PROPAFENON SANDOZ 150 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Propafenon Sandoz 150 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat filmat conţine clorhidrat de propafenonă 150 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă, cu linie mediană pe una din feţe. Linia mediană nu
are rol de divizare a comprimatului.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tahiaritmii supraventriculare simptomatice, cum sunt: tahicardie joncţională, tahicardie supraventriculară din
cadrul sindromului WPW, fibrilaţie atrială paroxistică, în absenţa alterării funcţiei ventriculului stâng.
Tahicardie ventriculară simptomatică severă, cu potenţial letal.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţi
În perioada de ajustare a dozei şi pentru tratamentul de întreţinere la pacienţii cu greutatea corporală de
aproximativ 70 kg se recomandă administrarea unei doze zilnice de 450 până la 600 mg clorhidrat de
propafenonă, divizată în două sau trei doze pe zi. Ocazional, poate fi necesară creşterea dozei zilnice până la
900 mg clorhidrat de propafenonă. Doza zilnică trebuie redusă corespunzător pentru pacienţii cu greutatea
corporală mai mică. Nu trebuie efectuată creşterea dozei până când pacientul nu a primit tratament timp de
trei până la patru zile.
Trebuie luată în considerare reducerea dozei în cazul pacienţilor cu prelungire semnificativă a complexului
QRS sau bloc AV de gradul II sau III.
Doza de întreţinere individuală trebuie stabilită prin supraveghere cardiologică, inclusiv monitorizarea ECG
şi prin controlul repetat a tensiunii arteriale (faza de ajustare a dozei).
Copii
La copii, în perioada de ajustare a dozei şi a tratamentului de întreţinere, s-a demonstrat ca fiind adecvată
administrarea unei doze medii zilnice de 10 până la 20 mg clorhidrat de propafenonă pe kg greutate
corporală, în trei până la patru doze.
2
Nu trebuie efectuată creşterea dozei până când pacientul nu a primit tratament timp de trei până la patru zile.
Doza de întreţinere individuală trebuie stabilită prin supraveghere cardiologică, inclusiv monitorizarea ECG
şi prin control repetat a tensiunii arteriale (faza de ajustare a dozei).
Vârstnici
La pacienţii vârstnici sau la cei cu alterarea semnificatică a funcţiei ventriculului stâng (fracţie de ejecţie
ventriculară < 35%) sau infarct miocardic structural tratamentul trebuie iniţiat treptat şi cu prudenţă, în doze
mici. Acelaşi lucru este valabil şi pentru tratamentul de întreţinere. Orice creştere a dozei, care poate fi
necesară, nu trebuie întreprinsă decât după cinci până la opt zile de tratament.
Insuficienţa hepatică/renală
La pacienţii cu funcţia hepatică şi/sau renală afectată există acumulare de medicamente după administrarea
dozelor terapeutice standard. Cu toate acestea, la pacienţii cu aceste afecţiuni dozele de clorhidrat de
propafenonă se ajustează prin monitorizarea ECG şi a concentraţiilor plasmatice.
Mod şi durată de administrare
Comprimatele trebuie înghiţite întregi, cu lichid, după masă.
Medicul curant decide durata de administrare.
Notă:
Când se prescrie propafenonă trebuie ţinut cont de faptul că nici un antiaritmic din clasa I utilizat în
tratamentul tulburărilor de ritm cardiac nu s-a dovedit până acum că ar prelungi supravieţuirea.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la clorhidratul de propafenonă
Hipersensibilitate la oricare dintre ceilalţi excipienţi
Afecţiuni cardiace structurale semnificative, precum:
Infarct miocardic în ultimele 3 luni
Insuficienţă cardiacă congestivă necontrolată terapeutic cu fracţia de ejecţie a ventriculului stâng mai
mică de 35%
Şoc cardiogen, cu excepţia celui indus de aritmii
Bradicardie severă simptomatică
Boala nodului sinusal, defecte de conducere atrială, bloc AV de gradul II sau mai mare, bloc de
ramură sau bloc distal în absenţa unui pacemaker artificial
Hipotensiune arterială severă
Tulburări ale echilibrului electrolitic (de exemplu, tulburări ale metabolismuluii potasiului)
Boli pulmonare obstructive severe
Miastenia gravis
Sindrom Brugada cunoscut
Tratament concomitent cu ritonavir
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Este important ca fiecare pacient care utilizează propafenonă să fie evaluat electrocardiografic şi clinic,
înainte şi în timpul tratamentului, pentru a determina dacă răspunsul la propafenonă necesită continuarea
tratamentului.
După expunerea la propafenonă, poate fi depistat sindromul Brugada sau pot apărea modificări ale
electrocardiogramei (ECG) de tip Brugada în perioada asimptomatică de purtători ai sindromului. După
iniţierea tratamentului cu propafenonă trebuie să se efectueze ECG pentru a exclude modificările sugestive
pentru sindromul Brugada.
3
Tratamentul cu clorhidrat de propafenonă poate influenţa activitatea pacemaker-ului artificial. În timpul
tratamentului trebuie monitorizată funcţionarea pacemaker-ului şi trebuie programat corespunzător.
Există posibilitatea conversiei fibrilaţiei atriale paroxistice în flutter atrial însoţit de bloc de conducere 2:1
sau 1:1 (vezi pct. 4.8).
