KARISSA
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
KARISSA 75 microgram e/20 micrograme drajeuri
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare drajeu conţine gestoden 75 micrograme şi etinilestradiol 20 micrograme.
Excipienţi: lactoză monohidrat, zahăr.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi punctul 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Drajeuri
Drajeuri de culoare galben deschis, rotunde, biconvexe, fără marcaje.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Contracepţie orală.
Decizia de a prescrie Karissa trebuie să ia în considerare factorii de risc actuali ai fiecărei fem ei, în
special factorii de risc de tromboembolism venos (TEV) şi nivelul de risc de apariţie a TEV în cazul
administrării Karissa comparativ cu cel al altor CHC (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Cum se administrează Karissa
Drajeur ile trebuie luate zilnic, aproximativ la aceeaşi oră, în ordinea indicată pe blister. Se ia câte un
drajeu pe zi, 21 de zile consecutiv. Fiecare cutie ulterioară se va începe după un interval de 7 zile în
care nu se administrează drajeurile, perioadă în ca re apare sângerarea de întrerupere. Această
sângerare începe, de obicei, în ziua 2 sau 3 după ce a fost administrat ultimul drajeu şi este posibil să
nu se oprească înaintea începerii următoarei cutii.
Cum se începe administrarea Karissa
Când nu s -au ma i utilizat contraceptive hormonale în ultima lună
Utilizarea drajeurilor trebuie începută în ziua 1 a ciclului menstrual natural al femeii (adică în prima zi
a sângerării menstruale). Este posibilă începerea administrării drajeurilor şi în ziua 2 până la 5, dar, în
aceste cazuri, pe parcursul primului ciclu de administrare se recomandă utilizarea unei metode
contraceptive de barieră în primele 7 zile de administrare a drajeurilor.
Trecerea de l a alt contraceptiv oral combinat
Femeia trebuie să înceapă ad ministrarea Karissa în prima zi după administrarea ultimului comprimat
activ utilizat anterior, dar nu mai târziu de prima zi după intervalul liber sau perioada placebo a
comprimatelor contraceptive combinate utilizate anterior.
2
Trecerea de la o metodă contraceptivă bazată numai pe progestogen (pilule, injecţii, implanturi)
Femeia poate trece în orice zi de la medicamente care conţin numai progestogen. Primul drajeu trebuie
luat în prima zi după oricare dintre medicamentele care conţin numai progestogen. C ând se trece de la
un implant, utilizarea Karissa trebuie iniţiată în ziua îndepărtării implantului. Când se trece de la forma
injectabilă, utilizarea Karissa trebuie iniţiată atunci când trebuia efectuată noua injecţie. În toate aceste
cazuri, se recomand ă să se utilizeze suplimentar o metodă de tip barieră pentru primele 7 zile de la
începerea administrării comprimatelor.
După avort în primul trimestru de sarcină
Femeia poate începe administrarea imediat. Odată ce începe administrarea, nu mai este nevoi e să
utilizeze metode contraceptive suplimentare.
Dup ă naştere sau avort în trimestrul al doilea de sarcină
Pentru femeile care alăptează – vezi pct. 4.6.
Femeile trebuie sfătuite să înceapă administrarea drajeurilor din ziua 21 până în ziua 28 după naş tere
sau după un avort în al doilea trimestru de sarcină. Dacă se începe mai târziu, este recomandabilă
folosirea unei metode contraceptive suplimentare (tip barieră) în primele 7 zile de administrare. Dacă
în această perioadă a avut loc deja un contact se xual, trebuie mai întâi exclusă posibilitatea unei sarcini
sau femeia trebuie să aştepte primul ciclu menstrual înainte de a începe utilizarea drajeurilor.
Drajeurile omise
Dacă se întârzie administrarea oricărui drajeu mai puţin de 12 ore protecţia cont raceptivă nu este
redusă . Femeia trebuie să ia comprimatul imediat ce îşi aduce aminte iar restul comprimatelor trebuie
luate la ora obişnuită.
Dacă se întârzie administrarea oricărui drajeu mai mult de 12 ore, este posibil ca protecţia
contraceptivă să f ie redusă. Există două reguli care trebuie urmate în cazul drajeurilor uitate:
1. Administrarea drajeului nu trebuie întreruptă niciodată mai mult de 7 zile.
2. Este necesară o perioadă de 7 zile de administrare neîntreruptă a drajeurilor pentru inhibarea
axului hipotalamo -hipofizo- ovarian.
În funcţie de caz, în practica medicală se pot face următoarele recomandări:
Săptămâna 1
Utilizatoarea trebuie să ia ultimul drajeu omis imediat ce şi -a amintit, chiar dacă aceasta implică
administrarea a două drajeuri în a celaşi timp. După aceea se va continua administrarea drajeurilor la
ora obişnuită. Suplimentar, pentru următoarele 7 zile, trebuie să utilizeze o metodă contraceptivă de tip
barieră, cum ar fi prezervativul. În cazul în care a avut un c ontact sexual în ultimele 7 zile, trebuie
luată în considerare posibilitatea unei sarcini. Riscul de sarcină este cu atât mai mare cu cât s- au omis
mai multe drajeuri şi cu cât acest lucru se întâmplă mai aproape de intervalul obişnuit fără drajeuri .
Săptămâna 2
Utilizatoare a trebuie să ia ultimul drajeu omis imediat ce îşi aduce aminte, chiar dacă aceasta implică
administrarea a două drajeuri în acelaşi timp. După aceea se va continua administrarea drajeurilor la
ora obişnuită. Dacă drajeurile au fost administrate corect în primele 7 zile şi apoi s -a omis o
administrare, nu este necesară utilizarea unei metode contraceptive suplimentare. Totuşi, în cazul în
care s- a omis administrarea a mai mult de 1 drajeu se recomandă utilizarea unei metode contraceptive
suplimentare în urm ătoarele 7 zile.
Săptămâna 3
Riscul reducerii protecţiei contraceptive este iminent datorită apropierii de intervalul liber. Cu toate
acestea, reducerea protecţiei contraceptive poate fi prevenită prin ajustarea schemei de administrare a
drajeurilor. În cazul în care pacienta urmează una din cele două proceduri prezentate mai jos, nu se
impun măsuri contraceptive suplimentare , cu condiţia ca în cele 7 zile care au precedat drajeul omis,
femeia să fi luat corect toate drajeurile. Dacă nu a fost cazul, feme ia trebuie sfătuită să folosească
prima dintre cele două opţiuni şi, de asemenea, să utilizeze măsuri contraceptive suplimentare în
3
următoarele 7 zile.
1. Femeia trebuie să ia ultimul drajeu omis imediat ce îşi aduce aminte, chiar dacă aceasta implică
admini strarea a două drajeuri în acelaşi timp. După aceea, se va continua administrarea
drajeurilor la ora obişnuită. Următoarea cutie va fi începută de îndată ce termină ultimul drajeu
din cutia curentă; adică fără nicio pauză între ele. Este puţin probabil ca sângerarea de
întrerupere să apară înainte de utilizarea completă a drajeurilor din a doua cutie, însă pot să
apară pete de sânge sau sângerări neregulate în zilele în care sunt administrate drajeurile.
2. De asemenea, femeia poate fi sfătuită să întrerupă administrarea drajeurilor din cutia curentă.
În acest caz, ea trebuie să păstreze un interval de până la 7 zile fără produs, incluzând în acest
interval ziua în care a uitat drajeul, după care să continue cu următoarea cutie.
În cazul în care femeia omit e administrarea mai multor drajeuri, iar ulterior nu apare sângerarea de
întrerupere în primul interval fără produs, se poate lua în considerare posibilitatea unei sarcini.
