NIMESULID SLAVIA
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Nimesulid Slavia 100 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine nimesulidă 100 mg.
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate
Comprimate neacoperite, de culoare gălbuie, cu feţe plate, avȃnd diametrul de 9 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul durerii acute (vezi pct. 4.2).
Tratamentul dismenoreei primare.
Nimesulida ar trebui prescrisă doar ca tratament de linia a doua.
Decizia de a prescrie nimesulidă trebuie să se bazeze pe evaluarea riscului global al fiecărui pacient (vezi pct.
4.3 şi 4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai scurte perioade necesare controlării
simptomelor. Mai mult decât atât, reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici
doze eficace pe cel mai scurt interval de timp necesar controlului simptomatologiei. (vezi pct. 4.4).
Durata maximă a unei cure de tratament cu nimesulidă este de 15 zile.
Nimesulid Slavia trebuie utilizat pentru cea mai scurtă perioadă posibil, în funcţie de starea clinică a
pacientului.
Adulţi:
Doza recomandată este de 100 mg nimesulidă de două ori pe zi, după masă.
2
Vârstnici:
Nu este necesară reducerea dozei zilnice (vezi pct. 5.2).
Copii sub 12 ani:
Nimesulid Slavia este contraindicat la această grupă de pacienţi(vezi pct. 4.3).
Adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani):
Având în vedere profilul farmacocinetic la adulţi şi proprietăţile farmacodinamice ale nimesulidei, nu este
necesară ajustarea dozei la această grupă de vârstă.
Pacienţi cu insuficienţă renală:
Ţinând cont de proprietăţile farmacocinetice, nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă
renală uşoară până la moderată (clearence-ul creatininei 30-80 ml/min), în timp ce la pacienţii cu insuficienţă
renală severă (clearence-ul creatininei <30 ml/min) Nimesulid Slavia este contraindicat (vezi pct. 4.3 şi 5.2).
Pacienţi cu insuficienţă hepatică:
La pacienţii cu insuficienţă hepatică administrarea este contraindicată (vezi pct. 5.2).
Comprimatele trebuie înghiţite întregi, nesfărâmate, cu un pahar cu apă, după mese.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la nimesulidă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Antecedente de reacţii de hipersensibilitate (de exemplu: bronhospasm, rinită, urticarie) la
administrarea de acid acetilsalicilic sau alte antiinflamatoare nesteroidiene.
- Antecedente de reacţii hepatotoxice la nimesulidă.
- Expunere concomitentă la alte substanţe cu potenţial hepatotoxic.
- Alcoolism, dependenţă medicamentoasă.
- Ulcer gastric sau duodenal activ, antecedente de ulceraţii recurente sau hemoragii gastro-intestinale.
- Hemoragii cerebrovasculare sau alte tipuri de hemoragii sau sângerări active.
- Tulburări severe de coagulare.
- Insuficienţă cardiacă severă.
- Insuficienţă renală severă.
- Insuficienţă hepatică.
- Pacienţi cu febră şi/sau simptome asemănătoare gripei.
- Copii cu vârsta sub 12 ani.
- Trimestrul al treilea de sarcină şi perioada de alăptare (vezi pct.4.6 şi 5.3).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Administrarea concomitentă de Nimesulid Slavia cu alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi de
ciclooxigenază-2 nu este recomandată. În timpul tratamentului, pacienţii trebuie sfătuiţi să nu utilizeze alte
analgezice.
Riscul apariţiei reacţiilor adverse poate fi redus prin utilizarea nimesulidei pentru o perioadă câtmai scurtă
(vezi pct. 4.2).
Tratamentul trebuie întrerupt dacă nu se observă nicio ameliorare.
Efecte hepatice
Rar, s-a raportat faptul că administrarea Nimesulid Slavia a fost asociată cu reacţii hepatice grave, foarte rar
incluzând cazuri fatale (vezi pct. 4.8).
La pacienţii la care, în timpul tratamentului cu Nimesulid Slavia, apar simptome sugestive pentru afectarea
hepatică (de exemplu: anorexie, greaţă, vărsături, dureri abdominale, oboseală, urină închisă la culoare) sau
la cei la care apar valori anormale ale testelor funcţiei hepatice, tratamentul trebuie întrerupt. La aceşti
pacienţi nu se recomandă reluarea administrării nimesulidei. După administrarea pe perioadă scurtă de timp
s-a raportat afectare hepatică, în cele mai multe cazuri reversibilă.
3
Dacă în timpul tratamentului cu nimesulidă pacienţii prezintă febră şi/sau simptome de tip gripal tratamentul
trebuie întrerupt.
Efecte gastrointestinale
Hemoragii gastro-intestinale sau ulceraţii/perforaţii pot să apară în orice moment al tratamentului, cu sau fără
simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastro-intestinale. Dacă apar hemoragii gastro-
intestinale sau ulceraţii, se impune întreruperea tratamentului cu nimesulidă. Nimesulida trebuie administrată
cu prudenţă la pacienţii cu tulburări gastro-intestinale, inclusiv antecedente de ulcer gastric sau duodenal,
hemoragii gastro-intestinale, colită ulceroasă sau boală Crohn.
