori de alfa glucozidază sau
insulină.
La pacienţii la care glicemia nu este controlată eficient cu Glyclada comprimate, poate fi iniţiat
tratament concomitent cu insulină, sub supraveghere medicală atentă.
Vârstnici (peste 65 ani)
La vârstnicii de peste 65 ani, Glyclada comprimate va fi administrat în aceleaşi doze ca la pacienţii sub
65 ani.
Pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată
La aceşti pacienţi se poate utiliza aceeaşi schemă de administrare ca la pacienţii cu funcţie renală
normală, sub monitorizare atentă. Aceste date au fost confirmate de studiile clinice.
Pacienţii cu risc hipoglicemic
Riscul maxim de hipoglicemie există la pacienţi:
- subnutriţi sau malnutriţi;
- cu afecţiuni endocrine severe sau insuficient compensate (hipopituitarism, hipotiroidism,
insuficienţă adrenocorticotropă);
- în cazul întreruperii terapiei prelungite şi/sau cu doze mari de corticosteroizi;
- cu boli vasculare severe (boală severă coronariană, insuficienţă carotidiană severă, boală
vasculară difuză).
În aceste cazuri se recomandă o doză iniţială minimă de 30 mg.
Copii şi adolescenţi
Glyclada nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi, datorită lipsei datelor privind
siguranţa şi eficacitatea.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la gliclazid, la alţi derivaţi de sulfoniluree, sulfonamide sau la oricare dintre
excipienţi.
Diabet zaharat insulinodependent (de tip 1), diabet juvenil.
Pre-comă şi comă diabetică, ceto-acidoză diabetică.
Insuficienţă severă renală sau hepatică (în aceste cazuri este indicată utilizarea insulinei).
Tratament cu miconazol (vezi pct. 4.5).
Alăptare (vezi pct. 4.6).
3
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Hipoglicemia
Tratamentul va fi prescris numai dacă pacientul poate avea un orar regulat al alimentaţiei (inclusiv
micul dejun). Este important să existe o ingestie regulată de hidrocarbonaţi, datorită riscului crescut de
apariţie al hipoglicemiei, în cazul în care masa este întârziată, nu se consumă o cantitate adecvată de
alimente, sau dacă hrana nu conţine suficienţi hidrocarbonaţi. Hipoglicemia poate apare mai ales în
dietele hipocalorice, după exerciţii fizice prelungite sau excesive, după consum de alcool etilic sau în
cazul utilizării unei asociaţii de medicamente antidiabetice.
Hipoglicemia poate apărea după administrarea derivaţilor de sulfoniluree (vezi pct. 4.8). Unele cazuri
pot fi severe şi prelungite. Aceste cazuri pot necesita spitalizare şi administrare de glucoză pentru
câteva zile.
Pentru reducerea riscului de apariţie al episoadelor hipoglicemice, este necesară selecţionarea atentă a
pacienţilor, a dozei utilizate şi indicaţii de tratament clare pentru pacienţi.
Factori care cresc riscul de hipoglicemie:
- pacientul refuză tratamentul sau (în special la vârstnici) nu poate coopera;
- malnutriţie, mese neregulate, omiterea meselor, perioade de post sau modificări ale dietei;
- dezechilibru între exerciţiul fizic şi aportul de hidrocarbonaţi;
- insuficienţă renală;
- insuficienţă hepatică severă;
- supradozaj cu Glyclada comprimate;
- anumite afecţiuni endocrine: afecţiuni tiroidiene, hipopituitarism şi insuficienţă suprarenală;
- administrarea concomitentă a anumitor medicamente (vezi pct. 4.5).
Insuficienţă renală şi hepatică
Farmacocinetica şi/sau farmacodinamia gliclazidei pot fi modificate la pacienţii cu insuficienţă
hepatică sau renală severă. La aceşti pacienţi poate apărea un episod hipoglicemic prelungit, fiind
necesară administrarea de glucide (vezi pct. 4.3).
Informarea pacientului
Pacienţii şi membrii de familie ai acestora trebuie informaţi despre riscul de apariţie a hipoglicemiei,
situaţiile care predispun la dezvoltarea acesteia, simptome şi tratament.
Pacientul va fi informat asupra importanţei respectării indicaţiilor dietetice, efectuării regulate a
exerciţiilor fizice şi a monitorizării regulate a valorilor glicemiei.
Controlul ineficient al glicemiei
Echilibrul glicemic al unui pacient aflat în tratament antidiabetic poate fi afectat de oricare dintre
următoarele: febră, traumatisme, infecţii sau intervenţii chirurgicale. În unele cazuri, este necesară
administrarea insulinei.
