PROPRANOLOL ARENA 40 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Propranolol 40 mg, comprimate
2. COMPOZI ŢIA CALITATIV Ă Ş I CANTITATIV Ă
Un comprimat con ţine propranolol 40 mg.
Excipient: lactoz ă.
Pentru lista tuturor excipien ţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTIC Ă
Comprimate.
4. DATE CLINICE
4.1 Indica ţii terapeutice
Propranolol 40 mg este indicat în:
- hipertensiune arterial ă;
- profilaxia crizelor de angină pectorală;
- tratament de lung ă durat ă dup ă infarct miocardic acut;
-tratamentul unor tulbur ări de ritm cardiac: tahicardie sinusal ă, tahiaritmii supraventriculare
(tahicardie paroxistic ă, flutter şi fibrila ţie atrial ă, tahicardie jonc ţional ă), aritmii ventriculare
(extrasistole, tahicardie ventriculare); este de ales în aritmiile de patogenie simpatoadrenergic ă;
- feocromocitom (în asociere cu alfa-blocante);
- tulbur ări cardiovasculare la pacien ţii hipertiroidieni;
- cardiomiopatie hipertrofic ă;
- migren ă;
- tremor esen ţial;
- st ări de anxietate datorate hiperactivit ăţii simpatoadrenergice, înso ţite de tahicardie, palpita ţii,
oscila ţii tensionale şi tremor.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adul ţi
Hipertensiune arterial ă ş i profilaxia crizelor de angină pectorală: iniţial 80 mg propranolol (2
comprimate Propranolol 40 mg) pe zi, frac ţionat în 2 prize, apoi doza se cre şte treptat până la
obţ inerea efectului dorit. Dozele uzuale sunt de 160 mg propranolol (4 comprimate Propranolol 40
mg) pe zi, în 2 prize.
În perioada postinfarct miocardic acut: ini ţial 40 mg propranolol (un comprimat Propranolol 40 mg) de
4 ori pe zi. Doza uzual ă de între ţinere este de 160 mg propranolol (4 comprimate Propranolol 40 mg)
pe zi, frac ţionat în 2 prize, timp îndelungat (1-2 ani).
Tulbur ări de ritm cardiac: 40-80 mg propranolol (1 -2 comprimate Propranolol 40 mg) pe zi, frac ţionat.
Feocromocitom: preoperator 60 mg propranolol (1½ comprimate Propranolol 40 mg) pe zi, frac ţionat,
timp de 3 zile; pentru tumorile inope rabile 30 mg propranolol zilnic, fracţionat; se asociaz ă obligatoriu
cu un alfa-blocant.
Stări de anxietate datorate hiperactivit ăţii simpatoadrenergice: 40 mg propranolol (un comprimat
Propranolol 40 mg), administrate cu 1-1½ or ă înaintea expunerii la situa ţia stresant ă.
Tulbur ări cardiovasculare datorate hipertiroidiei: 40 – 80 mg propranolol (1-2 comprimate Propranolol
40 mg) pe zi, în mai multe prize.
Migren ă ş i tremor esenţ ial: 20 mg propranolol (1/2 comprimat Pr opranolol 40 mg) de 4 ori pe zi; la
nevoie se cre şte treptat până la 240 mg propranolol (6 comprimate Propranolol 40 mg) pe zi.
Copii
Hipertensiune arterial ă: ini ţial 1 mg propranolol/kg şi zi în 2-4 prize; doza uzual ă este de 2-4 mg
propranolol/kg şi zi în 2 prize.
Aritmii, feocromocitom, hipertir oidism: 0,75-2 mg propranolol/kg şi zi în 2-3 prize.
Propranolol 40 mg este contraindicat la copii cu vârsta sub 6 ani.
4.3 Contraindica ţii
- hipersensibilitate la propranolol sau la oricare dintre excipien ţi;
- reac ţii de tip anafilactic în antecedente;
- astm bron şic şi bronhopneumopatii cronice obstructive;
- insuficien ţă cardiac ă necontrolat ă terapeutic;
- şoc cardiogen, hipotensiune arterial ă marcată ;
- bradicardie sinusal ă (< 50 bă tă i/min); boala nodului sinusal (inclusiv bloc sino-atrial); bloc
atrioventricular de grad II şi III;
- fenomene de tip Raynaud şi alte tulbur ări vasculospastice periferice;
- copii cu vârsta sub 6 ani datorit ă formei farmaceutice.