Similar altor medicamente antiaritmice din clasa 1c, pacienţii cu afecţiuni semnificative ale structurii
cardiace pot fi predispuşi la reacţii adverse severe. De aceea, propafenona este contraindicată la aceşti
pacienţi (vezi pct. 4.3).
Datorită efectului beta-blocant, este necesară prudenţă pe parcursul tratamentului în cazul pacienţilor cu astm
bronşic.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Medicamentele care inhibă CYP2D6, CYP1A2 şi CYP3A4, ca de exemplu ketoconazolul, cimetidina,
chinidina, eritromicina, precum şi sucul de grepfrut pot să determine creşterea concentraţilor de propafenonă.
Atunci când propafenona este utilizată concomitent cu inhibitori ai acestor enzime, pacienţii trebuie
monitorizaţi atent şi doza trebuie ajustată corespunzător.
Nu s-au observat efecte semnificative asupra farmacocineticii propafenonei sau a lidocainei în cazul în care
acestea se utilizează concomitent. Totuşi, s-a raportat creşterea riscului de apariţie a reacţiilor adverse la
nivelul sistemului nervos central determinate de lidocaină atunci când aceasta se utilizează concomitent cu
propafenonă.
Tratamentul concomitent de amiodaronă şi clorhidrat de propafenonă poate influenţa conducerea şi
repolarizarea şi determină tulburări cu potenţial proaritmogen. Poate fi necesară ajustarea dozelor ambelor
componente în funcţie de răspunsul terapeutic.
Atunci când propafenona se utilizează concomitent cu inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
cum sunt fluoxetina şi paroxetina, poate să crească concentraţia plasmatică a propafenonei. Utilizarea
concomitentă de propafenonă şi fluoxetină, creşte C
max şi ASC ale S-propafenonei cu 39% şi respectiv 50%
şi C
max şi ASC ale R-propafenonei cu 71% şi respectiv cu 50%. De aceea, doze mai mici de propafenonă pot
fi suficiente pentru a se atinge răspunsul terapeutic dorit.
Poate să crească apariţia reacţiilor adverse atunci când propafenona se utilizează concomitent cu anestezice
locale (de exemplu implantarea unui pacemaker, intervenţii chirurgicale sau lucrări dentare) şi cu alte
medicamente care au efect inhibitor asupra frecvenţei cardiace şi/sau a contractilităţii miocardului (de
exemplu beta blocante, antidepresive triciclice).
Utilizarea concomitentă a clorhidratului de propafenonă cu medicamente metabolizate de CYP2P6 (cum este
venlafaxina) poate determina creşterea concentraţiilor acestor medicamente. În timpul tratamentului cu
propafenonă s-a raportat creşterea concentraţiilor plasmatice şi/sau sanguine de propranolol, metoprolol,
desipramină, ciclosporină, teofilină şi digoxină. Dacă se observă semne de supradozaj, trebuie reduse dozele
acestor medicamente, după caz.
Utilizarea concomitentă a propafenonei şi a fenobarbitalului şi/sau a rifampicinei (inductori CYP3A4) poate
să scadă eficacitatea propafenonei ca antiaritmic ca rezultat al scăderii concentraţiei plasmatice a
propafenonei. Prin urmare, răspunsul la tratamentul cu propafenonă trebuie monitorizat în timpul
tratamentului cronic concomitent cu fenobarbital şi/sau rifampicină.
Se recomandă monitorizarea atentă a factorilor de coagulare la pacienţii care utilizează concomitent
anticoagulante orale (de exemplu fenprocumonă, warfarină) deoarece propafenona poate să crească
concentraţiile plasmatice ale acestor medicamente având ca rezultat creşterea timpului de protrombină. Dacă
este necesar, trebuie să se ajusteze dozele acestor medicamente.
Categorii speciale de pacienţi
4
Copii şi adolescenţi
Studii referitoare la interacţiuni au efectuate numai la adulţi. Nu se ştie în ce măsură interacţiunile acestea
sunt similare şi în cadrul grupului de vârstă pediatric.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Sarcina:
Nu s-au efectuat studii specifice şi bine controlate la femeile gravide. Propafenona trebuie să fie utilizată în
timpul sarcinii numai dacă beneficiul justifică riscul potenţial pentru făt.
La om, se cunoaşte că propafenona traversează bariera placentară. S-a raportat că în cordonul ombilical,
concentraţia propafenonei este de aproximativ 30% din concentraţia din sângele matern.
Alăptarea:
Nu a fost studiată eliminarea propafenonei în laptele matern. Date limitate sugerează că este posibil ca
propafenona să se elimine în laptele matern. Mamele care alăptează trebuie să utilizeze cu precauţie
propafenona.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
În timpul tratamentului, pot să apară vedere înceţoşată, ameţeli, fatigabilitate şi hipotensiune arterială
posturală care pot să influenţeze viteza de reacţie a pacienţilor şi scad capacitatea de a conduce vehicule sau
de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Cele mai frecvente şi foarte frecvente reacţii adverse asociate tratamentului cu propafenonă sunt ameţeli,
tulburări de conducere cardiace şi palpitaţii.
Rezumatul în format tabelar al reacţiilor advese
Următorul tabel prezintă reacţii adverse raportate în studii clinice şi după punerea pe piaţă a propafenonei.