Recomandări în caz de vărsătur i/diaree
Dacă vărsături le apar în decurs de 3- 4 ore de la administrarea drajeu lui, absorb ţia poate fi in completă.
În acest caz, trebuie urmate recomandările anterioare privind drajeurile omise. Diareea poate reduce
eficacitatea prin scăderea absorbţiei. Dacă femeia nu doreşte să modifice schema obişnuită de utilizare
a drajeurilor, atunci trebuie să utilizeze drajeuri suplimentare dintr -un alt blister.
Cum se schimbă sau se întârzie apariţia sângerării menstruale
În cazuri excepţionale, menstruaţia poate fi întârziată urmând recomandările de mai jos.
Pentr u a întârzia apariţia menstruaţiei, femeia trebuie să continue administrarea Karissa fără a mai
respecta perioada fără produs. Amânarea apariţiei menstruaţiei poate fi continuată după dorinţă până la
terminarea drajeurilor din a doua cutie, dar nu mai mult de atât. În timpul în care menstruaţia este
amânată pot să apară sânger ări intermenstruale neregulate sau pete de sânge. Utilizarea normală a
Karissa trebuie să revină la normal după perioada obişnuită de 7 zile fără produs.
Pentru a schimba apariţia menstruaţiei în altă zi a săptămânii decât cea obişnuită conform schemei de
administrare a drajeurilor, femeia poate fi sfătuită să scurteze perioada fără produs cu câte zile doreşte .
Cu cât intervalul este mai scurt , cu atât este mai mare riscul ca menstruaţ ia să nu apară şi să prezinte
sângerări de întrerupere sau pete de sânge pe parcursul administrării următoarei cutii (la fel ca în cazul
amânării menstruaţiei).
4.3 Contraindicaţii
Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu trebuie utilizate în următoa rele condiţii. Dacă una
dintre afecţiunile prezentate apare pe perioada folosirii C HC, administrarea acestui produs trebuie
oprită imediat:
• Prezenţa sau riscul de tromboembolism venos (TEV)
• Tromboembolism venos – TEV prezent (tratat cu anticoagulante) sau în antecedente (de
exemplu, tromboză venoasă profundă [TVP] sau embolie pulmonară [EP]).
• Predispoziţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, cum sunt
rezistenţa la PCA [proteina C activată], (inclusiv factorul V Leiden), deficitul de
antitrombină III, deficitul de proteina C, deficitul de proteină S
• Intervenţie chirurgicală majoră cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4)
• Risc crescut de tromboembolism venos din cauza prezenţei de factori de risc multipli
(vezi pct. 4.4);
• Afecţiun i cardiovasculare, adică afecţiuni cardiace, valvulopatie, tulburări de ritm cardiac ;
• Prezenţa sau riscul de tromboembolism arterial (TEA)
• Tromboembolismul arterial – tromboembolism arterial prezent, antecedente de
tromboembolism arterial (de exemplu, infa rct miocardic) sau o afecţiune prodromală (de
exemplu, angină pectorală)
• Boală cerebrovasculară – accident vascular cerebral prezent, antecedente de accident
vascular cerebral sau o afecţiune prodromală (de exemplu, atac ischemic tranzitor (AIT))
4
• Predispoz iţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism arterial, cum
sunt hiperhomocisteinemia sau anticorpii antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici,
anticoagulant lupic).
• Antecedente de migrenă cu simptome neurologice focale.
• Risc crescut de tromboembolism arterial din cauza prezenţei de factori de risc multipli
(vezi pct. 4.4) sau a prezenţei unui factor de risc grav, cum ar fi:
• diabet zaharat cu simptome vasculare
• hipertensiune arterială severă
• dislipoproteinemie severă;
• Patologie ocular ă de origine vasculară ;
• Tumori maligne de sân diagnosticate sau suspectate;
• Tumori maligne de endometru sau alte neoplazii estrogen dependente diagnosticate sau
suspectate ;
• Afecţiuni hepatice recente sau severe, atât timp cât rezultatele testelor funcţiona le hepatice nu s-
au normalizat ;
• Prezenţă sau antecedente de tumori hepatice benigne sau maligne ;
• Sângerări vaginale de etiologie necunoscută ;
• Sarcină sau suspiciune de sarcină (vezi pct. 4.6) ;
• Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi .
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Atenţionări
Generale
Fumatul creşte riscul de reacţii adverse cardiovasculare grave provocate de utilizarea CHC. Acest risc
creşte odată cu vârsta şi cu numărul de ţigări fumate şi este oarecum mai pronunţat la femeile cu vârsta
peste 35 de ani. Tuturor femeilor ce utilizează CHC, trebuie să li se recomande în mod ferm să nu
fumeze. Pentru femeile cu vârsta peste 35 de ani, fumătoare, trebuie luate în considerare alte metode
contraceptive .
În cazul prezenţei oricăreia dintre afecţiunile sau a oricăruia dintre factorii de risc menţionaţi mai jos,
trebuie discutat cu femeia respectivă dacă este adecvată administrarea Karissa.
În eventualitatea agravării sau a apariţiei pentru prima dată a oricăreia dintre aceste afecţiuni sau a
oricăruia dintre factorii de risc, femeia trebuie sfătuită să contacteze medicul pentru a se stabili dacă
trebuie oprită utilizarea Karissa.
Tulburări vasculare
Riscul de tromboembolism venos (TEV)
Utilizarea orică rui contraceptiv hormonal combinat determină creşterea riscului de tromboembolism
venos (TEV) comparativ cu situaţiile în care nu se administrează niciun astfel de contraceptiv.
Medicamentele care conţin levonorgestrel, norgestimat sau noretisteron sunt asociate cu cel mai
scăzut risc de TEV. Alte medicamente, cum este Karissa, pot prezenta un nivel de risc de până la
două ori mai mare decât acesta. Decizia de a utiliza orice alt medicament decât unul dintre cele
cu cel mai scăzut risc de TEV trebuie luată numai după o discuţie purtată cu femeia respectivă,
pentru a se asigura că aceasta înţelege riscul de TEV asociat cu Karissa, modul în care factorii
săi de risc curenţi influenţează acest risc şi că riscul său de TEV este cel mai crescut în primul an
de ut ilizare pentru prima dată. De asemenea, există dovezi că riscul este crescut atunci când
administrarea CHC este reiniţiată după o pauză de utilizare de 4 săptămâni sau mai mult.
Dintre femeile care nu utilizează un CHC şi nu sunt gravide, la aproximativ 2 din 10000 va apărea
TEV în decurs de un an. Cu toate acestea, la orice femeie riscul poate fi mult mai crescut, în funcţie de
factorii săi de risc coexistenţi (vezi mai jos).
5
Se estimează1 că din 10000 femei care utilizează un CHC care conţine gestoden, la un număr cuprins
între 9 şi 12 femei va apărea TEV în decurs de un an; aceasta comparativ cu aproximativ 62 femei
dintre cele care utilizează un CHC care conţine levonorgestrel.
În ambele cazuri, numărul de apariţii a TEV în decursul unui an este mai m ic decât numărul preconizat
la femei în timpul sarcinii sau în perioada post- partum.
În 1 -2% din cazuri, TEV poate fi letal.
Număr de evenimente de TEV la 10000 femei în decurs de un an
Extrem de rar s- a raportat apariţia trombozei la nivelul altor v ase de sânge , de exemplu venele şi
arterele hepatice, mezenterice, renale sau retiniene, la utilizatoarele de CHC.
Factori de risc de TEV
Riscul de complicaţii aferente tromboembolismului venos la utilizatoarele de CHC poate creşte
substanţial la o femeie cu factori de risc suplimentari, în special dacă există factori de risc multipli
(vezi tabelul).