4.4 Aten ţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Tratamentul cu propranolol nu trebuie întrerupt brusc la pacienţ ii cu cardiopatie ischemică, deoarece
poate antrena tulbur ări de ritm cardiac grave, infarct miocardic acut sau moarte subit ă; dozele se reduc
treptat. Dac ă este necesar, în aceast ă perioad ă se introduce un alt antianginos, pentru a evita agravarea
anginei pectorale.
La bolnavii cu angină vasculospastică (Prinzmetal), propranololul, ca şi alte beta-blocante nu
reprezint ă medicaţ ia de ales. Se poate ad ăuga altor medicamente antianginoase când acestea nu sunt
suficient de eficace.
La pacien ţii cu insuficien ţă cardiac ă controlat ă terapeutic, tratamentul trebuie ini ţiat cu doze mici care
pot fi crescute treptat sub supraveghere medical ă.
În cazul apari ţiei bradicardiei simptomatice (< 55 b ătă i/min), doza de propranolol trebuie redus ă.
Datorită efectului dromotrop negativ, beta-blo cantele se vor administra cu prudenţă la bolnavii cu bloc
atrioventricular de gradul I.
La pacien ţii cu feocromocitom, înaintea administr ării beta-blocantelor trebuie instituit tratament alfa-
blocant, pentru a preveni riscul cre şterii tensiunii arteriale.
La vârstnici, tratamentul trebuie ini ţiat cu doze mici şi sub supraveghere medical ă atent ă.
Se recomandă prudenţă în stabilirea dozelor la pacien ţii cu insuficien ţă hepatic ă ş i renal ă.
La diabetici se recomand ă monitorizarea glicemiei; anumite semne şi simptome care pot anun ţa o
reac ţie hipoglicemic ă pot fi mascate (de exemplu tahicardie, palpita ţii, transpira ţii).
Utilizarea propranololului la bolnavii cu diabet zaharat inadecvat controlat terapeutic obligă la
pruden ţă.
Administrarea îndelungat ă de propranolol poate determina creş terea trigliceridelor şi, în măsur ă mai
mic ă, cre şterea colesterolului plasmatic; semnifica ţia clinic ă a cre şterii lipidelor plasmatice nu este
precizat ă.
La ini ţierea tratamentului cu beta-blocante la pacien ţii cu psoriazis, s-au observat cazuri de agravare a
bolii în timpul tratamentului.
La pacien ţii cu antecedente de reac ţii anafilactice severe, în special la substan ţe de contrast iodate,
precum şi la cei afla ţi sub tratament de desensibilizare, admi nistrarea beta-blocantelor poate constitui
un factor agravant şi are efect de antagonist fa ţă de adrenalină .
Deşi tratamentul cu beta-blocante scade ri scul aritmiilor, ischemiei miocardice şi al salturilor
hipertensive, în timpul anesteziei generale, împiedicarea reac ţiilor simpatoadrenergice compensatorii
favorizeaz ă accidentele hipotensive din cursul anesteziei. Atunci când tratamentul beta-blocant nu
poate fi întrerupt (de exemplu la bolnavii coronarieni), se recomand ă protejarea fa ţă de predominen ţa
vagal ă prin administrarea de atropină ; se vor evita anestezicele generale care deprim ă inima. Se
recomand ă informarea medicului anestezist dac ă pacientul se afl ă sub tratament cu beta-blocante.
Dacă se impune întreruperea acestui tratament, o pauz ă de 48 ore este suficient ă pentru reapari ţia
ră spunsului la catecolamine. Trebuie s ă se aib ă în vedere riscul reac ţiilor anafilactice.
Dacă se administreaz ă beta-blocante la pacien ţii cu ciroz ă hepatic ă ş i hemoragii digestive trebuie
verificate periodic hemograma, hematocritul şi hemoglobinemia.
În caz de tireotoxicoz ă, beta-blocantele pot masca semnele cardiovasculare la hipertiroidieni.
Sportivii trebuie aten ţiona ţi c ă propranololul şi alte blocante beta-adrener gice sunt cuprinse în lista
substan ţelor dopante.
4.5 Interac ţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interac ţiune
Asocierea cu antiaritmice (amiodaron ă, propafenonă , chinidină, disopiramidă ), poate determina
tulbur ări de contractilitate, automatism şi conductibilitate prin inhibarea mecanismelor simpatice
compensatorii.
Beta-blocantele reduc reac ţiile compensatorii simpatice cardi ovasculare în cazul asocierii cu
anestezice halogenate.