Reacţiile adverse considerate ca fiind cel puţin posible, asociate cu propafenona, sunt clasificate pe aparate,
sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă utilizând următoarea convenţie:
Foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi < 1/100) şi cu
frecvenţă necunoscută (reacţii adverse obsérvate după punerea pe piaţă; frecvența nu poate fi estimată din
datele disponibile).
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a severităţii,
acolo unde s-a putut stabili gradul se severitate.
Tulburări hematologice şi limfatice
Mai puţin frecvente
Trombocitopenie
Cu frecvenţă necunoscută
Agranulocitoză, leucopenie, granulocitopenie
Tulburări ale sistemului imunitar
Cu frecvenţă necunoscută
Hipersensibilitate1
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Mai puţin frecvente
Scăderea apetitului alimentar
Tulburări psihice
5
Frecvente
Anxietate, tulburări ale somnului
Mai puţin frecvente
Coşmaruri
Cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile)
Stare confuzională
Tulburări ale sistemului nervos
Foarte frecvente
Ameţeli2
Frecvente
Cefalee, disgeuzie
Mai puţin frecvente
Sincopă, ataxie, parestezie
Cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile)
Convulsii, simptome extrapiramidale, agitaţie
Tulburări vizuale
Frecvente
Vedere înceţoşată
Tulburări acustice şi vestibulare
Mai puţin frecvente
Vertij
Tulburări cardiace
Foarte frecvente
Tulburări ale conducerii cardiace3, palpitaţii
Frecvente
Bradicardie sinusală, bradicardie, tahicardie, flutter atrial
Mai puţin frecvente
Tahicardie ventriculară, aritmie
4
Cu frecvenţă necunoscută
Fibrilaţie ventriculară, insuficienţă cardiacă
5, scăderea frecvenţei cardiace
Tulburări vasculare
Mai puţin frecvente
Hipotensiune arterială
Foarte frecvente
Hipotensiune arterială ortostatică
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Frecvente
Dispnee
Tulburări gastro-intestinale
Frecvente
Durere abdominală, vărsături, greaţă, diaree, constipaţie, xerostomie
6
Mai puţin frecvente
Distensie abdominală, flatulenţă
Cu frecvenţă necunoscută
Eructaţii, tulburări gastro-intestinale
Tulburări hepato-biliare
Frecvente
Funcţie hepatică alterată6
Cu frecvenţă necunoscută
Leziuni hepatocelulare, colestază, hepatită, icter
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Mai puţin frecvente
Urticarie, prurit, erupţie cutanată tranzitorie, eritem
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Cu frecvenţă necunoscută
Sindrom asemănător lupusului
Tulburări ale aparatului genital şi sânului
Mai puţin frecvente
Disfuncţii erectile
Cu frecvenţă necunoscută Scădere a numărului de spermatozoizi
7
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Frecvente
Dureri la nivelul pieptului, astenie, fatigabilitate, pirexie
1 Se poate manifesta prin colestază, discrazie sanguină, erupţii cutanate tranzitorii. 2 Exclusiv vertijul. 3 Inclusiv bloc sinoatrial, bloc atrioventricular şi bloc intraventricular. 4 Propafenona se poate asocia cu efecte proaritmice care se manifestă prin creşterea frecvenţei cardiace
(tahicardie) sau fibrilaţie ventriculară. Unele dintre aceste aritmii pot fi ameninţătoare de viaţă şi pot necesita
resuscitare pentru a preveni un rezultat posibil fatal.
5 Poate să apară agravarea insuficienţei cardiace preexistente. 6 Acest termen acoperă teste ale funcţiei hepatice modificate, cum este creşterea aspartat-aminotransferazei,
alanin-aminotransferazei, gama-glutamiltransferazei şi a fosfatazei alcaline sanguine.
7 Scăderea numărului de spermatozoizi este reversibilă după întreruperea tratamentului cu propafenonă.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Simptomatologia supradozajului
Simptome cardiace:
Efectele toxice ale propafenonei se manifestă la nivel cardiac prin tulburări la nivelul generării şi conducerii
impulsurilor, evidenţiate prin prelungirea intervalului PQ; lărgirea complexului QRS; supresia
7
automatismului nodului sinusal, bloc atrioventricular, tahicardie ventriculară şi fibrilaţie ventriculară. În plus
reducerea forţei de contracţie (efect inotrop negativ) poate produce hipotensiune arterială care, în cazuri
severe, poate conduce la şoc cardiogen.
Simptome extracardiace
Pot să apară frecvent cefalee, ameţeli, vedere înceţoşată, parestezii, tremor, greaţă, constipaţie, xerostomie.
În cazuri extrem de rare au fost raportate convulsii în caz de supradozaj. A fost raportat, de asemenea,
decesul.
În cazuri severe de intoxicaţie pot să apară convulsii tonico-clonice, parestezii, somnolenţă, comă şi stop
respirator.
Tratament:
În plus faţă de măsurile generale, trebuie monitorizate semnele vitale şi remediate, după caz într-un serviciu
de terapie intensivă.
Defibrilarea, precum şi perfuzia cu dopamina şi izoproterenol au fost eficiente în controlul ritmului cardiac şi
a tensiunii arteriale.