La mulţi pacienţi, eficacitatea oricărui antidiabetic oral, inclusiv gliclazidă, se poate atenua în timp;
acest lucru se poate datora progresiei severităţii diabetului sau prin reducerea răspunsului la tratament.
Acest fenomen este cunoscut ca eşec terapeutic secundar, distinct faţă de eşecul terapeutic primar,
când o substanţă activă este ineficientă ca medicament de primă alegere. Înainte de a defini existenţa
un eşec terapeutic secundar la un pacient, trebuie luată în considerare ajustarea adecvată a dozelor şi
complianţa dietetică.
Investigaţii de laborator
În evaluarea controlului glicemiei se recomandă determinări periodice ale glicemiei, glicozuriei şi
hemoglobinei glicozilată. Automonitorizarea glicemiei este, de asemenea, utilă.
Excipienţi
Conţine glucoză.
Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom
de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
4
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Următoarele medicamente pot creşte riscul hipoglicemiei
Asocieri contraindicate
- Miconazol (în administrare sistemică, gel bucofaringian): accentuează efectul de scădere a glicemiei,
cu apariţia posibilă a simptomelor hipoglicemice sau chiar comă.
Asocieri nerecomandate
- Fenilbutazonă (în administrare sistemică): accentuează efectul de scădere a glicemiei al derivaţilor
de sulfoniluree (prin deplasarea de pe proteinele plasmatice şi/sau reducerea eliminării).
Este preferabilă utilizarea unui alt antiinflamator, sau pacientul va fi informat şi prevenit asupra
importanţei automonitorizării. Dacă este necesar, doza va fi ajustată în timpul şi după tratamentul cu
antiinflamator.
- Alcool etilic: intensifică reacţia hipoglicemică (prin inhibarea reacţiilor compensatorii), ceea ce poate
duce la debutul unei comei hipoglicemice. Se recomandă evitarea alcoolului etilic sau a
medicamentelor care conţin alcool etilic.
Asocieri care necesită prudenţă
Potenţarea efectului de scădere a glicemiei şi, în unele cazuri, a apariţiei hipoglicemiei, poate apărea
la administrarea concomitentă a următoarelor medicamente: alte antidiabetice (insuline, acarboză,
biguanide), beta-blocante, fluconazol, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (captopril,
enalapril), antagonişti receptorilor H
2, IMAO, sulfonamide şi antiinflamatoare nesteroidiene.
Următoarele medicamente pot determina creşterea valorilor glicemiei
Asocieri nerecomandate
- Danazol: efect diabetogen al acestuia. Dacă nu se poate evita administrarea acestui medicament,
pacientul va fi informat şi se va sublinia importanţa monitorizării glicozuriei şi a glicemiei. Dacă este
necesar, doza se va ajusta în timpul şi după tratamentul cu danazol.
Asocieri care necesită prudenţă
- Clorpromazină (neuroleptic): dozele mari (>100 mg pe zi de clorpromazină) cresc glicemia (reduc
eliberarea insulinei).
Pacientul va fi informat şi se va sublinia importanţa monitorizării glicemiei. Dacă este necesar, doza se
va ajusta în timpul şi după tratamentul cu neuroleptic.
- Glucocorticoizi (în administrare sistemică şi locală: intra-articulară, percutanată şi intrarectală) şi
tetracosactid: creştera valorilor glicemiei cu apariţia posibilă a cetozei (prin reducerea toleranţei la
hidrocarbonaţi, datorită glucocorticoizilor).
Pacientul va fi informat şi se va sublinia importanţa monitorizării glicemiei, în special la iniţierea
tratamentului. Dacă este necesar, doza se va ajusta în timpul şi după tratamentul cu glucocorticoizi.
- Ritodrină, salbutamol, terbutalină: în administrare intravenoasă. Creşterea glicemiei datorită
efectelor beta-2 agoniste.
Pacientul va fi informat şi se va sublinia importanţa monitorizării glicemiei. Dacă este necesar, se va
trece pe insulină.
Asocieri de care trebuie ţinut cont
- Tratamentul anticoagulant (cum ar fi warfarina):
În timpul tratamentului concomitent, derivaţii de sulfoniluree pot potenţa efectul anticoagulant.
Poate fi necesară ajustarea dozelor de anticoagulant.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Sarcina
5
Nu există experienţă clinică în utilizarea gliclazidei în timpul sarcinii la om, chiar dacă sunt
disponibile date referitoare la alţi derivaţi de sulfoniluree.
