METOPROLOL ARENA 100 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
METOPROLOL 100 mg, comprimate
2. COMPOZI ŢIA CALITATIV Ă Ş I CANTITATIV Ă
Un comprimat con ţine tartrat de metoprolol 100 mg.
Pentru lista tuturor excipien ţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTIC Ă
Comprimate rotunde, de culoare albă cu diametrul de 9 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indica ţii terapeutice
- hipertensiune arterial ă;
- profilaxia crizelor de angină de efort;
- infarct miocardic acut: tratament de înlocuire a metoprolului administrat intravenos;
- tratament de lung ă durat ă dup ă infarct miocardic (sc ăderea mortalit ăţii);
- manifest ări func ţionale cardiace: eretism cardiac.
Se mai poate folosi în tratamentul unor tulbur ări de ritm, cum sunt: aritmii supraventriculare
(tahicardie, flutter şi fibrila ţie atrial ă, tahicardie jonc ţional ă) şi aritmii ventriculare (extrasistole
ventriculare, tahicardie ventricular ă).
4.2 Doze şi mod de administrare
În hipertensiunea arterial ă doza recomandat ă este de 100 – 200 mg tartrat de metoprolol (1-2
comprimate Metoprolol 100 mg ) pe zi în 1-2 prize. Metoprololul se administreaz ă singur sau în
asociere. Doza va fi adaptat ă în func ţie de r ăspunsul terapeutic; ea poate fi sc ăzut ă (la 50 mg tartrat de
metoprolol pe zi) sau crescut ă.
Pentru profilaxia crizelor de angin ă de efort tratamentul se începe cu 50 mg tartrat de metoprolol (1/2
comprimat Metoprolol 100 mg ) în 1-2 prize. În func ţie de r ăspunsul clinic doza poate fi, eventual,
crescut ă s ăpt ămânal.
În infarctul miocardic acut se începe prin administrarea a 50 mg tartrat de metoprolol (1/2 comprimat
Metoprolol 100 mg ) după 15 minute de la ultima administrare intravenoas ă, în cazul în care aceasta a
fost bine tolerat ă. Această doză se repet ă la intervale de 6 ore timp de 48 ore. Ca tratament de
între ţinere se administrează 200 mg tartrat de metoprolol (2 comprimate Metoprolol 100 mg) pe zi, în
două prize, diminea ţa şi seara sau în priz ă unic ă. În cazul în care doza administrat ă intravenos nu a fost
bine tolerat ă, tratamentul se începe cu precau ţie, cu o doz ă de 100 mg tartrat de metoprolol (1
comprimat Metoprolol 100 mg ) pe zi, după 15 minute de la injectare sau în momentul în care
condi ţiile (statusul) hemodinamice permit. În caz de intoleran ţă grav ă la administrarea intravenoas ă
tratamentul cu metoprolol trebuie întrerupt.
Doza recomandată în tratamentul de lung ă durat ă al infarctului miocardic este de 100-200 mg tartrat
de metoprolol (1-2 comprimate Metoprolol 100 mg) pe zi, în 2-3 prize.
În caz de tulbur ări de ritm se recomand ă 100-200 mg tartrat de metoprolol (1-2 comprimate
Metoprolol 100 mg ) pe zi, în 2-3 prize. Uneori, în func ţie de situa ţia clinic ă, poate fi suficient ă o doz ă
de 50 mg tartrat de metoprolol (1/2 comprimat Metoprolol 100 mg) pe zi.
În eretismul cardiac doza este de 50-100 mg tartrat de metoprolol (1/2-1 comprimat Metoprolol
100 mg ) pe zi.
Comprimatele trebuie administrate în timpul sau imediat dup ă mas ă, deoarece alimentele cresc
biodisponibilitatea metoprololului.
4.3 Contraindica ţii
Forme severe de astm bron şic şi bronhopneumopatie cronic ă obstructiv ă, insuficien ţă cardiac ă care nu
ră spunde la tratament, şoc cardiogen, bloc atriove ntricular de gradul II sau III neinvestigat, angin ă
Prinzmetal (neasociat ă cu alte afec ţiuni cardiovasculare şi în cazul utiliz ării metoprololului în
monoterapie), boal ă de nod sinusal, bloc sinoatrial, bradicardie sinusal ă (frecven ţa cardiac ă sub 45-50
b ătă i/min), forme severe de sindrom Raynaud şi afec ţiuni arteriale periferice, feocromocitom netratat,
hipotensiune arterial ă, hipersensibilitate la metropolol sau la oricare dintre excipien ţii medicamentului,
antecedente de reac ţii anafilactice.
4.4 Aten ţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
În caz de cardiopatie ischemic ă tratamentul trebuie întrerupt gradat, timp de 1-2 s ăpt ămâni, începând
în acela şi timp, dac ă este necesar, tratamentul de înlocuire, pentru a evita agravarea anginei pectorale.
