PROPANORM 300 mg
AUTORI ZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 5774/2005/01 Anexa2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALA A MEDICAMENTULUI
Propanorm 300 mg comprimate filmate.
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat filmat conţine clorhidrat de propafenonă 300 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare aproape albă .
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tahiaritmii supraventriculare: tahicardie joncţională, tahicardie supraventriculară din sindromul WPW,
f ibrilaţie atrială paroxistică, în absenţa alterării funcţiei ventriculului stâng.
Tahicardie ventriculară simptomatică severă, cu potenţial letal.
Propanorm este destinat pentru tratamentul pacienţilor adulţi şi adolescenţi lor cu vârste peste 15 ani.
4.2 Doze şi mod de administrare
Se recomandă ca terapia cu propafenona să fie iniţiată în condiţii de spital, de către un medic specialist cu
experienţă în tratamentul aritmiilor. Doza de întreţinere individuală trebuie să fie stabilită în conformitate
cu supravegherea cardiologică, inclusiv monitorizarea ECG şi controlul tensiunii arteriale. În cazul în care
intervalul QRS este prelungit cu mai mult de 20%, doza trebuie redusă sau întreruptă până când ECG
revine la limite normale.
Adulţii şi adolescenţi cu vârst e peste 15 ani:
Doza iniţială este de 150 mg de trei ori pe zi pe care medicul o va creşte la 300 mg de două ori pe zi, la
interval e de minim trei zile. Doza maximă recomandată este de 300 mg de trei ori pe zi.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi şi luate cu o cantitate de lichid după masă. O reducere a dozei
zilnice totale este recomandat ă pentru pacienţii cu greutate corporală sub 70 kg.
Vârstnici:
La această categorie au fost observate în timpul tratamentului c oncentraţii plasmatice mai mari de
propafenonă. Pacienţii vârstnici pot să răspundă, prin urmare, la o doză mai mică de medicament.
2
Insuficienţă hepatică:
P ropafenona este metabolizat ă pe cale hepatică prin oxidare. Având în vedere timpul de înjumătăţire şi
biodisponibilitatea crescută a propafenonei, poate fi necesară o reducere a dozei.
Insuficienţă renală:
Deşi eliminarea propafenonei şi a metaboliţilor săi nu este afectată de insuficienţa renal ă, propafenona
trebuie administrat ă cu precauţie.
4.3 Contraindicaţii
Propanorm nu trebuie administr at în următoarele condiţii:
• hipersensibilitate la substan ţa activă sau la oricare dintre excipienţi i enumeraţi la pct. 6.1.
• - insuficienţă cardiacă congestivă necontrolată, şoc cardiogen (cu excepţia celui produs de
aritmie ),bradicardie si mptomatic ă severă
• hipotensiune arterial severă
• tulburări electrolitice
• boli pulmonare obstructive severe
• miastenia gravis
Cu e xcepţia cazului în care pacienţii au ritmul stabilizat (vezi pct. 4.4), propafenona nu trebuie utilizat ă în
prezenţa disfuncţiei de nod sinusal, în defectele atriale de conducere, bloc AV de gradul doi sau mai
mare, bloc de ramură sau bloc distal .
Alungirea minoră a intervalului PR şi defectele de conducere intra-ventriculare (durata QRS mai mică de
20%) sunt de aşteptat în timpul tratamentului cu propafenona şi nu justifică reducerea dozei sau
întreruperea medicaţiei.
Datorită posibilităţii creşterii concentraţiilor plasmatice, administrarea concomitentă de clorhidrat de
ritonavir şi propafenonă este contraindicată.
4.4 Atenţionă ri şi precauţii speciale pentru utilizare
Datorită substanţelor active, produsul nu este adecvat pentru tratarea copiilor sub 15 ani.
E fect ul slab inotrop negativ al propafenonei poate avea efecte importante la pacienţii predispuşi la
insuficienţă cardiacă.
Ca şi în cazul celorlalte antiaritmice tratamentul cu propafenonă poate influenţa atât ritmul cât şi pragul
de sensibilitate al pacemaker -ului. De aceea, funcţia acestuia trebuie verificată în mod regulat şi dacă este
necesar, dispozitivul trebuie reprog ramat.
Există posibilitatea conversiei fibrilaţiei atriale paroxistice în flutter atrial cu conducere 2:1 sau 1: 1.
Datorită efectului beta -blocant, trebuie atenţie marită la pacienţii cu boli pulmonare obstructive sau astm.
Ca şi în cazul celorlalte antiaritmice din clasa Ic, la pacienţii cu afectări structural grave ale cordului pot
să apară reacţii adverse grave.
