BEZAFIBRAT ARENA 200 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
BEZAFIBRAT ARENA 200 mg comprimate
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un comprimat conţine bezafibrat 200 mg.
Excipient: lactoză monohidrat 22 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate
Comprimate neacoperite, rotunde, de culoare albă, cu diametrul de 11 mm.
DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Bezafibrat Arena este indicat ca supliment al dietei şi al altor tratamente nefarmacologice (de
exemplu activitate fizică, scădere ponderală) pentru următoarele:
- Tratamentul hipertrigliceridemiei severe, cu sau fără valori scăzute ale HDL-colesterolului.
- Tratamentul hiperlipidemiei mixte, în cazul în care statinele sunt contraindicate sau nu sunt
tolerate.
4.2 Doze şi mod de administrare
Bezafibrat Arena 200 mg se administrează pe cale orală. Medicamentul este destinat utilizării la adulţi.
Doza recomandată este de 200 mg bezafibrat de 3 ori pe zi - câte un comprimat dimineaţa, la prânz şi
seara.
Dozele pot fi crescute gradat la pacienţii cu sensibilitate gastrică: se va începe cu 200 mg bezafibrat pe
zi, după 3 - 4 zile se creşte la 400 mg bezafibrat pe zi, ajungând la 600 mg bezafibrat pe zi după încă
3-4 zile.
Dacă tratamentul este eficace, îndeosebi la pacienţii cu hipertrigliceridemie, se poate încerca scăderea
dozelor la 200 mg bezafibrat pe zi (câte un comprimat dimineaţa şi seara).
Bezafibratul poate fi utilizat în caz de insuficienţă renală, cu condiţia evaluării foarte atente a
indicaţiilor. În acest caz, doza trebuie redusă şi ajustată în funcţie de creatininemie (vezi tabelul cu
doze). Funcţia renală trebuie controlată regulat; trebuie asigurat un aport lichidian suficient.
Creatininemie mg/dl Doza
Până la 1,5 600 mg pe zi
1,5-2,5 400 mg pe zi
2,6-6 200 mg pe zi la intervale de 1-2 zile
2
Peste 6 contraindicat
La pacienţii dializaţi şi în caz de hipoalbuminemie pronunţată (de exemplu în sindromul nefrotic)
dozele trebuie scăzute mai mult. Ca regulă generală, se recomandă un comprimat la intervale de 3 zile;
pentru a evita supradozajul şi rabdomioliza consecutivă, se recomandă determinarea concentraţiilor
plasmatice de bezafibrat pentru stabilirea corectă a dozei.
Copii şi adolescenţi
Medicamentul nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi datorită lipsei datelor privind
siguranţa şi eficacitatea.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu puţină apă după masă.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la bezafibrat sau la oricare dintre excipienţi;
- Insuficienţă hepatică, afecţiuni ale veziculei biliare, însoţite sau nu de colelitiază;
- Insuficienţă renală severă cu valori ale creatininemiei > 6 mg/dl sau clearance-ul creatininei
< 15 ml/min;
- Antecedente de reacţii de fotosensibilizare în cazul tratamentelor cu fibraţi;
- În asociere cu alţi fibraţi (vezi pct. 4.5).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Hiperlipidemia este unul dintre factorii principali de risc pentru dezvoltarea şi progresia aterosclerozei
şi a afecţiunilor consecutive (boală coronariană, afecţiuni circulatorii cerebrale şi periferice).
Tratamentul hiperlipidemiei trebuie să înceapă întotdeauna cu măsuri dietetice şi identificarea şi
corectarea factorilor de risc.
În multe cazuri, tulburările metabolismului lipidic pot fi influenţate în mod favorabil de măsuri
dietetice, scăderea în greutate, creşterea activităţii fizice şi tratamentul adecvat al altor dereglări ale
metabolismului lipidic care pot coexista. Aceste măsuri trebuie continuate în timpul tratamentului cu
bezafibrat.
Trebuie luat în considerare faptul că lipidemia depinde de mai mulţi factori, cum sunt momentul din zi
al determinării, timpul de la ultima masă, compoziţia ultimei mese, consumul de alcool etilic, situaţiile
stresante. La pacienţii hiperlipidemici trataţi cu estrogeni sau contraceptive orale conţinând estrogeni,
trebuie stabilit dacă este vorba despre o hiperlipidemie primară sau secundară (posibilă creştere a
lipidemiei datorită administrării de estrogeni).