Karissa este contraindicat dacă o femeie prezintă factori de risc multipli care determină prezenţa unui
risc crescut de tromboembolism venos pentru aceasta ( vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult
de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului -
în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total de TEV pentru aceasta. Dacă se consideră că
riscurile depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEV
Factor de risc Observaţie
Obezitate (indice de masă corporală peste
30 kg/m2)
Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.
Este deosebit de im portant de luat în considerare dacă
sunt prezenţi şi alţi factori de risc.
1 Aceste incidenţe au fost estimate din totalitatea datelor din studii epidemiologice, utilizând nivelurile de risc relativ pentru diferite pr oduse,
comparate cu CHC care con ţin levonorgestrel
2 Punct ul de mijloc al intervalului de 5 -7 din 10000 FA, pe baza riscului relativ pentru CHC care conţin levonorgestrel comparativ cu riscul în cazul
neutilizării, de 2,3- 3,6
Număr de evenimente de TEV
Persoane care nu utilizează CHC (2 evenimente) CHC care conţin levonorgestrel (5-7 evenimente) CHC care conţine Gestoden (9-12 evenimente)
6
Imobilizare prelungită, intervenţie
chirurgicală majoră, orice fel de
intervenţie chirurgicală la nivelul
picioarelor sau al pelvisului sau
traumatism major
Notă: imobilizarea temporară din cauza
unei deplasări pe calea aerului > 4 ore
poate reprezenta, de asemenea, un factor
de risc de TEV, în special la femeile cu
alţi factori de risc
În aceste situaţii se recomandă întreruperea utilizării
plasturelui/pilulei/inelului (în cazu l intervenţiei
chirurgicale de elecţie cu cel puţin patru săptămâni
înainte) şi nereluarea acesteia până la două săptămâni
după remobilizarea completă. Trebuie utilizată o altă
metodă contraceptivă pentru a evita apariţia unei
sarcini nedorite.
Trebuie luat în considerare tratamentul antitrombotic
dacă nu a fost întreruptă în prealabil utilizarea
Karissa.
Prezenţa antecedentelor heredocolaterale
(de exemplu, tromboembolism venos
prezent vreodată la un frate/o soră sau la
vreunul dintre părinţi, în special la o
vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de
50 ani).
Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui
CHC.
Alte afecţiuni medicale asociate cu TEV Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom hemolitic
uremic, boală intestinală inflamatorie cronică (boală
Crohn sau colită ulcerativă) şi anemie falciformă
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani
Nu există un consens legat de ro lul posibil al venelor varicoase şi al tromboflebitei superficiale în ceea
ce priveşte debutul sau progresia trombozei venoase.
Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii şi în special în
perioada puerperală de 6 săptă mâni (pentru informaţii privind „Sarcina şi alăptarea” vezi pct. 4.6).
Simptomele TEV (tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară)
În eventualitatea apariţiei simptomelor, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată
şi să informez e profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.
Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) pot include:
- umflare unilaterală a membrului inferior şi/sau a piciorului sau de -a lungul unei vene a
membrului inferior;
- durere sau sensibilitate la nivelu l membrului inferior, care este posibil să fie resimţită numai în
ortostatism sau în timpul mersului,
- senzaţie crescută de căldură la nivelul membrului inferior afectat; înroşirea sau decolorarea
tegumentului de la nivelul membrului inferior.
Simptomele d e embolie pulmonară (EP) pot include:
- debut brusc al senzaţiei de lipsă de aer sau al unei respiraţii rapide;
- tuse bruscă, care poate fi însoţită de hemoptizie;
- durere toracică ascuţită;
- vertij sau ameţeală severe;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Unele dintre aceste simptome (de exemplu „senzaţia de lipsă de aer”, „tusea”) sunt nespecifice şi pot fi
interpretate greşit ca aparţinând unor evenimente mai frecvente sau mai puţin severe (de exemplu,
infecţii de tract respirator).
Alte semne de ocluzie vascu lară pot include: durere bruscă, umflare şi decolorare uşoară spre albastru
a unei extremităţi.
7
Dacă ocluzia apare la nivelul ochiului, simptomele pot varia de la înceţoşarea nedureroasă a vederii,
care poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate apărea aproape imediat.
Riscul de tromboembolism arterial (TEA)
Studiile epidemiologice au evidenţiat, de asemenea, asocierea utilizării CHC cu un risc crescut de
tromboembolism arterial (infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu, atac ischemic
tranzitor, accident vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.
Factori de risc de TEA
Riscul de complicaţii tromboembolice arteriale sau de accident cerebrovascular la utilizatoarele de
CHC creşte l a femeile cu factori de risc (vezi tabelul). Karissa este contraindicat dacă o femeie
prezintă un factor de risc grav sau factori de risc multipli pentru TEA, care determină prezenţa unui
risc crescut de tromboză arterială pentru aceasta (vezi pct. 4.3). D acă o femeie prezintă mai mult de un
factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului - în
acest caz, trebuie luat în considerare riscul total pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depăşesc
benef iciile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEA
Factor de risc Observaţie
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani
Fumatul Femeile trebuie sfătuite să nu fumeze dacă doresc să
utilizeze un CHC. Femeile cu vâr sta peste 35 ani care
continuă să fumeze trebuie sfătuite cu insistenţă să
utilizeze o metodă contraceptivă diferită.
Hipertensiunea arterială
Obezitate (indice de masă corporală
peste 30 kg/m2)
Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.
Deosebit de important la femeile cu factori de risc
suplimentari
Prezenţa antecedentelor
heredocolaterale (de exemplu,
tromboembolism arterial prezent
vreodată la un frate/o soră sau la
vreunul dintre părinţi, în special la o
vârstă relativ tânără, înainte de vâr sta
de 50 ani).
Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui
CHC.
Migrenă O creştere a frecvenţei sau severităţii migrenei în timpul
utilizării CHC (care poate reprezenta un prodrom al
unui eveniment cerebrovascular) poate reprezenta un
motiv pentru întreruperea imediată a utilizării acestuia
Alte afecţiuni medicale asociate cu
evenimente adverse de natură
vasculară
Diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia, cardiopatia
valvulară şi fibrilaţia atrială, dislipoproteinemia şi
lupusul eritematos sistemic.
Simptome de TEA
În eventualitatea apariţiei de simptome, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată
şi să informeze pr ofesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.
Simptomele de accident cerebrovascular pot include:
- amorţire sau slăbiciune bruscă la nivelul feţei, braţului sau piciorului, în special pe o parte a
corpului;
- apariţia bruscă de probleme la mers, ameţeal ă, pierderea echilibrului sau coordonării;
- apariţia bruscă a confuziei, problemelor de vorbire sau de înţelegere;
- apariţia bruscă a problemelor de vedere la unul sau ambii ochi;
- cefalee bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;
- pierderea cunoşti nţei sau leşin, cu sau fără convulsii.
Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitor (AIT).
8
Simptomele infarctului miocardic (IM) pot include:
- durere, disconfort, presiune, greutate, senzaţie de constricţie sau de plenitudi ne la nivelul
toracelui, braţului sau sub stern;
- senzaţie de disconfort care radiază spre spate, maxilar, gât, braţ, stomac;
- senzaţie de suprasaţietate, indigestie sau sufocare;
- transpiraţie, greaţă, vărsături sau ameţeală;
- slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Atunci când se ia în considerare raportul risc/beneficiu, medicul trebuie să ia în calcul faptul că un
tratament adecvat al unei afecţiuni medicale poate reduce riscul asociat de tromboză şi că riscul asociat
cu sarcina este mai mare decât cel asociat cu folosirea CHC.