Este esenţial ca toţi pacienţii trataţi cu propafenonă să fie evaluaţi clinic şi electrocardiografic înaintea şi
în timpul tratamentului pentr u a determina dacă răspunsul la propafenonă sprijină continuarea
tratamentului
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Reacţiile adverse pot fi potenţate dacă clorhidratul de propafenonă este administrat în combina ţie cu
anestezice locale şi cu alţi agenţi care au un efect negativ asupra activităţii miocardice.
3
Propafenona creşte concentraţia plasmatică a digoxinei şi se recomandă prudenţă în ceea ce priveşte
toxicitatea digitalice lor.
Propafenona creşte concentraţia plasmatică a anticoagulantelor orale, cu o creştere a timpului de
protrombină, care poate necesita o reducere a dozei de anti coagulante orale.
Concentraţia plasmatică de propafenonă poate fi crescută prin administrarea concomitentă de cimetidină.
Nivelurile plasm atice crescute de propranolol şi metoprolol au fost observate atunci când aceste beta -
blocantele au fost folosite concomitent cu propafenona. Astfel, reducerea dozei de aceste beta- blocantele
poat e fi necesară. N u sunt cunoscute interacţiuni cu alte beta -blocante.
Administrarea concomitentă de clorhidrat de propafenonă şi medicamente care sunt metabolizate de
izoenzima CYP2D6 ( de exemplu venlafaxin a) poate duce la creşterea nivelelor plasmatice ale acestor
medicamente.
Medicamentele care inhibă activitatea enzi melor CYP2D6, CYP1A2 şi CYP3A4, de exemplu
ketoconazol, cimetidină , quinidină, eritromicină şi sucul de grapefruit pot duce la creşterea nivelelor
plasmatice ale clorhidratului de propafenonă .
La administrarea concomitentă de clorhidrat de propafenonă cu inhibitorii acestor enzime, pa cienţii
trebuie supravegheaţi atent şi dacă este necesar , doza se ajusta corespunzător.
Terapia combinat ă de amiodaronă şi clorhidrat de propafenonă poate afecta conducerea impulsurilor
electrice şi repolarizarea şi poate duce la apariţia aritmi ei. Este necesară ajustarea dozelor pentru ambele
medicamente în funcţie de răspunsul terapeutic.
Utilizarea concomitentă de propafenonă şi lidocaină nu a avut efecte importante asupra farmacocineticii
acestor medicamente. Totuşi, la utilizarea concomitentă de clorhidrat de propafenonă şi lidocaină
intravenoasă s- a observant un risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse la lidocaină, asupra sistemului
nervos central.
Administrarea simultană de clorhidrat de propafenonă cu fenobarbi tal şi/sau rifampicină (inductori ai
CYP3A4 ) poată să scadă activitatea antiaritmică a propafenonei ca urmare a scăderii concentraţiei
plasmatice a acesteia. Astfel, răspunsul la terapia cu clorhidrat de propafenonă trebuie supravegheat în
timpul utilizării concomitente de lungă durată cu fenobarbital şi/sau rifampicină.
Cazuri de interacţiune cu ciclosporina (valori crescute cu deteriorarea funcţiei renale), teofilina (nivelurile
crescute), desipramina (nivelurile crescute) au fost de asemenea raportate.
Datorită efectelor aritmogene ale antidepresivelor triciclice şi / sau neurolepticelor , aceste medicamente
pot interacţiona în mod negativ atunci când sunt utilizate concomitent cu medicamente anti -aritmice,
inclusiv propafenona.
Valorile plasmatice crescute de propafenonă pot să apară atunci când este utilizată concomitent cu
inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei ( ISRS), cum ar fi fluoxetina şi paroxetina.
Utilizarea concomitentă de clorhidrat de propafenonă şi fluoxetină şi paroxetină la metabolizatorii
extensivi, duce la creşterea C
max cu 39% şi a ASC cu 50% pentru S -propafenonă, respectiv cu 71% şi
50% pentru R- propafenonă.
Pentru atingerea răspunsului terapeutic dorit este suficient să se reducă doza de propafenonă .
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
4
Nu s -au efectuat studii specifice bine- controlate la gravide. Propafenona trebuie să fie utilizată în timpul
sarcinii numai dacă beneficiul potenţial justifică riscul potenţial pentru făt.
La om, se cunoaşte că propafenona traver sează bariera placentară. S-a arătat că în cordonul ombilical,
concentraţia propafenonei este de aproximativ 30% din concentraţia din sângele matern.
Alăptarea
Nu a fost studiată eliminarea propafenonei în laptele matern. Date limitate sugerează că este posibil ca
propafenona să se elimine în laptele matern. Mamele care alăptează trebuie să utilizeze cu precauţie
propafenonă.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Înceţoşarea vederii, ameţelile, astenia şi hipotensiunea arterială ortostatică pot afecta reactivitatea
pacienţilor şi capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse pentru această formă farmaceutică dar şi pentru alte forme farmaceutice de clorhidrat de
propafenonă , observate în timpul perioadei postmarketing sau în studiile clinice sunt prezentate în lista
care urmează. Este posibil ca în unele cazuri relaţia cauză - efect să nu fie stabilită.