Administrarea concomitent ă cu blocante ale canalelor de calciu (diltiazem, verapamil) cre şte riscul
deprim ării miocardice; asemenea asociere oblig ă la mult ă pruden ţă ş i este contraindicată la bolnavii cu
risc cardiac.
Propranololul cre şte efectul medicamentelor antihipertens ive; pentru antihipertensivele cu acţiune
central ă (metildopa, clonidin ă, rezerpină ) creşte efectul bradicardizant şi de încetinire a conducerii.
Antidepresivele triciclice, neurolepticele şi baclofenul administrate concomitent cu propranolol, cresc
riscul hipotensiunii arteriale ortostatice.
Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) şi glucocorticoizii scad efectul antihipertensiv al
propranololului prin favorizarea reten ţiei hidrosaline.
Asocierea cu insulin ă sau antidiabetice orale impune monitorizarea glicemiei (reacţiile hipoglicemice
sunt crescute şi prelungite, simptomele vegetative ale hipoglicemiei sunt mascate).
Tratamentul cu beta-blocante trebuie întrerupt, dac ă este posibil, înaintea investiga ţiilor radiologice cu
substan ţe de contrast iodate datorit ă riscului de reac ţii adverse severe.
Cimetidina cre şte concentra ţia plasmatic ă a propranololului prin inhibarea metaboliz ării hepatice a
acestuia, crescând riscul reac ţiilor adverse (de exemplu bradicardie marcat ă).
Propranololul cre şte concentra ţia plasmatic ă a lidocainei prin diminuarea metaboliz ării hepatice a
acesteia, crescând riscul reac ţiilor adverse cardiace şi neurologice ale lidocainei.
Inductoarele enzimatice (de ex emplu fenobarbital, rifampicină) scad concentra ţia plasmatic ă a
propranololului prin accelerarea metaboliz ării hepatice, diminuând efectele sale terapeutice.
Compu şii de magneziu, aluminiu şi calciu scad absorb ţia digestiv ă a propranololului. Se recomand ă un
interval de 2-3 ore între administrarea acestor preparate şi propranolol.
4.6 Sarcina şi al ăptarea
Propranololul traverseaz ă bariera placentară . Studiile la animale nu au evidenţ iat efecte teratogene.
Experien ţa clinic ă nu a eviden ţiat efecte teratogene sau malformative în cazul femeilor gravide aflate
sub tratament cu propranolol.
Nou-n ăscu ţii ai c ăror mame au fost tratate antepartum cu propranolol, pot prezenta hipotensiune
arterial ă, bradicardie, detres ă respiratorie şi hipoglicemie.
Beta-blocantele pot fi administrate în perioa da sarcinii. Tratamentul în apropierea datei na şterii
impune supravegherea atent ă a nou-n ăscutului (controlarea frecven ţei cardiace şi a glicemiei) în
primele 3-5 zile de via ţă.
Beta-blocantele se excret ă în laptele matern. Deoarece riscul bradicardiei şi hipoglicemiei la sugar nu
a fost evaluat, se vor lua în considerare fie întreruperea tratamentului, fie întreruperea al ăpt ării.
4.7 Efecte asupra capacit ăţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Propranolol 40 mg nu are nici o influenţă asupra capacităţ ii de a conduce vehicule sau de a folosi
utilaje.
4.8 Reac ţii adverse
Frecvent pot s ă apară : astenie, extremit ăţi reci, bradicardie (uneori sever ă), tulbur ări digestive
(gastralgii, grea ţă, v ărs ături, diaree), insomnie, co şmaruri.
Rar pot s ă apară : întârzierea conducerii atrioventriculare sau agravarea blocului atrioventricular
preexistent, insuficienţă cardiacă, hipotensiune arterial ă marcat ă, bronhospasm, hipoglicemie, sindrom
Raynaud, agravarea claudica ţiei intermitente preexistente, diverse manifest ări cutanate (inclusiv
erupţ ii psoriaziforme); apari ţia anticorpilor antinucleari (excep ţional un sindrom lupoid); asemenea
fenomene sunt reversibile după întreruperea tratamentului.
4.9 Supradozaj
Supradozajul propranololului provoac ă bradicardie, ame ţeli, hipotensiune arterial ă, dispnee, cianoza
extremit ăţilor, lipotimie, convulsii.
În cazul ingestiei recente se fac sp ălă turi gastrice şi se administreaz ă c ărbune medicinal.
