ZOLSANA 10 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Zolsana 5 mg comprimate filmate
Zolsana 10 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Zolsana 5 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conține tartrat de zolpidem 5 mg.
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 45,20 mg
Zolsana 10 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conține tartrat de zolpidem 10 mg.
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 90,40 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Zolsana 5 mg comprimate filmate
Zolsana 5 mg comprimate filmate: culoare albă, ovale, biconvexe şi inscripţionate cu ,,ZIM” şi ,,5” pe
o faţă.
Zolsana 10 mg comprimate filmate
Zolsana 10 mg comprimate filmate: culoare albă, ovale, biconvexe, marcate pe ambele feţe şi
inscripţionate cu "ZIM" şi "10" pe o faţă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Zolpidemul este indicat in tratamentul pe termen scurt al insomniei la adulți, în situațiile în care insomnia
este invalidantă sau provoacă pacientului o suferinţă severă .
Benzodiazepinele sau medicamentele înrudite cu benzodiazepinele sunt indicate doar în cazul în care
tulburarea este severă, epuizantă sau care produce pacientului o suferinţă foarte mare.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Perioada de tratament trebuie să fie cât mai scurtă posibil. În general, durata tratamentului variază de la
câteva zile până la 2 săptămâni cu un maxim de 4 săptămâni, incluzând şi perioada de întrerupere a
tratamentului prin scăderea treptată a dozei administrate. Întreruperea tratamentului prin scăderea
treptată a dozei administrate trebuie să fie adaptat fiecărui pacient în parte.
În anumite cazuri, poate fi necesară continuarea tratamentului după perioada maximă recomandată; în
acest caz, aceasta nu trebuie făcută fără o reevaluare a stării clinice a pacientului.
2
Adulţi
Tratamentul trebuie administrat în priză unică, iar administrarea nu trebuie repetată în timpul aceleiaşi
nopţi.
Doza zilnică recomandată pentru adulţi este de 10 mg, administrată imediat înainte de culcare. Trebuie
utilizată doza zilnică minimă eficace de zolpidem, care nu trebuie să depăşească 10 mg.
La vârstnici sau la pacienţii cu incapacităţi care pot fi deosebit de sensibili la efectele zolpidemului şi
la pacienţii cu insuficienţă hepatică la care medicamentul nu este metabolizat la fel de repede ca la
persoanele indemne se recomandă administrarea dozei de 5 mg. Această doza poate fi crescută la 10
mg doar la persoanele la care răspunsul clinic este inadecvat iar medicamentul este bine tolerat.
Copii şi adolescenţi
Zolpidemul nu este recomandat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, din cauza lipsei datelor care să
susţină utilizarea la această grupă de pacienţi. Datele disponibile din studiile clinice placebo controlate sunt
prezentate la pct. 5.1.
Mod de administrare
Medicamentul trebuie administrat cu o cantitate suficientă de lichid, imediat înainte de culcare.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la zolpidem sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1
- Insuficienţă hepatică severă
- Sindromul de apnee în somn
- Miastenia gravis
- Insuficienţă respiratorie severă
- Copii şi adolescenţi cu vârstă sub 18 ani
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Generale
Atunci când este posibil, trebuie identificată cauza insomniei. Înaintea prescrierii unui hipnotic,
trebuie trataţi factorii etiologici. Lipsa remisiei insomniei după o perioadă de 7-14 zile de tratament
poate indica prezenţa unei tulburări primare psihice sau fizice, care trebuie evaluată.
În continuare sunt prezentate informaţiile generale referitoare la efectele observate după administrarea
benzodiazepinelor sau a altor medicamente hipnotice, care trebuie avute în vedere de către medicul
care le prescrie.
Afectare psihomotorie în ziua următoare administrării medicamentului
Riscul afectării psihomotorii în ziua următoare administrării medicamentului, inclusiv a capacităţii de
a conduce vehicule, este crescut dacă:
zolpidemul este administrat cu mai puţin de 8 ore înainte de efectuarea unor activităţi care
necesită vigilenţă (vezi pct. 4.7);
se administrează o doză mai mare decât cea recomandată;
zolpidemul este administrat în asociere cu alte medicamente cu efect deprimant asupra
SNC, alte medicamente care cresc concentraţia plasmatică a zolpidemului, alcool etilic sau
substanţe ilicite (vezi pct. 4.5).
Zolpidemul trebuie administrat în priză unică, imediat înainte de culcare, iar administrarea nu trebuie
repetată în timpul aceleiaşi nopţi.
Toleranţa
Poate să apară o anumită diminuare a eficacităţii efectelor hipnotice ale benzodiazepinelor sau ale
medicamentelor înrudite cu benzodiazepinele cu acţiune de scurt
ă durată după utilizarea repetată timp
de câteva săptămâni.
3
Dependenţa
Utilizarea benzodiazepinelor sau a medicamentelor înrudite cu benzodiazepinele poate determina
apariţia dependenţei fizice şi psihice de aceste medicamente. Riscul de apariţie a dependenţei creşte în
funcţie de doza utilizată şi de durata tratamentului şi poate fi, de asemenea, mai mare la pacienţii cu
antecedente de abuz de alcool sau medicamente.
Odată apărută dependenţa fizică, întreruperea tratamentului va fi însoţită de simptomele sindromului
de întrerupere. Acestea pot fi: cefalee sau durere musculară, anxietate severă şi stare de tensiune, stare
de nelinişte, confuzie, iritabilitate şi insomnie. În cazurile severe pot să apară următoarele simptome:
derealizare, depersonalizare, hiperacuzie, senzaţie de amorţeală sau furnicături la nivelul
extremităţilor, hipersensibilitate la lumină, zgomot şi contact fizic, halucinaţii sau convulsii.
Insomnia de rebound
După întreruperea administrării medicamentului hipnotic poate să apară un sindrom tranzitoriu în
cadrul căruia simptomele care au făcut necesar tratamentul cu benzodiazepine sau medicamente
înrudite cu benzodiazepinele reapar într-o formă accentuată. Acesta poate fi însoţită de alte reacţii care
includ modificări ale dispoziţiei, anxietate şi stare de nelinişte.
Este important ca pacientul să ştie despre posibilitatea de apariţie a fenomenului de rebound,
diminuând astfel anxietatea asociată apariţiei unor astfel de simptome, în cazul în care acestea apar
după întreruperea utilizării medicamentului.