Tulburări hematologice şi limfatice
Leu copenie şi /sau granulocitopeni e sau trombocitopenie, agranuloci toză
Tulburări ale sistemului imunitar
R eacţii alergice , reacţii de hipersensibilitate (manifestate prin colestază, discrazie sanguină).
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Anorexie
Tulburări psihice
Anxiet ate, confuzie
Tulburări ale sistemului nervos
Ameţeli , cefalee, leşin , ataxie, nelinişte, coşmaruri, tulburări de somn, simptome extrapiramidale, vertij,
parestezii. Cazuri rare de convulsii au fost raportate.
Tulburări oculare
Vedere înceţoşată
Tulburări cardiace
Scădere semnificativă a frecvenţei cardiace (bradicardie), tulburări de conducere (de exemplu bloc atrio-
ventricular sau intraventricular). Efect ari tmogen, care se manifestă prin creşterea frecvenţei cardiace
(tahicardie) sau fibrilaţie ventricula ră.
Tulburări vasculare
Hipotensi une arterială, inclusive postural şi ortostatic ă
5
Tulburări gastro- intestinale
Greaţă, vărsături, constipaţie, xerostomie, gust amar, dureri abdominale , diaree, balonare şi eructaţii.
Tulburări hepatobiliare
Boli hepati ce inclusiv creşterea valorilor serice ale enzimelor hepatice, colest ază , icter şi hepatită
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Eritem cutanat, prurit, exantem, urticarie
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Sindrom tip l upus eritematos sistemic
Tulburări ale aparatului genital şi sânului
În unele cazuri, o diminuare a potenţei şi o scădere a numărului de spermatozoizi s -a observat după doze
mari de propafenonă. Acest lucru este reversibil când tratamentul este întrerupt .
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Oboseală, dureri toracice
Investigaţii diagnostice
Creşterea nivelelor enzimelor hepatice (ALT, AST, ALP)
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemul ui naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Experienţa privind supradozajul este limitată. Nu este cunoscut un antidot speci fic.
E liminarea medicamentului din organism prin hemodializă sau hemoperfuzie nu este realizabilă din
cauza volumului mare de distribuţie a medicamentului . Efectele supradozajului cu clorhidrat de
propafenonă în miocard se manifestă ca tulburari de conducere şi în generarea impulsului, cum ar fi
prelungirea intervalului PQ, lărgirea QRS, suprimarea automatism ului nodului sinusal, bloc AV,
tahicardie ventriculară, flutter ventricular şi fibrilaţie ventriculară. Poate să apară hipotensiunea arterială,
c onvulsii, somnolenţă şi deces.
Se aplică m ăsurile de urgenţă pentru colaps cardiovascular. În tulburări le severe de conducere asociate cu
funcţia cardiacă compromisă, se poate folosi atropina, izoprenalina sau terapia de stimulare cardiacă . În
cazul în care stimularea electrică nu este posibil ă, trebuie scurtată durata intervalului QRS şi creşterea
frecvenţei cardiace cu doze mari de izoprenalină. Bloc ul de ramură nu este o indicaţie pentru
izoprenalină. Hipotensiunea poate necesita suport inotrop. Conv ulsiile trebuie tratate cu diazepam i.v.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
6
Grupa farmacoterapeutică: antiaritmice din clasa Ic, codul ATC: C01BC03
Propafenona aparţine antiaritmicelor stabilizatoare de membrană şi cu acţiune de blocare a canalelor de
ioni de sodiu cu o reducere a ratei de depolarizare şi prelungeşte timpul de conducere a impulsului în
atriu , nodulul AV şi în sistemul His -Purkinje.
Conducerea impulsurilor prin căi accesorii (ca în sindromul WPW) este inhibată, prin prelungirea
perioadei refractare sau blocarea căii de conducere, atât în direcţie anterogradă dar mai ales retrograd .
În acelaşi timp, excitabilitate a spontană este redusă printr-o creştere a pragului de stimulare miocardică în
timp ce excitabilitate a electrică a miocardului este scăzută prin creşterea pragului de fibrilaţie
ventriculară.
E fecte anti- aritmice: Scaderea vitezei potenţialului de acţiune, scăderea pragului de excitabilitate,
egalizarea impulsurilor de conducere, suprimarea automatism ului ectopic, scaderea tendinţei de fibrilatie
miocardică.
Pro pafenona are activitate moderată beta- simpatolitică, fără relevanţă clinică. Cu toate acestea, există
posibilitatea ca doze zilnice mari (900 - 1200 mg) să poată declanşa un efect simpat olitic (anti-
adrenergic).