Tratamentul la bolnavii anginoş i nu trebuie întrerupt brusc, deoarece se pot produce tulbur ări grave de
ritm, infarct miocardic sau moarte subit ă.
La bolnavii cu insuficienţă cardiacă care r ăspund la tratament, dac ă este indicat, metoprololul trebuie
administrat în doze foarte mici, care se cresc progresiv şi sub supraveghere medical ă atentă .
În caz de bradicardie marcată (sub 50-55 bătă i/minut) de repaus, simptomatic ă, doza de metoprolol
trebuie scă zută.
Datorită efectului dromotrop negativ, blocantele beta -adrenergice trebuie administrate cu prudenţă la
bolnavii cu bloc atrioventricular de gradul I.
În caz de angin ă Prinzmetal blocantele beta-adrenergice ar putea s ă creasc ă num ărul ş i durata crizelor.
Utilizarea unui blocant beta
1-adrenergic (cardioselectiv) este posibilă în formele minore şi asociate cu
alte afec ţiuni cardiovasculare, cu condi ţia administr ării concomitente a unui vasodilatator.
La bolnavii cu afec ţiuni arteriale periferice (boal ă sau sindrom Raynaud, arterit ă sau arteriopatie
obliterant ă cronic ă a membrelor inferioare) administrarea blocantelor beta-adrenergice poate agrava
aceste afec ţiuni. În acest caz este preferabilă administrarea unui blocant beta-adrenergic cardioselectiv
agonist par ţial.
Utilizarea blocantelor beta-adrenergice în tratam entul hipertensiunii arteriale secundare provocată de
feocromocitom necesit ă monitorizarea tensiunii arteriale.
La vârstnici tratamentul trebuie început cu doze mici şi efectuat sub supraveghere medical ă.
În caz de insuficien ţă hepatic ă este necesară măsurarea periodic ă a frecven ţei cardiace; bradicardia
marcată (sub 50-55 bă tă i/minut) în repaus impune sc ăderea dozei.
În ciroza hepatic ă, biodisponibilitatea metoprololului poate s ă creasc ă datorit ă sc ăderii clearance-ului.
La pacien ţii cu diabet zaharat, înc ă de la începutul administr ării metoprololului, trebuie supravegheată
atent glicemia; ace şti bolnavi sesizeaz ă mai pu ţin simptomele vegetative, simpato-catecolaminice, care
semnaleaz ă hipoglicemia (anxietate, tahicardie, sudora ţie etc.).
În caz de psoriazis s-a raportat agravarea afec ţiunii.
La pacien ţii predispuş i la reacţii anafilactice severe, indiferent de origine, îndeosebi dup ă
administrarea produselor de contrast cu iod sau în timpul tratamentelor de desensibilizare, utilizarea
blocantelor beta-adrenergice poate determina agravarea reac ţiilor alergice ş i lipsa de răspuns la
tratamentul cu adrenalin ă la doze uzuale.
În cazul practic ării anesteziei generale, blocantele beta-adrenergice determin ă reducerea tahicardiei
reflexe şi cre şterea riscului de hipotensiune arterial ă. Continuarea tratamentului cu blocante beta-
adrenergice scade riscul aritmiei, ischemiei miocardice şi puseelor de hipertensiune arterial ă. Medicul
anestezist trebuie prevenit în cazul în care pacientul este tratat cu un blocant beta-adrenergic. În
condiţiile în care oprirea tratamentului este considerat ă necesară , este suficient ă o întrerupere de 48 de
ore pentru reapariţ ia sensibilităţii la catecolamine.
În anumite cazuri tratamentul cu blocante beta-adrenergice nu trebuie întrerupt:
- la pacien ţii cu insuficien ţă coronarian ă este preferabilă continuarea tratamentului pân ă la
interven ţia chirurgical ă, datorit ă riscului legat de oprirea administr ării blocantelor beta-adrenergice;
- în situa ţii de urgen ţă sau în cazul în care nu este posibil ă oprirea tratamentului, pacientul trebuie
protejat de predominan ţa vagal ă prin administrarea în prealabil a unei cantit ăţi suficiente de atropin ă în
func ţie de necesit ăţi. Trebuie utilizate anestezice generale cu efect deprimant cardiac cât mai mic
posibil, iar pierderile sanguine trebuie compensate.
Trebuie avut în vedere, de asemenea, riscul anafilactic.
În caz de tireotoxicoz ă, blocantele beta-adrenergice pot s ă mascheze semnele cardiovasculare.
Metoprololul poate s ă determine o reac ţie pozitivă în cadrul testelor pentru controlul antidoping.
4.5 Interac ţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interac ţiune
Asocieri nerecomandate
Administrarea concomitent ă cu amiodarona poate s ă produc ă tulbur ări ale contractilit ăţii,
automatismului şi conducerii prin supresia mecani smelor simpatice compensatoare.