Tumori
Cancer cervical
În unele studii epidemologice, a fost semnalată creşterea riscului de cancer de col uterin la femeile ce
utilizează pe termen lung CHC, dar continuă să existe controv erse cu privire la măsura în care această
constatare poate fi atribuită efectelor comportamentului sexual sau ale altor factori, cum ar fi virusul
papiloma uman (HPV).
Cancer mamar
O meta -analiză a 54 de studii epidemiologice a arătat că la femeile care u tilizează contraceptive orale
combinate, există o creştere uşoară a riscului relativ (RR = 1,24) de dezvoltare a cancerului mamar.
Riscul crescut se diminuează gradat, pe o perioadă de 10 ani de la oprirea utilizării CHC. Deoarece
cancerul mamar este o afecţiune rară la femeile cu vârsta sub 40 de ani, creşterea numărului de cazuri
de cancer mamar diagnosticat la utilizatoare actuale sau anterioare de CHC este mică, comparativ cu
riscul de cancer mamar pe tot parcursul vieţii.
Aceste studii nu prezintă dov ezi pentru a stabili o relaţie cauzală. Modelul observat de risc crescut
poate fi determinat de o diagnosticare precoce a cancerului mamar la utilizatoarele de CHC, de
efectele biologice ale CHC sau de o combinaţie a celor două.
Tumori hepatice
A u fost ra portate cazuri de tumori hepatice benigne şi maligne la utilizatoarele de CHC. Aceste tumori
au determinat în cazuri izolate, hemoragii intraabdominale, care pun viaţa în pericol. Tumora hepatică
trebuie luată în considerare în diagnosticul diferenţial atunci când apar dureri severe în partea
superioară a abdomenului, hepatomegalie sau semne de hemoragie intraabdominală, la femeile care
folosesc CHC.
Alte afecţiuni
Femeile diagnosticate cu hipertrigliceridemie, sau cu antecedente heredocolaterale de
hipert rigliceridemie, pot prezenta un risc crescut de pancreatită în timpul utilizării CHC.
În caz de insuficienţă hepatică acută sau cronică, utilizarea Karissa trebuie întreruptă, până în
momentul în care valorile testelor funcţionale hepatice revin în limita valorilor normale. La pacientele
cu insuficienţă hepatică, metabolizarea hormonilor steroizi poate fi redusă.
Femeile diagnosticate cu hiperlipidemie trebuie strict monitorizate în timpul utilizării CHC.
Deşi a fost raportată o uşoară creştere a tensiun ii arteriale la femeile care utilizează CHC, creşterile
clinic semnificative ale tensiunii arteriale sunt rare. Dacă în timpul utilizării CHC apare hipertensiune
arterială persistentă, manifestă clinic, utilizarea CHC trebuie întreruptă şi hipertensiunea t rebuie
tratată. Când se consideră necesar, administrarea CHC poate fi reluată, dacă valorile tensiunii arteriale
se normalizează sub tratament antihipertensiv.
A fost raportată apariţia sau agravarea următoarelor afecţiuni, atât în timpul sarcinii cât şi în timpul
utilizării CHC, dar dovezile unei relaţii de cauzalitate sunt neconcludente: icter şi/sau prurit asociate
9
cu colestază, formarea de calculi la nivelul veziculei biliare, porfirie, lupus eritematos sistemic,
sindrom uremic hemolitic, coree Sydenham, herpes gestaţional, diminuarea auzului determinată de
otoscleroză.
CHC pot influenţa rezistenţa periferică la insulină şi toleranţa la glucoză. În consecinţă, pacientele cu
diabet zaharat trebuie strict monitorizate în timpul utilizării CHC.
Karissa conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afectiuni rare de intoleranţă la galactoză, deficit de
lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galactoză, nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
Karissa conţine zahăr. Pacienţii cu afecţiuni ereditar e rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de
malabsorbţie la glucoză -galactoză sau insuficienţă a zaharazei -izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
Boala Crohn şi colita ulceroasă au fost asociate cu utilizarea de contraceptive hormonale combinate.
Poate să apară cloasmă, în special la femeile cu antecedente de cloasmă gravidică. Femeile cu
predispoziţie la cloasmă, trebuie să evite expunerea la razele solare sau la raze ultraviolete în timpul
utilizării CHC.
Au fost raportatate cazuri de tromboză retiniană asociată folosirii CHC. Admistrarea CHC trebuie
întreruptă dacă apare un simptom inexplicabil de pierdere parţială sau totală a vederii sau dacă apare
exoftalmie sau diplopie, papilo- edem sau dacă apar tulburări vasculare retiniene.
Dac ă în timpul utilizării CHC se depistează debutul unei depresii severe, trebuie să se întrerupă
administrarea CHC şi femeile trebuie sfătuite să utilizeze o metodă contraceptivă alternativă, în
perioada în care se încearcă a se determina dacă simptomele sun t datorate medicamentelor CHC.
Femeile diagnosticate anterior cu episoade de depresie majoră trebuie strict monitorizate, iar utilizarea
CHC trebuie întreruptă dacă reapar simptomele de depresie.
Preparatele pe bază de plante care conţin sunătoare (Hyperi cum perforatum) nu trebuie utilizate în
timp ce se administrează Karissa, datorită riscului scăderii concentraţiilor plasmatice şi al reducerii
efectelor clinice ale Karissa (vezi pct. 4.5).
Consult medical/examene medicale
Înainte de iniţierea sau reinst ituirea utilizării Karissa, trebuie efectuată o anamneză completă
(incluzând antecedentele heredocolaterale) şi trebuie exclusă prezenţa unei sarcini. Trebuie măsurată
tensiunea arterială şi trebuie efectuat un examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi
atenţionări (vezi pct. 4.4). Este important să se atragă atenţia femeii asupra informaţiilor despre
tromboza venoasă sau arterială, inclusiv riscul Karissa comparativ cu al altor CHC, simptomele de
TEV şi TEA, factorii de risc cunoscuţi şi ce trebuie să facă în eventualitatea suspectării unei tromboze.
De asemenea, femeia trebuie instruită să citească cu atenţie prospectul şi să respecte recomandările
furnizate. Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe recomandările din ghidur ile
terapeutice în vigoare şi să fie adaptate pentru fiecare femeie în parte.
Femeile trebuie informate că medicamentele contraceptive hormonale nu oferă protecţie împotriva
infecţiei cu HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.
Eficacitate redu să
Eficacitatea contraceptivelor orale poate fi redusă în cazul omiterii drajeurilor sau vărsăturilor (vezi
pct. 4.2) sau în cazul administrării concomitente a altor medicamente (vezi pct. 4.5).
Reducerea controlului menstruaţiei
La toate contraceptivele orale combinate, pot să apară sângerări neregulate (pete sau sângerări
intermenstruale), în special în cursul primelor luni de utilizare. De aceea, evaluarea oricărei sângerări
neregulate este semnificativă doar după un interval de adaptare de aproximativ 3 cicluri.
10
Dacă sângerările neregulate persistă, poate fi luată în considerare administrarea de CHC cu un conţinut
mai ridicat de hormoni. Dacă sângerările neregulate apar după cicluri anterioare regulate, trebuie luate
în considerare cauze nehormonale şi sunt indicate măsuri adecvate de diagnostic care să excludă
prezenţa malignităţii sau sarcina.