Bezafibratul, asemănător altor fibraţi poate determina miopatie şi excepţional rabdomioliză. De aceea,
este necesară atenţie la apariţia oricărei manifestări sugestive de suferinţă musculară (slabiciune
musculară sau durere, uneori însoţite de creşterea creatinkinazei. Riscul rabdomiolizei este crescut la
administrarea de doze mari de bezafibrat, în cazul insuficienţei renale sau la pacienţi cu factori
predispozanţi, precum şi la asocierea cu inhibitori de HMG CoA reductază.
Bezafibratul modifică compoziţia bilei. Au existat raportări de apariţie a litiazei biliare.
Bezafibratul trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu drepanocitoză, deoarece bezafibratul reduce
afinitatea hemoglobinei pentru oxigen, putând creşte polimerizarea hemoglobinei S.
Bezafibrat Arena 200 mg conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la
galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să
utilizeze acest medicament.
3
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Fibraţi
Este contraindicată utilizarea concomitentă cu alţi fibraţi, datorită riscului crescut de rabdomioliză şi
antagonismului farmacodinamic.
Imunosupresoare
În cazuri izolate, la pacienţi sub terapie imunosupresoare după transplant de organ (în special
ciclosporină), trataţi concomitent cu fibraţi, s-a raportat insuficienţă renală marcată, dar reversibilă (cu
o creştere corespunzătoare a creatininemiei). De aceea, funcţia renală trebuie monitorizată cu atenţie la
aceşti pacienţi, iar dacă apar modificări semnificative ale parametrilor funcţiei renale, tratamentul
trebuie întrerupt.
Anticoagulante
Bezafibratul poate creşte acţiunea anticoagulantelor de tip cumarinic. La iniţierea tratamentului cu
bezafibrat, doza de anticoagulant oral trebuie scăzută cu 30% şi reajustată sub controlul
coagulogramei sanguine. De asemenea, ajustarea dozelor este necesară după întreruperea
tratamentului cu bezafibrat.
Antidiabetice
Acţiunea antidiabeticelor orale şi a insulinei poate fi crescută de bezafibrat.
Colestiramină
În cazul utilizării în asociere a colestiraminei şi bezafibratului, trebuie păstrat un interval de cel puţin 2
ore între administrarea celor două medicamente, deoarece absorbţia bezafibratului este scăzută de
către colestiramină.
Inhibitori de HMG-CoA reductază
Bezafibratul, ca şi alţi fibraţi, nu trebuie utilizat în asociere cu inhibitori de HMG-CoA reductază,
datorită riscului de rabdomioliză.
Perhexilina hidrogen maleat şi inhibitori de monoaminooxidază (IMAO)
Bezafibratul nu trebuie utilizat în asociere cu perhexilina hidrogen maleat şi IMAO.
Fenitoină
Bezafibratul influenţează acţiunea fenitoinei.
Contraceptive orale
Contraceptivele orale afectează metabolismul lipidic.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Bezafibratul nu trebuie administrat în timpul sarcinii şi alăptării, întrucât nu există experienţă privind
administrarea medicamentului în aceste perioade.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Deoarece în timpul tratamentului cu bezafibrat poate să apară vertij, se recomandă prudenţă
pacienţilor care conduc vehicule sau folosesc utilaje.
4.8 Reacţii adverse
În timpul tratamentului cu bezafibrat pot să apară următoarele reacţii adverse:
Reacţii adverse gastro-intestinale:
- tulburări gastro-intestinale (senzaţie de plenitudine, greaţă);
- anorexie.
Reacţii adverse la nivel nervos central:
- cefalee;
4
- vertij.
De regulă, reacţiile adverse menţionate mai sus sunt tranzitorii şi nu necesită întreruperea
tratamentului.
Reacţii adverse hepatice:
izolat, disfuncţie hepatică (de exemplu creşterea transaminazelor, colestază).