Asocieri care necesit ă precau ţii la utilizare
La asocierea cu anestezicele generale inhalatorii ha logenate blocantele beta-adrenergice pot reduce
reac ţiile cardiovasculare compensatorii (inhibi ţia beta-adrenergic ă poate fi înl ăturată în timpul
interven ţiei chirurgicale de c ătre stimulantele beta-adrenergice). Tratamentul cu blocante beta-
adrenergice nu trebuie oprit dintr-o dată , iar medicul anestezist trebuie informat despre acest
tratament.
Administrarea concomitent ă a unor blocante ale canalelor de calciu (bepridilul, diltiazemul şi
verapamilul) determin ă tulbur ări ale conducerii atrioventriculare şi deprimarea excesiv ă a
contractilit ăţii miocardiace prin efect sinergic. Asocierea nu se face decât sub supraveghere medical ă
ş i monitorizarea electrocardiogramei, îndeosebi la vârstnici sau la începutul tratamentului.
În cazul asocierii cu antiaritmice apar ţinând clasei Ia (chinidin ă, disopiramidă ) pot să apară tulbur ări
ale contractilit ăţii, automatismului şi conducerii prin supresia mecanismelor simpatice compensatoare.
Se impune supraveghere clinic ă ş i monitorizarea electrocardiogramei.
Baclofenul cre şte efectul antihipertensiv al metoprolol ului. Sunt necesare supravegherea tensiunii
arteriale şi, eventual, adaptarea dozei de metoprolol .
Cimetidina cre şte concentra ţia plasmatic ă a metoprololului prin inhibarea metaboliz ării sale hepatice,
cu cre şterea ac ţiunii ş i reacţiilor adverse: de exemplu, bradicardie marcat ă. Asocierea necesit ă
supraveghere medical ă; dac ă este necesar, doza de blocant beta-adrenergic se ajusteaz ă în timpul
tratamentului cu cimetidin ă.
Metoprololul poate s ă creasc ă concentra ţiile plasmatice ale lidocainei cu eventuala cre ştere a reac ţiilor
ei adverse neurologice şi cardiace. Se impune ajustarea dozei de lidocain ă, supraveghere clinic ă,
efectuarea electrocardiogramei şi, eventual, determinarea concentra ţiilor plasmatice ale lidocainei în
timpul tratamentului şi dup ă oprirea acestuia.
Antiacidele, compu şi de aluminiu, de magneziu şi carbonatul de calciu scad absorb ţia metoprololului,
de aceea, antiacidele trebuie administrate la distan ţă de cel pu ţin 2 ore fa ţă de administrarea
metoprololului.
Înainte de efectuarea examenului radiologic cu substan ţe de contrast iodate, care pot produce reac ţii
anafilactice, tratamentul cu blocante beta-adren ergice trebuie întrerupt. În cazul în care utilizarea
metoprololului este absolut necesar ă ş i nu poate fi intrerupt, administrarea se va face cu prudenţă , cu
condi ţia s ă fie disponibile m ăsuri adecvate de resuscitare.
Asocieri de avut în vedere
Antiinflamatoarele nesteroidiene mic şoreaz ă efectul hipotensiv al metoprololului prin inhibarea
prostaglandinelor vasodilatatoare şi reten ţie hidrosalin ă.
Asocierea cu blocantele canalelor de calciu de tip dihidropiridinic poate provoca hipotensiune arterial ă
ş i eventual deprimarea excesivă a contractilităţii miocardice la bolnavii cu insuficien ţă cardiac ă latent ă
sau necontrolat ă prin tratament.
Utilizarea concomitentă cu antidepresive imipraminice (triciclice) şi neuroleptice determin ă
hipotensiune arterial ă ş i risc de hipotensiune ortostatic ă severă .
Glucocorticoizii şi tetracosactidul scad efectul antihipertensiv al metoprololului datorit ă reten ţiei
hidrosaline pe care o provoac ă.
Fenobarbitalul ş i rifampicina scad concentra ţiile plasmatice ale metoprololului prin induc ţie
enzimatic ă, reducând astfel efectele acestuia.
4.6 Sarcina ş i alăptarea
Metoprololul administrat în timpul sarcinii nu a dovedit efect teratogen. La nou-n ăscu ţii ai c ăror mame
au fost tratate cu metoprolol, ac ţiunea beta-blocant ă persistă câteva zile dup ă na ştere; este posibil ă o
reducere a contractilităţ ii miocardice care necesit ă instituirea terapiei intensive. De asemenea, pot s ă
apar ă bradicardie, detres ă respiratorie, hipoglicemie. De aceea, este necesar ă o supraveghere medical ă
atentă ş i specializat ă (frecven ţă cardiac ă ş i glicemie) a nou-n ăscutului în primele 3-5 zile de via ţă.