Pentru convulsii s-a utilizat diazepam intravenos.
Pot fi necesare măsuri generale de susţinere, cum sunt respiraţie artificială asistată şi masaj cardiac extern.
Hemoperfuzia are eficientă limitată.
Datorită legării în proporţie mare de proteinele plasmatice (> 95%) şi a volumului mare de distribuţie,
hemodializa este ineficace.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antiaritmice clasa Ic, codul ATC: C01BC03
Clorhidratul de propafenonă aparţine antiaritmicelor din grupul Ic al clasificării Vaughan Williams, fiind un
blocant ale canalelor de sodiu cu activitate stabilizatoare de membrană. Blochează pătrunderea Na
+ mai ales
în faza rapidă a depolarizării (faza 0 a potenţialului de acţiune), deprimând mult viteza depolarizării sistolice.
De asemenea, are şi un efect slab beta-blocant şi blocant al canalului de calciu, care nu sunt relevante la
concentraţiile terapeutice. Propafenona scade viteza de conducere a impulsului (efect dromotrop negativ),
creşte pragul de excitabilitate şi prelungeşte perioada refractară efectivă. Conducerea impulsului la nivelul
căilor accesorii, ca în sindromul WPW, este inhibată, prin prelungirea perioadei refractare sau blocarea căii
de conducere, atât în sens anterograd, cât mai ales retrograd.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Propafenona se absoarbe bine, după administrarea orală concentraţia plasmatică maximă este atinsă în 2-3
ore (Tmax). Biodisponibilitatea propafenonei este limitată (50% după administrarea orală a unei doze unice)
datorită epurării la primul pasaj hepatic. După administrări repetate, concentraţia plasmatică şi
biodisponibilitatea cresc datorită saturării mecanismelor de epurare la primul pasaj hepatic.
Există două tipuri de metabolizatori: rapizi (90% din populaţie) şi lenţi (definiţi pe baza abilităţii de
metabolizare a debrisochinei). Metabolitul principal, 5-OH-propafenonă, are eficienţă antiaritmică,
comparabilă cu aceea a substanţei nemodificate.
Propafenona se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice (85-95%), volumul aparent de distribuţie
este între 1,1-3,6 l/kg. Timpul mediu de înjumătăţire plasmatică este între 2,8-11 ore la pacienţii cu
8
metabolizare intensă şi de 17 ore la cei cu metabolizare lentă. Se elimină renal sub formă de metaboliţi şi
aproximativ 1% din doza administrată sub formă nemodificată.
Concentraţia plasmatică eficace se încadrează între 100 şi 1500 ng/ml.
Propafenona traversează bariera plancentară şi se excretă în laptele matern.
Transfer fetal: în câteva cazuri raportate, concentraţia de propafenonă la nivelul cordonului ombilical a fost
de aproximativ 30% din concentraţia plasmatică maternă.
Eliminarea în laptele matern: într-un caz raportat, concentraţia de propafenonă în laptele matern a fost între
4% şi 9% din cel din sângele mamei.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate după administrare de doze repetate
În studiile de toxicitate după administrare de doze repetate de propafenonă i.v. s-a observat apariţia de
tulburări neregulate reversibile ale spermatogenezei la maimuţe (de la 2 mg/kg şi zi), iepuri (de la
0,5 mg/kg şi zi) şi câini (de la 5 mg/kg şi zi), însă nu şi la şobolani. La om, scăderea reversibilă a numărului
de spermocite a fost observată în cazuri izolate.
Mutagenitate şi carcinogenitate
Studiile in vitro şi in vivo nu au demonstrat potenţial mutagen pentru propafenonă.
Studiile pe termen lung efectuate la şoareci şi şobolani nu au adus dovezi pentru un potenţial carcinogen al
propafenonei.
Toxicitate asupra funcţiei de reproducere
Deşi studiile asupra funcţiei de reproducere efectuate la şobolani nu au oferit dovezi de disfuncţii, la diferite
alte specii animale au fost observate tulburări ale spermatogenezei. Şi la om, în unele cazuri a apărut o
scădere reversibilă a numărului spermatocitelor. Toxicitatea embrio-fetală a fost observată la şobolani şi
iepuri, nivelul fără reacţii adverse fiind de 15 mg/kg şi zi la speciile mai sensibile. Mortalitatea crescută a
nou-născuţilor a apărut în situaţia unor dozaje toxice pentru mamă. Nu sunt disponibile studii cu privire la
posibilele efecte pe termen lung ale expunerii prenatale sau postnatale.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Amidon de porumb
Copovidonă
Stearat de magneziu
Amidonglicolat de sodiu
Hipromeloză 6 cP
Talc
Macrogol 6000
Laurilsulfat de sodiu
Dioxid de titan (E 171)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
4 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original
9
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din Al/PP a câte 10 comprimate filmate
Cutie cu 3 blistere din Al/PP a câte 10 comprimate filmate
Cutie cu 5 blistere din Al/PP a câte 10 comprimate filmate
Cutie cu 10 blistere din Al/PP a câte 10 comprimate filmate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
HEXAL A.G.
Industriestrasse 25, 83607 Holzkirchen, Germania
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Propafenon Sandoz 150 mg
8643/2016/01-02-03-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reautorizare - Februarie 2016
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie 2016
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro .
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Propafenon Sandoz 150 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat filmat conţine clorhidrat de propafenonă 150 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă, cu linie mediană pe una din feţe. Linia mediană nu
are rol de divizare a comprimatului.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tahiaritmii supraventriculare simptomatice, cum sunt: tahicardie joncţională, tahicardie supraventriculară din
cadrul sindromului WPW, fibrilaţie atrială paroxistică, în absenţa alterării funcţiei ventriculului stâng.
Tahicardie ventriculară simptomatică severă, cu potenţial letal.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţi
În perioada de ajustare a dozei şi pentru tratamentul de întreţinere la pacienţii cu greutatea corporală de
aproximativ 70 kg se recomandă administrarea unei doze zilnice de 450 până la 600 mg clorhidrat de
propafenonă, divizată în două sau trei doze pe zi. Ocazional, poate fi necesară creşterea dozei zilnice până la
900 mg clorhidrat de propafenonă. Doza zilnică trebuie redusă corespunzător pentru pacienţii cu greutatea
corporală mai mică. Nu trebuie efectuată creşterea dozei până când pacientul nu a primit tratament timp de
trei până la patru zile.
Trebuie luată în considerare reducerea dozei în cazul pacienţilor cu prelungire semnificativă a complexului
QRS sau bloc AV de gradul II sau III.
Doza de întreţinere individuală trebuie stabilită prin supraveghere cardiologică, inclusiv monitorizarea ECG
şi prin controlul repetat a tensiunii arteriale (faza de ajustare a dozei).
Copii
La copii, în perioada de ajustare a dozei şi a tratamentului de întreţinere, s-a demonstrat ca fiind adecvată
administrarea unei doze medii zilnice de 10 până la 20 mg clorhidrat de propafenonă pe kg greutate
corporală, în trei până la patru doze.
2
Nu trebuie efectuată creşterea dozei până când pacientul nu a primit tratament timp de trei până la patru zile.
Doza de întreţinere individuală trebuie stabilită prin supraveghere cardiologică, inclusiv monitorizarea ECG
şi prin control repetat a tensiunii arteriale (faza de ajustare a dozei).
Vârstnici
La pacienţii vârstnici sau la cei cu alterarea semnificatică a funcţiei ventriculului stâng (fracţie de ejecţie
ventriculară < 35%) sau infarct miocardic structural tratamentul trebuie iniţiat treptat şi cu prudenţă, în doze
mici. Acelaşi lucru este valabil şi pentru tratamentul de întreţinere. Orice creştere a dozei, care poate fi
necesară, nu trebuie întreprinsă decât după cinci până la opt zile de tratament.
Insuficienţa hepatică/renală
La pacienţii cu funcţia hepatică şi/sau renală afectată există acumulare de medicamente după administrarea
dozelor terapeutice standard. Cu toate acestea, la pacienţii cu aceste afecţiuni dozele de clorhidrat de
propafenonă se ajustează prin monitorizarea ECG şi a concentraţiilor plasmatice.
Mod şi durată de administrare
Comprimatele trebuie înghiţite întregi, cu lichid, după masă.
Medicul curant decide durata de administrare.
Notă:
Când se prescrie propafenonă trebuie ţinut cont de faptul că nici un antiaritmic din clasa I utilizat în
tratamentul tulburărilor de ritm cardiac nu s-a dovedit până acum că ar prelungi supravieţuirea.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la clorhidratul de propafenonă
Hipersensibilitate la oricare dintre ceilalţi excipienţi
Afecţiuni cardiace structurale semnificative, precum:
Infarct miocardic în ultimele 3 luni
Insuficienţă cardiacă congestivă necontrolată terapeutic cu fracţia de ejecţie a ventriculului stâng mai
mică de 35%
Şoc cardiogen, cu excepţia celui indus de aritmii
Bradicardie severă simptomatică
Boala nodului sinusal, defecte de conducere atrială, bloc AV de gradul II sau mai mare, bloc de
ramură sau bloc distal în absenţa unui pacemaker artificial
Hipotensiune arterială severă
Tulburări ale echilibrului electrolitic (de exemplu, tulburări ale metabolismuluii potasiului)
Boli pulmonare obstructive severe
Miastenia gravis
Sindrom Brugada cunoscut
Tratament concomitent cu ritonavir
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Este important ca fiecare pacient care utilizează propafenonă să fie evaluat electrocardiografic şi clinic,
înainte şi în timpul tratamentului, pentru a determina dacă răspunsul la propafenonă necesită continuarea
tratamentului.
După expunerea la propafenonă, poate fi depistat sindromul Brugada sau pot apărea modificări ale
electrocardiogramei (ECG) de tip Brugada în perioada asimptomatică de purtători ai sindromului. După
iniţierea tratamentului cu propafenonă trebuie să se efectueze ECG pentru a exclude modificările sugestive
pentru sindromul Brugada.
3
Tratamentul cu clorhidrat de propafenonă poate influenţa activitatea pacemaker-ului artificial. În timpul
tratamentului trebuie monitorizată funcţionarea pacemaker-ului şi trebuie programat corespunzător.
Există posibilitatea conversiei fibrilaţiei atriale paroxistice în flutter atrial însoţit de bloc de conducere 2:1
sau 1:1 (vezi pct. 4.8).