Reacţii adverse hematologice:
Izolat, în timpul tratamentului cu bezafibrat s-a observat scăderea hemoglobinei şi a numărului de
leucocite. De asemenea, în cazuri izolate s-a înregistrat scăderea numărului de trombocite, cu
sângerare (de exemplu purpură) în anumite cazuri. S-au raportat cazuri izolate de reducere simultană a
numărului celor trei tipuri de celule sanguine (pancitopenie).
Reacţii adverse renale:
În timpul tratamentului de lungă durată se poate produce creşterea uşoară a creatininemiei.
Reacţii adverse musculare:
O reacţie adversă importantă, dar rară este miopatia manifestată prin mialgii, slăbiciune şi crampe
musculare; în aceste cazuri, trebuie determinată creatinfosfokinaza (CPK). Rareori, poate să apară
creşterea semnificativă a CPK cu tablou clinic de rabdomioliză indusă farmacologic. Aceasta este
adesea indusă de supradozaj, de exemplu prin acumulare în caz de insuficienţă renală.
Reacţii adverse biliare:
Datorită creşterii excreţiei de colesterol în timpul tratamentului cu bezafibrat, indicele litogen (care
este o măsură a saturaţiei bilei în colesterol) creşte împreună cu riscul formării de calculi. Nu se
cunoaşte cu certitudine dacă litiaza este mai frecventă sau calculii preexistenţi cresc ca mărime în
timpul tratamentului de durată. În cazuri izolate, s-a raportat formare de calculi.
Reacţii de hipersensibilizare:
Izolat, pot să apară, chiar după luni de utilizare fără nici un fel de complicaţii, reacţii fotoalergice sau
fototoxice, de obicei reversibile, cum sunt eritem, prurit, pustule sau modificări de tip lichenoid. În
aceste cazuri, administrarea de bezafibrat trebuie întreruptă imediat.
În cazuri izolate s-au observat reacţii generalizate de hipersensibilitate însoţite de constricţie toracică,
dispnee, tahicardie, simptome cutanate, hipotonie, edeme, colaps circulator, tremor sau sincopă.
Apariţia acestor reacţii alergice necesită măsuri de urgenţă, precum şi întreruperea imediată a
administrării medicamentului.
Alte reacţii adverse:
S-au raportat impotenţă şi căderea părului.
Majoritatea reacţiilor adverse menţionate mai sus se remit de obicei rapid după întreruperea
administrării de bezafibrat.
4.9 Supradozaj
Dacă se suspectează supradozajul sau rabdomioliza, medicaţia trebuie întreruptă imediat. La pacienţii
cu funcţie renală normală, se va încerca accelerarea eliminării prin diureză forţată. În caz de
rabdomioliză, producerea sindromului de strivire va fi prevenită prin administrarea de lichide în
cantitate mare.
Bezafibratul nu este dializabil.
Nu există un antidot specific pentru bezafibrat.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: hipocolesterolemiante şi hipotrigliceridemiante, fibraţi; codul ATC:
C10AB02.
Există dovezi privind faptul că tratamentul cu fibraţi poate reduce evenimentele de cardiopatie
coronariană, dar nu s-a demonstrat că fibraţii scad mortalitatea de orice cauză în cadrul prevenţiei
primare sau secundare a bolilor cardiovasculare.
5
Bezafibratul scade nivelul lipidelor plasmatice crescute (trigliceride şi colesterol), De aceea este
utilizat în tratamentul anumitor tipuri de hiperlipoproteinemie. Mecanismul scăderii lipidelor se
bazează predominant pe activarea enzimelor lipolitice, în special a lipoproteinlipazei (LPL), care
produce accelerarea catabolismului lipoproteinelor cu densitate foarte mică, bogate în trigliceride
(VLDL) şi în paralel o creştere a lipoproteinelor cu densitate mare, antiaterogenice (HDL).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrare pe cale orală, bezafibratul se absoarbe rapid şi practic complet. În plasmă,
bezafibratul se leagă în proporţie de 94-96% de proteinele plasmatice, în special de albumină şi are un
volum aparent de distibuţie de apoximativ 0,24 l/kg. După administrarea orală a 300 mg bezafibrat, în
decurs de 24 ore, 94% este excretat renal (mai mult de 40% în fomă neschimbată, aproximativ 20%
sub formă glucuronoconjugată; hidroxibezafibratul a fost identificat printre metaboliţi), iar 1,7% prin
materiile fecale. Timpul de înjumătăţire plasmatică este de aproximativ 2 ore.