Metoprololul se excret ă în laptele matern. Deoarece riscul hipoglicemiei şi bradicardiei nu a fost
evaluat; dac ă tratamentul este necesar, nu se recomand ă ală ptarea.
4.7 Efecte asupra capacit ăţii de conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Metoprololul nu are efecte asupra capacit ăţii de conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reac ţii adverse
Frecvente :
- astenie;
- senzaţia de r ăceal ă la nivelul extremit ăţilor;
- bradicardie;
- tulburări digestive (epigastralgii, grea ţă, v ărs ături);
- insomnie, co şmaruri.
Mai pu ţin frecvente:
- încetinirea conducerii atrioventriculare sau m ărirea gradului unui bloc atrioventricular
preexistent;
- insuficien ţă cardiac ă;
- agravarea bronhospasmului;
- hipoglicemie;
- agravarea sindromului Raynaud;
- agravarea unei claudica ţii intermitente preexistente;
- reacţii cutanate diverse (de exemplu, erup ţii psoriaziforme).
Rare: s-a observat apari ţia anticorpilor antinucleari, foarte rar însoţ ită de manifest ări clinice
asem ăn ătoare cu cele din sindromul lupic, care dispar la oprirea tratamentului.
4.9 Supradozaj
În caz de bradicardie sau hipotensiune arterială marcată se administreaz ă:
- atropină 1-2 mg intravenos;
- glucagon 1 mg, care se poate repeta la nevoie;
- dacă este necesar, izoprenalin ă 25 μg injectat ă lent intravenos sau dobutamină 2,5-10 μg/kg şi
min în perfuzie intravenoas ă.
În caz de insuficien ţă cardiac ă la nou-n ăscutul din mam ă tratat ă cu blocante beta-adrenergice, se
administreaz ă glucagon 0,3 mg/kg, izoprenalină ş i dobutamin ă, în general, în doze mari. Tratamentul
se efectueaz ă într-o unitate de terapie intensiv ă.
5. PROPRIET ĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Propriet ăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: beta-blocante selective, codul ATC: C07AB02.
Metoprololul este un blocant selectiv al receptorilor beta
1– adrenergici (beta – blocant cardioselectiv,
fă ră ac ţiune simpatomimetic ă intrinsec ă). Deprim ă func ţiile cardiace; are efect antihipertensiv,
antianginos ş i antiaritmic.
Metoprololul reduce mortalitatea în infarctul miocardic acut.
De asemenea, scade riscul de recidivă al infarctului miocardic şi mortalitatea, îndeosebi moartea
subit ă.
5.2 Propriet ăţi farmacocinetice
Dup ă administrare pe cale oral ă metoprololul se absoarbe rapid şi aproape complet. Este metabolizat
în propor ţie mare la primul pasaj hepatic, având o biodisponibilitate de aproximativ 38 ± 14%.
Aproximativ 10% din doza administrat ă este biotransformat ă la nivel hepatic în alfa-hidroxi-
metoprolol. Acesta este de 10 ori mai puţ in activ decât substanţa netransformat ă. Biodisponibilitatea
cre şte în cazul administr ării concomitente cu alimentele.
Dup ă administrarea pe cale oral ă a unei doze de 100 mg metoprolol, la metabolizatorii rapizi se atinge
o concentra ţie plasmatic ă maxim ă de 262 ± 29% ng/ml la 3 ore, iar la metabolizatorii activi, de 99 ±
38 ng/ml la 2 ore.
Se leag ă în propor ţie mic ă de proteinele plasmatice, în special de albumin ă (12%).
Metoprololul str ăbate barierele hemato-encefalic ă ş i feto-placentar ă.
Se excretă aproape în totalitate pe cale renală , îndeosebi sub formă de metaboli ţi (95%).
În caz de insuficien ţă renal ă nu este necesar ă ajustarea dozei.
În caz de insuficien ţă hepatic ă poate fi necesar ă sc ăderea dozei.
5.3 Date preclinice de siguran ţă
Nu sunt disponibile.
6. PROPRIET ĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipien ţilor
Celuloz ă microcristalină (Avicel PH 101), dioxid de s iliciu coloidal anhidru, povidon ă K30,
crospovidonă , talc, stearat de magneziu.
6.2 Incompatibilităţ i
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani.
6.4 Precau ţii speciale pentru p ăstrare
A se p ăstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un flacon din PEID a 30 comprimate.
6.6 Precau ţii speciale pentru p ăstrare
F ără cerinţ e speciale.
6
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZA ŢIEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
S.C. Arena Group S.A.
Str. Ş tefan Mihă ileanu Nr. 31, sector 2, Bucure şti, România
8. NUM ĂRUL(ELE) AUTORIZA ŢIEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
6710/2006/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZ ĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZA ŢIEI
Autorizare - August 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2006
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
METOPROLOL 100 mg, comprimate
2. COMPOZI ŢIA CALITATIV Ă Ş I CANTITATIV Ă
Un comprimat con ţine tartrat de metoprolol 100 mg.