Pentru combaterea bradicardiei marcate, deficitului de pomp ă cardiac ă ş i hipotensiunii arteriale severe
se pot administra: atropin ă (1-2 mg intravenos), glucagon (10 mg intravenos lent, apoi perfuzie cu 1-
10 mg/or ă), izoprenalin ă (15-85 μ g intravenos lent, eventual repetat, f ără a dep ăşi 300 μ g) sau
dobutamin ă (2,5-10 μg/kg şi min în perfuzie intravenoas ă); simptomele pot fi refractare la medica ţia
adrenergic ă din cauza bloc ării receptorilor specifici de c ătre propranolol.
Hemodializa nu este utilă .
5. PROPRIET ĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Propriet ăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutic ă: agen ţi betablocan ţi, betablocan ţi neselectivi, codul ATC: C07AA05.
Propranololul este un blocant beta-adrenergic neselectiv.
Beneficiul în aritmii se datore şte beta-bloc ării, cu împiedicarea influen ţelor simpato-adrenergice
aritmogene şi deprimarea func ţiei nodului sinusal şi atrioventricular. Beneficiul în cardiopatia
ischemic ă se datore şte protej ării inimii fa ţă de efectele stimulante şi fa ţă de cre şterea consecutiv ă a
consumului de oxigen de c ătre miocard ca urmare a împiedic ării influen ţei ß
1-adrenergice.
În perioada postinfarct miocardic acut, propranololul realizeaz ă protec ţia inimii sc ăzând riscul
reinfarctiz ării şi mortalitatea. Protec ţia miocardic ă este atribuit ă efectului antiaritmic, antiischemic şi
antitrombotic.
Propranololul are efect antihiper tensiv de intensitate moderată atribuit ă scă derii debitului cardiac,
cre şterii sensibilit ăţii baroreceptorilor, bloc ării beta-adrenergice centrale şi inhib ării eliberă rii de
noradrenalin ă din termina ţiile simpatice. Reac ţiile posturale sunt atenuate în mic ă m ăsură , circula ţia
coronarian ă, renal ă ş i cerebrală nu sunt influenţ ate semnificativ.
Utilitatea la bolnavii cu sindrom vegetativ, sindr om migrenos, anxietate, tremor este datorată, de
asemenea, diminu ării influen ţelor vegetative simpatoadrenergice.
Blocarea beta-adrenergic ă poate fi d ăun ătoare prin deprimarea excesiv ă a inimii (bradicardie, tulbur ări
de conducere, deficit de pomp ă cardiac ă), favorizarea spasmului vascular periferic, favorizarea
bronhospasmului cu dispnee, favorizarea reac ţiilor hipoglicemice.
5.2 Propriet ăţi farmacocinetice
Absorb ţia propranololului este rapid ă ş i aproape completă . Se leagă de proteinele plasmatice în
propor ţie mare (peste 90%). Traverseaz ă bariera placentar ă ş i se excret ă în laptele matern. Este epurat
practic în totalitate prin metabolizare hepatic ă. Se inactiveaz ă în propor ţie mare la primul pasaj
hepatic. Dup ă administrare repetat ă metabolizarea hepatic ă scade. Unii metaboli ţi sunt activi. Epurarea
este mult încetinit ă la hepatici şi în insuficien ţa cardiac ă (fluxul sanguin hepatic este redus).
5
5.3 Date preclinice de siguranţă
Din literatur ă administrarea unor doze de propranolol până la 150 mg/kg şi zi la şoareci ş i şobolani,
timp de 18 luni, nu a eviden ţiat efecte carcinogene. Au fost semnalate efecte embriotoxice la animale,
la doze de 10 ori mai mari decât cele terapeutice pe ntru om. Experimental nu au fost raportate reacţii
adverse asupra fertilit ăţii.
6. PROPRIET ĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipien ţilor
Lactoz ă monohidrat Super-Tab, amidon de porumb, povidon ă K 30, talc, stearat de magneziu.
6.2 Incompatibilit ăţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precau ţii speciale pentru p ăstrare
A se p ăstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 5 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate.
Cutie cu 100 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate.
6.6 Precau ţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice produs neutilizat sau material rezidual tr ebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DE ŢINĂTORUL AUTORIZA ŢIEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
S.C. Arena Group S.A.
Str. Ş tefan Mihă ileanu Nr. 31, Sector 2 Bucure şti, România
8. NUM ĂRUL(ELE) AUTORIZA ŢIEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
6691/2006/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZ ĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZA ŢIEI
Reînnoirea autoriza ţiei Iulie 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2006
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Propranolol 40 mg, comprimate
2. COMPOZI ŢIA CALITATIV Ă Ş I CANTITATIV Ă
Un comprimat con ţine propranolol 40 mg.
Excipient: lactoz ă.
Pentru lista tuturor excipien ţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTIC Ă
Comprimate.
4. DATE CLINICE
4.1 Indica ţii terapeutice
Propranolol 40 mg este indicat în:
- hipertensiune arterial ă;
- profilaxia crizelor de angină pectorală;
- tratament de lung ă durat ă dup ă infarct miocardic acut;
-tratamentul unor tulbur ări de ritm cardiac: tahicardie sinusal ă, tahiaritmii supraventriculare
(tahicardie paroxistic ă, flutter şi fibrila ţie atrial ă, tahicardie jonc ţional ă), aritmii ventriculare
(extrasistole, tahicardie ventriculare); este de ales în aritmiile de patogenie simpatoadrenergic ă;
- feocromocitom (în asociere cu alfa-blocante);
- tulbur ări cardiovasculare la pacien ţii hipertiroidieni;
- cardiomiopatie hipertrofic ă;
- migren ă;
- tremor esen ţial;
- st ări de anxietate datorate hiperactivit ăţii simpatoadrenergice, înso ţite de tahicardie, palpita ţii,
oscila ţii tensionale şi tremor.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adul ţi
Hipertensiune arterial ă ş i profilaxia crizelor de angină pectorală: iniţial 80 mg propranolol (2
comprimate Propranolol 40 mg) pe zi, frac ţionat în 2 prize, apoi doza se cre şte treptat până la
obţ inerea efectului dorit. Dozele uzuale sunt de 160 mg propranolol (4 comprimate Propranolol 40
mg) pe zi, în 2 prize.
În perioada postinfarct miocardic acut: ini ţial 40 mg propranolol (un comprimat Propranolol 40 mg) de
4 ori pe zi. Doza uzual ă de între ţinere este de 160 mg propranolol (4 comprimate Propranolol 40 mg)
pe zi, frac ţionat în 2 prize, timp îndelungat (1-2 ani).
Tulbur ări de ritm cardiac: 40-80 mg propranolol (1 -2 comprimate Propranolol 40 mg) pe zi, frac ţionat.
Feocromocitom: preoperator 60 mg propranolol (1½ comprimate Propranolol 40 mg) pe zi, frac ţionat,
timp de 3 zile; pentru tumorile inope rabile 30 mg propranolol zilnic, fracţionat; se asociaz ă obligatoriu
cu un alfa-blocant.
Stări de anxietate datorate hiperactivit ăţii simpatoadrenergice: 40 mg propranolol (un comprimat
Propranolol 40 mg), administrate cu 1-1½ or ă înaintea expunerii la situa ţia stresant ă.
Tulbur ări cardiovasculare datorate hipertiroidiei: 40 – 80 mg propranolol (1-2 comprimate Propranolol
40 mg) pe zi, în mai multe prize.
Migren ă ş i tremor esenţ ial: 20 mg propranolol (1/2 comprimat Pr opranolol 40 mg) de 4 ori pe zi; la
nevoie se cre şte treptat până la 240 mg propranolol (6 comprimate Propranolol 40 mg) pe zi.
Copii
Hipertensiune arterial ă: ini ţial 1 mg propranolol/kg şi zi în 2-4 prize; doza uzual ă este de 2-4 mg
propranolol/kg şi zi în 2 prize.
Aritmii, feocromocitom, hipertir oidism: 0,75-2 mg propranolol/kg şi zi în 2-3 prize.
Propranolol 40 mg este contraindicat la copii cu vârsta sub 6 ani.
4.3 Contraindica ţii
- hipersensibilitate la propranolol sau la oricare dintre excipien ţi;
- reac ţii de tip anafilactic în antecedente;
- astm bron şic şi bronhopneumopatii cronice obstructive;
- insuficien ţă cardiac ă necontrolat ă terapeutic;
- şoc cardiogen, hipotensiune arterial ă marcată ;
- bradicardie sinusal ă (< 50 bă tă i/min); boala nodului sinusal (inclusiv bloc sino-atrial); bloc
atrioventricular de grad II şi III;
- fenomene de tip Raynaud şi alte tulbur ări vasculospastice periferice;
- copii cu vârsta sub 6 ani datorit ă formei farmaceutice.