Eliminarea este redusă la pacienţii cu insuficienţă renală, de aceea, doza trebuie scăzută în funcţie de
valoarea clearance-ului creatininei; nu s-a descris întârzierea eliminării la pacienţi cu insuficienţă
hepatică uşoară.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate după doze repetate
Studii de toxicitate cronică au fost efectuate la şobolan şi maimuţă Rhesus. Doze de până la 250 mg/kg
şi zi au fost tolerate de maimuţa Rhesus. În studii cu durata de 1 an cu doze de până la 50 de ori mai
mari decât doza terapeutică, nu au apărut tumori la mainumţa Rhesus.
Nu s-a observat hepatomegalie
Şobolanii au primit substanţa activă în hrană timp de 18 luni în doză de până la 364 mg/kg şi zi. În
timpul perioadei de 18 luni de tratament, la şobolanii albinoşi în creştere au apărut reacţii toxice. S-a
observat creşterea enzimelor serice şi a greutăţii relative a organelor. Masculii s-au dovedit mai
sensibili decât femelele. Creşterile relevante găsite sunt reversibile în perioada după tratament. La
doză mai mare, la un animal s-a fost observat hepatom.
Potenţial mutagen şi carcinogen
Studii in vivo şi in vitro nu au evidenţiat potenţial mutagen pentru bezafibrat.
Toxicitatea asupra procesului de reproducere
Doze de până la 600 mg/kg şi zi nu au dovedit embriotoxicitate semnificativă şi nici efecte teratogene
la şobolan.
La iepure, limita embriotoxicităţii a fost peste 75 mg/kg. Nu s-a observat nici un efect teratogen la
doze de până la 300 mg/kg.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat,
Amidon de porumb,
Celuloză microcristalină,
Dioxid de siliciu coloidal anhidru,
Povidonă K 30,
Talc,
Stearat de magneziu.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Arena Group SA
Str. Ştefan Mihăileanu, nr. 31
Sector 2, Bucureşti
România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1300/2008/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Decembrie 2008
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Octombrie 2011
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
BEZAFIBRAT ARENA 200 mg comprimate
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un comprimat conţine bezafibrat 200 mg.
Excipient: lactoză monohidrat 22 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate
Comprimate neacoperite, rotunde, de culoare albă, cu diametrul de 11 mm.
DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Bezafibrat Arena este indicat ca supliment al dietei şi al altor tratamente nefarmacologice (de
exemplu activitate fizică, scădere ponderală) pentru următoarele:
- Tratamentul hipertrigliceridemiei severe, cu sau fără valori scăzute ale HDL-colesterolului.
- Tratamentul hiperlipidemiei mixte, în cazul în care statinele sunt contraindicate sau nu sunt
tolerate.
4.2 Doze şi mod de administrare
Bezafibrat Arena 200 mg se administrează pe cale orală. Medicamentul este destinat utilizării la adulţi.
Doza recomandată este de 200 mg bezafibrat de 3 ori pe zi - câte un comprimat dimineaţa, la prânz şi
seara.
Dozele pot fi crescute gradat la pacienţii cu sensibilitate gastrică: se va începe cu 200 mg bezafibrat pe
zi, după 3 - 4 zile se creşte la 400 mg bezafibrat pe zi, ajungând la 600 mg bezafibrat pe zi după încă
3-4 zile.
Dacă tratamentul este eficace, îndeosebi la pacienţii cu hipertrigliceridemie, se poate încerca scăderea
dozelor la 200 mg bezafibrat pe zi (câte un comprimat dimineaţa şi seara).
Bezafibratul poate fi utilizat în caz de insuficienţă renală, cu condiţia evaluării foarte atente a
indicaţiilor. În acest caz, doza trebuie redusă şi ajustată în funcţie de creatininemie (vezi tabelul cu
doze). Funcţia renală trebuie controlată regulat; trebuie asigurat un aport lichidian suficient.