În studiile la animale, gliclazida nu a demonstrat efect teratogen.
Înainte de concepţie, se recomandă obţinerea controlului diabetului zaharat, pentru reducerea riscului
tulburărilor congenitale datorate unui diabet zaharat necontrolat.
În tratamentul diabetului din timpul sarcinii, antidiabeticele orale nu sunt indicate; medicamentul de
elecţie în acest caz este insulina. Înainte de sarcină sau imediat ce sarcina a fost depistată, se
recomandă trecerea de la tratamentul cu antidiabetice orale, la insulină.
Alăptare
Nu se ştie dacă gliclazida sau metaboliţii acesteia sunt excretaţi în laptele matern. Datorită riscului de
hipoglicemie neonatală, medicamentul este contraindicat la mamele care alăptează.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pacienţii trebuie informaţi asupra simptomelor hipoglicemiei care pot afecta capacitatea de a conduce
vehicule şi de a folosi utilaje, în special la iniţierea tratamentului.
4.8 Reacţii adverse
Pe baza experienţei clinice cu gliclazidă şi alţi derivaţi de sulfoniluree, sunt de menţionat următoarele
reacţii adverse:
Hipoglicemia
Similar altor derivaţi de sulfoniluree, tratamentul cu Glyclada comprimate poate produce
hipoglicemie, dacă orarul meselor este neregulat şi, mai ales, dacă se omit mesele. Simptomele
posibile ale hipoglicemiei sunt: cefalee, senzaţie dureroasă de foame, greaţă, vărsături, oboseală,
tulburări de somn, agitaţie, agresivitate, capacitate de concentrare şi de reacţie redusă, depresie,
confuzie, tulburări vizuale şi de vorbire, afazie, tremor, pareză, tulburări senzoriale, ameţeli, senzaţie
de slăbiciune, pierderea autocontrolului, delir, convulsii, respiraţie superficială, bradicardie,
somnolenţă şi pierderea conştienţei, cu evoluţie posibilă spre comă şi deces.
Suplimentar, se pot observa semne ale răspunsului compensator adrenergic: transpiraţii, piele umedă,
anxietate, tahicardie, hipertensiune arterială, palpitaţii, angină pectorală şi aritmii cardiace.
De obicei, simptomele dispar după ingestia de hidrocarbonaţi (zahăr). Îndulcitorii artificiali nu au
efect. Experienţa cu alţi derivaţi de sulfoniluree arată că hipoglicemia poate reapărea, chiar dacă
măsurile luate iniţial s-au dovedit eficiente.
Dacă un episod hipoglicemic este sever sau prelungit, chiar dacă este controlat temporar prin ingestie
de zahăr, poate fi necesar tratament medicamentos imediat sau chiar spitalizare.
Alte reacţii adverse
-Tulburările gastrointestinale:
Mai puţin frecvente: dureri abdominale, greaţă, vărsături, dispepsie, diaree şi constipaţie; apariţia
acestora poate fi evitată sau efectele reduse dacă gliclazida este administrată în timpul micului dejun.
Rare: au fost raportate următoarele reacţii adverse:
- Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: erupţii cutanate, prurit, urticarie, eritem, erupţii
maculopapulare, reacţii buloase.
- Tulburări hematologice şi limfatice: modificările hematologice sunt rare. Acestea pot include
anemie, leucopenie, trombocitopenie, granulocitopenie. În general, acestea sunt reversibile la
întreruperea tratamentului cu gliclazidă.
- Tulburări hepatobiliare: creşterea concentraţiei plasmatice a enzimelor hepatice (AST, ALT,
fosfataza alcalină ), hepatită (rapoarte izolate). La apariţia icterului colestatic, tratamentul trebuie
întrerupt.
- Tulburări oculare: tulburări vizuale tranzitorii, mai ales la iniţierea tratamentului, datorită
modificărilor valorilor glicemiei.
Efecte de clasă
6
La utilizarea derivaţilor de sulfoniluree s-au descris cazuri de eritrocitopenie, agranulocitoză, anemie
hemolitică, pancitopenie şi vasculită alergică.
În alte cazuri au fost observate şi creşterea concentraţiilor enzimelor hepatice şi chiar insuficienţă
hepatică (cu colestază şi icter), precum şi hepatită, care au regresat după întreruperea tratamentului cu
sulfoniluree sau, în cazuri izolate, au progresat către insuficienţă hepatică cu risc letal.
4.9 Supradozaj
Supradozajul derivaţilor de sulfoniluree poate produce hipoglicemie.