Pentru lista tuturor excipien ţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTIC Ă
Comprimate rotunde, de culoare albă cu diametrul de 9 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indica ţii terapeutice
- hipertensiune arterial ă;
- profilaxia crizelor de angină de efort;
- infarct miocardic acut: tratament de înlocuire a metoprolului administrat intravenos;
- tratament de lung ă durat ă dup ă infarct miocardic (sc ăderea mortalit ăţii);
- manifest ări func ţionale cardiace: eretism cardiac.
Se mai poate folosi în tratamentul unor tulbur ări de ritm, cum sunt: aritmii supraventriculare
(tahicardie, flutter şi fibrila ţie atrial ă, tahicardie jonc ţional ă) şi aritmii ventriculare (extrasistole
ventriculare, tahicardie ventricular ă).
4.2 Doze şi mod de administrare
În hipertensiunea arterial ă doza recomandat ă este de 100 – 200 mg tartrat de metoprolol (1-2
comprimate Metoprolol 100 mg ) pe zi în 1-2 prize. Metoprololul se administreaz ă singur sau în
asociere. Doza va fi adaptat ă în func ţie de r ăspunsul terapeutic; ea poate fi sc ăzut ă (la 50 mg tartrat de
metoprolol pe zi) sau crescut ă.
Pentru profilaxia crizelor de angin ă de efort tratamentul se începe cu 50 mg tartrat de metoprolol (1/2
comprimat Metoprolol 100 mg ) în 1-2 prize. În func ţie de r ăspunsul clinic doza poate fi, eventual,
crescut ă s ăpt ămânal.
În infarctul miocardic acut se începe prin administrarea a 50 mg tartrat de metoprolol (1/2 comprimat
Metoprolol 100 mg ) după 15 minute de la ultima administrare intravenoas ă, în cazul în care aceasta a
fost bine tolerat ă. Această doză se repet ă la intervale de 6 ore timp de 48 ore. Ca tratament de
între ţinere se administrează 200 mg tartrat de metoprolol (2 comprimate Metoprolol 100 mg) pe zi, în
două prize, diminea ţa şi seara sau în priz ă unic ă. În cazul în care doza administrat ă intravenos nu a fost
bine tolerat ă, tratamentul se începe cu precau ţie, cu o doz ă de 100 mg tartrat de metoprolol (1
comprimat Metoprolol 100 mg ) pe zi, după 15 minute de la injectare sau în momentul în care
condi ţiile (statusul) hemodinamice permit. În caz de intoleran ţă grav ă la administrarea intravenoas ă
tratamentul cu metoprolol trebuie întrerupt.
Doza recomandată în tratamentul de lung ă durat ă al infarctului miocardic este de 100-200 mg tartrat
de metoprolol (1-2 comprimate Metoprolol 100 mg) pe zi, în 2-3 prize.
În caz de tulbur ări de ritm se recomand ă 100-200 mg tartrat de metoprolol (1-2 comprimate
Metoprolol 100 mg ) pe zi, în 2-3 prize. Uneori, în func ţie de situa ţia clinic ă, poate fi suficient ă o doz ă
de 50 mg tartrat de metoprolol (1/2 comprimat Metoprolol 100 mg) pe zi.
În eretismul cardiac doza este de 50-100 mg tartrat de metoprolol (1/2-1 comprimat Metoprolol
100 mg ) pe zi.
Comprimatele trebuie administrate în timpul sau imediat dup ă mas ă, deoarece alimentele cresc
biodisponibilitatea metoprololului.
4.3 Contraindica ţii
Forme severe de astm bron şic şi bronhopneumopatie cronic ă obstructiv ă, insuficien ţă cardiac ă care nu
ră spunde la tratament, şoc cardiogen, bloc atriove ntricular de gradul II sau III neinvestigat, angin ă
Prinzmetal (neasociat ă cu alte afec ţiuni cardiovasculare şi în cazul utiliz ării metoprololului în
monoterapie), boal ă de nod sinusal, bloc sinoatrial, bradicardie sinusal ă (frecven ţa cardiac ă sub 45-50
b ătă i/min), forme severe de sindrom Raynaud şi afec ţiuni arteriale periferice, feocromocitom netratat,
hipotensiune arterial ă, hipersensibilitate la metropolol sau la oricare dintre excipien ţii medicamentului,
antecedente de reac ţii anafilactice.
4.4 Aten ţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
În caz de cardiopatie ischemic ă tratamentul trebuie întrerupt gradat, timp de 1-2 s ăpt ămâni, începând
în acela şi timp, dac ă este necesar, tratamentul de înlocuire, pentru a evita agravarea anginei pectorale.