Similar altor medicamente antiaritmice din clasa 1c, pacienţii cu afecţiuni semnificative ale structurii
cardiace pot fi predispuşi la reacţii adverse severe. De aceea, propafenona este contraindicată la aceşti
pacienţi (vezi pct. 4.3).
Datorită efectului beta-blocant, este necesară prudenţă pe parcursul tratamentului în cazul pacienţilor cu astm
bronşic.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Medicamentele care inhibă CYP2D6, CYP1A2 şi CYP3A4, ca de exemplu ketoconazolul, cimetidina,
chinidina, eritromicina, precum şi sucul de grepfrut pot să determine creşterea concentraţilor de propafenonă.
Atunci când propafenona este utilizată concomitent cu inhibitori ai acestor enzime, pacienţii trebuie
monitorizaţi atent şi doza trebuie ajustată corespunzător.
Nu s-au observat efecte semnificative asupra farmacocineticii propafenonei sau a lidocainei în cazul în care
acestea se utilizează concomitent. Totuşi, s-a raportat creşterea riscului de apariţie a reacţiilor adverse la
nivelul sistemului nervos central determinate de lidocaină atunci când aceasta se utilizează concomitent cu
propafenonă.
Tratamentul concomitent de amiodaronă şi clorhidrat de propafenonă poate influenţa conducerea şi
repolarizarea şi determină tulburări cu potenţial proaritmogen. Poate fi necesară ajustarea dozelor ambelor
componente în funcţie de răspunsul terapeutic.
Atunci când propafenona se utilizează concomitent cu inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
cum sunt fluoxetina şi paroxetina, poate să crească concentraţia plasmatică a propafenonei. Utilizarea
concomitentă de propafenonă şi fluoxetină, creşte C
max şi ASC ale S-propafenonei cu 39% şi respectiv 50%
şi C
max şi ASC ale R-propafenonei cu 71% şi respectiv cu 50%. De aceea, doze mai mici de propafenonă pot
fi suficiente pentru a se atinge răspunsul terapeutic dorit.
Poate să crească apariţia reacţiilor adverse atunci când propafenona se utilizează concomitent cu anestezice
locale (de exemplu implantarea unui pacemaker, intervenţii chirurgicale sau lucrări dentare) şi cu alte
medicamente care au efect inhibitor asupra frecvenţei cardiace şi/sau a contractilităţii miocardului (de
exemplu beta blocante, antidepresive triciclice).
Utilizarea concomitentă a clorhidratului de propafenonă cu medicamente metabolizate de CYP2P6 (cum este
venlafaxina) poate determina creşterea concentraţiilor acestor medicamente. În timpul tratamentului cu
propafenonă s-a raportat creşterea concentraţiilor plasmatice şi/sau sanguine de propranolol, metoprolol,
desipramină, ciclosporină, teofilină şi digoxină. Dacă se observă semne de supradozaj, trebuie reduse dozele
acestor medicamente, după caz.
Utilizarea concomitentă a propafenonei şi a fenobarbitalului şi/sau a rifampicinei (inductori CYP3A4) poate
să scadă eficacitatea propafenonei ca antiaritmic ca rezultat al scăderii concentraţiei plasmatice a
propafenonei. Prin urmare, răspunsul la tratamentul cu propafenonă trebuie monitorizat în timpul
tratamentului cronic concomitent cu fenobarbital şi/sau rifampicină.
Se recomandă monitorizarea atentă a factorilor de coagulare la pacienţii care utilizează concomitent
anticoagulante orale (de exemplu fenprocumonă, warfarină) deoarece propafenona poate să crească
concentraţiile plasmatice ale acestor medicamente având ca rezultat creşterea timpului de protrombină. Dacă
este necesar, trebuie să se ajusteze dozele acestor medicamente.
Categorii speciale de pacienţi
4
Copii şi adolescenţi
Studii referitoare la interacţiuni au efectuate numai la adulţi. Nu se ştie în ce măsură interacţiunile acestea
sunt similare şi în cadrul grupului de vârstă pediatric.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Sarcina:
Nu s-au efectuat studii specifice şi bine controlate la femeile gravide. Propafenona trebuie să fie utilizată în
timpul sarcinii numai dacă beneficiul justifică riscul potenţial pentru făt.
La om, se cunoaşte că propafenona traversează bariera placentară. S-a raportat că în cordonul ombilical,
concentraţia propafenonei este de aproximativ 30% din concentraţia din sângele matern.
Alăptarea:
Nu a fost studiată eliminarea propafenonei în laptele matern. Date limitate sugerează că este posibil ca
propafenona să se elimine în laptele matern. Mamele care alăptează trebuie să utilizeze cu precauţie
propafenona.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
În timpul tratamentului, pot să apară vedere înceţoşată, ameţeli, fatigabilitate şi hipotensiune arterială
posturală care pot să influenţeze viteza de reacţie a pacienţilor şi scad capacitatea de a conduce vehicule sau
de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Cele mai frecvente şi foarte frecvente reacţii adverse asociate tratamentului cu propafenonă sunt ameţeli,
tulburări de conducere cardiace şi palpitaţii.
Rezumatul în format tabelar al reacţiilor advese
Următorul tabel prezintă reacţii adverse raportate în studii clinice şi după punerea pe piaţă a propafenonei.