Simptomele moderate de hipoglicemie, fără pierderea conştienţei sau semne neurologice, trebuie
corectate prin ingestia de hidrocarbonaţi, ajustarea dozei de medicament şi/sau modificări dietetice.
Monitorizarea strictă trebuie continuată până ce medicul este sigur că pacientul nu mai este în pericol.
Sunt posibile şi reacţii hipoglicemice severe, cu comă, convulsii sau alte tulburări neurologice, care
trebuie tratate ca urgenţă medicală, necesitând spitalizare imediată.
Dacă se diagnostichează sau se suspectează coma hipoglicemică, pacientului i se vor administra rapid
intravenos 50 ml de soluţie concentrată de glucoză (20 - 30%). După aceea, se aplică o perfuzie
continuă cu soluţie mai diluată de glucoză (10%), pentru a menţine valorile glicemiei peste 1 g/l.
Pacienţii vor fi monitorizaţi cu atenţie şi, în funcţie de starea clinică, medicul va decide dacă
monitorizarea mai este necesară.
Dializa nu este eficientă, datorită legării în proporţie mare a gliclazidei de proteinele plasm
atice.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: sulfonamide, derivaţi de uree; Codul ATC: A10BB09.
Gliclazida este un antidiabetic oral, derivat de sulfoniluree, care diferă de alţi derivaţi printr-un inel
heterociclic cu azot (N) şi o legătură endociclică.
Gliclazidul reduce glicemia prin stimularea secreţiei de insulină de la nivelul celulelor β din insulele
pancreatice Langerhans. Creşterea postprandială a insulinei şi secreţia de C-peptide persistă după 2 ani
de tratament.
În plus faţă de aceste proprietăţi metabolice, gliclazidei are şi proprietăţi hemovasculare.
Efecte asupra secreţiei de insulină
La pacienţii cu diabet zaharat de tip 2, gliclazida reface primul vârf al secreţiei maxime de insulină, ca
răspuns la prezenţa glucozei şi creşte faza a doua a secreţiei de insulină. Ca răspuns la stimularea
indusă de administrarea de alimente sau glucoză, apare o creştere semnificativă a secreţiei de insulină.
Proprietăţi hemovasculare
Gliclazida inhibă procesul de microtromboză prin două mecanisme, ce pot fi implicate în apariţia
complicaţiilor diabetului zaharat:
- inhibarea parţială a agregării şi aderării plachetare, cu scăderea markerilor activării plachetare (beta
tromboglobulina, tromboxan B
2);
- acţiune asupra activităţii fibrinolitice a endoteliului vascular, cu o creştere a activităţii tPA.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Concentraţiile plasmatice cresc progresiv în primele 6 ore şi ating un platou, care se menţine de la 6 la
12 ore după administrare.
Variabilitatea intra-individuală este scăzută.
Gliclazida este complet absorbită. Ingestia de alimente nu afectează viteza sau gradul de absorbţie.
Relaţia dintre dozele administrate, de până la 120 mg şi aria de sub curba concentraţiei în funcţie de
timp, este liniară.
Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 95%.
7
Gliclazida este metabolizată în principal la nivel hepatic şi este excretată în urină: sub 1% din forma
nemodificată se regăseşte în urină. În plasmă nu sunt detectaţi metaboliţi activi.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al gliclazidei variază între 12 şi 20 ore.
Volumul de distribuţie este de aproximativ 30 litri.
La pacienţii vârstnici nu se observă modificări semnificative ale parametrilor farmacocinetici.
O doză zilnică unică de Glyclada comprimate menţine o concentraţie plasmatică eficace de gliclazidă,
pentru o perioadă de peste 24 ore.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice, obţinute în studii convenţionale de toxicitate la doze repetate şi de genotoxicitate, nu
au evidenţiat riscuri deosebite pentru om. Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate pe termen lung. În
studiile la animale nu s-au observat modificări teratogene, dar, la animalele la care s-au administrat
doze de 25 ori mai mari decât doza maximă recomandată la om, s-a evidenţiat o scădere a greutăţii
corporale fetale.
6. PHARMACEUTICAL PARTICULARS
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Hipromeloză
Carbonat de calciu
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra în ambalajul original
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Blistere din PVC/Al a câte 10 respectiv 15 comprimate, în cutii cu 30, 60, 90 sau 120 comprimate cu
eliberare prelungită.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
KRKA, d.d. Novo mesto
Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto, Slovenia
8
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1139/2008/01-02-03-04-05-06-07-08
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: Noimebrie 2008
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie, 2016