Creatininemie mg/dl Doza
Până la 1,5 600 mg pe zi
1,5-2,5 400 mg pe zi
2,6-6 200 mg pe zi la intervale de 1-2 zile
2
Peste 6 contraindicat
La pacienţii dializaţi şi în caz de hipoalbuminemie pronunţată (de exemplu în sindromul nefrotic)
dozele trebuie scăzute mai mult. Ca regulă generală, se recomandă un comprimat la intervale de 3 zile;
pentru a evita supradozajul şi rabdomioliza consecutivă, se recomandă determinarea concentraţiilor
plasmatice de bezafibrat pentru stabilirea corectă a dozei.
Copii şi adolescenţi
Medicamentul nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi datorită lipsei datelor privind
siguranţa şi eficacitatea.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu puţină apă după masă.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la bezafibrat sau la oricare dintre excipienţi;
- Insuficienţă hepatică, afecţiuni ale veziculei biliare, însoţite sau nu de colelitiază;
- Insuficienţă renală severă cu valori ale creatininemiei > 6 mg/dl sau clearance-ul creatininei
< 15 ml/min;
- Antecedente de reacţii de fotosensibilizare în cazul tratamentelor cu fibraţi;
- În asociere cu alţi fibraţi (vezi pct. 4.5).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Hiperlipidemia este unul dintre factorii principali de risc pentru dezvoltarea şi progresia aterosclerozei
şi a afecţiunilor consecutive (boală coronariană, afecţiuni circulatorii cerebrale şi periferice).
Tratamentul hiperlipidemiei trebuie să înceapă întotdeauna cu măsuri dietetice şi identificarea şi
corectarea factorilor de risc.
În multe cazuri, tulburările metabolismului lipidic pot fi influenţate în mod favorabil de măsuri
dietetice, scăderea în greutate, creşterea activităţii fizice şi tratamentul adecvat al altor dereglări ale
metabolismului lipidic care pot coexista. Aceste măsuri trebuie continuate în timpul tratamentului cu
bezafibrat.
Trebuie luat în considerare faptul că lipidemia depinde de mai mulţi factori, cum sunt momentul din zi
al determinării, timpul de la ultima masă, compoziţia ultimei mese, consumul de alcool etilic, situaţiile
stresante. La pacienţii hiperlipidemici trataţi cu estrogeni sau contraceptive orale conţinând estrogeni,
trebuie stabilit dacă este vorba despre o hiperlipidemie primară sau secundară (posibilă creştere a
lipidemiei datorită administrării de estrogeni).
Bezafibratul, asemănător altor fibraţi poate determina miopatie şi excepţional rabdomioliză. De aceea,
este necesară atenţie la apariţia oricărei manifestări sugestive de suferinţă musculară (slabiciune
musculară sau durere, uneori însoţite de creşterea creatinkinazei. Riscul rabdomiolizei este crescut la
administrarea de doze mari de bezafibrat, în cazul insuficienţei renale sau la pacienţi cu factori
predispozanţi, precum şi la asocierea cu inhibitori de HMG CoA reductază.
Bezafibratul modifică compoziţia bilei. Au existat raportări de apariţie a litiazei biliare.
Bezafibratul trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu drepanocitoză, deoarece bezafibratul reduce
afinitatea hemoglobinei pentru oxigen, putând creşte polimerizarea hemoglobinei S.
Bezafibrat Arena 200 mg conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la
galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să
utilizeze acest medicament.
3
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Fibraţi
Este contraindicată utilizarea concomitentă cu alţi fibraţi, datorită riscului crescut de rabdomioliză şi
antagonismului farmacodinamic.
Imunosupresoare
În cazuri izolate, la pacienţi sub terapie imunosupresoare după transplant de organ (în special
ciclosporină), trataţi concomitent cu fibraţi, s-a raportat insuficienţă renală marcată, dar reversibilă (cu
o creştere corespunzătoare a creatininemiei). De aceea, funcţia renală trebuie monitorizată cu atenţie la
aceşti pacienţi, iar dacă apar modificări semnificative ale parametrilor funcţiei renale, tratamentul
trebuie întrerupt.
Anticoagulante
Bezafibratul poate creşte acţiunea anticoagulantelor de tip cumarinic. La iniţierea tratamentului cu
bezafibrat, doza de anticoagulant oral trebuie scăzută cu 30% şi reajustată sub controlul
coagulogramei sanguine. De asemenea, ajustarea dozelor este necesară după întreruperea
tratamentului cu bezafibrat.