La pacienţii vârstnici şi la pacienţii cu antecedente de ulcer, în special dacă au fost complicaţii cu hemoragie
sau perforaţii (vezi cap 4.3), riscul de apariţie al hemoragiilor gastrointestinale, ulceraţiilor sau perforaţiei
este mai mare la doze crecute de AINS. La aceşti pacienţi tratamentul trebuie început cu doza cea mai mică
disponibilă. La aceşti pacienţi, precum şi la pacienţii cărora li se administrează concomitent doze scăzute de
acid acetilsalicilic sau alte medicamente care cresc riscul de apariţie al efectelor gastrointestinale (vezi pct.
4.5) trebuie luată în considerare administrarea concomitentă de medicamente protectoare (exemplu
misprostol sau inhibitori ai pompei de protoni).
Pacienţii cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să anunţe medicului orice
simptom neobişnuit de afectare abdominală (în special hemoragii gastrointestinale), care poate apărea mai
ales la începutul tratamentului.
Pacienţii vârstnici sunt în mod special predispuşi la apariţia reacţiilor adverse la AINS, incluzând hemoragii
gastro-intestinale şi perforaţii, care pot fi letale. Prin urmare, se recomandă o monitorizare clinică adecvată.
La pacienţii la care se administrează medicaţie concomitentă care poate creşte riscul de ulceraţii sau
hemoragii, cum sunt corticosteroizii orali, anticoagulantele precum warfarina, inhibitorii selectivi ai
recaptării serotoninei sau medicamentele antiplachetare precum acidul acetilsalicilic, nimesulida se
administrează cu precauţie (vezi pct. 4.5).
Efecte cardiovasculare şi cerebrovasculare
La pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă congestivă uşoară până la
moderată, sunt necesare monitorizare şi recomandări adecvate, deoarece raportările au arătat că tratamentul
cu AINS se asociază cu retenţie lichidiană şi edeme.
Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează că utilizarea anumitor AINS (în special în doze mari şi în
tratament de lungă durată) se poate asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a evenimentelor trombotice
arteriale (de exemplu: infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Datele existente sunt insuficiente
pentru excluderea unui asemenea risc pentru nimesulidă.
Pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficienţă cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică
diagnosticată, arteriopatie periferică şi/sau boală cerebrovasculară trebuie trataţi cu nimesulidă numai după
evaluare atentă. O evaluare similară trebuie efectuată înainte de iniţierea tratamentului de lungă durată la
pacienţii cu factori de risc în ceea ce priveşte apariţia de boli cardiovasculare (de exemplu: hipertensiune
arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat).
Deoarece nimesulida poate interfera cu funcţia plachetară, trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu
diateze hemoragice (vezi şi pct. 4.3). Totuşi, nimesulida nu este un înlocuitor al acidului acetilsalicilic în
profilaxia unor afecţiuni cardiovasculare.
4
Efecte renale
La pacienţii cu insuficienţă renală sau cardiacă, se recomandă precauţie, deoarece folosirea nimesulidei 100
mg comprimate poate determina alterarea funcţiei renale. În cazul în care se constată acest lucru, tratamentul
trebuie întrerupt (vezi pct. 4.5).
Reacţii cutanate
Foarte rar s-au raportat reacţii cutanate grave, unele dintre ele letale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom
Stevens - Johnson şi necroliză epidermică toxică asociate cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). Pacienţii
prezintă risc crescut de apariţie a acestor reacţii, destul de precoce în timpul terapiei, reacţiile debutând în
majoritatea cazurilor în timpul primei luni de tratament. Administrarea nimesulidei trebuie întreruptă la
prima apariţie a erupţiilor cutanate, a leziunilor mucoasei sau la oricare semn de hipersensibilitate.
Efecte asupra fertilităţii
Utilizarea nimesulidei poate reduce fertilitatea la femei şi nu se recomandă femeilor în perioada fertilă.
Întreruperea tratamentului cu nimesulidă trebuie luată în considerare la femeile care au tulburări de fertilitate
sau care sunt în cursul unei investigaţii pentru infertilitate (vezi pct. 4.6)
Deoarece conţine lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază
(Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Alte AINS
Asocierea nimesulidei cu alte antiinflamatoare nesteriodiene (AINS), inclusiv salicilaţi în
dozeantiinflamatorii, creşte riscul de ulceraţii şi hemoragii digestive, prin efect aditiv.
Anticoagulante
Asocierea nimesulidă cu anticoagulante orale, heparină şi ticlopidină creşte riscul hemoragic prin inhibarea
funcţiei plachetare şi lezarea mucoasei gastro-duodenale; în cazul în care asocierea nu poate fi evitată, este
necesară supraveghere clinică şi biologică atentă, cu determinarea timpului de sângerare şi a timpului de
protrombină.
Diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie (IECA) şiantagonişti ai receptorilorangiotensinei II (AIIA)
AINS pot reduce eficacitatea diureticelor şi a altor medicamente antihipertensive. La unii pacienţi cu funcţie
renală redusă (de exemplu pacienţi deshidrataţi sau la subiecţii vârstnici cu insuficienţă renală),
administrarea concomitentă a unui inhibitor al ECA şi inhibitori de ciclo-oxigenază poate duce la
deteriorarea progresivă a funcţiei renale, inclusiv la insuficienţă renală acută, care este în mod normal,
reversibilă. Apariţia acestor interacţiuni trebuie să fie luată în considerare la pacienţii care trebuie să utilizeze
nimesulidă concomitent cu inhibitori ECA sau AIIA.