Tratamentul la bolnavii anginoş i nu trebuie întrerupt brusc, deoarece se pot produce tulbur ări grave de
ritm, infarct miocardic sau moarte subit ă.
La bolnavii cu insuficienţă cardiacă care r ăspund la tratament, dac ă este indicat, metoprololul trebuie
administrat în doze foarte mici, care se cresc progresiv şi sub supraveghere medical ă atentă .
În caz de bradicardie marcată (sub 50-55 bătă i/minut) de repaus, simptomatic ă, doza de metoprolol
trebuie scă zută.
Datorită efectului dromotrop negativ, blocantele beta -adrenergice trebuie administrate cu prudenţă la
bolnavii cu bloc atrioventricular de gradul I.
În caz de angin ă Prinzmetal blocantele beta-adrenergice ar putea s ă creasc ă num ărul ş i durata crizelor.
Utilizarea unui blocant beta
1-adrenergic (cardioselectiv) este posibilă în formele minore şi asociate cu
alte afec ţiuni cardiovasculare, cu condi ţia administr ării concomitente a unui vasodilatator.
La bolnavii cu afec ţiuni arteriale periferice (boal ă sau sindrom Raynaud, arterit ă sau arteriopatie
obliterant ă cronic ă a membrelor inferioare) administrarea blocantelor beta-adrenergice poate agrava
aceste afec ţiuni. În acest caz este preferabilă administrarea unui blocant beta-adrenergic cardioselectiv
agonist par ţial.
Utilizarea blocantelor beta-adrenergice în tratam entul hipertensiunii arteriale secundare provocată de
feocromocitom necesit ă monitorizarea tensiunii arteriale.
La vârstnici tratamentul trebuie început cu doze mici şi efectuat sub supraveghere medical ă.
În caz de insuficien ţă hepatic ă este necesară măsurarea periodic ă a frecven ţei cardiace; bradicardia
marcată (sub 50-55 bă tă i/minut) în repaus impune sc ăderea dozei.
În ciroza hepatic ă, biodisponibilitatea metoprololului poate s ă creasc ă datorit ă sc ăderii clearance-ului.
La pacien ţii cu diabet zaharat, înc ă de la începutul administr ării metoprololului, trebuie supravegheată
atent glicemia; ace şti bolnavi sesizeaz ă mai pu ţin simptomele vegetative, simpato-catecolaminice, care
semnaleaz ă hipoglicemia (anxietate, tahicardie, sudora ţie etc.).
În caz de psoriazis s-a raportat agravarea afec ţiunii.
La pacien ţii predispuş i la reacţii anafilactice severe, indiferent de origine, îndeosebi dup ă
administrarea produselor de contrast cu iod sau în timpul tratamentelor de desensibilizare, utilizarea
blocantelor beta-adrenergice poate determina agravarea reac ţiilor alergice ş i lipsa de răspuns la
tratamentul cu adrenalin ă la doze uzuale.
În cazul practic ării anesteziei generale, blocantele beta-adrenergice determin ă reducerea tahicardiei
reflexe şi cre şterea riscului de hipotensiune arterial ă. Continuarea tratamentului cu blocante beta-
adrenergice scade riscul aritmiei, ischemiei miocardice şi puseelor de hipertensiune arterial ă. Medicul
anestezist trebuie prevenit în cazul în care pacientul este tratat cu un blocant beta-adrenergic. În
condiţiile în care oprirea tratamentului este considerat ă necesară , este suficient ă o întrerupere de 48 de
ore pentru reapariţ ia sensibilităţii la catecolamine.
În anumite cazuri tratamentul cu blocante beta-adrenergice nu trebuie întrerupt:
- la pacien ţii cu insuficien ţă coronarian ă este preferabilă continuarea tratamentului pân ă la
interven ţia chirurgical ă, datorit ă riscului legat de oprirea administr ării blocantelor beta-adrenergice;
- în situa ţii de urgen ţă sau în cazul în care nu este posibil ă oprirea tratamentului, pacientul trebuie
protejat de predominan ţa vagal ă prin administrarea în prealabil a unei cantit ăţi suficiente de atropin ă în
func ţie de necesit ăţi. Trebuie utilizate anestezice generale cu efect deprimant cardiac cât mai mic
posibil, iar pierderile sanguine trebuie compensate.
Trebuie avut în vedere, de asemenea, riscul anafilactic.
În caz de tireotoxicoz ă, blocantele beta-adrenergice pot s ă mascheze semnele cardiovasculare.
Metoprololul poate s ă determine o reac ţie pozitivă în cadrul testelor pentru controlul antidoping.
4.5 Interac ţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interac ţiune
Asocieri nerecomandate
Administrarea concomitent ă cu amiodarona poate s ă produc ă tulbur ări ale contractilit ăţii,
automatismului şi conducerii prin supresia mecani smelor simpatice compensatoare.