Există informaţii conform cărora, în cazul utilizării benzodiazepinelor sau a medicamentelor înrudite
cu benzodiazepinele cu acţiune de scurtă durată, fenomenul de rebound poate deveni manifest în cazul
utilizării dozelor recomandate, mai ales când acestea sunt mari.
Deoarece există riscul de apariţie a simptomelor sindromului de întrerupere/fenomenului de rebound
mult mai probabil după întreruperea bruscă a tratamentului, se recomandă scăderea treptată a dozei
administrate.
Durata tratamentului
Durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil (vezi pct. 4.2), dar nu trebuie să depăşească
4 săptămâni inclusiv perioada de întrerupere a tratamentului prin scăderea treptată a dozei
administrate. Continuarea tratamentului după perioada maximă recomandată nu trebuie făcută fără o
reevaluare a stării clinice a pacientului.
Poate fi utilă informarea pacientului înainte de începerea tratamentului că acesta va fi de scurtă durată.
Amnezie
Benzodiazepinele sau medicamentele înrudite cu benzodiazepinele pot determina amnezie
anterogradă. Tulburarea apare, de obicei, la câteva ore după administrarea medicamentului. Pentru a
diminua riscul, pacienţii trebuie să se asigure că pot dormi fără întrerupere timp de 8 ore (vezi
pct. 4.8).
Reacţii psihice şi ,,paradoxale”
Se ştie că în cazul utilizării benzodiazepinelor sau medicamentelor înrudite cu benzodiazepinele pot să
apară reacţii precum stare de nelinişte, agitaţie, iritabilitate, agresivitate, iluzii, furie, coşmaruri,
halucinaţii, psihoză, somnambulism, comportament inadecvat, agravarea insomniei şi alte reacţii
adverse comportamentale. În cazul apariţiei acestora, trebuie î
ntreruptă utilizarea acestui medicament.
Apariţia acestor reacţii este mult mai probabilă la vârstnici.
Grupuri speciale de pacienţi
La vârstnici şi la pacienţii cu incapacităţi trebuie administrată o doză mai mică (vezi pct. 4.2).
Datorită efectului miorelaxant există riscul de cădere şi a producerii consecutive a fracturii de şold mai
ales la vârstnici când se trezesc noaptea şi se dau jos din pat.
Deşi nu este necesară ajustarea dozei, medicamentul trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu
insuficienţă renală (vezi pct. 5.2).
4
Zolpidemul trebuie prescris cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă respiratorie cronică deoarece s-a
demonstrat că benzodiazepinele afectează funcţia respiratorie. De asemenea, trebuie avut în vedere că
anxietatea sau agitaţia au fost raportate ca semne ale decompensării insuficienţei respiratorii.
Benzodiazepinele şi medicamentele înrudite cu benzodiazepinele nu sunt indicate pentru tratamentul
pacienţilor cu insuficienţă hepatică severă deoarece acestea pot precipita encefalopatia.
Utilizarea la pacienţii cu boli psihotice: nu se recomandă administrarea benzodiazepinelor sau
medicamentelor înrudite cu benzodiazepinele ca tratament al bolii de fond.
Utilizarea la pacienţii cu depresie: deşi nu s-au demonstrat interacţiuni de ordin farmacocinetic şi
farmacodinamic relevante clinic cu ISRS, zolpidemul trebuie administrat cu precauţie la pacienţii care
prezintă simptome ale depresiei, Pot să apară tentative de suicid. Deoarece medicamentul poate fi
utilizat de către pacient pentru a-şi produce un supradozaj intenţionat, se recomandă punerea la
dispoziţia acestuia doar a numărului minim necesar de comprimate.
Benzodiazepinele şi medicamentele înrudite cu benzodiazepinele nu trebuie utilizate în monoterapie
pentru tratamentul depresiei sau anxietăţii asociate depresiei (la aceşti pacienţi se poate precipita
tentativa de suicid).
Utilizarea la pacienţii cu antecedente de abuz de medicamente sau alcool: benzodiazepinele şi
medicamentele înrudite cu benzodiazepinele trebuie utilizate cu foarte mare precauţie la pacienţii cu
antecedente de abuz de alcool sau medicamente. Aceşti pacienţi trebuie ţinuţi sub supraveghere atentă
în cazul administrării zolpidemului deoarece prezintă riscul de apariţie a toleranţei şi dependenţei
psihice.
Informaţii importante privind unele componente ale medicamentului
Acest medicament conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză,
deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu se recomandă consumul de alcool etilic în timpul tratamentului cu zolpidem. Efectul sedativ poate
fi potenţat atunci când se consumă alcool etilic în perioada de utilizare a medicamentului. Acesta
afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Asociere cu medicamente cu efect deprimant asupra SNC
Utilizarea zolpidemului în asociere cu alte medicamente care deprimă activitatea SNC trebuie făcută
cu precauţie (vezi pct. 4.4).
Creşterea efectului deprimant central poate să apară în cazul utilizării concomitente cu medicamente
antipsihotice (neuroleptice), hipnotice, anxiolitice-sedative, antidepresive, analgezice opioide,
antiepileptice, anestezice şi antihistaminice sedative. Prin urmare, administrarea concomitentă a
zolpidemului cu aceste medicamente poate accentua somnolenţa şi afectarea psihomotorie din ziua
următoare administrării, inclusiv afectarea capacităţii de a conduce vehicule (vezi pct. 4.4 şi 4.7). La
pacienţii trataţi cu zolpidem în asociere cu medicamente antidepresive, inclusiv bupropionă,
dezipramină, fluoxetină, sertralină şi venlafaxină, au fost raportate, de asemenea, cazuri izolate de
halucinaţii vizuale.
Administrarea în asociere cu fluvoxamină poate creşte concentraţia plasmatică a zolpidemului; nu este
recomandată utilizarea concomitentă.
În cazul utilizării analgezicelor opioide, poate să apară, de asemenea, potenţarea euforiei ceea ce poate
determina accentuarea dependenţei psihice.
Inhibitori şi inductori ai CYP450
Zolpidemul este metabolizat de unele enzime ale citocromului P450. Principala enzimă metabolizantă
este CYP3A4.
5
Administrarea în asociere cu ciprofloxacina
Poate creşte concentraţia plasmatică a zolpidemului; nu este recomandată utilizarea concomitentă.
Rifampicina induce metabolizarea zolpidemului, determinând scăderea cu aproximativ 60% a
concentraţiilor plasmatice maxime şi posibila diminuare a eficacităţii. De asemenea, sunt de aşteptat să
apară efecte similare în cazul utilizării altor inductori puternici ai enzimelor citocromului P450.