La unele femei, sângerarea de întrerupere poate să nu apară pe parcursul intervalului de pauză. Dacă
drajeurile au fost utilizate conform indicaţiilor de la pc t. 4.2, este puţin posibil ca femeia să fie
însărcinată. Totuşi, dacă drajeurile nu au fost administrate în conformitate cu aceste recomandări,
înainte de prima sângerare de întrerupere care nu s- a produs sau dacă nu s-au produs două sângerări de
întrerupe re, trebuie exclusă existenţa unei sarcini înainte de a continua administrarea CHC.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Interacţiunile medicamentoase care determină un clearance crescut al hormonilor sexuali pot conduce
la sângerări spontane şi eşec contraceptiv. Acestea au fost demonstrate în cazul administrării
concomitente cu hidantoine, barbiturice, primidonă, carbamazepină şi rifampicină; alte substanţe
active suspectate includ oxcarbazepină, topiramat, griseofulvină, f elbamat şi ritonavir. Mecanismul de
inter acţiune se pare că se bazează pe proprietăţile de inducţie a enzimelor hepatice ale acestor
substanţe active. În general, inducţia enzimatică maximă nu este observată mai devreme de 2- 3
săptămâni de la iniţierea tra tamentului, dar poate persista cel puţin 4 săptămâni după întreruperea
tratamentului.
- A fost raportat eşecul contraceptiv şi în cazul administrării concomitente cu antibiotice cum
sunt ampicilină sau tetracicline, prin scăderea circulaţiei enterohepatice a estrogenilor.
Femeile aflate în tratament de scurtă durată cu medicamente din oricare din clasele menţionate mai sus
sau cu substanţe active individuale trebuie să utilizeze temporar o metodă contraceptivă de barieră în
plus faţa de pilulele contracepti ve; adică în cursul administrării concomitente şi 7 zile după
întreruperea acestora. Femeile în tratament cu rifampicină trebuie să utilizeze o metodă contraceptivă
de barieră în plus faţă de pilulele contraceptive, în timpul administrării rifampicinei şi 28 de zile după
întreruperea acesteia. Dacă administrarea concomitentă a medicamentului depăşeşte perioada de
administrare a comprimatelor active din blisterul curent de contraceptive orale combinate, perioada de
pauză trebuie eliminată şi trebuie începută imediat administrarea următorului ambalaj de contraceptive
orale combinate.
În cazul administrării de lungă durată a medicamentelor inductoare ale enzimelor hepatice , trebuie
recomandată utilizarea altor măsuri contraceptive.
Hypericum perforatum (sună toarea ) nu trebuie luat concomitent cu drajeurile de Karissa, deoarece
acesta poate să scadă efectul contraceptiv al drajeurilor.
Au fost raportate sângerări de întrerupere şi sarcini nedorit e.
Hypericum perforatum (sunătoarea) creşte, prin inducţie enzima tică, cantitatea de enzime care
metabolizează medicamentele. Efectul inducţiei enzimatice poate dura cel puţin 1- 2 săptămâni după
încetarea tratamentului cu sunătoare.
Efectul CHC asupra altor medicamente: contraceptivele orale pot interfera cu metabolizarea altor
medicamente. În consecinţă, concentraţiile plasmatice ale acestora pot fi modificate (de exemplu:
ciclosporină, lamotrigină).
Teste de laborator
Folosirea steroizilor contraceptivi poate influenţa rezultatele unor teste de laborator, inclusiv
pa rametrii biochimici pentru ficat, glanda tiroidă, glanda suprarenală şi funcţiile renale; concentra ţiile
plasmatice ale proteinelor (de transport), de exemplu ale globulinei care leagă corticosteroizii şi ale
fracţiunil or lipid ice/lipoprotei ce, parametrii metabolismului glucidelor şi parametrii coagulării şi ai
fibrinoliz ei. Modificările rămân în general în limitele normale.
11
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Sarcina
Karissa nu este indicată în timpul sarcinii. Dacă sarcina apare în timpul tratamentul ui cu Karissa,
administrarea acesteia trebuie întreruptă imediat.
Datele privind sarcinile expuse la gestoden sunt relativ limitate şi nu permit tragerea unor concluzii
privind efectele negative ale gestodenului asupra sarcinii, sănătăţii fătului sau a nou- născutului. Până
în prezent, nu sunt disponibile date epidemiologice relevante.
Studiile la animale nu indică efecte negative directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării
embrionare/fetale, parturiţiei şi dezvoltării postnatale (vezi pct. 5.3).
Majo ritatea studiilor epidemiologice nu au demonstrat niciun risc crescut de defecte la naştere la copii
născuţi din mame care au utilizat CHC înaintea sarcinii şi niciun efect teratogen în cazul în care CHC
au fost utilizate în mod inadecvat, în fazele incipi ente ale sarcinii. Cu toate acestea, pe baza activităţii
hormonale ale componentelor active, efectele negative ale componentelor active asupra dezvoltării
embrio -fetale nu pot fi complet excluse.
Riscul crescut de TEV trebuie luat în considerare la reînceperea utilizării Karissa în perioada post
partum (vezi pct. 4.2 şi 4.4).
Alăptarea
Alăptarea poate fi influenţată de steroizii contraceptivi deoarece aceştia pot reduce cantitatea şi pot
modifica compoziţia laptelui matern. De aceea, în general, utilizare a steroizilor contraceptivi nu
trebuie recomandată, până când se întrerupe alăptarea. Cantităţi mici de steroizi contraceptivi şi/sau
metaboliţii acestora pot fi excretaţi în laptele matern, dar nu s -a demonstrat în mod clar că acest lucru
afectează în mod negativ starea de sănătate a copilului.
Karissa nu trebuie utilizată în timpul alăptării.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utitaje
Karissa are un efect neglijabil sau nu are nici un efect asupra capacită ţii de a condu ce vehicule şi de a
folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse foarte frecvente raportate (>1/10) sunt : sângerări neregulate, greaţă, creştere în
greutate, sensibilitatea sânilor şi cefalee. Acestea apar, de obicei, la iniţierea tratamentului ş i sunt
tranzitorii.
Clasificarea
pe aparate,
sisteme şi
organe
Foarte
frecvente
≥1/10
Frecvente
≥1/100 şi <1/10
Mai puţin
frecvente şi rare
≥1/10000 şi
<1/1000
Foarte rare
<1/10000)
Frecvenţă
necunoscută
Tumori
benigne,
maligne şi
nespecificate
(incluzând
chisturi şi
polipi)
Cancer de sân
Adenom hepatic
Neoplasm hepatic
malign
Carcinom cervical
Tulburări ale
sistemului
imunitar
Reacţii
anafilactice/
anafilactoide
incluzând cazuri
foarte rare de
urticarie, edem
angioneurotic şi
reacţii severe
însoţite de
Agravare a
sindromului de
lupus
eritematos
sistemic
12
simptome
respiratorii sau
circulatorii
Lupus eritematos
sistemic
Tulburări
metabolice şi
de nutriţie
Retenţie de
lichide
Hiperlipidemie
Schimbări în
apetitul alimentar
(creştere sau
scădere)
Agravare a
porfiriei
Tulburări
psihice
Tulburări de
libido
Modificări de
dispoziţie
incluzând
depresie
Nervozitate
Tulburări ale
sistemului
nervos
Cefalee Migrene
Ameţeli
Coreea Agravare a
coreei
Tulburări
oculare
Tulburări ale
corneei
Tulburări de
vedere
Intoleranţă la
lentile de contact
Nevrită
optică,*
tromboză
vasculară
retiniană
Tulburări
acustice şi
vestibulare
Otoscleroză
Tulburări
vasculare
Hipertensiune
arterială
Trombo embolism
venos
Trombo embolism
arterial
Embolism
Agravarea
venelor
varicoase
Tulburări
gastro-
intestinale
Greaţă Dureri
abdominale
Vărsături
Pancreatită
Crampe
abdominale
Balonare
Colită
ischemică
Tulburări
hepatobiliare
Tulburări
biliare
incluzând
colelitiază**
Leziuni
hepatobiliare
(de ex.