Pe ECG, propafenona provoacă o uşoară alungire a undei P, PR şi intervalului QRS în timp ce intervalul
QT rămâne întotdeauna neschimbat .
La pacienţii digitalizaţi, cu o fractie de eject ie de 35-50%, contractilitatea ventriculul ui stâng este uşor
scăzut ă. La pacienţii cu infarct acut transmural şi insuficienţă cardiacă, administr area intravenoasă de
propafenonă poate reduce semnificativ fracţia de ejecţie a ventriculului stâng, dar într -o măsură mai mică,
la pacienţii cu infarct, fără insuficienţă cardiacă. În ambele cazuri, presiunea arterială pulmonară este uşor
mărită . Tensiunea arterială periferică nu prezintă modificări semnificative. Acest lucru demonstrează că
propafenona nu exercită un efect negativ asupra funcţiei ventriculului stâng, care ar fi de relevanţă
clin ică. O reducere clinică relevantă a funcţiei ventriculului stâng este de aşteptat numai la pacienţii cu
afecţiuni pre -existente a funcţiei ventriculare .
Insuficienţa cardiacă netratată poate conduce în final la decompensare.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrarea orală, propafenona este absorbit ă aproape complet din tractul gastro -intestinal într -o
concentraţie dependentă de doză şi distribuită rapid în organism.
După o doză unică de un comprimat, bi odisponibilitatea este de aproximativ 50%. După doze repetate,
concentraţia plasmati că şi biodisponibilitatea cresc în mod disproporţionat datorită saturării metabolizării
la nivelul primului pasaj hepatic. Starea de echilibru este atinsă după 3 sau 4 zile , atunci când
biodisponibilitatea creşte la aproximativ 100%. Nivelurile terapeutice plasmatice sunt în între 150 ng / ml
şi 1500 ng / ml. La concentraţiile terapeutice, mai mult de 95% din propafenonă se leagă de proteinele
plasmatice. Compararea excreţi ei urinare cumulată în interval de 24 de ore arată că 1,3% din propafenona
admnistrată intravenos (70 mg) şi 0,65% din cea administrată pe cale orală (600 mg) se excretă
nemodificată în urină, adică propafenona este metabolizat ă aproape exclusiv în ficat. Chiar şi în prezenţa
7
insuficienţei renale, eliminarea redusă a propafenonei nu este întâlnită, fapt confirmat de studii cinetice la
pacienţii hemodializaţi cronic. V alorile clinice nu diferă de cele ale pacienţilor fără probleme renale .
Timpul de înjumăt ăţire a propafenonei este de 5 -7 ore (12 ore, în cazuri izolate) după doze repetate. O
corelaţie pozitivă între nivelul plasmatic şi timpul de conducere AV a fost văzut în majoritatea cazurilor
atât la voluntarii sănătoşi cât şi la pacienţi bolnavi.
Dupa un nivel plasmatic de 500 ng / ml, statistic , intervalul PR este semnificativ prelungit faţă de valorile
de bază şi permite stabilirea treptată a dozei şi monitorizarea pacienţilor cu ajutorul ECG. Frecvenţa
extrasistolelor ventriculare scade odată cu creşte rea concentraţiilor plasmatice. Activitate antiaritmică , a
fost observat ă, în cazuri izolate şi la niveluri plasmatice mai scăzute de <500 ng / ml.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În studii convenţionale de toxicitate acută, după doze repetate, nu a fost demonstrat nici un risc de
genotoxicitate, potenţial carcinogenic şi toxicitate reproductivă la om.
În studiile de toxicitate, propafenona a avut efect embriotoxic la şobolani şi iepuri la doze de la 10 la 40
de ori mai mari decât doza maximă recomandată la om. În studiu peri şi postnatal la şobolani,
propafenona a crescut mortalitatea maternă şi neonatală la doze de 6 or i doza maximă recomandată la om,
a scăzut greutatea mamei şi a puilor şi a redus dezvoltarea fiziologică neonatală.
Administr area intravenoasă de propafenonă la doze cuprinse în intervalul de toxicitate a provocat, la
intervale neregulate, tulburări reversi bile a spermatogenezei la maimuţe, câini şi iepuri.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu :
Celuloză microcristalină
Amidon de porumb
Croscarmeloză sodică
Copovidonă
Stearat de magneziu
Laurilsulfat de sodiu
Film :
Hipromeloză
Dioxid de t itan (E 171)
Macrogol 6000
Emulsie de di meticonă cu dioxid de siliciu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
8
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 5 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate filmate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
F ără cerinte speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
PRO.MED.CS Praha a.s.
Telčská 1, 140 00 Praha 4
Republic a Cehă
Tel. : +420 241 013 242
Fax: +420 241 013 344
e- mail: promed @promed.cz
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
5774/2005/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare - Octombrie, 2005
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Ianuarie 2015
AUTORI ZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 5774/2005/01 Anexa2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALA A MEDICAMENTULUI
Propanorm 300 mg comprimate filmate.