Asocieri care necesit ă precau ţii la utilizare
La asocierea cu anestezicele generale inhalatorii ha logenate blocantele beta-adrenergice pot reduce
reac ţiile cardiovasculare compensatorii (inhibi ţia beta-adrenergic ă poate fi înl ăturată în timpul
interven ţiei chirurgicale de c ătre stimulantele beta-adrenergice). Tratamentul cu blocante beta-
adrenergice nu trebuie oprit dintr-o dată , iar medicul anestezist trebuie informat despre acest
tratament.
Administrarea concomitent ă a unor blocante ale canalelor de calciu (bepridilul, diltiazemul şi
verapamilul) determin ă tulbur ări ale conducerii atrioventriculare şi deprimarea excesiv ă a
contractilit ăţii miocardiace prin efect sinergic. Asocierea nu se face decât sub supraveghere medical ă
ş i monitorizarea electrocardiogramei, îndeosebi la vârstnici sau la începutul tratamentului.
În cazul asocierii cu antiaritmice apar ţinând clasei Ia (chinidin ă, disopiramidă ) pot să apară tulbur ări
ale contractilit ăţii, automatismului şi conducerii prin supresia mecanismelor simpatice compensatoare.
Se impune supraveghere clinic ă ş i monitorizarea electrocardiogramei.
Baclofenul cre şte efectul antihipertensiv al metoprolol ului. Sunt necesare supravegherea tensiunii
arteriale şi, eventual, adaptarea dozei de metoprolol .
Cimetidina cre şte concentra ţia plasmatic ă a metoprololului prin inhibarea metaboliz ării sale hepatice,
cu cre şterea ac ţiunii ş i reacţiilor adverse: de exemplu, bradicardie marcat ă. Asocierea necesit ă
supraveghere medical ă; dac ă este necesar, doza de blocant beta-adrenergic se ajusteaz ă în timpul
tratamentului cu cimetidin ă.
Metoprololul poate s ă creasc ă concentra ţiile plasmatice ale lidocainei cu eventuala cre ştere a reac ţiilor
ei adverse neurologice şi cardiace. Se impune ajustarea dozei de lidocain ă, supraveghere clinic ă,
efectuarea electrocardiogramei şi, eventual, determinarea concentra ţiilor plasmatice ale lidocainei în
timpul tratamentului şi dup ă oprirea acestuia.
Antiacidele, compu şi de aluminiu, de magneziu şi carbonatul de calciu scad absorb ţia metoprololului,
de aceea, antiacidele trebuie administrate la distan ţă de cel pu ţin 2 ore fa ţă de administrarea
metoprololului.
Înainte de efectuarea examenului radiologic cu substan ţe de contrast iodate, care pot produce reac ţii
anafilactice, tratamentul cu blocante beta-adren ergice trebuie întrerupt. În cazul în care utilizarea
metoprololului este absolut necesar ă ş i nu poate fi intrerupt, administrarea se va face cu prudenţă , cu
condi ţia s ă fie disponibile m ăsuri adecvate de resuscitare.
Asocieri de avut în vedere
Antiinflamatoarele nesteroidiene mic şoreaz ă efectul hipotensiv al metoprololului prin inhibarea
prostaglandinelor vasodilatatoare şi reten ţie hidrosalin ă.
Asocierea cu blocantele canalelor de calciu de tip dihidropiridinic poate provoca hipotensiune arterial ă
ş i eventual deprimarea excesivă a contractilităţii miocardice la bolnavii cu insuficien ţă cardiac ă latent ă
sau necontrolat ă prin tratament.
Utilizarea concomitentă cu antidepresive imipraminice (triciclice) şi neuroleptice determin ă
hipotensiune arterial ă ş i risc de hipotensiune ortostatic ă severă .
Glucocorticoizii şi tetracosactidul scad efectul antihipertensiv al metoprololului datorit ă reten ţiei
hidrosaline pe care o provoac ă.
Fenobarbitalul ş i rifampicina scad concentra ţiile plasmatice ale metoprololului prin induc ţie
enzimatic ă, reducând astfel efectele acestuia.
4.6 Sarcina ş i alăptarea
Metoprololul administrat în timpul sarcinii nu a dovedit efect teratogen. La nou-n ăscu ţii ai c ăror mame
au fost tratate cu metoprolol, ac ţiunea beta-blocant ă persistă câteva zile dup ă na ştere; este posibil ă o
reducere a contractilităţ ii miocardice care necesit ă instituirea terapiei intensive. De asemenea, pot s ă
apar ă bradicardie, detres ă respiratorie, hipoglicemie. De aceea, este necesar ă o supraveghere medical ă
atentă ş i specializat ă (frecven ţă cardiac ă ş i glicemie) a nou-n ăscutului în primele 3-5 zile de via ţă.