Reacţiile adverse considerate ca fiind cel puţin posible, asociate cu propafenona, sunt clasificate pe aparate,
sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă utilizând următoarea convenţie:
Foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi < 1/100) şi cu
frecvenţă necunoscută (reacţii adverse obsérvate după punerea pe piaţă; frecvența nu poate fi estimată din
datele disponibile).
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a severităţii,
acolo unde s-a putut stabili gradul se severitate.
Tulburări hematologice şi limfatice
Mai puţin frecvente
Trombocitopenie
Cu frecvenţă necunoscută
Agranulocitoză, leucopenie, granulocitopenie
Tulburări ale sistemului imunitar
Cu frecvenţă necunoscută
Hipersensibilitate1
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Mai puţin frecvente
Scăderea apetitului alimentar
Tulburări psihice
5
Frecvente
Anxietate, tulburări ale somnului
Mai puţin frecvente
Coşmaruri
Cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile)
Stare confuzională
Tulburări ale sistemului nervos
Foarte frecvente
Ameţeli2
Frecvente
Cefalee, disgeuzie
Mai puţin frecvente
Sincopă, ataxie, parestezie
Cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile)
Convulsii, simptome extrapiramidale, agitaţie
Tulburări vizuale
Frecvente
Vedere înceţoşată
Tulburări acustice şi vestibulare
Mai puţin frecvente
Vertij
Tulburări cardiace
Foarte frecvente
Tulburări ale conducerii cardiace3, palpitaţii
Frecvente
Bradicardie sinusală, bradicardie, tahicardie, flutter atrial
Mai puţin frecvente
Tahicardie ventriculară, aritmie
4
Cu frecvenţă necunoscută
Fibrilaţie ventriculară, insuficienţă cardiacă
5, scăderea frecvenţei cardiace
Tulburări vasculare
Mai puţin frecvente
Hipotensiune arterială
Foarte frecvente
Hipotensiune arterială ortostatică
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Frecvente
Dispnee
Tulburări gastro-intestinale
Frecvente
Durere abdominală, vărsături, greaţă, diaree, constipaţie, xerostomie
6
Mai puţin frecvente
Distensie abdominală, flatulenţă
Cu frecvenţă necunoscută
Eructaţii, tulburări gastro-intestinale
Tulburări hepato-biliare
Frecvente
Funcţie hepatică alterată6
Cu frecvenţă necunoscută
Leziuni hepatocelulare, colestază, hepatită, icter
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Mai puţin frecvente
Urticarie, prurit, erupţie cutanată tranzitorie, eritem
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Cu frecvenţă necunoscută
Sindrom asemănător lupusului
Tulburări ale aparatului genital şi sânului
Mai puţin frecvente
Disfuncţii erectile
Cu frecvenţă necunoscută Scădere a numărului de spermatozoizi
7
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Frecvente
Dureri la nivelul pieptului, astenie, fatigabilitate, pirexie
1 Se poate manifesta prin colestază, discrazie sanguină, erupţii cutanate tranzitorii. 2 Exclusiv vertijul. 3 Inclusiv bloc sinoatrial, bloc atrioventricular şi bloc intraventricular. 4 Propafenona se poate asocia cu efecte proaritmice care se manifestă prin creşterea frecvenţei cardiace
(tahicardie) sau fibrilaţie ventriculară. Unele dintre aceste aritmii pot fi ameninţătoare de viaţă şi pot necesita
resuscitare pentru a preveni un rezultat posibil fatal.
5 Poate să apară agravarea insuficienţei cardiace preexistente. 6 Acest termen acoperă teste ale funcţiei hepatice modificate, cum este creşterea aspartat-aminotransferazei,
alanin-aminotransferazei, gama-glutamiltransferazei şi a fosfatazei alcaline sanguine.
7 Scăderea numărului de spermatozoizi este reversibilă după întreruperea tratamentului cu propafenonă.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Simptomatologia supradozajului
Simptome cardiace:
Efectele toxice ale propafenonei se manifestă la nivel cardiac prin tulburări la nivelul generării şi conducerii
impulsurilor, evidenţiate prin prelungirea intervalului PQ; lărgirea complexului QRS; supresia
7
automatismului nodului sinusal, bloc atrioventricular, tahicardie ventriculară şi fibrilaţie ventriculară. În plus
reducerea forţei de contracţie (efect inotrop negativ) poate produce hipotensiune arterială care, în cazuri
severe, poate conduce la şoc cardiogen.
Simptome extracardiace
Pot să apară frecvent cefalee, ameţeli, vedere înceţoşată, parestezii, tremor, greaţă, constipaţie, xerostomie.
În cazuri extrem de rare au fost raportate convulsii în caz de supradozaj. A fost raportat, de asemenea,
decesul.
În cazuri severe de intoxicaţie pot să apară convulsii tonico-clonice, parestezii, somnolenţă, comă şi stop
respirator.
Tratament:
În plus faţă de măsurile generale, trebuie monitorizate semnele vitale şi remediate, după caz într-un serviciu
de terapie intensivă.
Defibrilarea, precum şi perfuzia cu dopamina şi izoproterenol au fost eficiente în controlul ritmului cardiac şi
a tensiunii arteriale.