4.4 Aten ţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Tratamentul cu propranolol nu trebuie întrerupt brusc la pacienţ ii cu cardiopatie ischemică, deoarece
poate antrena tulbur ări de ritm cardiac grave, infarct miocardic acut sau moarte subit ă; dozele se reduc
treptat. Dac ă este necesar, în aceast ă perioad ă se introduce un alt antianginos, pentru a evita agravarea
anginei pectorale.
La bolnavii cu angină vasculospastică (Prinzmetal), propranololul, ca şi alte beta-blocante nu
reprezint ă medicaţ ia de ales. Se poate ad ăuga altor medicamente antianginoase când acestea nu sunt
suficient de eficace.
La pacien ţii cu insuficien ţă cardiac ă controlat ă terapeutic, tratamentul trebuie ini ţiat cu doze mici care
pot fi crescute treptat sub supraveghere medical ă.
În cazul apari ţiei bradicardiei simptomatice (< 55 b ătă i/min), doza de propranolol trebuie redus ă.
Datorită efectului dromotrop negativ, beta-blo cantele se vor administra cu prudenţă la bolnavii cu bloc
atrioventricular de gradul I.
La pacien ţii cu feocromocitom, înaintea administr ării beta-blocantelor trebuie instituit tratament alfa-
blocant, pentru a preveni riscul cre şterii tensiunii arteriale.
La vârstnici, tratamentul trebuie ini ţiat cu doze mici şi sub supraveghere medical ă atent ă.
Se recomandă prudenţă în stabilirea dozelor la pacien ţii cu insuficien ţă hepatic ă ş i renal ă.
La diabetici se recomand ă monitorizarea glicemiei; anumite semne şi simptome care pot anun ţa o
reac ţie hipoglicemic ă pot fi mascate (de exemplu tahicardie, palpita ţii, transpira ţii).
Utilizarea propranololului la bolnavii cu diabet zaharat inadecvat controlat terapeutic obligă la
pruden ţă.
Administrarea îndelungat ă de propranolol poate determina creş terea trigliceridelor şi, în măsur ă mai
mic ă, cre şterea colesterolului plasmatic; semnifica ţia clinic ă a cre şterii lipidelor plasmatice nu este
precizat ă.
La ini ţierea tratamentului cu beta-blocante la pacien ţii cu psoriazis, s-au observat cazuri de agravare a
bolii în timpul tratamentului.
La pacien ţii cu antecedente de reac ţii anafilactice severe, în special la substan ţe de contrast iodate,
precum şi la cei afla ţi sub tratament de desensibilizare, admi nistrarea beta-blocantelor poate constitui
un factor agravant şi are efect de antagonist fa ţă de adrenalină .
Deşi tratamentul cu beta-blocante scade ri scul aritmiilor, ischemiei miocardice şi al salturilor
hipertensive, în timpul anesteziei generale, împiedicarea reac ţiilor simpatoadrenergice compensatorii
favorizeaz ă accidentele hipotensive din cursul anesteziei. Atunci când tratamentul beta-blocant nu
poate fi întrerupt (de exemplu la bolnavii coronarieni), se recomand ă protejarea fa ţă de predominen ţa
vagal ă prin administrarea de atropină ; se vor evita anestezicele generale care deprim ă inima. Se
recomand ă informarea medicului anestezist dac ă pacientul se afl ă sub tratament cu beta-blocante.
Dacă se impune întreruperea acestui tratament, o pauz ă de 48 ore este suficient ă pentru reapari ţia
ră spunsului la catecolamine. Trebuie s ă se aib ă în vedere riscul reac ţiilor anafilactice.
Dacă se administreaz ă beta-blocante la pacien ţii cu ciroz ă hepatic ă ş i hemoragii digestive trebuie
verificate periodic hemograma, hematocritul şi hemoglobinemia.
În caz de tireotoxicoz ă, beta-blocantele pot masca semnele cardiovasculare la hipertiroidieni.
Sportivii trebuie aten ţiona ţi c ă propranololul şi alte blocante beta-adrener gice sunt cuprinse în lista
substan ţelor dopante.
4.5 Interac ţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interac ţiune
Asocierea cu antiaritmice (amiodaron ă, propafenonă , chinidină, disopiramidă ), poate determina
tulbur ări de contractilitate, automatism şi conductibilitate prin inhibarea mecanismelor simpatice
compensatorii.
Beta-blocantele reduc reac ţiile compensatorii simpatice cardi ovasculare în cazul asocierii cu
anestezice halogenate.