Substanţele care inhibă enzimele hepatice (mai ales CYP3A4) pot determina creştere concentraţiilor
plasmatice şi pot potenţa activitatea zolpidemului. Cu toate acestea, atunci când zolpidemul este
administrat în asociere cu intraconazol (inhibitor al CYP3A4), efectul farmacocinetic şi cel
farmacodinamic nu sunt diferite în mod semnificativ. Nu se cunoaşte relevanţa clinică a acestor
observaţii.
Alte medicamente
Când zolpidem a fost administrat cu ranitidina, nu au fost observate interacțiuni farmacocinetice
semnificative.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Nu există date suficiente care să permită evaluarea siguranţei administrării zolpidemului în perioada
de sarcină şi alăptare. Deşi studiile efectuate la animale nu au evidenţiat efecte teratogene sau
embriotoxice, nu s-a stabilit profilul de siguranţă a administrării la om în perioada de sarcină. De
aceea, zolpidemul nu trebuie utilizat în perioada de sarcină, mai ales în primul trimestru.
Dacă medicamentul este prescris unei femei aflate în perioada fertilă, aceasta trebuie avertizată să se
adreseze medicului său cu privire la întreruperea administrării medicamentului dacă intenţionează să
rămână gravidă sau crede că este gravidă.
Dacă, din motive medicale întemeiate, se administrează zolpidem imediat înaintea naşterii, sau în
timpul travaliului, sunt de aşteptat să apară efecte la nou-născut cum ar fi hipotermie, hipotonie sau
deprimare respiratorie moderată datorită acţiunii farmacologice a medicamentului.
Sugarii născuţi de mame care au utilizat cronic benzodiazepine sau medicamente înrudite cu
benzodiazepinele în ultimele stadii ale sarcinii pot să prezinte simptome ale sindromului de întrerupere
în perioada post natală ca rezultat al dependenţei fizice.
Zolpidemul este excretat în laptele matern în cantităţi foarte mici. De aceea, zolpidemul nu trebuie
utilizat de către mamele care alăptează deoarece nu s-au studiat efectele acestuia asupra sugarului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Zolsana are influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Persoanele care conduc vehicule sau folosesc utilaje trebuie avertizate că, similar altor medicamente
hipnotice, există un risc posibil de somnolenţă, prelungire a timpului de reacţie, ameţeală, obnubilare,
vedere înceţoşată/diplopie şi diminuare a stării de vigilenţă, precum şi de afectare a capacităţii de a
conduce vehicule în dimineaţa următoare administrării tratamentului (vezi pct. 4.8). Pentru a reduce la
minimum acest risc, se recomandă o perioadă de odihnă de cel puţin 8 ore în intervalul dintre
administrarea zolpidemului şi conducerea de vehicule, folosirea de utilaje şi efectuarea de activităţi la
înălţime.
La administrarea zolpidemului în monoterapie, în doze terapeutice, a fost afectată capacitatea de a
conduce vehicule şi au apărut comportamente precum „şofat în timpul somnului”.
În plus, administrarea zolpidemului în asociere cu alcool etilic sau cu alte medicamente cu efect
deprimant asupra SNC creşte riscul de apariţie a unor astfel de comportamente (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Pacienţii trebuie avertizaţi să nu utilizeze alcool etilic sau alte substanţe psihoactive atunci când iau
zolpidem.
6
4.8 Reacţii adverse
Aceste reacţii par să fie dependente de sensibilitatea individuală şi apar mai des în ora imediat
următoare administrării medicamentului dacă pacientul nu merge la culcare sau nu adoarme imediat
(vezi pct. 4.2).
- Foarte frecvente ( 1/10)
- Frecvente ( 1/100 la <1/10)
- Mai puţin frecvente ( 1/1000 la <1/100)
- Rare ( 1/10000 la <1/1000)
- Foarte rare (<1/10000)
- Cu frecvenţă necunoscută (pentru care nu există date disponibile).
Frecvente Mai puţin
frecventeRare Foarte rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări
psihice1 confuzie,
lentoare
emoţională scăderea
libidoului,
reacţii
paradoxale
1 dependenţă
3
Tulburări ale
sistemului
nervos somnolenţă în
ziua următoare,
cefalee,
ameţeli,
diminuarea
stării
de veghe, vertij,
amnezie
2 ataxie
Tulburări
oculare diplopie
Tulburări
gastrointestinale tulburări
gastrointestinale
(diaree, greaţă,
vărsături)
Afecţiuni
cutanate şi ale
ţesutului
subcutanat
reacţii cutanate
Tulburări
musculoscheletice
şi ale
ţesutului
conjunctiv slăbiciune
musculară
Tulburări
generale şi la
nivelul locului
de administrare fatigabilitate
1Amnezie
Amnezia anterogradă poate să apară în cazul utilizării dozelor terapeutice, riscul apariţiei acesteia
crescând în cazul utilizării dozelor mai mari. Efectele amneziei se pot asocia cu comportament
inadecvat (vezi pct. 4.4).
2 Reacţii psihice şi ,,paradoxale”
În timpul utilizării benzodiazepinelor sau medicamentelor înrudite cu benzodiazepinele pot să apară
reacţii precum nelinişte, agitaţie, agresivitate, iluzii, furie, coşmaruri, halucinaţii, psihoză,
comportament inadecvat şi alte reacţii adverse comportamentale. Astfel de reacţii sunt mult mai
7
probabil să apară la vârstnici (vezi pct. 4.4). 3Dependenţă
Utilizarea (chiar în doze terapeutice) poate determina dependenţă fizică: întreruperea tratamentului
poate determina apariţia sindromului de întrerupere sau a fenomenului de rebound (vezi pct. 4.4).
Poate să apară dependenţă psihică. S-a raportat abuz medicamentos la cei cu antecedente de abuz
polimedicamentos.
Depresie
Depresia preexistentă poate deveni manifestă în timpul utilizării benzodiazepinelor sau
medicamentelor înrudite cu benzodiazepinele (vezi pct. 4.4).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
În cazurile raportate de supradozaj doar cu zolpidem, afectarea stării de conştienţă a variat între
somnolenţă şi comă uşoară.
Pacienţii au prezentat însănătoşire completă după producerea unor supradozaje cu doze de până la 400
mg zolpidem, de 40 ori doza recomandată.
Trebuie utilizate măsuri terapeutice generale simptomatice şi de susţinere a funcţiilor vitale.