Metoprololul se excret ă în laptele matern. Deoarece riscul hipoglicemiei şi bradicardiei nu a fost
evaluat; dac ă tratamentul este necesar, nu se recomand ă ală ptarea.
4.7 Efecte asupra capacit ăţii de conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Metoprololul nu are efecte asupra capacit ăţii de conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reac ţii adverse
Frecvente :
- astenie;
- senzaţia de r ăceal ă la nivelul extremit ăţilor;
- bradicardie;
- tulburări digestive (epigastralgii, grea ţă, v ărs ături);
- insomnie, co şmaruri.
Mai pu ţin frecvente:
- încetinirea conducerii atrioventriculare sau m ărirea gradului unui bloc atrioventricular
preexistent;
- insuficien ţă cardiac ă;
- agravarea bronhospasmului;
- hipoglicemie;
- agravarea sindromului Raynaud;
- agravarea unei claudica ţii intermitente preexistente;
- reacţii cutanate diverse (de exemplu, erup ţii psoriaziforme).
Rare: s-a observat apari ţia anticorpilor antinucleari, foarte rar însoţ ită de manifest ări clinice
asem ăn ătoare cu cele din sindromul lupic, care dispar la oprirea tratamentului.
4.9 Supradozaj
În caz de bradicardie sau hipotensiune arterială marcată se administreaz ă:
- atropină 1-2 mg intravenos;
- glucagon 1 mg, care se poate repeta la nevoie;
- dacă este necesar, izoprenalin ă 25 μg injectat ă lent intravenos sau dobutamină 2,5-10 μg/kg şi
min în perfuzie intravenoas ă.
În caz de insuficien ţă cardiac ă la nou-n ăscutul din mam ă tratat ă cu blocante beta-adrenergice, se
administreaz ă glucagon 0,3 mg/kg, izoprenalină ş i dobutamin ă, în general, în doze mari. Tratamentul
se efectueaz ă într-o unitate de terapie intensiv ă.
5. PROPRIET ĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Propriet ăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: beta-blocante selective, codul ATC: C07AB02.
Metoprololul este un blocant selectiv al receptorilor beta
1– adrenergici (beta – blocant cardioselectiv,
fă ră ac ţiune simpatomimetic ă intrinsec ă). Deprim ă func ţiile cardiace; are efect antihipertensiv,
antianginos ş i antiaritmic.
Metoprololul reduce mortalitatea în infarctul miocardic acut.
De asemenea, scade riscul de recidivă al infarctului miocardic şi mortalitatea, îndeosebi moartea
subit ă.
5.2 Propriet ăţi farmacocinetice
Dup ă administrare pe cale oral ă metoprololul se absoarbe rapid şi aproape complet. Este metabolizat
în propor ţie mare la primul pasaj hepatic, având o biodisponibilitate de aproximativ 38 ± 14%.
Aproximativ 10% din doza administrat ă este biotransformat ă la nivel hepatic în alfa-hidroxi-
metoprolol. Acesta este de 10 ori mai puţ in activ decât substanţa netransformat ă. Biodisponibilitatea
cre şte în cazul administr ării concomitente cu alimentele.
Dup ă administrarea pe cale oral ă a unei doze de 100 mg metoprolol, la metabolizatorii rapizi se atinge
o concentra ţie plasmatic ă maxim ă de 262 ± 29% ng/ml la 3 ore, iar la metabolizatorii activi, de 99 ±
38 ng/ml la 2 ore.
Se leag ă în propor ţie mic ă de proteinele plasmatice, în special de albumin ă (12%).
Metoprololul str ăbate barierele hemato-encefalic ă ş i feto-placentar ă.
Se excretă aproape în totalitate pe cale renală , îndeosebi sub formă de metaboli ţi (95%).
În caz de insuficien ţă renal ă nu este necesar ă ajustarea dozei.
În caz de insuficien ţă hepatic ă poate fi necesar ă sc ăderea dozei.
5.3 Date preclinice de siguran ţă
Nu sunt disponibile.
6. PROPRIET ĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipien ţilor
Celuloz ă microcristalină (Avicel PH 101), dioxid de s iliciu coloidal anhidru, povidon ă K30,
crospovidonă , talc, stearat de magneziu.
6.2 Incompatibilităţ i
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani.
6.4 Precau ţii speciale pentru p ăstrare
A se p ăstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un flacon din PEID a 30 comprimate.
6.6 Precau ţii speciale pentru p ăstrare
F ără cerinţ e speciale.
6
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZA ŢIEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
S.C. Arena Group S.A.
Str. Ş tefan Mihă ileanu Nr. 31, sector 2, Bucure şti, România
8. NUM ĂRUL(ELE) AUTORIZA ŢIEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
6710/2006/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZ ĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZA ŢIEI
Autorizare - August 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2006