Administrarea concomitent ă cu blocante ale canalelor de calciu (diltiazem, verapamil) cre şte riscul
deprim ării miocardice; asemenea asociere oblig ă la mult ă pruden ţă ş i este contraindicată la bolnavii cu
risc cardiac.
Propranololul cre şte efectul medicamentelor antihipertens ive; pentru antihipertensivele cu acţiune
central ă (metildopa, clonidin ă, rezerpină ) creşte efectul bradicardizant şi de încetinire a conducerii.
Antidepresivele triciclice, neurolepticele şi baclofenul administrate concomitent cu propranolol, cresc
riscul hipotensiunii arteriale ortostatice.
Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) şi glucocorticoizii scad efectul antihipertensiv al
propranololului prin favorizarea reten ţiei hidrosaline.
Asocierea cu insulin ă sau antidiabetice orale impune monitorizarea glicemiei (reacţiile hipoglicemice
sunt crescute şi prelungite, simptomele vegetative ale hipoglicemiei sunt mascate).
Tratamentul cu beta-blocante trebuie întrerupt, dac ă este posibil, înaintea investiga ţiilor radiologice cu
substan ţe de contrast iodate datorit ă riscului de reac ţii adverse severe.
Cimetidina cre şte concentra ţia plasmatic ă a propranololului prin inhibarea metaboliz ării hepatice a
acestuia, crescând riscul reac ţiilor adverse (de exemplu bradicardie marcat ă).
Propranololul cre şte concentra ţia plasmatic ă a lidocainei prin diminuarea metaboliz ării hepatice a
acesteia, crescând riscul reac ţiilor adverse cardiace şi neurologice ale lidocainei.
Inductoarele enzimatice (de ex emplu fenobarbital, rifampicină) scad concentra ţia plasmatic ă a
propranololului prin accelerarea metaboliz ării hepatice, diminuând efectele sale terapeutice.
Compu şii de magneziu, aluminiu şi calciu scad absorb ţia digestiv ă a propranololului. Se recomand ă un
interval de 2-3 ore între administrarea acestor preparate şi propranolol.
4.6 Sarcina şi al ăptarea
Propranololul traverseaz ă bariera placentară . Studiile la animale nu au evidenţ iat efecte teratogene.
Experien ţa clinic ă nu a eviden ţiat efecte teratogene sau malformative în cazul femeilor gravide aflate
sub tratament cu propranolol.
Nou-n ăscu ţii ai c ăror mame au fost tratate antepartum cu propranolol, pot prezenta hipotensiune
arterial ă, bradicardie, detres ă respiratorie şi hipoglicemie.
Beta-blocantele pot fi administrate în perioa da sarcinii. Tratamentul în apropierea datei na şterii
impune supravegherea atent ă a nou-n ăscutului (controlarea frecven ţei cardiace şi a glicemiei) în
primele 3-5 zile de via ţă.
Beta-blocantele se excret ă în laptele matern. Deoarece riscul bradicardiei şi hipoglicemiei la sugar nu
a fost evaluat, se vor lua în considerare fie întreruperea tratamentului, fie întreruperea al ăpt ării.
4.7 Efecte asupra capacit ăţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Propranolol 40 mg nu are nici o influenţă asupra capacităţ ii de a conduce vehicule sau de a folosi
utilaje.
4.8 Reac ţii adverse
Frecvent pot s ă apară : astenie, extremit ăţi reci, bradicardie (uneori sever ă), tulbur ări digestive
(gastralgii, grea ţă, v ărs ături, diaree), insomnie, co şmaruri.
Rar pot s ă apară : întârzierea conducerii atrioventriculare sau agravarea blocului atrioventricular
preexistent, insuficienţă cardiacă, hipotensiune arterial ă marcat ă, bronhospasm, hipoglicemie, sindrom
Raynaud, agravarea claudica ţiei intermitente preexistente, diverse manifest ări cutanate (inclusiv
erupţ ii psoriaziforme); apari ţia anticorpilor antinucleari (excep ţional un sindrom lupoid); asemenea
fenomene sunt reversibile după întreruperea tratamentului.
4.9 Supradozaj
Supradozajul propranololului provoac ă bradicardie, ame ţeli, hipotensiune arterial ă, dispnee, cianoza
extremit ăţilor, lipotimie, convulsii.
În cazul ingestiei recente se fac sp ălă turi gastrice şi se administreaz ă c ărbune medicinal.