În consecinţă, această administrare medicamentoasă concomitentă trebuie administrată cu precauţie, în
special la pacienţii vârstnici. Este necesară hidratarea corectă a pacienţilor, precum şi monitorizarea
periodică a funcţiei renale după începerea tratamentului concomitent.
Litiu
Asocierea nimesulidei cu litiu creşte litemia, până la valori toxic, prin scăderea excreţiei renale a litiului;
dacă asocierea nu poate fi evitată, se recomandă supravegherea atentă a litemiei şi ajustarea dozei în timpul
asocierii şi după intreruperea administrării antiinflamatorului.
Asocierea cu metotrexat creşte toxicitatea hematologică a acestuia, prin deplasarea de pe proteinele
plasmatice şi scăderea clearance-ului renal; sunt necesare control săptămânal al hemoleucogramei în primele
săptămâni ale asocierii, supraveghere intensă în caz de alterare, chiar uşoară, a funcţiei renale, precum şi la
vârstnici; asocierea nu este recomandată dacă se folosesc doze mari de metotrexat (> 15 mg pe săptămână).
5
Asocierea cu pentoxifilină creşte riscul hemoragic; sunt necesare intensificarea supravegherii clinice şi
determinarea mai frecventă a timpului de sângerare.
Asocierea cu trombolitice creşte riscul hemoragic.
Asocierea cu ciclosporină creşte riscul efectelor nefrotoxice, mai ales la vârstnici.
Nimesulida poate să scadă eficacitatea anticoncepţională a dispozitivelor intrauterine.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Administrarea Nimesulid Slavia este contraindicată în trimestrul al treilea de sarcină (vezi pct. 4.3). Similar
altor antiinflamatoare nesteroidiene, Nimesulid Slavia nu este recomandat femeilor care doresc sa rămână
gravide (vezi pct. 4.4).
La om, nu s-a semnalat nici un efect malformativ specific, totuşi sunt necesare studii epidemiologice
suplimenatre pentru stabilirea siguranţei utilizării nimesulidei în primele 2 trimestre de sarcină.
În timpul ultimului trimestru de sarcină, toate inhibitoarele sintezei prostagladinelor pot induce toxicitate
cardiopulmonară fetală (hipertensiune pulmonară cu inchiderea prematură a canalului arterial) şi renală, iar la
sfârşitul sarcinii pot determina prelungirea timpului de sângerare la mamă şi nou-născut.
Ca urmare, administrarea AINS este contraindicată în ultimul trimestru de sarcină, iar în primele 2 trimestre
se va face cu prudenţă, după evaluarea raportului risc potenţial fetal/beneficiu terapeutic matern.
În absenţa studiilor adecvate, administrarea nimesulidei este contraindicată în timpul alăptării.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele nimesulidei asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi
utilaje. Totuşi, pacienţii care prezintă ameţeli, vertij sau somnolenţă după ce au fost trataţi cu nimesulidă nu
trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvente reacţii adverse observate sunt cele gastro-intestinale. Pot să apară ulcer gastrointestinal,
perforaţii sau hemoragii gastro-intestinale, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). După
administrare orală s-au raportat greaţă, vărsături, diaree, flatulenţă, constipaţie, dispepsie, dureri abdominale,
melenă, hematemeză, stomatită ulcerativă, agravarea colitei sau a bolii Chron (vezi pct. 4.4). Mai puţin
frecvent s-a observat gastrită. În asociere cu tratamentul cu AINS s-au raportat edeme, hipertensiune arterială
şi insuficienţă cardiacă.
Următoarea listă de reacţii adverse se bazează pe studii clinice controlate* (aproximativ 7800 pacienţi) şi pe
supravegherea de după punerea pe piaţă, cu rata raportărilor clasificată astfel: clasificate ca foarte frecvente
(> 1 la 10 pacienţi), frecvente (>1/100, 1/1000, 1/10000),
foarte rare (<1/10000) sau ca şi cazuri izolate.
Tulburări hematologice Rare Anemie, eozinofilie
Foarte rare Trombocitopenie
Pancitopenie
Tulburări ale sistemului imunitar Rare Hipersensibilitate
Foarte rare Anafilaxie
Tulburări metabolice şi de nutriţie Rare Hiperkaliemie
Tulburări pshihice Rare Anxietate
Nervozitate
Coşmar
Tulburări ale sistemului nervos Mai puţin frecvente Ameţeli
Foarte rare Cefalee
Somnolenţă
Sindrom Reye
6
Tulburări oculare Rare Vedere înceţoşată
Foarte rare Tulburări de vedere
Tulburări acustice şi vestibulare Foarte rare Vertij
Tulburări cardiace Rare Tahicardie
Reacţiile adverse raportate în asociere cu
tratamentul cu AINS au fost edemul, şi
insuficienţa cardiacă.