hepatită,
funcţie
hepatică
anormală)
Afecţiuni
cutanate şi ale
ţesutului
subcutanat
Acnee
Cloasmă
(melasmă) care
poate persista
Hirsutism
Alopecie
Erupţii cutanate
tranzitorii
Eritem nodos
Eritem
polimorf
13
Tulburări
renale şi ale
căilor urinare
Sindrom
hemolitic
uremic
Tulburări ale
aparatului
genital şi
sânului
Menstruaţie
neregulată
Sensibilitate
la nivelul
sânilor
Amenoree
Hipomenoree
Mărirea sânilor
galactoree,
Dismenoree,
Modificări ale
sângerărilor
menstruale
Modificări ale
ectropionului şi
secreţiei
cervicale
Tulburări
generale şi la
nivelul locului
de
administrare
Iritabilitate
Investigaţii
diagnostice
Creştere în
greutate
Modificări ale
greutăţii
corporale
(creştere sau
scădere)
Frotiu vaginal
anormal
Modificări ale
lipidelor
plasmatice,
incluzând
hipertrigliceridemi
e
Scădere a
concentraţiilor
plasmatice de
folat***
* Nevrita optică poate duce la pierderea parţială sau totală a vederii
** CHC pot agrava afecţiunile biliare pre -existente şi pot accelera apariţia acestor afecţiun i la femei
asimptomatice anterior.
*** Valorile plasmatice de folat pot fi reduse de tratamentul cu CHC. Aceasta poate avea semnificaţie
clinică în cazul în care femeia rămâne gravidă la scurt timp de la întreruperea tratamentului cu CHC.
Descrierea reacţ iilor adverse selectate
S-a observat un risc crescut de evenimente trombotice şi tromboembolice arteriale şi venoase, inclusiv
infarct miocardic, accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, tromboză venoasă şi
embolie pulmonară la femeile care utilizează CHC, prezentate mai detaliat la pct. 4.4.
La utilizatoarele de CHC, au fost raportate următoarele reacţii adverse grave, vezi pct. 4.3 şi 4.4:
• Cancer de col uterin
• Tumori hepatice
• Afecţiuni cutanate şi subcutanate: cloasmă
Frecvenţa diagn osticării cancerului mamar este foarte uşor crescută la femeile care utilizează CHC.
Deoarece cancerul mamar este rar la femeile cu vârsta sub 40 de ani, numărul mai mare de cazuri de
cancer mamar diagnosticat este mic, în comparaţie cu riscul general de cancer mamar. Nu se cunoaşte
relaţia cauzală cu utilizarea CHC. Pentru informaţii suplimentare, vezi pct. 4.3 şi 4.4.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
14
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt pub licate pe web-site -ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu au fost raportate efecte nocive severe după supradozaj. Simptomele ce pot să apar ă în caz de
supradozaj sunt : greaţă, vărsături şi sângerări vaginale. Nu există antidot specific , tratament ul trebuie
să fie simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: hormoni contraceptivi de uz sistemic
C odul ATC: G03 AA10 .
Efectul contracep tiv al CHC se bazează pe interacţiunea dintre diferiţi factori, între care cei mai
importanţi sunt inhibarea ovulaţiei şi schimbarea secreţiei cervicale. În afara protecţiei împotriva unei
sarcini, medicamentele contraceptive au şi alte efecte pozitive car e trebuie luate în calcul împreună cu
cele negative pentru a hotărî asupra metodei de control a sarcinii. Ciclul este mai regulat, menstruaţia
este adesea mai puţin dureroasă iar sângerarea mai mică. Acest din urmă aspect poate avea ca rezultat
o scădere a apariţiei deficienţei de fier. În afară de acest lucru, pentru doze mai mari de medicamente
contraceptive (50 mcg etinilestradiol), există dovezi ale reducerii riscului apariţiei de tumori mamare
fibrochistice, chisturi ovariene, afecţiuni pelvi ene inflam atorii, sarcină ectopică şi cancer endometrial
şi ovarian. Rămâne să fie confirmat dacă aceasta se aplică şi pentru doze mai mici de contraceptive.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Gestoden
Absorbţi e
Gestodenul administrat oral este absorbit rapid şi com plet. Concentraţiile plasmatice maxime de
aproximativ 4 ng/ml sunt atinse l a aproximativ 1 oră după administrarea unei singure doze.
Biodisponibilitatea este de aproximativ 99%.
Distribuţi e
Gestodenul se leag ă de albumina serică şi de globulina de legare a hormoni lor sexuali (SHBG). Numai
1- 2% din concentraţi a plasmatică totală a gestoden este reprezentată de steroizi liber i, 50- 70% fiind
legat de SHBG. Creşterea SHBG , indusă de etinilestradiol, influenţează distribuţia proteinelor
plasmatice, ceea ce duce la o creştere a fracţiei legate de SHBG şi o reducere a fracţiei legate de
albumină. Volumul mediu aparent de distribuţie al gestodenului este 0,7 l/kg.
Metabol izarea
Gestodenul este metabolizat complet pe căile metabolice steroidiene cunoscute . Rata med ie a
clearance- ului metabolic di n plasmă este de 0,8 ml /min /kg. Nu a fost descoperită niciun fel de
interacţiune cu etinilestradiolul co- administrat.
Eliminarea
Concentraţiile plasmatice ale gestodenului scad în două faze. Faza finală a eliminării este caracterizată
de un timp de înjumătăţire de 20-28 de ore. Gestoden nu este excretat. Doar metaboliţii sunt excretaţi,
într -un rapor t urină:bilă de 6:4. Timpul de î njumătăţire prin eliminare a metabol itului este de
aproximativ o zi.
Con centra ţia plasmatică la starea de echilibru
15
Farmacocinetica gestodenului este influenţată de valorile plasmatice ale SHBG, care cresc până la
aproximativ de 3 ori în condiţiile asocierii cu etinilestradiol. După ingerarea zilnică, concentraţiile
plasmatice ale gestodenului cres c până la de aproximativ 4 ori faţă de doza unică şi ating starea de
echilibru în cea de-a doua parte a ciclului de tratament.
Etinilestradiol
Absorbţia
Etinilestradiolul ad mininistrat oral se absoarbe rapid şi complet. Concentraţi ile plasmatice maxime de
aproximativ 80 pg/ml sunt atinse în tr-un interval de 1 -2 ore. Biodisponibilitatea absolută , ca rezultat al
conjugării presistemice şi metaboli zării l a nivelul primul ui pasaj hepatic este de aproximativ 60%.
Distribuţi e
Etinilestradiolul este legat în proporţie mare, dar ne specific, de albumina serică (aproximativ 98,5%) şi
determină o creştere a concentraţi ilor plasmatice de SHBG. S -a observat un volum aparent de
distribuţie de 5 l/kg.
Metabolizare
Etinilestradiolul este supus conjugării presistemice atât în mucoasa intestinului subţire, cât şi la nivelul
ficatului. Etinilestradiolul este metabolizat în principal prin hidroxilare aromatică, dar se formează o
varietate mare de metaboliţi hidroxilaţi şi metilaţi, iar aceştia sunt prezenţi sub formă de metabol iţi
liberi şi metaboliţi conjugaţi cu glucorinide şi sulfat. Rata clearance- ului metabolic al
etinilestradiolului este de aproximativ 5 m l/min/kg.
Eliminare
Concentraţiile plasmatice de etinilestradiol scad în două faze, faza de eliminare terminală fiind
caracteriz ată de un timp de î njumătăţire plasmatică de aproximativ 24 ore. Etinilestradiolul nu este
excretat, doar metaboliţii sunt excretaţi, aceasta realizându-se într -un raport urină :bilă de 4:6. Timpul
de î njumătăţire plasmatică al excreţiei metaboliţ ilor este de aproximativ 1 zi.