Antidiabetice
Acţiunea antidiabeticelor orale şi a insulinei poate fi crescută de bezafibrat.
Colestiramină
În cazul utilizării în asociere a colestiraminei şi bezafibratului, trebuie păstrat un interval de cel puţin 2
ore între administrarea celor două medicamente, deoarece absorbţia bezafibratului este scăzută de
către colestiramină.
Inhibitori de HMG-CoA reductază
Bezafibratul, ca şi alţi fibraţi, nu trebuie utilizat în asociere cu inhibitori de HMG-CoA reductază,
datorită riscului de rabdomioliză.
Perhexilina hidrogen maleat şi inhibitori de monoaminooxidază (IMAO)
Bezafibratul nu trebuie utilizat în asociere cu perhexilina hidrogen maleat şi IMAO.
Fenitoină
Bezafibratul influenţează acţiunea fenitoinei.
Contraceptive orale
Contraceptivele orale afectează metabolismul lipidic.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Bezafibratul nu trebuie administrat în timpul sarcinii şi alăptării, întrucât nu există experienţă privind
administrarea medicamentului în aceste perioade.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Deoarece în timpul tratamentului cu bezafibrat poate să apară vertij, se recomandă prudenţă
pacienţilor care conduc vehicule sau folosesc utilaje.
4.8 Reacţii adverse
În timpul tratamentului cu bezafibrat pot să apară următoarele reacţii adverse:
Reacţii adverse gastro-intestinale:
- tulburări gastro-intestinale (senzaţie de plenitudine, greaţă);
- anorexie.
Reacţii adverse la nivel nervos central:
- cefalee;
4
- vertij.
De regulă, reacţiile adverse menţionate mai sus sunt tranzitorii şi nu necesită întreruperea
tratamentului.
Reacţii adverse hepatice:
izolat, disfuncţie hepatică (de exemplu creşterea transaminazelor, colestază).
Reacţii adverse hematologice:
Izolat, în timpul tratamentului cu bezafibrat s-a observat scăderea hemoglobinei şi a numărului de
leucocite. De asemenea, în cazuri izolate s-a înregistrat scăderea numărului de trombocite, cu
sângerare (de exemplu purpură) în anumite cazuri. S-au raportat cazuri izolate de reducere simultană a
numărului celor trei tipuri de celule sanguine (pancitopenie).
Reacţii adverse renale:
În timpul tratamentului de lungă durată se poate produce creşterea uşoară a creatininemiei.
Reacţii adverse musculare:
O reacţie adversă importantă, dar rară este miopatia manifestată prin mialgii, slăbiciune şi crampe
musculare; în aceste cazuri, trebuie determinată creatinfosfokinaza (CPK). Rareori, poate să apară
creşterea semnificativă a CPK cu tablou clinic de rabdomioliză indusă farmacologic. Aceasta este
adesea indusă de supradozaj, de exemplu prin acumulare în caz de insuficienţă renală.
Reacţii adverse biliare:
Datorită creşterii excreţiei de colesterol în timpul tratamentului cu bezafibrat, indicele litogen (care
este o măsură a saturaţiei bilei în colesterol) creşte împreună cu riscul formării de calculi. Nu se
cunoaşte cu certitudine dacă litiaza este mai frecventă sau calculii preexistenţi cresc ca mărime în
timpul tratamentului de durată. În cazuri izolate, s-a raportat formare de calculi.
Reacţii de hipersensibilizare:
Izolat, pot să apară, chiar după luni de utilizare fără nici un fel de complicaţii, reacţii fotoalergice sau
fototoxice, de obicei reversibile, cum sunt eritem, prurit, pustule sau modificări de tip lichenoid. În
aceste cazuri, administrarea de bezafibrat trebuie întreruptă imediat.
În cazuri izolate s-au observat reacţii generalizate de hipersensibilitate însoţite de constricţie toracică,
dispnee, tahicardie, simptome cutanate, hipotonie, edeme, colaps circulator, tremor sau sincopă.
Apariţia acestor reacţii alergice necesită măsuri de urgenţă, precum şi întreruperea imediată a
administrării medicamentului.
Alte reacţii adverse:
S-au raportat impotenţă şi căderea părului.