Tulburări vasculare Mai puţin frecvente Hipertensiune arterială
Rare Hemoragii
Oscilaţii ale tensiunii arteriale
Bufeuri
Tulburări respiratorii Mai puţin frecvente Dispnee
Foarte rare Astm bronşic
Bronhospasm
Tulburări gastro-intestinale
Frecvente Diaree
Greaţă
Vărsături
Mai puţin frecvente Constipaţie Flatulenţă
Gastrită
Hemoragie gastrointestinală
Ulcer duodenal şi perforaţie duodenală Ulcer
gastric şi perforaţie gastrică
Foarte rare Dureri abdominale
Dispepsie
Stomatită
Melenă
Tulburări hepatobiliare
Foarte rare
Hepatită
Hepatită acută (inclusiv cazuri letale)
Icter
Colestază
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului
subcutanat Mai puţin frecvente Prurit
Erupţii cutanate
Transpiraţii abundente
Rare
Eritem
Dermatită
Foarte rare Urticarie
Edem angioneurotic
Eritem multiform
Sindrom Stevens- Johnson Necroliză
epidermică toxică purpură
Tulburări renale şi ale căilor
urinare Rare Hematurie
Disurie
Retenţie urinară
Foarte rare Insuficienţă renală Oligurie
Nefrită interstiţială
Tulburări generale Mai puţin frecvente Edem
Rare Stare generală de rău Astenie
Foarte rare Hipotermie
Investigaţii diagnostice Frecvente Valori crescute ale enzimelor hepatice
Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează că utilizarea anumitor AINS (în special în doze mari şi în
tratament de lungă durată) se poate asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a evenimentelor trombotice
7
arteriale (de exemplu: infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Pe durata
tratamentului cu nimesulidă se recomandă monitorizarea funcției hepatice.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea
medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al
medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată
prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei
Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
În caz de supradozaj, tratamentul cu nimesulidă se întrerupe, pacientul trebuie internat într-o unitate de
terapie intensivă, se va efectua lavaj gastric şi se va institui tratament simptomatic (reechilibrare
hidroelectrolitică) şi de susţinere a funcţiilor vitale.
Nu există antidot specific. Este puţin probabil ca dializa să ajute la îndepărtarea medicamentului din
organism, deoarece acesta se leagă în proporţie mare (până la 97,5%) de proteinele plasmatice. Provocarea
de vărsături şi administrarea de cărbune activat pot fi utile dacă se realizează în primele 4 ore de la ingestia
medicamentului. Funcţiile renală şi hepatică trebuie monitorizate atent.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte antiinflamatoare şi antireumatice nesteroidiene, codul ATC: M01AX17.
Nimesulida este un medicament antiinflamator nesteroidian cu proprietăţi analgezice şi antipiretice, care
acţionează ca un inhibitor de ciclooxigenază, enzimă implicată în sinteza prostaglandinelor.Nimesulida
inhibă selectiv enzima COX-2, care apare în timpul inflamaţiei, cu o activitate minimă împotriva enzimei
COX-1 care are rol de întreţinere a mucoasei gastrice.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrare pe cale orală, absorbţia este aproape completă la nivel gastro-intestinal.
Biodisponibilitatea, viteza şi gradul absorbţiei fiind încetinite, dar nu reduse de ingestia de alimente.
Nimesulida se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de pȃnă la 97,5 %; traversează membrana
sinovială, realizând concentraţii superioare celor plasmatice după 3 - 12 ore de la administrarea pe cale orală.
Nimesulida se metabolizează aproape în totalitate.
Metabolitul principal al nimesulidei este derivatul para-hidroxi care este şi farmacologic activ. Se excretă
numai sub formă de metaboliţi: în medie 50 - 71 % din doza orală se excretă pe cale urinară, sub formă de
metaboliţi conjugaţi sau neconjugaţi, iar 21-29 % prin materiile fecale, sub formă de metaboliţi neconjugaţi.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminarea nimesulidei este cuprins între 2 şi 5 ore, iar cel al
metabolitului său principal, intre 3 şi 6 ore.
La vârstnici, parametrii farmacocinetici nu sunt modificaţi.
În caz de insuficienţă renală moderată (clearance-ul creatininei ≥ 30ml/min), parametrii farmacocinetici ai
nimesulidei variază puţin, comparativ cu subiecţii sănătoşi.
La pacienţii cu insuficientă hepatică există risc marcat de acumulare a nimesulidei în organism.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat riscuri speciale la om, ţinând cont de studiile convenţionale de siguranţă
farmacologică, studiile de toxicitate după doze repetate şi studiile privind potenţialul genotoxic şi
carcinogen. Studiile de toxicitate după doze repetate au arătat că nimesulida are toxicitate gastro-intestinală,
renală şi hepatică. În studiile de toxicitate asupra funcţiei de reproducere s-au observat efecte embriotoxice şi
teratogene (malformaţii ale scheletului, dilataţie a ventriculilor cerebrali) la iepure dar nu şi la şobolan, la
8
doze netoxice pentru mamă. La şobolan s-a observat creşterea mortalităţii puilor în perioada postnatală
precoce, fiind puse în evidenţă reacţii adverse ale nimesulidei asupra procesului de reproducere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Amidon de porumb
Polividonă K 30
Talc
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC/Al a 10 comprimate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Slavia Pharm S.R.L.
B-dul Theodor Pallady nr. 44C, sector 3, Bucureşti, Romȃnia
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
8534/2016/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Ianuarie 2016
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Ianuarie 2016
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro .
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Nimesulid Slavia 100 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine nimesulidă 100 mg.
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate
Comprimate neacoperite, de culoare gălbuie, cu feţe plate, avȃnd diametrul de 9 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul durerii acute (vezi pct. 4.2).
Tratamentul dismenoreei primare.
Nimesulida ar trebui prescrisă doar ca tratament de linia a doua.
Decizia de a prescrie nimesulidă trebuie să se bazeze pe evaluarea riscului global al fiecărui pacient (vezi pct.
4.3 şi 4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai scurte perioade necesare controlării
simptomelor. Mai mult decât atât, reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici
doze eficace pe cel mai scurt interval de timp necesar controlului simptomatologiei. (vezi pct. 4.4).
Durata maximă a unei cure de tratament cu nimesulidă este de 15 zile.
Nimesulid Slavia trebuie utilizat pentru cea mai scurtă perioadă posibil, în funcţie de starea clinică a
pacientului.
Adulţi:
Doza recomandată este de 100 mg nimesulidă de două ori pe zi, după masă.
2
Vârstnici:
Nu este necesară reducerea dozei zilnice (vezi pct. 5.2).
Copii sub 12 ani:
Nimesulid Slavia este contraindicat la această grupă de pacienţi(vezi pct. 4.3).
Adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani):
Având în vedere profilul farmacocinetic la adulţi şi proprietăţile farmacodinamice ale nimesulidei, nu este
necesară ajustarea dozei la această grupă de vârstă.
Pacienţi cu insuficienţă renală:
Ţinând cont de proprietăţile farmacocinetice, nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă
renală uşoară până la moderată (clearence-ul creatininei 30-80 ml/min), în timp ce la pacienţii cu insuficienţă
renală severă (clearence-ul creatininei <30 ml/min) Nimesulid Slavia este contraindicat (vezi pct. 4.3 şi 5.2).
Pacienţi cu insuficienţă hepatică:
La pacienţii cu insuficienţă hepatică administrarea este contraindicată (vezi pct. 5.2).
Comprimatele trebuie înghiţite întregi, nesfărâmate, cu un pahar cu apă, după mese.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la nimesulidă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Antecedente de reacţii de hipersensibilitate (de exemplu: bronhospasm, rinită, urticarie) la
administrarea de acid acetilsalicilic sau alte antiinflamatoare nesteroidiene.
- Antecedente de reacţii hepatotoxice la nimesulidă.
- Expunere concomitentă la alte substanţe cu potenţial hepatotoxic.
- Alcoolism, dependenţă medicamentoasă.
- Ulcer gastric sau duodenal activ, antecedente de ulceraţii recurente sau hemoragii gastro-intestinale.
- Hemoragii cerebrovasculare sau alte tipuri de hemoragii sau sângerări active.
- Tulburări severe de coagulare.
- Insuficienţă cardiacă severă.
- Insuficienţă renală severă.
- Insuficienţă hepatică.
- Pacienţi cu febră şi/sau simptome asemănătoare gripei.
- Copii cu vârsta sub 12 ani.
- Trimestrul al treilea de sarcină şi perioada de alăptare (vezi pct.4.6 şi 5.3).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Administrarea concomitentă de Nimesulid Slavia cu alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi de
ciclooxigenază-2 nu este recomandată. În timpul tratamentului, pacienţii trebuie sfătuiţi să nu utilizeze alte
analgezice.
Riscul apariţiei reacţiilor adverse poate fi redus prin utilizarea nimesulidei pentru o perioadă câtmai scurtă
(vezi pct. 4.2).
Tratamentul trebuie întrerupt dacă nu se observă nicio ameliorare.
Efecte hepatice
Rar, s-a raportat faptul că administrarea Nimesulid Slavia a fost asociată cu reacţii hepatice grave, foarte rar
incluzând cazuri fatale (vezi pct. 4.8).
La pacienţii la care, în timpul tratamentului cu Nimesulid Slavia, apar simptome sugestive pentru afectarea
hepatică (de exemplu: anorexie, greaţă, vărsături, dureri abdominale, oboseală, urină închisă la culoare) sau
la cei la care apar valori anormale ale testelor funcţiei hepatice, tratamentul trebuie întrerupt. La aceşti
pacienţi nu se recomandă reluarea administrării nimesulidei. După administrarea pe perioadă scurtă de timp
s-a raportat afectare hepatică, în cele mai multe cazuri reversibilă.
3
Dacă în timpul tratamentului cu nimesulidă pacienţii prezintă febră şi/sau simptome de tip gripal tratamentul
trebuie întrerupt.
Efecte gastrointestinale
Hemoragii gastro-intestinale sau ulceraţii/perforaţii pot să apară în orice moment al tratamentului, cu sau fără
simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastro-intestinale. Dacă apar hemoragii gastro-
intestinale sau ulceraţii, se impune întreruperea tratamentului cu nimesulidă. Nimesulida trebuie administrată
cu prudenţă la pacienţii cu tulburări gastro-intestinale, inclusiv antecedente de ulcer gastric sau duodenal,
hemoragii gastro-intestinale, colită ulceroasă sau boală Crohn.