Pentru combaterea bradicardiei marcate, deficitului de pomp ă cardiac ă ş i hipotensiunii arteriale severe
se pot administra: atropin ă (1-2 mg intravenos), glucagon (10 mg intravenos lent, apoi perfuzie cu 1-
10 mg/or ă), izoprenalin ă (15-85 μ g intravenos lent, eventual repetat, f ără a dep ăşi 300 μ g) sau
dobutamin ă (2,5-10 μg/kg şi min în perfuzie intravenoas ă); simptomele pot fi refractare la medica ţia
adrenergic ă din cauza bloc ării receptorilor specifici de c ătre propranolol.
Hemodializa nu este utilă .
5. PROPRIET ĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Propriet ăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutic ă: agen ţi betablocan ţi, betablocan ţi neselectivi, codul ATC: C07AA05.
Propranololul este un blocant beta-adrenergic neselectiv.
Beneficiul în aritmii se datore şte beta-bloc ării, cu împiedicarea influen ţelor simpato-adrenergice
aritmogene şi deprimarea func ţiei nodului sinusal şi atrioventricular. Beneficiul în cardiopatia
ischemic ă se datore şte protej ării inimii fa ţă de efectele stimulante şi fa ţă de cre şterea consecutiv ă a
consumului de oxigen de c ătre miocard ca urmare a împiedic ării influen ţei ß
1-adrenergice.
În perioada postinfarct miocardic acut, propranololul realizeaz ă protec ţia inimii sc ăzând riscul
reinfarctiz ării şi mortalitatea. Protec ţia miocardic ă este atribuit ă efectului antiaritmic, antiischemic şi
antitrombotic.
Propranololul are efect antihiper tensiv de intensitate moderată atribuit ă scă derii debitului cardiac,
cre şterii sensibilit ăţii baroreceptorilor, bloc ării beta-adrenergice centrale şi inhib ării eliberă rii de
noradrenalin ă din termina ţiile simpatice. Reac ţiile posturale sunt atenuate în mic ă m ăsură , circula ţia
coronarian ă, renal ă ş i cerebrală nu sunt influenţ ate semnificativ.
Utilitatea la bolnavii cu sindrom vegetativ, sindr om migrenos, anxietate, tremor este datorată, de
asemenea, diminu ării influen ţelor vegetative simpatoadrenergice.
Blocarea beta-adrenergic ă poate fi d ăun ătoare prin deprimarea excesiv ă a inimii (bradicardie, tulbur ări
de conducere, deficit de pomp ă cardiac ă), favorizarea spasmului vascular periferic, favorizarea
bronhospasmului cu dispnee, favorizarea reac ţiilor hipoglicemice.
5.2 Propriet ăţi farmacocinetice
Absorb ţia propranololului este rapid ă ş i aproape completă . Se leagă de proteinele plasmatice în
propor ţie mare (peste 90%). Traverseaz ă bariera placentar ă ş i se excret ă în laptele matern. Este epurat
practic în totalitate prin metabolizare hepatic ă. Se inactiveaz ă în propor ţie mare la primul pasaj
hepatic. Dup ă administrare repetat ă metabolizarea hepatic ă scade. Unii metaboli ţi sunt activi. Epurarea
este mult încetinit ă la hepatici şi în insuficien ţa cardiac ă (fluxul sanguin hepatic este redus).
5
5.3 Date preclinice de siguranţă
Din literatur ă administrarea unor doze de propranolol până la 150 mg/kg şi zi la şoareci ş i şobolani,
timp de 18 luni, nu a eviden ţiat efecte carcinogene. Au fost semnalate efecte embriotoxice la animale,
la doze de 10 ori mai mari decât cele terapeutice pe ntru om. Experimental nu au fost raportate reacţii
adverse asupra fertilit ăţii.
6. PROPRIET ĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipien ţilor
Lactoz ă monohidrat Super-Tab, amidon de porumb, povidon ă K 30, talc, stearat de magneziu.
6.2 Incompatibilit ăţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precau ţii speciale pentru p ăstrare
A se p ăstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 5 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate.
Cutie cu 100 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate.
6.6 Precau ţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice produs neutilizat sau material rezidual tr ebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DE ŢINĂTORUL AUTORIZA ŢIEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
S.C. Arena Group S.A.
Str. Ş tefan Mihă ileanu Nr. 31, Sector 2 Bucure şti, România
8. NUM ĂRUL(ELE) AUTORIZA ŢIEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
6691/2006/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZ ĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZA ŢIEI
Reînnoirea autoriza ţiei Iulie 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2006