Majoritatea reacţiilor adverse menţionate mai sus se remit de obicei rapid după întreruperea
administrării de bezafibrat.
4.9 Supradozaj
Dacă se suspectează supradozajul sau rabdomioliza, medicaţia trebuie întreruptă imediat. La pacienţii
cu funcţie renală normală, se va încerca accelerarea eliminării prin diureză forţată. În caz de
rabdomioliză, producerea sindromului de strivire va fi prevenită prin administrarea de lichide în
cantitate mare.
Bezafibratul nu este dializabil.
Nu există un antidot specific pentru bezafibrat.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: hipocolesterolemiante şi hipotrigliceridemiante, fibraţi; codul ATC:
C10AB02.
Există dovezi privind faptul că tratamentul cu fibraţi poate reduce evenimentele de cardiopatie
coronariană, dar nu s-a demonstrat că fibraţii scad mortalitatea de orice cauză în cadrul prevenţiei
primare sau secundare a bolilor cardiovasculare.
5
Bezafibratul scade nivelul lipidelor plasmatice crescute (trigliceride şi colesterol), De aceea este
utilizat în tratamentul anumitor tipuri de hiperlipoproteinemie. Mecanismul scăderii lipidelor se
bazează predominant pe activarea enzimelor lipolitice, în special a lipoproteinlipazei (LPL), care
produce accelerarea catabolismului lipoproteinelor cu densitate foarte mică, bogate în trigliceride
(VLDL) şi în paralel o creştere a lipoproteinelor cu densitate mare, antiaterogenice (HDL).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrare pe cale orală, bezafibratul se absoarbe rapid şi practic complet. În plasmă,
bezafibratul se leagă în proporţie de 94-96% de proteinele plasmatice, în special de albumină şi are un
volum aparent de distibuţie de apoximativ 0,24 l/kg. După administrarea orală a 300 mg bezafibrat, în
decurs de 24 ore, 94% este excretat renal (mai mult de 40% în fomă neschimbată, aproximativ 20%
sub formă glucuronoconjugată; hidroxibezafibratul a fost identificat printre metaboliţi), iar 1,7% prin
materiile fecale. Timpul de înjumătăţire plasmatică este de aproximativ 2 ore.
Eliminarea este redusă la pacienţii cu insuficienţă renală, de aceea, doza trebuie scăzută în funcţie de
valoarea clearance-ului creatininei; nu s-a descris întârzierea eliminării la pacienţi cu insuficienţă
hepatică uşoară.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate după doze repetate
Studii de toxicitate cronică au fost efectuate la şobolan şi maimuţă Rhesus. Doze de până la 250 mg/kg
şi zi au fost tolerate de maimuţa Rhesus. În studii cu durata de 1 an cu doze de până la 50 de ori mai
mari decât doza terapeutică, nu au apărut tumori la mainumţa Rhesus.
Nu s-a observat hepatomegalie
Şobolanii au primit substanţa activă în hrană timp de 18 luni în doză de până la 364 mg/kg şi zi. În
timpul perioadei de 18 luni de tratament, la şobolanii albinoşi în creştere au apărut reacţii toxice. S-a
observat creşterea enzimelor serice şi a greutăţii relative a organelor. Masculii s-au dovedit mai
sensibili decât femelele. Creşterile relevante găsite sunt reversibile în perioada după tratament. La
doză mai mare, la un animal s-a fost observat hepatom.
Potenţial mutagen şi carcinogen
Studii in vivo şi in vitro nu au evidenţiat potenţial mutagen pentru bezafibrat.
Toxicitatea asupra procesului de reproducere
Doze de până la 600 mg/kg şi zi nu au dovedit embriotoxicitate semnificativă şi nici efecte teratogene
la şobolan.
La iepure, limita embriotoxicităţii a fost peste 75 mg/kg. Nu s-a observat nici un efect teratogen la
doze de până la 300 mg/kg.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat,
Amidon de porumb,
Celuloză microcristalină,
Dioxid de siliciu coloidal anhidru,
Povidonă K 30,
Talc,
Stearat de magneziu.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Arena Group SA
Str. Ştefan Mihăileanu, nr. 31
Sector 2, Bucureşti
România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1300/2008/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Decembrie 2008
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Octombrie 2011