Pentru convulsii s-a utilizat diazepam intravenos.
Pot fi necesare măsuri generale de susţinere, cum sunt respiraţie artificială asistată şi masaj cardiac extern.
Hemoperfuzia are eficientă limitată.
Datorită legării în proporţie mare de proteinele plasmatice (> 95%) şi a volumului mare de distribuţie,
hemodializa este ineficace.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antiaritmice clasa Ic, codul ATC: C01BC03
Clorhidratul de propafenonă aparţine antiaritmicelor din grupul Ic al clasificării Vaughan Williams, fiind un
blocant ale canalelor de sodiu cu activitate stabilizatoare de membrană. Blochează pătrunderea Na
+ mai ales
în faza rapidă a depolarizării (faza 0 a potenţialului de acţiune), deprimând mult viteza depolarizării sistolice.
De asemenea, are şi un efect slab beta-blocant şi blocant al canalului de calciu, care nu sunt relevante la
concentraţiile terapeutice. Propafenona scade viteza de conducere a impulsului (efect dromotrop negativ),
creşte pragul de excitabilitate şi prelungeşte perioada refractară efectivă. Conducerea impulsului la nivelul
căilor accesorii, ca în sindromul WPW, este inhibată, prin prelungirea perioadei refractare sau blocarea căii
de conducere, atât în sens anterograd, cât mai ales retrograd.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Propafenona se absoarbe bine, după administrarea orală concentraţia plasmatică maximă este atinsă în 2-3
ore (Tmax). Biodisponibilitatea propafenonei este limitată (50% după administrarea orală a unei doze unice)
datorită epurării la primul pasaj hepatic. După administrări repetate, concentraţia plasmatică şi
biodisponibilitatea cresc datorită saturării mecanismelor de epurare la primul pasaj hepatic.
Există două tipuri de metabolizatori: rapizi (90% din populaţie) şi lenţi (definiţi pe baza abilităţii de
metabolizare a debrisochinei). Metabolitul principal, 5-OH-propafenonă, are eficienţă antiaritmică,
comparabilă cu aceea a substanţei nemodificate.
Propafenona se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice (85-95%), volumul aparent de distribuţie
este între 1,1-3,6 l/kg. Timpul mediu de înjumătăţire plasmatică este între 2,8-11 ore la pacienţii cu
8
metabolizare intensă şi de 17 ore la cei cu metabolizare lentă. Se elimină renal sub formă de metaboliţi şi
aproximativ 1% din doza administrată sub formă nemodificată.
Concentraţia plasmatică eficace se încadrează între 100 şi 1500 ng/ml.
Propafenona traversează bariera plancentară şi se excretă în laptele matern.
Transfer fetal: în câteva cazuri raportate, concentraţia de propafenonă la nivelul cordonului ombilical a fost
de aproximativ 30% din concentraţia plasmatică maternă.
Eliminarea în laptele matern: într-un caz raportat, concentraţia de propafenonă în laptele matern a fost între
4% şi 9% din cel din sângele mamei.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate după administrare de doze repetate
În studiile de toxicitate după administrare de doze repetate de propafenonă i.v. s-a observat apariţia de
tulburări neregulate reversibile ale spermatogenezei la maimuţe (de la 2 mg/kg şi zi), iepuri (de la
0,5 mg/kg şi zi) şi câini (de la 5 mg/kg şi zi), însă nu şi la şobolani. La om, scăderea reversibilă a numărului
de spermocite a fost observată în cazuri izolate.
Mutagenitate şi carcinogenitate
Studiile in vitro şi in vivo nu au demonstrat potenţial mutagen pentru propafenonă.
Studiile pe termen lung efectuate la şoareci şi şobolani nu au adus dovezi pentru un potenţial carcinogen al
propafenonei.
Toxicitate asupra funcţiei de reproducere
Deşi studiile asupra funcţiei de reproducere efectuate la şobolani nu au oferit dovezi de disfuncţii, la diferite
alte specii animale au fost observate tulburări ale spermatogenezei. Şi la om, în unele cazuri a apărut o
scădere reversibilă a numărului spermatocitelor. Toxicitatea embrio-fetală a fost observată la şobolani şi
iepuri, nivelul fără reacţii adverse fiind de 15 mg/kg şi zi la speciile mai sensibile. Mortalitatea crescută a
nou-născuţilor a apărut în situaţia unor dozaje toxice pentru mamă. Nu sunt disponibile studii cu privire la
posibilele efecte pe termen lung ale expunerii prenatale sau postnatale.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Amidon de porumb
Copovidonă
Stearat de magneziu
Amidonglicolat de sodiu
Hipromeloză 6 cP
Talc
Macrogol 6000
Laurilsulfat de sodiu
Dioxid de titan (E 171)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
4 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original
9
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din Al/PP a câte 10 comprimate filmate
Cutie cu 3 blistere din Al/PP a câte 10 comprimate filmate
Cutie cu 5 blistere din Al/PP a câte 10 comprimate filmate
Cutie cu 10 blistere din Al/PP a câte 10 comprimate filmate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
HEXAL A.G.
Industriestrasse 25, 83607 Holzkirchen, Germania
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Propafenon Sandoz 150 mg
8643/2016/01-02-03-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reautorizare - Februarie 2016
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie 2016
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro .