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat filmat conţine clorhidrat de propafenonă 300 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare aproape albă .
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tahiaritmii supraventriculare: tahicardie joncţională, tahicardie supraventriculară din sindromul WPW,
f ibrilaţie atrială paroxistică, în absenţa alterării funcţiei ventriculului stâng.
Tahicardie ventriculară simptomatică severă, cu potenţial letal.
Propanorm este destinat pentru tratamentul pacienţilor adulţi şi adolescenţi lor cu vârste peste 15 ani.
4.2 Doze şi mod de administrare
Se recomandă ca terapia cu propafenona să fie iniţiată în condiţii de spital, de către un medic specialist cu
experienţă în tratamentul aritmiilor. Doza de întreţinere individuală trebuie să fie stabilită în conformitate
cu supravegherea cardiologică, inclusiv monitorizarea ECG şi controlul tensiunii arteriale. În cazul în care
intervalul QRS este prelungit cu mai mult de 20%, doza trebuie redusă sau întreruptă până când ECG
revine la limite normale.
Adulţii şi adolescenţi cu vârst e peste 15 ani:
Doza iniţială este de 150 mg de trei ori pe zi pe care medicul o va creşte la 300 mg de două ori pe zi, la
interval e de minim trei zile. Doza maximă recomandată este de 300 mg de trei ori pe zi.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi şi luate cu o cantitate de lichid după masă. O reducere a dozei
zilnice totale este recomandat ă pentru pacienţii cu greutate corporală sub 70 kg.
Vârstnici:
La această categorie au fost observate în timpul tratamentului c oncentraţii plasmatice mai mari de
propafenonă. Pacienţii vârstnici pot să răspundă, prin urmare, la o doză mai mică de medicament.
2
Insuficienţă hepatică:
P ropafenona este metabolizat ă pe cale hepatică prin oxidare. Având în vedere timpul de înjumătăţire şi
biodisponibilitatea crescută a propafenonei, poate fi necesară o reducere a dozei.
Insuficienţă renală:
Deşi eliminarea propafenonei şi a metaboliţilor săi nu este afectată de insuficienţa renal ă, propafenona
trebuie administrat ă cu precauţie.
4.3 Contraindicaţii
Propanorm nu trebuie administr at în următoarele condiţii:
• hipersensibilitate la substan ţa activă sau la oricare dintre excipienţi i enumeraţi la pct. 6.1.
• - insuficienţă cardiacă congestivă necontrolată, şoc cardiogen (cu excepţia celui produs de
aritmie ),bradicardie si mptomatic ă severă
• hipotensiune arterial severă
• tulburări electrolitice
• boli pulmonare obstructive severe
• miastenia gravis
Cu e xcepţia cazului în care pacienţii au ritmul stabilizat (vezi pct. 4.4), propafenona nu trebuie utilizat ă în
prezenţa disfuncţiei de nod sinusal, în defectele atriale de conducere, bloc AV de gradul doi sau mai
mare, bloc de ramură sau bloc distal .
Alungirea minoră a intervalului PR şi defectele de conducere intra-ventriculare (durata QRS mai mică de
20%) sunt de aşteptat în timpul tratamentului cu propafenona şi nu justifică reducerea dozei sau
întreruperea medicaţiei.
Datorită posibilităţii creşterii concentraţiilor plasmatice, administrarea concomitentă de clorhidrat de
ritonavir şi propafenonă este contraindicată.
4.4 Atenţionă ri şi precauţii speciale pentru utilizare
Datorită substanţelor active, produsul nu este adecvat pentru tratarea copiilor sub 15 ani.
E fect ul slab inotrop negativ al propafenonei poate avea efecte importante la pacienţii predispuşi la
insuficienţă cardiacă.
Ca şi în cazul celorlalte antiaritmice tratamentul cu propafenonă poate influenţa atât ritmul cât şi pragul
de sensibilitate al pacemaker -ului. De aceea, funcţia acestuia trebuie verificată în mod regulat şi dacă este
necesar, dispozitivul trebuie reprog ramat.
Există posibilitatea conversiei fibrilaţiei atriale paroxistice în flutter atrial cu conducere 2:1 sau 1: 1.
Datorită efectului beta -blocant, trebuie atenţie marită la pacienţii cu boli pulmonare obstructive sau astm.
Ca şi în cazul celorlalte antiaritmice din clasa Ic, la pacienţii cu afectări structural grave ale cordului pot
să apară reacţii adverse grave.
Este esenţial ca toţi pacienţii trataţi cu propafenonă să fie evaluaţi clinic şi electrocardiografic înaintea şi
în timpul tratamentului pentr u a determina dacă răspunsul la propafenonă sprijină continuarea
tratamentului
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Reacţiile adverse pot fi potenţate dacă clorhidratul de propafenonă este administrat în combina ţie cu
anestezice locale şi cu alţi agenţi care au un efect negativ asupra activităţii miocardice.
3
Propafenona creşte concentraţia plasmatică a digoxinei şi se recomandă prudenţă în ceea ce priveşte
toxicitatea digitalice lor.
Propafenona creşte concentraţia plasmatică a anticoagulantelor orale, cu o creştere a timpului de
protrombină, care poate necesita o reducere a dozei de anti coagulante orale.
Concentraţia plasmatică de propafenonă poate fi crescută prin administrarea concomitentă de cimetidină.
Nivelurile plasm atice crescute de propranolol şi metoprolol au fost observate atunci când aceste beta -
blocantele au fost folosite concomitent cu propafenona. Astfel, reducerea dozei de aceste beta- blocantele
poat e fi necesară. N u sunt cunoscute interacţiuni cu alte beta -blocante.
Administrarea concomitentă de clorhidrat de propafenonă şi medicamente care sunt metabolizate de
izoenzima CYP2D6 ( de exemplu venlafaxin a) poate duce la creşterea nivelelor plasmatice ale acestor
medicamente.
Medicamentele care inhibă activitatea enzi melor CYP2D6, CYP1A2 şi CYP3A4, de exemplu
ketoconazol, cimetidină , quinidină, eritromicină şi sucul de grapefruit pot duce la creşterea nivelelor
plasmatice ale clorhidratului de propafenonă .
La administrarea concomitentă de clorhidrat de propafenonă cu inhibitorii acestor enzime, pa cienţii
trebuie supravegheaţi atent şi dacă este necesar , doza se ajusta corespunzător.
Terapia combinat ă de amiodaronă şi clorhidrat de propafenonă poate afecta conducerea impulsurilor
electrice şi repolarizarea şi poate duce la apariţia aritmi ei. Este necesară ajustarea dozelor pentru ambele
medicamente în funcţie de răspunsul terapeutic.
Utilizarea concomitentă de propafenonă şi lidocaină nu a avut efecte importante asupra farmacocineticii
acestor medicamente. Totuşi, la utilizarea concomitentă de clorhidrat de propafenonă şi lidocaină
intravenoasă s- a observant un risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse la lidocaină, asupra sistemului
nervos central.
Administrarea simultană de clorhidrat de propafenonă cu fenobarbi tal şi/sau rifampicină (inductori ai
CYP3A4 ) poată să scadă activitatea antiaritmică a propafenonei ca urmare a scăderii concentraţiei
plasmatice a acesteia. Astfel, răspunsul la terapia cu clorhidrat de propafenonă trebuie supravegheat în
timpul utilizării concomitente de lungă durată cu fenobarbital şi/sau rifampicină.
Cazuri de interacţiune cu ciclosporina (valori crescute cu deteriorarea funcţiei renale), teofilina (nivelurile
crescute), desipramina (nivelurile crescute) au fost de asemenea raportate.
Datorită efectelor aritmogene ale antidepresivelor triciclice şi / sau neurolepticelor , aceste medicamente
pot interacţiona în mod negativ atunci când sunt utilizate concomitent cu medicamente anti -aritmice,
inclusiv propafenona.
Valorile plasmatice crescute de propafenonă pot să apară atunci când este utilizată concomitent cu
inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei ( ISRS), cum ar fi fluoxetina şi paroxetina.
Utilizarea concomitentă de clorhidrat de propafenonă şi fluoxetină şi paroxetină la metabolizatorii
extensivi, duce la creşterea C
max cu 39% şi a ASC cu 50% pentru S -propafenonă, respectiv cu 71% şi
50% pentru R- propafenonă.
Pentru atingerea răspunsului terapeutic dorit este suficient să se reducă doza de propafenonă .
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
4
Nu s -au efectuat studii specifice bine- controlate la gravide. Propafenona trebuie să fie utilizată în timpul
sarcinii numai dacă beneficiul potenţial justifică riscul potenţial pentru făt.
La om, se cunoaşte că propafenona traver sează bariera placentară. S-a arătat că în cordonul ombilical,
concentraţia propafenonei este de aproximativ 30% din concentraţia din sângele matern.
Alăptarea
Nu a fost studiată eliminarea propafenonei în laptele matern. Date limitate sugerează că este posibil ca
propafenona să se elimine în laptele matern. Mamele care alăptează trebuie să utilizeze cu precauţie
propafenonă.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Înceţoşarea vederii, ameţelile, astenia şi hipotensiunea arterială ortostatică pot afecta reactivitatea
pacienţilor şi capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse pentru această formă farmaceutică dar şi pentru alte forme farmaceutice de clorhidrat de
propafenonă , observate în timpul perioadei postmarketing sau în studiile clinice sunt prezentate în lista
care urmează. Este posibil ca în unele cazuri relaţia cauză - efect să nu fie stabilită.
Tulburări hematologice şi limfatice
Leu copenie şi /sau granulocitopeni e sau trombocitopenie, agranuloci toză
Tulburări ale sistemului imunitar
R eacţii alergice , reacţii de hipersensibilitate (manifestate prin colestază, discrazie sanguină).
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Anorexie
Tulburări psihice
Anxiet ate, confuzie
Tulburări ale sistemului nervos
Ameţeli , cefalee, leşin , ataxie, nelinişte, coşmaruri, tulburări de somn, simptome extrapiramidale, vertij,
parestezii. Cazuri rare de convulsii au fost raportate.
Tulburări oculare
Vedere înceţoşată
Tulburări cardiace
Scădere semnificativă a frecvenţei cardiace (bradicardie), tulburări de conducere (de exemplu bloc atrio-
ventricular sau intraventricular). Efect ari tmogen, care se manifestă prin creşterea frecvenţei cardiace
(tahicardie) sau fibrilaţie ventricula ră.
Tulburări vasculare
Hipotensi une arterială, inclusive postural şi ortostatic ă
5
Tulburări gastro- intestinale
Greaţă, vărsături, constipaţie, xerostomie, gust amar, dureri abdominale , diaree, balonare şi eructaţii.
Tulburări hepatobiliare
Boli hepati ce inclusiv creşterea valorilor serice ale enzimelor hepatice, colest ază , icter şi hepatită
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Eritem cutanat, prurit, exantem, urticarie
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Sindrom tip l upus eritematos sistemic
Tulburări ale aparatului genital şi sânului
În unele cazuri, o diminuare a potenţei şi o scădere a numărului de spermatozoizi s -a observat după doze
mari de propafenonă. Acest lucru este reversibil când tratamentul este întrerupt .
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Oboseală, dureri toracice
Investigaţii diagnostice
Creşterea nivelelor enzimelor hepatice (ALT, AST, ALP)
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemul ui naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Experienţa privind supradozajul este limitată. Nu este cunoscut un antidot speci fic.
E liminarea medicamentului din organism prin hemodializă sau hemoperfuzie nu este realizabilă din
cauza volumului mare de distribuţie a medicamentului . Efectele supradozajului cu clorhidrat de
propafenonă în miocard se manifestă ca tulburari de conducere şi în generarea impulsului, cum ar fi
prelungirea intervalului PQ, lărgirea QRS, suprimarea automatism ului nodului sinusal, bloc AV,
tahicardie ventriculară, flutter ventricular şi fibrilaţie ventriculară. Poate să apară hipotensiunea arterială,
c onvulsii, somnolenţă şi deces.
Se aplică m ăsurile de urgenţă pentru colaps cardiovascular. În tulburări le severe de conducere asociate cu
funcţia cardiacă compromisă, se poate folosi atropina, izoprenalina sau terapia de stimulare cardiacă . În
cazul în care stimularea electrică nu este posibil ă, trebuie scurtată durata intervalului QRS şi creşterea
frecvenţei cardiace cu doze mari de izoprenalină. Bloc ul de ramură nu este o indicaţie pentru
izoprenalină. Hipotensiunea poate necesita suport inotrop. Conv ulsiile trebuie tratate cu diazepam i.v.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
6
Grupa farmacoterapeutică: antiaritmice din clasa Ic, codul ATC: C01BC03
Propafenona aparţine antiaritmicelor stabilizatoare de membrană şi cu acţiune de blocare a canalelor de
ioni de sodiu cu o reducere a ratei de depolarizare şi prelungeşte timpul de conducere a impulsului în
atriu , nodulul AV şi în sistemul His -Purkinje.
Conducerea impulsurilor prin căi accesorii (ca în sindromul WPW) este inhibată, prin prelungirea
perioadei refractare sau blocarea căii de conducere, atât în direcţie anterogradă dar mai ales retrograd .
În acelaşi timp, excitabilitate a spontană este redusă printr-o creştere a pragului de stimulare miocardică în
timp ce excitabilitate a electrică a miocardului este scăzută prin creşterea pragului de fibrilaţie
ventriculară.
E fecte anti- aritmice: Scaderea vitezei potenţialului de acţiune, scăderea pragului de excitabilitate,
egalizarea impulsurilor de conducere, suprimarea automatism ului ectopic, scaderea tendinţei de fibrilatie
miocardică.
Pro pafenona are activitate moderată beta- simpatolitică, fără relevanţă clinică. Cu toate acestea, există
posibilitatea ca doze zilnice mari (900 - 1200 mg) să poată declanşa un efect simpat olitic (anti-
adrenergic).