La pacienţii vârstnici şi la pacienţii cu antecedente de ulcer, în special dacă au fost complicaţii cu hemoragie
sau perforaţii (vezi cap 4.3), riscul de apariţie al hemoragiilor gastrointestinale, ulceraţiilor sau perforaţiei
este mai mare la doze crecute de AINS. La aceşti pacienţi tratamentul trebuie început cu doza cea mai mică
disponibilă. La aceşti pacienţi, precum şi la pacienţii cărora li se administrează concomitent doze scăzute de
acid acetilsalicilic sau alte medicamente care cresc riscul de apariţie al efectelor gastrointestinale (vezi pct.
4.5) trebuie luată în considerare administrarea concomitentă de medicamente protectoare (exemplu
misprostol sau inhibitori ai pompei de protoni).
Pacienţii cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să anunţe medicului orice
simptom neobişnuit de afectare abdominală (în special hemoragii gastrointestinale), care poate apărea mai
ales la începutul tratamentului.
Pacienţii vârstnici sunt în mod special predispuşi la apariţia reacţiilor adverse la AINS, incluzând hemoragii
gastro-intestinale şi perforaţii, care pot fi letale. Prin urmare, se recomandă o monitorizare clinică adecvată.
La pacienţii la care se administrează medicaţie concomitentă care poate creşte riscul de ulceraţii sau
hemoragii, cum sunt corticosteroizii orali, anticoagulantele precum warfarina, inhibitorii selectivi ai
recaptării serotoninei sau medicamentele antiplachetare precum acidul acetilsalicilic, nimesulida se
administrează cu precauţie (vezi pct. 4.5).
Efecte cardiovasculare şi cerebrovasculare
La pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă congestivă uşoară până la
moderată, sunt necesare monitorizare şi recomandări adecvate, deoarece raportările au arătat că tratamentul
cu AINS se asociază cu retenţie lichidiană şi edeme.
Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează că utilizarea anumitor AINS (în special în doze mari şi în
tratament de lungă durată) se poate asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a evenimentelor trombotice
arteriale (de exemplu: infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Datele existente sunt insuficiente
pentru excluderea unui asemenea risc pentru nimesulidă.
Pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficienţă cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică
diagnosticată, arteriopatie periferică şi/sau boală cerebrovasculară trebuie trataţi cu nimesulidă numai după
evaluare atentă. O evaluare similară trebuie efectuată înainte de iniţierea tratamentului de lungă durată la
pacienţii cu factori de risc în ceea ce priveşte apariţia de boli cardiovasculare (de exemplu: hipertensiune
arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat).
Deoarece nimesulida poate interfera cu funcţia plachetară, trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu
diateze hemoragice (vezi şi pct. 4.3). Totuşi, nimesulida nu este un înlocuitor al acidului acetilsalicilic în
profilaxia unor afecţiuni cardiovasculare.
4
Efecte renale
La pacienţii cu insuficienţă renală sau cardiacă, se recomandă precauţie, deoarece folosirea nimesulidei 100
mg comprimate poate determina alterarea funcţiei renale. În cazul în care se constată acest lucru, tratamentul
trebuie întrerupt (vezi pct. 4.5).
Reacţii cutanate
Foarte rar s-au raportat reacţii cutanate grave, unele dintre ele letale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom
Stevens - Johnson şi necroliză epidermică toxică asociate cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). Pacienţii
prezintă risc crescut de apariţie a acestor reacţii, destul de precoce în timpul terapiei, reacţiile debutând în
majoritatea cazurilor în timpul primei luni de tratament. Administrarea nimesulidei trebuie întreruptă la
prima apariţie a erupţiilor cutanate, a leziunilor mucoasei sau la oricare semn de hipersensibilitate.
Efecte asupra fertilităţii
Utilizarea nimesulidei poate reduce fertilitatea la femei şi nu se recomandă femeilor în perioada fertilă.
Întreruperea tratamentului cu nimesulidă trebuie luată în considerare la femeile care au tulburări de fertilitate
sau care sunt în cursul unei investigaţii pentru infertilitate (vezi pct. 4.6)
Deoarece conţine lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază
(Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Alte AINS
Asocierea nimesulidei cu alte antiinflamatoare nesteriodiene (AINS), inclusiv salicilaţi în
dozeantiinflamatorii, creşte riscul de ulceraţii şi hemoragii digestive, prin efect aditiv.
Anticoagulante
Asocierea nimesulidă cu anticoagulante orale, heparină şi ticlopidină creşte riscul hemoragic prin inhibarea
funcţiei plachetare şi lezarea mucoasei gastro-duodenale; în cazul în care asocierea nu poate fi evitată, este
necesară supraveghere clinică şi biologică atentă, cu determinarea timpului de sângerare şi a timpului de
protrombină.
Diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie (IECA) şiantagonişti ai receptorilorangiotensinei II (AIIA)
AINS pot reduce eficacitatea diureticelor şi a altor medicamente antihipertensive. La unii pacienţi cu funcţie
renală redusă (de exemplu pacienţi deshidrataţi sau la subiecţii vârstnici cu insuficienţă renală),
administrarea concomitentă a unui inhibitor al ECA şi inhibitori de ciclo-oxigenază poate duce la
deteriorarea progresivă a funcţiei renale, inclusiv la insuficienţă renală acută, care este în mod normal,
reversibilă. Apariţia acestor interacţiuni trebuie să fie luată în considerare la pacienţii care trebuie să utilizeze
nimesulidă concomitent cu inhibitori ECA sau AIIA.