În cazul în care este adecvat, trebuie efectuat imediat lavajul gastric. Dacă este necesar, trebuie administrate
intravenos soluţii perfuzabile. Dacă evacuarea gastrică nu prezintă un avantaj terapeutic, trebuie
administrat cărbune activat pentru a reduce absorbţia. Trebuie avută în vedere monitorizarea funcţiilor
respiratorie şi cardio-vasculară. Nu trebuie administrate medicamente sedative în cazul în care apare
starea de excitaţie.
Poate fi avută în vedere administrarea de flumazenil în cazul în care se observă apariţia unor simptome
grave. În cadrul tratamentului supradozajului cu orice medicament, trebuie avută în vedere
posibilitatea ca acesta să fie polimedicamentos.
Datorită volumului mare de distribuţie şi a procentului mare de legare de proteinele plasmatice al
zolpidemului, hemodializa şi diureza forţată nu sunt măsuri eficace de eliminare a medicamentului.
Studiile în care s-a utilizat hemodializa la pacienţi cu insuficienţă renală cărora li se administra doze
terapeutice de zolpidem au demonstrat că acesta nu este dializabil.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: hipnotice şi sedative, medicamente înrudite cu benzodiazepine, codul ATC:
N05CF02.
Zolpidemul este un medicament hipnotic înrudit cu benzodiazepinele cu structură de imidazopiridină.
În studiile experimentale s-a demonstrat că are efecte sedative în cazul utilizării dozelor mai mici decât
cele care au efecte anticonvulsivante, miorelaxante sau anxiolitice. Aceste efecte sunt determinate de
acţiunea agonistă la nivelul receptorilor centrali care aparţin complexului macromolecular receptor
GABA-omega (BZ1 şi BZ2), modulând deschiderea canalului ionic de clor. Zolpidemul acţionează în
principal asupra subtipurilor de receptori omega (BZ1). Nu se cunoaşte relevanţa clinică a acestui fapt.
8
Studiile randomizate au arătat numai dovezi convingătoare ale eficacităţii zolpidemului în doză de
10 mg.
În cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, care nu a inclus vârstnici, efectuat la 462 de voluntari
sănătoşi, cu insomnie tranzitorie, administrarea de zolpidem în doză de 10 mg a scăzut timpul mediu
de adormire cu 10 minute, comparativ cu placebo, în timp ce în cazul administrării de zolpidem în
doză de 5 mg, această scădere a fost de 3 minute.
În cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, care nu a inclus vârstnici, efectuat la 114 pacienţi cu
insomnie cronică, administrarea de zolpidem în doză de 10 mg a scăzut timpul mediu de adormire cu
30 de minute, comparativ cu placebo, în timp ce în cazul administrării de zolpidem în doză de 5 mg,
această scădere a fost de 15 minute.
La anumiţi pacienţi, poate fi eficace doza mai mică, de 5 mg.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea zolpidemului nu au fost stabilite la pacienţi cu vârsta sub 18 ani. În cadrul unui
studiu randomizat, placebo-controlat, cu durata de 8 săptămâni, efectuat la 201 copii şi adolescenţi cu vârsta
cuprinsă între 6 şi 17 ani cu insomnie asociată cu hiperactivitate şi deficit de atenţie (attention
deficit/hyperactivity disorder ADHD), nu a fost demonstrată eficacitatea zolpidemului în doză de 0,25 mg/kg
şi zi (cu o doză maximă de 10 mg/zi), comparativ cu placebo. Tulburările psihice şi ale sistemului nervos au
constituit cele mai frecvente evenimente adverse observate la administrarea zolpidemului, comparativ cu
placebo, şi au inclus ameţeli (23,5% comparativ cu 1,5%), cefalee (12,5% comparativ cu 9,2%) şi halucinaţii
(7,4% comparativ cu 0%) (vezi pct. 4.2 şi 4.3).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Zolpidemul prezintă atât o absorbţie rapidă cât şi un debut rapid al efectului hipnotic.
Biodisponibilitatea este de 70% după administrarea orală. Acesta prezintă un profil farmacocinetic
liniar în cazul administrării dozelor terapeutice. Concentraţiile plasmatice terapeutice sunt cuprinse
între 80-200 ng/ml. Concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse în decurs de 0,5-3 ore după
administrare.
Distribuţie
Volumul aparent de distribuţie este de 0,54 l/kg la adulţi şi scade la 0,34 l/kg la vârstnici.
Procentul de legare de proteinele plasmatice poate să ajungă la 92%. Metabolizarea la primul pasaj
hepatic se face în proporţie de până la aproximativ 33%. S-a demonstrat că administrarea repetată nu
modifică procentul de legare de proteinele plasmatice ceea ce indică o lipsă a competiţiei între
zolpidem şi metaboliţii săi pentru locurile de legare.
Eliminare
Timpul de înjumătăţire prin eliminare este scurt, cu o valoare medie de 2,4 ore, iar durata acţiunii este
de până la 6 ore.
Toţi metaboliţii sunt inactivi farmacologic şi sunt eliminaţi în urină (56%) şi în materiile fecale (37%).
Studiile au dovedit că zolpidemul nu este dializabil.
Grupuri speciale de pacienţi
La pacienţii cu insuficienţă renală, s-a observat o scădere moderată a clearance-ului (independent de
posibila dializă). Ceilalţi parametri farmacocinetici rămân neafectaţi.
La vârstnici şi la pacienţii cu insuficienţă hepatică, biodisponibilitatea zolpidemului este crescută.
Clearance-ul este scăzut iar timpul de înjumătăţire prim eliminare este prelungit (aproximativ 10 ore).
La pacienţii cu ciroză hepatică s-a observat o creştere de 5 ori a ASC şi de 3 ori a timpului de
înjumătăţire.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Efectele preclinice s-au observat în cazul administrării dozelor mult mai mari decât cele care
determină nivelul maxim de expunere la om şi, de aceea, prezintă puţină importanţă pentru utilizarea
9
în clinică.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Hipromeloză
Amidonglicolat de sodiu
Stearat de magneziu, .
Film
Hipromeloză
Dioxid de titan (E171)
Macrogol 400.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Blister din PVC-PE-PVDC/Al: cutie a 10 comprimate filmate.
Blistere din PVC-PE-PVDC/Al: cutie a 20 comprimate filmate (10 comprimate filmate per blister).
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Krka d.d., Novo mesto
Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto,
Slovenia
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7617/2015/01-02
7618/2015/01-02
10
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Aprilie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Septembrie 2016
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Zolsana 5 mg comprimate filmate
Zolsana 10 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Zolsana 5 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conține tartrat de zolpidem 5 mg.