Pe ECG, propafenona provoacă o uşoară alungire a undei P, PR şi intervalului QRS în timp ce intervalul
QT rămâne întotdeauna neschimbat .
La pacienţii digitalizaţi, cu o fractie de eject ie de 35-50%, contractilitatea ventriculul ui stâng este uşor
scăzut ă. La pacienţii cu infarct acut transmural şi insuficienţă cardiacă, administr area intravenoasă de
propafenonă poate reduce semnificativ fracţia de ejecţie a ventriculului stâng, dar într -o măsură mai mică,
la pacienţii cu infarct, fără insuficienţă cardiacă. În ambele cazuri, presiunea arterială pulmonară este uşor
mărită . Tensiunea arterială periferică nu prezintă modificări semnificative. Acest lucru demonstrează că
propafenona nu exercită un efect negativ asupra funcţiei ventriculului stâng, care ar fi de relevanţă
clin ică. O reducere clinică relevantă a funcţiei ventriculului stâng este de aşteptat numai la pacienţii cu
afecţiuni pre -existente a funcţiei ventriculare .
Insuficienţa cardiacă netratată poate conduce în final la decompensare.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrarea orală, propafenona este absorbit ă aproape complet din tractul gastro -intestinal într -o
concentraţie dependentă de doză şi distribuită rapid în organism.
După o doză unică de un comprimat, bi odisponibilitatea este de aproximativ 50%. După doze repetate,
concentraţia plasmati că şi biodisponibilitatea cresc în mod disproporţionat datorită saturării metabolizării
la nivelul primului pasaj hepatic. Starea de echilibru este atinsă după 3 sau 4 zile , atunci când
biodisponibilitatea creşte la aproximativ 100%. Nivelurile terapeutice plasmatice sunt în între 150 ng / ml
şi 1500 ng / ml. La concentraţiile terapeutice, mai mult de 95% din propafenonă se leagă de proteinele
plasmatice. Compararea excreţi ei urinare cumulată în interval de 24 de ore arată că 1,3% din propafenona
admnistrată intravenos (70 mg) şi 0,65% din cea administrată pe cale orală (600 mg) se excretă
nemodificată în urină, adică propafenona este metabolizat ă aproape exclusiv în ficat. Chiar şi în prezenţa
7
insuficienţei renale, eliminarea redusă a propafenonei nu este întâlnită, fapt confirmat de studii cinetice la
pacienţii hemodializaţi cronic. V alorile clinice nu diferă de cele ale pacienţilor fără probleme renale .
Timpul de înjumăt ăţire a propafenonei este de 5 -7 ore (12 ore, în cazuri izolate) după doze repetate. O
corelaţie pozitivă între nivelul plasmatic şi timpul de conducere AV a fost văzut în majoritatea cazurilor
atât la voluntarii sănătoşi cât şi la pacienţi bolnavi.
Dupa un nivel plasmatic de 500 ng / ml, statistic , intervalul PR este semnificativ prelungit faţă de valorile
de bază şi permite stabilirea treptată a dozei şi monitorizarea pacienţilor cu ajutorul ECG. Frecvenţa
extrasistolelor ventriculare scade odată cu creşte rea concentraţiilor plasmatice. Activitate antiaritmică , a
fost observat ă, în cazuri izolate şi la niveluri plasmatice mai scăzute de <500 ng / ml.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În studii convenţionale de toxicitate acută, după doze repetate, nu a fost demonstrat nici un risc de
genotoxicitate, potenţial carcinogenic şi toxicitate reproductivă la om.
În studiile de toxicitate, propafenona a avut efect embriotoxic la şobolani şi iepuri la doze de la 10 la 40
de ori mai mari decât doza maximă recomandată la om. În studiu peri şi postnatal la şobolani,
propafenona a crescut mortalitatea maternă şi neonatală la doze de 6 or i doza maximă recomandată la om,
a scăzut greutatea mamei şi a puilor şi a redus dezvoltarea fiziologică neonatală.
Administr area intravenoasă de propafenonă la doze cuprinse în intervalul de toxicitate a provocat, la
intervale neregulate, tulburări reversi bile a spermatogenezei la maimuţe, câini şi iepuri.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu :
Celuloză microcristalină
Amidon de porumb
Croscarmeloză sodică
Copovidonă
Stearat de magneziu
Laurilsulfat de sodiu
Film :
Hipromeloză
Dioxid de t itan (E 171)
Macrogol 6000
Emulsie de di meticonă cu dioxid de siliciu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
8
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 5 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate filmate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
F ără cerinte speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
PRO.MED.CS Praha a.s.
Telčská 1, 140 00 Praha 4
Republic a Cehă
Tel. : +420 241 013 242
Fax: +420 241 013 344
e- mail: promed @promed.cz
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
5774/2005/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare - Octombrie, 2005
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Ianuarie 2015