În consecinţă, această administrare medicamentoasă concomitentă trebuie administrată cu precauţie, în
special la pacienţii vârstnici. Este necesară hidratarea corectă a pacienţilor, precum şi monitorizarea
periodică a funcţiei renale după începerea tratamentului concomitent.
Litiu
Asocierea nimesulidei cu litiu creşte litemia, până la valori toxic, prin scăderea excreţiei renale a litiului;
dacă asocierea nu poate fi evitată, se recomandă supravegherea atentă a litemiei şi ajustarea dozei în timpul
asocierii şi după intreruperea administrării antiinflamatorului.
Asocierea cu metotrexat creşte toxicitatea hematologică a acestuia, prin deplasarea de pe proteinele
plasmatice şi scăderea clearance-ului renal; sunt necesare control săptămânal al hemoleucogramei în primele
săptămâni ale asocierii, supraveghere intensă în caz de alterare, chiar uşoară, a funcţiei renale, precum şi la
vârstnici; asocierea nu este recomandată dacă se folosesc doze mari de metotrexat (> 15 mg pe săptămână).
5
Asocierea cu pentoxifilină creşte riscul hemoragic; sunt necesare intensificarea supravegherii clinice şi
determinarea mai frecventă a timpului de sângerare.
Asocierea cu trombolitice creşte riscul hemoragic.
Asocierea cu ciclosporină creşte riscul efectelor nefrotoxice, mai ales la vârstnici.
Nimesulida poate să scadă eficacitatea anticoncepţională a dispozitivelor intrauterine.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Administrarea Nimesulid Slavia este contraindicată în trimestrul al treilea de sarcină (vezi pct. 4.3). Similar
altor antiinflamatoare nesteroidiene, Nimesulid Slavia nu este recomandat femeilor care doresc sa rămână
gravide (vezi pct. 4.4).
La om, nu s-a semnalat nici un efect malformativ specific, totuşi sunt necesare studii epidemiologice
suplimenatre pentru stabilirea siguranţei utilizării nimesulidei în primele 2 trimestre de sarcină.
În timpul ultimului trimestru de sarcină, toate inhibitoarele sintezei prostagladinelor pot induce toxicitate
cardiopulmonară fetală (hipertensiune pulmonară cu inchiderea prematură a canalului arterial) şi renală, iar la
sfârşitul sarcinii pot determina prelungirea timpului de sângerare la mamă şi nou-născut.
Ca urmare, administrarea AINS este contraindicată în ultimul trimestru de sarcină, iar în primele 2 trimestre
se va face cu prudenţă, după evaluarea raportului risc potenţial fetal/beneficiu terapeutic matern.
În absenţa studiilor adecvate, administrarea nimesulidei este contraindicată în timpul alăptării.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele nimesulidei asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi
utilaje. Totuşi, pacienţii care prezintă ameţeli, vertij sau somnolenţă după ce au fost trataţi cu nimesulidă nu
trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvente reacţii adverse observate sunt cele gastro-intestinale. Pot să apară ulcer gastrointestinal,
perforaţii sau hemoragii gastro-intestinale, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). După
administrare orală s-au raportat greaţă, vărsături, diaree, flatulenţă, constipaţie, dispepsie, dureri abdominale,
melenă, hematemeză, stomatită ulcerativă, agravarea colitei sau a bolii Chron (vezi pct. 4.4). Mai puţin
frecvent s-a observat gastrită. În asociere cu tratamentul cu AINS s-au raportat edeme, hipertensiune arterială
şi insuficienţă cardiacă.
Următoarea listă de reacţii adverse se bazează pe studii clinice controlate* (aproximativ 7800 pacienţi) şi pe
supravegherea de după punerea pe piaţă, cu rata raportărilor clasificată astfel: clasificate ca foarte frecvente
(> 1 la 10 pacienţi), frecvente (>1/100, 1/1000, 1/10000),
foarte rare (<1/10000) sau ca şi cazuri izolate.
Tulburări hematologice Rare Anemie, eozinofilie
Foarte rare Trombocitopenie
Pancitopenie
Tulburări ale sistemului imunitar Rare Hipersensibilitate
Foarte rare Anafilaxie
Tulburări metabolice şi de nutriţie Rare Hiperkaliemie
Tulburări pshihice Rare Anxietate
Nervozitate
Coşmar
Tulburări ale sistemului nervos Mai puţin frecvente Ameţeli
Foarte rare Cefalee
Somnolenţă
Sindrom Reye
6
Tulburări oculare Rare Vedere înceţoşată
Foarte rare Tulburări de vedere
Tulburări acustice şi vestibulare Foarte rare Vertij
Tulburări cardiace Rare Tahicardie
Reacţiile adverse raportate în asociere cu
tratamentul cu AINS au fost edemul, şi
insuficienţa cardiacă.
Tulburări vasculare Mai puţin frecvente Hipertensiune arterială
Rare Hemoragii
Oscilaţii ale tensiunii arteriale
Bufeuri
Tulburări respiratorii Mai puţin frecvente Dispnee
Foarte rare Astm bronşic
Bronhospasm
Tulburări gastro-intestinale
Frecvente Diaree
Greaţă
Vărsături
Mai puţin frecvente Constipaţie Flatulenţă
Gastrită
Hemoragie gastrointestinală
Ulcer duodenal şi perforaţie duodenală Ulcer
gastric şi perforaţie gastrică
Foarte rare Dureri abdominale
Dispepsie
Stomatită
Melenă
Tulburări hepatobiliare
Foarte rare
Hepatită
Hepatită acută (inclusiv cazuri letale)
Icter
Colestază
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului
subcutanat Mai puţin frecvente Prurit
Erupţii cutanate
Transpiraţii abundente
Rare
Eritem
Dermatită
Foarte rare Urticarie
Edem angioneurotic
Eritem multiform
Sindrom Stevens- Johnson Necroliză
epidermică toxică purpură
Tulburări renale şi ale căilor
urinare Rare Hematurie
Disurie
Retenţie urinară
Foarte rare Insuficienţă renală Oligurie
Nefrită interstiţială
Tulburări generale Mai puţin frecvente Edem
Rare Stare generală de rău Astenie
Foarte rare Hipotermie
Investigaţii diagnostice Frecvente Valori crescute ale enzimelor hepatice
Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează că utilizarea anumitor AINS (în special în doze mari şi în
tratament de lungă durată) se poate asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a evenimentelor trombotice
7
arteriale (de exemplu: infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Pe durata
tratamentului cu nimesulidă se recomandă monitorizarea funcției hepatice.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea
medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al
medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată
prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei
Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
În caz de supradozaj, tratamentul cu nimesulidă se întrerupe, pacientul trebuie internat într-o unitate de
terapie intensivă, se va efectua lavaj gastric şi se va institui tratament simptomatic (reechilibrare
hidroelectrolitică) şi de susţinere a funcţiilor vitale.
Nu există antidot specific. Este puţin probabil ca dializa să ajute la îndepărtarea medicamentului din
organism, deoarece acesta se leagă în proporţie mare (până la 97,5%) de proteinele plasmatice. Provocarea
de vărsături şi administrarea de cărbune activat pot fi utile dacă se realizează în primele 4 ore de la ingestia
medicamentului. Funcţiile renală şi hepatică trebuie monitorizate atent.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte antiinflamatoare şi antireumatice nesteroidiene, codul ATC: M01AX17.
Nimesulida este un medicament antiinflamator nesteroidian cu proprietăţi analgezice şi antipiretice, care
acţionează ca un inhibitor de ciclooxigenază, enzimă implicată în sinteza prostaglandinelor.Nimesulida
inhibă selectiv enzima COX-2, care apare în timpul inflamaţiei, cu o activitate minimă împotriva enzimei
COX-1 care are rol de întreţinere a mucoasei gastrice.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrare pe cale orală, absorbţia este aproape completă la nivel gastro-intestinal.
Biodisponibilitatea, viteza şi gradul absorbţiei fiind încetinite, dar nu reduse de ingestia de alimente.
Nimesulida se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de pȃnă la 97,5 %; traversează membrana
sinovială, realizând concentraţii superioare celor plasmatice după 3 - 12 ore de la administrarea pe cale orală.
Nimesulida se metabolizează aproape în totalitate.
Metabolitul principal al nimesulidei este derivatul para-hidroxi care este şi farmacologic activ. Se excretă
numai sub formă de metaboliţi: în medie 50 - 71 % din doza orală se excretă pe cale urinară, sub formă de
metaboliţi conjugaţi sau neconjugaţi, iar 21-29 % prin materiile fecale, sub formă de metaboliţi neconjugaţi.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminarea nimesulidei este cuprins între 2 şi 5 ore, iar cel al
metabolitului său principal, intre 3 şi 6 ore.
La vârstnici, parametrii farmacocinetici nu sunt modificaţi.
În caz de insuficienţă renală moderată (clearance-ul creatininei ≥ 30ml/min), parametrii farmacocinetici ai
nimesulidei variază puţin, comparativ cu subiecţii sănătoşi.
La pacienţii cu insuficientă hepatică există risc marcat de acumulare a nimesulidei în organism.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat riscuri speciale la om, ţinând cont de studiile convenţionale de siguranţă
farmacologică, studiile de toxicitate după doze repetate şi studiile privind potenţialul genotoxic şi
carcinogen. Studiile de toxicitate după doze repetate au arătat că nimesulida are toxicitate gastro-intestinală,
renală şi hepatică. În studiile de toxicitate asupra funcţiei de reproducere s-au observat efecte embriotoxice şi
teratogene (malformaţii ale scheletului, dilataţie a ventriculilor cerebrali) la iepure dar nu şi la şobolan, la
8
doze netoxice pentru mamă. La şobolan s-a observat creşterea mortalităţii puilor în perioada postnatală
precoce, fiind puse în evidenţă reacţii adverse ale nimesulidei asupra procesului de reproducere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Amidon de porumb
Polividonă K 30
Talc
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC/Al a 10 comprimate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Slavia Pharm S.R.L.
B-dul Theodor Pallady nr. 44C, sector 3, Bucureşti, Romȃnia
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
8534/2016/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Ianuarie 2016
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Ianuarie 2016
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro .