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 45,20 mg
Zolsana 10 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conține tartrat de zolpidem 10 mg.
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 90,40 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Zolsana 5 mg comprimate filmate
Zolsana 5 mg comprimate filmate: culoare albă, ovale, biconvexe şi inscripţionate cu ,,ZIM” şi ,,5” pe
o faţă.
Zolsana 10 mg comprimate filmate
Zolsana 10 mg comprimate filmate: culoare albă, ovale, biconvexe, marcate pe ambele feţe şi
inscripţionate cu "ZIM" şi "10" pe o faţă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Zolpidemul este indicat in tratamentul pe termen scurt al insomniei la adulți, în situațiile în care insomnia
este invalidantă sau provoacă pacientului o suferinţă severă .
Benzodiazepinele sau medicamentele înrudite cu benzodiazepinele sunt indicate doar în cazul în care
tulburarea este severă, epuizantă sau care produce pacientului o suferinţă foarte mare.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Perioada de tratament trebuie să fie cât mai scurtă posibil. În general, durata tratamentului variază de la
câteva zile până la 2 săptămâni cu un maxim de 4 săptămâni, incluzând şi perioada de întrerupere a
tratamentului prin scăderea treptată a dozei administrate. Întreruperea tratamentului prin scăderea
treptată a dozei administrate trebuie să fie adaptat fiecărui pacient în parte.
În anumite cazuri, poate fi necesară continuarea tratamentului după perioada maximă recomandată; în
acest caz, aceasta nu trebuie făcută fără o reevaluare a stării clinice a pacientului.
2
Adulţi
Tratamentul trebuie administrat în priză unică, iar administrarea nu trebuie repetată în timpul aceleiaşi
nopţi.
Doza zilnică recomandată pentru adulţi este de 10 mg, administrată imediat înainte de culcare. Trebuie
utilizată doza zilnică minimă eficace de zolpidem, care nu trebuie să depăşească 10 mg.
La vârstnici sau la pacienţii cu incapacităţi care pot fi deosebit de sensibili la efectele zolpidemului şi
la pacienţii cu insuficienţă hepatică la care medicamentul nu este metabolizat la fel de repede ca la
persoanele indemne se recomandă administrarea dozei de 5 mg. Această doza poate fi crescută la 10
mg doar la persoanele la care răspunsul clinic este inadecvat iar medicamentul este bine tolerat.
Copii şi adolescenţi
Zolpidemul nu este recomandat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, din cauza lipsei datelor care să
susţină utilizarea la această grupă de pacienţi. Datele disponibile din studiile clinice placebo controlate sunt
prezentate la pct. 5.1.
Mod de administrare
Medicamentul trebuie administrat cu o cantitate suficientă de lichid, imediat înainte de culcare.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la zolpidem sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1
- Insuficienţă hepatică severă
- Sindromul de apnee în somn
- Miastenia gravis
- Insuficienţă respiratorie severă
- Copii şi adolescenţi cu vârstă sub 18 ani
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Generale
Atunci când este posibil, trebuie identificată cauza insomniei. Înaintea prescrierii unui hipnotic,
trebuie trataţi factorii etiologici. Lipsa remisiei insomniei după o perioadă de 7-14 zile de tratament
poate indica prezenţa unei tulburări primare psihice sau fizice, care trebuie evaluată.
În continuare sunt prezentate informaţiile generale referitoare la efectele observate după administrarea
benzodiazepinelor sau a altor medicamente hipnotice, care trebuie avute în vedere de către medicul
care le prescrie.
Afectare psihomotorie în ziua următoare administrării medicamentului
Riscul afectării psihomotorii în ziua următoare administrării medicamentului, inclusiv a capacităţii de
a conduce vehicule, este crescut dacă:
zolpidemul este administrat cu mai puţin de 8 ore înainte de efectuarea unor activităţi care
necesită vigilenţă (vezi pct. 4.7);
se administrează o doză mai mare decât cea recomandată;
zolpidemul este administrat în asociere cu alte medicamente cu efect deprimant asupra
SNC, alte medicamente care cresc concentraţia plasmatică a zolpidemului, alcool etilic sau
substanţe ilicite (vezi pct. 4.5).
Zolpidemul trebuie administrat în priză unică, imediat înainte de culcare, iar administrarea nu trebuie
repetată în timpul aceleiaşi nopţi.
Toleranţa
Poate să apară o anumită diminuare a eficacităţii efectelor hipnotice ale benzodiazepinelor sau ale
medicamentelor înrudite cu benzodiazepinele cu acţiune de scurt
ă durată după utilizarea repetată timp
de câteva săptămâni.
3
Dependenţa
Utilizarea benzodiazepinelor sau a medicamentelor înrudite cu benzodiazepinele poate determina
apariţia dependenţei fizice şi psihice de aceste medicamente. Riscul de apariţie a dependenţei creşte în
funcţie de doza utilizată şi de durata tratamentului şi poate fi, de asemenea, mai mare la pacienţii cu
antecedente de abuz de alcool sau medicamente.
Odată apărută dependenţa fizică, întreruperea tratamentului va fi însoţită de simptomele sindromului
de întrerupere. Acestea pot fi: cefalee sau durere musculară, anxietate severă şi stare de tensiune, stare
de nelinişte, confuzie, iritabilitate şi insomnie. În cazurile severe pot să apară următoarele simptome:
derealizare, depersonalizare, hiperacuzie, senzaţie de amorţeală sau furnicături la nivelul
extremităţilor, hipersensibilitate la lumină, zgomot şi contact fizic, halucinaţii sau convulsii.
Insomnia de rebound
După întreruperea administrării medicamentului hipnotic poate să apară un sindrom tranzitoriu în
cadrul căruia simptomele care au făcut necesar tratamentul cu benzodiazepine sau medicamente
înrudite cu benzodiazepinele reapar într-o formă accentuată. Acesta poate fi însoţită de alte reacţii care
includ modificări ale dispoziţiei, anxietate şi stare de nelinişte.
Este important ca pacientul să ştie despre posibilitatea de apariţie a fenomenului de rebound,
diminuând astfel anxietatea asociată apariţiei unor astfel de simptome, în cazul în care acestea apar
după întreruperea utilizării medicamentului.
Există informaţii conform cărora, în cazul utilizării benzodiazepinelor sau a medicamentelor înrudite
cu benzodiazepinele cu acţiune de scurtă durată, fenomenul de rebound poate deveni manifest în cazul
utilizării dozelor recomandate, mai ales când acestea sunt mari.
Deoarece există riscul de apariţie a simptomelor sindromului de întrerupere/fenomenului de rebound
mult mai probabil după întreruperea bruscă a tratamentului, se recomandă scăderea treptată a dozei
administrate.
Durata tratamentului
Durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil (vezi pct. 4.2), dar nu trebuie să depăşească
4 săptămâni inclusiv perioada de întrerupere a tratamentului prin scăderea treptată a dozei
administrate. Continuarea tratamentului după perioada maximă recomandată nu trebuie făcută fără o
reevaluare a stării clinice a pacientului.
Poate fi utilă informarea pacientului înainte de începerea tratamentului că acesta va fi de scurtă durată.
Amnezie
Benzodiazepinele sau medicamentele înrudite cu benzodiazepinele pot determina amnezie
anterogradă. Tulburarea apare, de obicei, la câteva ore după administrarea medicamentului. Pentru a
diminua riscul, pacienţii trebuie să se asigure că pot dormi fără întrerupere timp de 8 ore (vezi
pct. 4.8).
Reacţii psihice şi ,,paradoxale”
Se ştie că în cazul utilizării benzodiazepinelor sau medicamentelor înrudite cu benzodiazepinele pot să
apară reacţii precum stare de nelinişte, agitaţie, iritabilitate, agresivitate, iluzii, furie, coşmaruri,
halucinaţii, psihoză, somnambulism, comportament inadecvat, agravarea insomniei şi alte reacţii
adverse comportamentale. În cazul apariţiei acestora, trebuie î
ntreruptă utilizarea acestui medicament.
Apariţia acestor reacţii este mult mai probabilă la vârstnici.
Grupuri speciale de pacienţi
La vârstnici şi la pacienţii cu incapacităţi trebuie administrată o doză mai mică (vezi pct. 4.2).
Datorită efectului miorelaxant există riscul de cădere şi a producerii consecutive a fracturii de şold mai
ales la vârstnici când se trezesc noaptea şi se dau jos din pat.
Deşi nu este necesară ajustarea dozei, medicamentul trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu
insuficienţă renală (vezi pct. 5.2).
4
Zolpidemul trebuie prescris cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă respiratorie cronică deoarece s-a
demonstrat că benzodiazepinele afectează funcţia respiratorie. De asemenea, trebuie avut în vedere că
anxietatea sau agitaţia au fost raportate ca semne ale decompensării insuficienţei respiratorii.
Benzodiazepinele şi medicamentele înrudite cu benzodiazepinele nu sunt indicate pentru tratamentul
pacienţilor cu insuficienţă hepatică severă deoarece acestea pot precipita encefalopatia.
Utilizarea la pacienţii cu boli psihotice: nu se recomandă administrarea benzodiazepinelor sau
medicamentelor înrudite cu benzodiazepinele ca tratament al bolii de fond.
Utilizarea la pacienţii cu depresie: deşi nu s-au demonstrat interacţiuni de ordin farmacocinetic şi
farmacodinamic relevante clinic cu ISRS, zolpidemul trebuie administrat cu precauţie la pacienţii care
prezintă simptome ale depresiei, Pot să apară tentative de suicid. Deoarece medicamentul poate fi
utilizat de către pacient pentru a-şi produce un supradozaj intenţionat, se recomandă punerea la
dispoziţia acestuia doar a numărului minim necesar de comprimate.
Benzodiazepinele şi medicamentele înrudite cu benzodiazepinele nu trebuie utilizate în monoterapie
pentru tratamentul depresiei sau anxietăţii asociate depresiei (la aceşti pacienţi se poate precipita
tentativa de suicid).
Utilizarea la pacienţii cu antecedente de abuz de medicamente sau alcool: benzodiazepinele şi
medicamentele înrudite cu benzodiazepinele trebuie utilizate cu foarte mare precauţie la pacienţii cu
antecedente de abuz de alcool sau medicamente. Aceşti pacienţi trebuie ţinuţi sub supraveghere atentă
în cazul administrării zolpidemului deoarece prezintă riscul de apariţie a toleranţei şi dependenţei
psihice.
Informaţii importante privind unele componente ale medicamentului
Acest medicament conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză,
deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu se recomandă consumul de alcool etilic în timpul tratamentului cu zolpidem. Efectul sedativ poate
fi potenţat atunci când se consumă alcool etilic în perioada de utilizare a medicamentului. Acesta
afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Asociere cu medicamente cu efect deprimant asupra SNC
Utilizarea zolpidemului în asociere cu alte medicamente care deprimă activitatea SNC trebuie făcută
cu precauţie (vezi pct. 4.4).
Creşterea efectului deprimant central poate să apară în cazul utilizării concomitente cu medicamente
antipsihotice (neuroleptice), hipnotice, anxiolitice-sedative, antidepresive, analgezice opioide,
antiepileptice, anestezice şi antihistaminice sedative. Prin urmare, administrarea concomitentă a
zolpidemului cu aceste medicamente poate accentua somnolenţa şi afectarea psihomotorie din ziua
următoare administrării, inclusiv afectarea capacităţii de a conduce vehicule (vezi pct. 4.4 şi 4.7). La
pacienţii trataţi cu zolpidem în asociere cu medicamente antidepresive, inclusiv bupropionă,
dezipramină, fluoxetină, sertralină şi venlafaxină, au fost raportate, de asemenea, cazuri izolate de
halucinaţii vizuale.
Administrarea în asociere cu fluvoxamină poate creşte concentraţia plasmatică a zolpidemului; nu este
recomandată utilizarea concomitentă.
În cazul utilizării analgezicelor opioide, poate să apară, de asemenea, potenţarea euforiei ceea ce poate
determina accentuarea dependenţei psihice.
Inhibitori şi inductori ai CYP450
Zolpidemul este metabolizat de unele enzime ale citocromului P450. Principala enzimă metabolizantă
este CYP3A4.
5
Administrarea în asociere cu ciprofloxacina
Poate creşte concentraţia plasmatică a zolpidemului; nu este recomandată utilizarea concomitentă.
Rifampicina induce metabolizarea zolpidemului, determinând scăderea cu aproximativ 60% a
concentraţiilor plasmatice maxime şi posibila diminuare a eficacităţii. De asemenea, sunt de aşteptat să
apară efecte similare în cazul utilizării altor inductori puternici ai enzimelor citocromului P450.
Substanţele care inhibă enzimele hepatice (mai ales CYP3A4) pot determina creştere concentraţiilor
plasmatice şi pot potenţa activitatea zolpidemului. Cu toate acestea, atunci când zolpidemul este
administrat în asociere cu intraconazol (inhibitor al CYP3A4), efectul farmacocinetic şi cel
farmacodinamic nu sunt diferite în mod semnificativ. Nu se cunoaşte relevanţa clinică a acestor
observaţii.
Alte medicamente
Când zolpidem a fost administrat cu ranitidina, nu au fost observate interacțiuni farmacocinetice
semnificative.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Nu există date suficiente care să permită evaluarea siguranţei administrării zolpidemului în perioada
de sarcină şi alăptare. Deşi studiile efectuate la animale nu au evidenţiat efecte teratogene sau
embriotoxice, nu s-a stabilit profilul de siguranţă a administrării la om în perioada de sarcină. De
aceea, zolpidemul nu trebuie utilizat în perioada de sarcină, mai ales în primul trimestru.
Dacă medicamentul este prescris unei femei aflate în perioada fertilă, aceasta trebuie avertizată să se
adreseze medicului său cu privire la întreruperea administrării medicamentului dacă intenţionează să
rămână gravidă sau crede că este gravidă.
Dacă, din motive medicale întemeiate, se administrează zolpidem imediat înaintea naşterii, sau în
timpul travaliului, sunt de aşteptat să apară efecte la nou-născut cum ar fi hipotermie, hipotonie sau
deprimare respiratorie moderată datorită acţiunii farmacologice a medicamentului.
Sugarii născuţi de mame care au utilizat cronic benzodiazepine sau medicamente înrudite cu
benzodiazepinele în ultimele stadii ale sarcinii pot să prezinte simptome ale sindromului de întrerupere
în perioada post natală ca rezultat al dependenţei fizice.
Zolpidemul este excretat în laptele matern în cantităţi foarte mici. De aceea, zolpidemul nu trebuie
utilizat de către mamele care alăptează deoarece nu s-au studiat efectele acestuia asupra sugarului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Zolsana are influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Persoanele care conduc vehicule sau folosesc utilaje trebuie avertizate că, similar altor medicamente
hipnotice, există un risc posibil de somnolenţă, prelungire a timpului de reacţie, ameţeală, obnubilare,
vedere înceţoşată/diplopie şi diminuare a stării de vigilenţă, precum şi de afectare a capacităţii de a
conduce vehicule în dimineaţa următoare administrării tratamentului (vezi pct. 4.8). Pentru a reduce la
minimum acest risc, se recomandă o perioadă de odihnă de cel puţin 8 ore în intervalul dintre
administrarea zolpidemului şi conducerea de vehicule, folosirea de utilaje şi efectuarea de activităţi la
înălţime.
La administrarea zolpidemului în monoterapie, în doze terapeutice, a fost afectată capacitatea de a
conduce vehicule şi au apărut comportamente precum „şofat în timpul somnului”.
În plus, administrarea zolpidemului în asociere cu alcool etilic sau cu alte medicamente cu efect
deprimant asupra SNC creşte riscul de apariţie a unor astfel de comportamente (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Pacienţii trebuie avertizaţi să nu utilizeze alcool etilic sau alte substanţe psihoactive atunci când iau
zolpidem.
6
4.8 Reacţii adverse
Aceste reacţii par să fie dependente de sensibilitatea individuală şi apar mai des în ora imediat
următoare administrării medicamentului dacă pacientul nu merge la culcare sau nu adoarme imediat
(vezi pct. 4.2).
- Foarte frecvente ( 1/10)
- Frecvente ( 1/100 la <1/10)
- Mai puţin frecvente ( 1/1000 la <1/100)
- Rare ( 1/10000 la <1/1000)
- Foarte rare (<1/10000)
- Cu frecvenţă necunoscută (pentru care nu există date disponibile).
Frecvente Mai puţin
frecventeRare Foarte rare Cu frecvenţă
necunoscută
Tulburări
psihice1 confuzie,
lentoare
emoţională scăderea
libidoului,
reacţii
paradoxale
1 dependenţă
3
Tulburări ale
sistemului
nervos somnolenţă în
ziua următoare,
cefalee,
ameţeli,
diminuarea
stării
de veghe, vertij,
amnezie
2 ataxie
Tulburări
oculare diplopie
Tulburări
gastrointestinale tulburări
gastrointestinale
(diaree, greaţă,
vărsături)
Afecţiuni
cutanate şi ale
ţesutului
subcutanat
reacţii cutanate
Tulburări
musculoscheletice
şi ale
ţesutului
conjunctiv slăbiciune
musculară
Tulburări
generale şi la
nivelul locului
de administrare fatigabilitate
1Amnezie
Amnezia anterogradă poate să apară în cazul utilizării dozelor terapeutice, riscul apariţiei acesteia
crescând în cazul utilizării dozelor mai mari. Efectele amneziei se pot asocia cu comportament
inadecvat (vezi pct. 4.4).
2 Reacţii psihice şi ,,paradoxale”
În timpul utilizării benzodiazepinelor sau medicamentelor înrudite cu benzodiazepinele pot să apară
reacţii precum nelinişte, agitaţie, agresivitate, iluzii, furie, coşmaruri, halucinaţii, psihoză,
comportament inadecvat şi alte reacţii adverse comportamentale. Astfel de reacţii sunt mult mai
7
probabil să apară la vârstnici (vezi pct. 4.4). 3Dependenţă
Utilizarea (chiar în doze terapeutice) poate determina dependenţă fizică: întreruperea tratamentului
poate determina apariţia sindromului de întrerupere sau a fenomenului de rebound (vezi pct. 4.4).
Poate să apară dependenţă psihică. S-a raportat abuz medicamentos la cei cu antecedente de abuz
polimedicamentos.
Depresie
Depresia preexistentă poate deveni manifestă în timpul utilizării benzodiazepinelor sau
medicamentelor înrudite cu benzodiazepinele (vezi pct. 4.4).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
În cazurile raportate de supradozaj doar cu zolpidem, afectarea stării de conştienţă a variat între
somnolenţă şi comă uşoară.
Pacienţii au prezentat însănătoşire completă după producerea unor supradozaje cu doze de până la 400
mg zolpidem, de 40 ori doza recomandată.
Trebuie utilizate măsuri terapeutice generale simptomatice şi de susţinere a funcţiilor vitale.
În cazul în care este adecvat, trebuie efectuat imediat lavajul gastric. Dacă este necesar, trebuie administrate
intravenos soluţii perfuzabile. Dacă evacuarea gastrică nu prezintă un avantaj terapeutic, trebuie
administrat cărbune activat pentru a reduce absorbţia. Trebuie avută în vedere monitorizarea funcţiilor
respiratorie şi cardio-vasculară. Nu trebuie administrate medicamente sedative în cazul în care apare
starea de excitaţie.
Poate fi avută în vedere administrarea de flumazenil în cazul în care se observă apariţia unor simptome
grave. În cadrul tratamentului supradozajului cu orice medicament, trebuie avută în vedere
posibilitatea ca acesta să fie polimedicamentos.
Datorită volumului mare de distribuţie şi a procentului mare de legare de proteinele plasmatice al
zolpidemului, hemodializa şi diureza forţată nu sunt măsuri eficace de eliminare a medicamentului.
Studiile în care s-a utilizat hemodializa la pacienţi cu insuficienţă renală cărora li se administra doze
terapeutice de zolpidem au demonstrat că acesta nu este dializabil.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: hipnotice şi sedative, medicamente înrudite cu benzodiazepine, codul ATC:
N05CF02.
Zolpidemul este un medicament hipnotic înrudit cu benzodiazepinele cu structură de imidazopiridină.
În studiile experimentale s-a demonstrat că are efecte sedative în cazul utilizării dozelor mai mici decât
cele care au efecte anticonvulsivante, miorelaxante sau anxiolitice. Aceste efecte sunt determinate de
acţiunea agonistă la nivelul receptorilor centrali care aparţin complexului macromolecular receptor
GABA-omega (BZ1 şi BZ2), modulând deschiderea canalului ionic de clor. Zolpidemul acţionează în
principal asupra subtipurilor de receptori omega (BZ1). Nu se cunoaşte relevanţa clinică a acestui fapt.
8
Studiile randomizate au arătat numai dovezi convingătoare ale eficacităţii zolpidemului în doză de
10 mg.
În cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, care nu a inclus vârstnici, efectuat la 462 de voluntari
sănătoşi, cu insomnie tranzitorie, administrarea de zolpidem în doză de 10 mg a scăzut timpul mediu
de adormire cu 10 minute, comparativ cu placebo, în timp ce în cazul administrării de zolpidem în
doză de 5 mg, această scădere a fost de 3 minute.
În cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, care nu a inclus vârstnici, efectuat la 114 pacienţi cu
insomnie cronică, administrarea de zolpidem în doză de 10 mg a scăzut timpul mediu de adormire cu
30 de minute, comparativ cu placebo, în timp ce în cazul administrării de zolpidem în doză de 5 mg,
această scădere a fost de 15 minute.
La anumiţi pacienţi, poate fi eficace doza mai mică, de 5 mg.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea zolpidemului nu au fost stabilite la pacienţi cu vârsta sub 18 ani. În cadrul unui
studiu randomizat, placebo-controlat, cu durata de 8 săptămâni, efectuat la 201 copii şi adolescenţi cu vârsta
cuprinsă între 6 şi 17 ani cu insomnie asociată cu hiperactivitate şi deficit de atenţie (attention
deficit/hyperactivity disorder ADHD), nu a fost demonstrată eficacitatea zolpidemului în doză de 0,25 mg/kg
şi zi (cu o doză maximă de 10 mg/zi), comparativ cu placebo. Tulburările psihice şi ale sistemului nervos au
constituit cele mai frecvente evenimente adverse observate la administrarea zolpidemului, comparativ cu
placebo, şi au inclus ameţeli (23,5% comparativ cu 1,5%), cefalee (12,5% comparativ cu 9,2%) şi halucinaţii
(7,4% comparativ cu 0%) (vezi pct. 4.2 şi 4.3).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Zolpidemul prezintă atât o absorbţie rapidă cât şi un debut rapid al efectului hipnotic.
Biodisponibilitatea este de 70% după administrarea orală. Acesta prezintă un profil farmacocinetic
liniar în cazul administrării dozelor terapeutice. Concentraţiile plasmatice terapeutice sunt cuprinse
între 80-200 ng/ml. Concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse în decurs de 0,5-3 ore după
administrare.
Distribuţie
Volumul aparent de distribuţie este de 0,54 l/kg la adulţi şi scade la 0,34 l/kg la vârstnici.
Procentul de legare de proteinele plasmatice poate să ajungă la 92%. Metabolizarea la primul pasaj
hepatic se face în proporţie de până la aproximativ 33%. S-a demonstrat că administrarea repetată nu
modifică procentul de legare de proteinele plasmatice ceea ce indică o lipsă a competiţiei între
zolpidem şi metaboliţii săi pentru locurile de legare.
Eliminare
Timpul de înjumătăţire prin eliminare este scurt, cu o valoare medie de 2,4 ore, iar durata acţiunii este
de până la 6 ore.
Toţi metaboliţii sunt inactivi farmacologic şi sunt eliminaţi în urină (56%) şi în materiile fecale (37%).
Studiile au dovedit că zolpidemul nu este dializabil.
Grupuri speciale de pacienţi
La pacienţii cu insuficienţă renală, s-a observat o scădere moderată a clearance-ului (independent de
posibila dializă). Ceilalţi parametri farmacocinetici rămân neafectaţi.
La vârstnici şi la pacienţii cu insuficienţă hepatică, biodisponibilitatea zolpidemului este crescută.
Clearance-ul este scăzut iar timpul de înjumătăţire prim eliminare este prelungit (aproximativ 10 ore).
La pacienţii cu ciroză hepatică s-a observat o creştere de 5 ori a ASC şi de 3 ori a timpului de
înjumătăţire.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Efectele preclinice s-au observat în cazul administrării dozelor mult mai mari decât cele care
determină nivelul maxim de expunere la om şi, de aceea, prezintă puţină importanţă pentru utilizarea
9
în clinică.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Hipromeloză
Amidonglicolat de sodiu
Stearat de magneziu, .
Film
Hipromeloză
Dioxid de titan (E171)
Macrogol 400.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Blister din PVC-PE-PVDC/Al: cutie a 10 comprimate filmate.
Blistere din PVC-PE-PVDC/Al: cutie a 20 comprimate filmate (10 comprimate filmate per blister).
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Krka d.d., Novo mesto
Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto,
Slovenia
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7617/2015/01-02
7618/2015/01-02
10
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Aprilie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Septembrie 2016
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