Con centra ţia plasmatic ă la s tarea de echilibru
Con centra ţia plasmatică la st area de echilibru este atins ă după 3- 4 zile, şi concentraţiile plasmatice
sunt cu 30- 40% mai mar i decât cele obţinute după o singură doză.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Studiile de toxicitate la animale pentru esti marea riscului la om au fost efectuate pentru ambii
componenţi ai preparatului , etinilestradiol şi gestoden, precum şi pentru combinaţia dintre cele două.
Nu au fost observate efecte care să indice riscuri neaşteptate la om în timpul studiilor de toleranţă
sistemică după administrare repetată.
Studiile de toxicitate după doze repetate pe termen lung nu au indicat niciun potenţial carcinogen în
cazul utilizării la om a medicamentului în doze terapeutice. Cu toate acestea, trebuie reţinut că steroizii
sexuali pot stimula creşterea anumitor tumori şi ţesuturi hormono- dependente.
Studiile asupra embriotoxicit ăţii şi teratogeni tăţii etinilestradiolului şi evaluarea efectelor combinaţiei
asup ra fertilităţii animalelor părinţi , a dezvoltării f etale, a lactaţiei şi a abilităţii de reproducere nu au
indicat vreun risc de reacţii adverse l a om, în cazul doz elor de medicament recomandat e.
Studiile i n vitro şi in vivo nu au demonstrat un potenţial mutagenic.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Edetat de sodiu şi calciu,
S tearat de magneziu,
D ioxid de siliciu coloidal anhidru,
16
Amidon de porumb,
P olividonă K -30,
L actoză monohidrat
Strat de drajefiere
Galben de chinolină ( E 104),
P olividonă K -90F,
D ioxid de titan C.I. 77891 (E 171),
M acrogol 6000,
T alc,
C arbonat de calciu,
Z ah ăr.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperatur i sub 25ºC, în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC -PVdC/aluminiu a 21 drajeuri, introdus în pungă de aluminiu.
Cutie cu 3 blistere din PVC -PVdC/aluminiu a câte 2 1 drajeuri, introduse în pungă de aluminiu.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale
Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢIN ĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Gedeon Richter Plc .
Gyömrői út. 19- 21
H -1103 Budapest a
Ungaria
8. NUMĂRUL DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOASE
5017/2004/01- 02
9. DATA AUTORIZĂRII SAU A ULTIMEI REAUTORIZĂRI
Autorizare - Decembrie 2004
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2014
17
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
KARISSA 75 microgram e/20 micrograme drajeuri
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare drajeu conţine gestoden 75 micrograme şi etinilestradiol 20 micrograme.
Excipienţi: lactoză monohidrat, zahăr.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi punctul 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Drajeuri
Drajeuri de culoare galben deschis, rotunde, biconvexe, fără marcaje.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Contracepţie orală.
Decizia de a prescrie Karissa trebuie să ia în considerare factorii de risc actuali ai fiecărei fem ei, în
special factorii de risc de tromboembolism venos (TEV) şi nivelul de risc de apariţie a TEV în cazul
administrării Karissa comparativ cu cel al altor CHC (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Cum se administrează Karissa
Drajeur ile trebuie luate zilnic, aproximativ la aceeaşi oră, în ordinea indicată pe blister. Se ia câte un
drajeu pe zi, 21 de zile consecutiv. Fiecare cutie ulterioară se va începe după un interval de 7 zile în
care nu se administrează drajeurile, perioadă în ca re apare sângerarea de întrerupere. Această
sângerare începe, de obicei, în ziua 2 sau 3 după ce a fost administrat ultimul drajeu şi este posibil să
nu se oprească înaintea începerii următoarei cutii.
Cum se începe administrarea Karissa
Când nu s -au ma i utilizat contraceptive hormonale în ultima lună
Utilizarea drajeurilor trebuie începută în ziua 1 a ciclului menstrual natural al femeii (adică în prima zi
a sângerării menstruale). Este posibilă începerea administrării drajeurilor şi în ziua 2 până la 5, dar, în
aceste cazuri, pe parcursul primului ciclu de administrare se recomandă utilizarea unei metode
contraceptive de barieră în primele 7 zile de administrare a drajeurilor.
Trecerea de l a alt contraceptiv oral combinat
Femeia trebuie să înceapă ad ministrarea Karissa în prima zi după administrarea ultimului comprimat
activ utilizat anterior, dar nu mai târziu de prima zi după intervalul liber sau perioada placebo a
comprimatelor contraceptive combinate utilizate anterior.
2
Trecerea de la o metodă contraceptivă bazată numai pe progestogen (pilule, injecţii, implanturi)
Femeia poate trece în orice zi de la medicamente care conţin numai progestogen. Primul drajeu trebuie
luat în prima zi după oricare dintre medicamentele care conţin numai progestogen. C ând se trece de la
un implant, utilizarea Karissa trebuie iniţiată în ziua îndepărtării implantului. Când se trece de la forma
injectabilă, utilizarea Karissa trebuie iniţiată atunci când trebuia efectuată noua injecţie. În toate aceste
cazuri, se recomand ă să se utilizeze suplimentar o metodă de tip barieră pentru primele 7 zile de la
începerea administrării comprimatelor.
După avort în primul trimestru de sarcină
Femeia poate începe administrarea imediat. Odată ce începe administrarea, nu mai este nevoi e să
utilizeze metode contraceptive suplimentare.
Dup ă naştere sau avort în trimestrul al doilea de sarcină
Pentru femeile care alăptează – vezi pct. 4.6.
Femeile trebuie sfătuite să înceapă administrarea drajeurilor din ziua 21 până în ziua 28 după naş tere
sau după un avort în al doilea trimestru de sarcină. Dacă se începe mai târziu, este recomandabilă
folosirea unei metode contraceptive suplimentare (tip barieră) în primele 7 zile de administrare. Dacă
în această perioadă a avut loc deja un contact se xual, trebuie mai întâi exclusă posibilitatea unei sarcini
sau femeia trebuie să aştepte primul ciclu menstrual înainte de a începe utilizarea drajeurilor.
Drajeurile omise
Dacă se întârzie administrarea oricărui drajeu mai puţin de 12 ore protecţia cont raceptivă nu este
redusă . Femeia trebuie să ia comprimatul imediat ce îşi aduce aminte iar restul comprimatelor trebuie
luate la ora obişnuită.
Dacă se întârzie administrarea oricărui drajeu mai mult de 12 ore, este posibil ca protecţia
contraceptivă să f ie redusă. Există două reguli care trebuie urmate în cazul drajeurilor uitate:
1. Administrarea drajeului nu trebuie întreruptă niciodată mai mult de 7 zile.
2. Este necesară o perioadă de 7 zile de administrare neîntreruptă a drajeurilor pentru inhibarea
axului hipotalamo -hipofizo- ovarian.
În funcţie de caz, în practica medicală se pot face următoarele recomandări:
Săptămâna 1
Utilizatoarea trebuie să ia ultimul drajeu omis imediat ce şi -a amintit, chiar dacă aceasta implică
administrarea a două drajeuri în a celaşi timp. După aceea se va continua administrarea drajeurilor la
ora obişnuită. Suplimentar, pentru următoarele 7 zile, trebuie să utilizeze o metodă contraceptivă de tip
barieră, cum ar fi prezervativul. În cazul în care a avut un c ontact sexual în ultimele 7 zile, trebuie
luată în considerare posibilitatea unei sarcini. Riscul de sarcină este cu atât mai mare cu cât s- au omis
mai multe drajeuri şi cu cât acest lucru se întâmplă mai aproape de intervalul obişnuit fără drajeuri .
Săptămâna 2
Utilizatoare a trebuie să ia ultimul drajeu omis imediat ce îşi aduce aminte, chiar dacă aceasta implică
administrarea a două drajeuri în acelaşi timp. După aceea se va continua administrarea drajeurilor la
ora obişnuită. Dacă drajeurile au fost administrate corect în primele 7 zile şi apoi s -a omis o
administrare, nu este necesară utilizarea unei metode contraceptive suplimentare. Totuşi, în cazul în
care s- a omis administrarea a mai mult de 1 drajeu se recomandă utilizarea unei metode contraceptive
suplimentare în urm ătoarele 7 zile.
Săptămâna 3
Riscul reducerii protecţiei contraceptive este iminent datorită apropierii de intervalul liber. Cu toate
acestea, reducerea protecţiei contraceptive poate fi prevenită prin ajustarea schemei de administrare a
drajeurilor. În cazul în care pacienta urmează una din cele două proceduri prezentate mai jos, nu se
impun măsuri contraceptive suplimentare , cu condiţia ca în cele 7 zile care au precedat drajeul omis,
femeia să fi luat corect toate drajeurile. Dacă nu a fost cazul, feme ia trebuie sfătuită să folosească
prima dintre cele două opţiuni şi, de asemenea, să utilizeze măsuri contraceptive suplimentare în
3
următoarele 7 zile.
1. Femeia trebuie să ia ultimul drajeu omis imediat ce îşi aduce aminte, chiar dacă aceasta implică
admini strarea a două drajeuri în acelaşi timp. După aceea, se va continua administrarea
drajeurilor la ora obişnuită. Următoarea cutie va fi începută de îndată ce termină ultimul drajeu
din cutia curentă; adică fără nicio pauză între ele. Este puţin probabil ca sângerarea de
întrerupere să apară înainte de utilizarea completă a drajeurilor din a doua cutie, însă pot să
apară pete de sânge sau sângerări neregulate în zilele în care sunt administrate drajeurile.
2. De asemenea, femeia poate fi sfătuită să întrerupă administrarea drajeurilor din cutia curentă.
În acest caz, ea trebuie să păstreze un interval de până la 7 zile fără produs, incluzând în acest
interval ziua în care a uitat drajeul, după care să continue cu următoarea cutie.
În cazul în care femeia omit e administrarea mai multor drajeuri, iar ulterior nu apare sângerarea de
întrerupere în primul interval fără produs, se poate lua în considerare posibilitatea unei sarcini.
Recomandări în caz de vărsătur i/diaree
Dacă vărsături le apar în decurs de 3- 4 ore de la administrarea drajeu lui, absorb ţia poate fi in completă.
În acest caz, trebuie urmate recomandările anterioare privind drajeurile omise. Diareea poate reduce
eficacitatea prin scăderea absorbţiei. Dacă femeia nu doreşte să modifice schema obişnuită de utilizare
a drajeurilor, atunci trebuie să utilizeze drajeuri suplimentare dintr -un alt blister.
Cum se schimbă sau se întârzie apariţia sângerării menstruale
În cazuri excepţionale, menstruaţia poate fi întârziată urmând recomandările de mai jos.
Pentr u a întârzia apariţia menstruaţiei, femeia trebuie să continue administrarea Karissa fără a mai
respecta perioada fără produs. Amânarea apariţiei menstruaţiei poate fi continuată după dorinţă până la
terminarea drajeurilor din a doua cutie, dar nu mai mult de atât. În timpul în care menstruaţia este
amânată pot să apară sânger ări intermenstruale neregulate sau pete de sânge. Utilizarea normală a
Karissa trebuie să revină la normal după perioada obişnuită de 7 zile fără produs.
Pentru a schimba apariţia menstruaţiei în altă zi a săptămânii decât cea obişnuită conform schemei de
administrare a drajeurilor, femeia poate fi sfătuită să scurteze perioada fără produs cu câte zile doreşte .
Cu cât intervalul este mai scurt , cu atât este mai mare riscul ca menstruaţ ia să nu apară şi să prezinte
sângerări de întrerupere sau pete de sânge pe parcursul administrării următoarei cutii (la fel ca în cazul
amânării menstruaţiei).
4.3 Contraindicaţii
Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu trebuie utilizate în următoa rele condiţii. Dacă una
dintre afecţiunile prezentate apare pe perioada folosirii C HC, administrarea acestui produs trebuie
oprită imediat:
• Prezenţa sau riscul de tromboembolism venos (TEV)
• Tromboembolism venos – TEV prezent (tratat cu anticoagulante) sau în antecedente (de
exemplu, tromboză venoasă profundă [TVP] sau embolie pulmonară [EP]).
• Predispoziţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, cum sunt
rezistenţa la PCA [proteina C activată], (inclusiv factorul V Leiden), deficitul de
antitrombină III, deficitul de proteina C, deficitul de proteină S
• Intervenţie chirurgicală majoră cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4)
• Risc crescut de tromboembolism venos din cauza prezenţei de factori de risc multipli
(vezi pct. 4.4);
• Afecţiun i cardiovasculare, adică afecţiuni cardiace, valvulopatie, tulburări de ritm cardiac ;
• Prezenţa sau riscul de tromboembolism arterial (TEA)
• Tromboembolismul arterial – tromboembolism arterial prezent, antecedente de
tromboembolism arterial (de exemplu, infa rct miocardic) sau o afecţiune prodromală (de
exemplu, angină pectorală)
• Boală cerebrovasculară – accident vascular cerebral prezent, antecedente de accident
vascular cerebral sau o afecţiune prodromală (de exemplu, atac ischemic tranzitor (AIT))
4
• Predispoz iţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism arterial, cum
sunt hiperhomocisteinemia sau anticorpii antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici,
anticoagulant lupic).
• Antecedente de migrenă cu simptome neurologice focale.
• Risc crescut de tromboembolism arterial din cauza prezenţei de factori de risc multipli
(vezi pct. 4.4) sau a prezenţei unui factor de risc grav, cum ar fi:
• diabet zaharat cu simptome vasculare
• hipertensiune arterială severă
• dislipoproteinemie severă;
• Patologie ocular ă de origine vasculară ;
• Tumori maligne de sân diagnosticate sau suspectate;
• Tumori maligne de endometru sau alte neoplazii estrogen dependente diagnosticate sau
suspectate ;
• Afecţiuni hepatice recente sau severe, atât timp cât rezultatele testelor funcţiona le hepatice nu s-
au normalizat ;
• Prezenţă sau antecedente de tumori hepatice benigne sau maligne ;
• Sângerări vaginale de etiologie necunoscută ;
• Sarcină sau suspiciune de sarcină (vezi pct. 4.6) ;
• Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi .
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Atenţionări
Generale
Fumatul creşte riscul de reacţii adverse cardiovasculare grave provocate de utilizarea CHC. Acest risc
creşte odată cu vârsta şi cu numărul de ţigări fumate şi este oarecum mai pronunţat la femeile cu vârsta
peste 35 de ani. Tuturor femeilor ce utilizează CHC, trebuie să li se recomande în mod ferm să nu
fumeze. Pentru femeile cu vârsta peste 35 de ani, fumătoare, trebuie luate în considerare alte metode
contraceptive .
În cazul prezenţei oricăreia dintre afecţiunile sau a oricăruia dintre factorii de risc menţionaţi mai jos,
trebuie discutat cu femeia respectivă dacă este adecvată administrarea Karissa.
În eventualitatea agravării sau a apariţiei pentru prima dată a oricăreia dintre aceste afecţiuni sau a
oricăruia dintre factorii de risc, femeia trebuie sfătuită să contacteze medicul pentru a se stabili dacă
trebuie oprită utilizarea Karissa.
Tulburări vasculare
Riscul de tromboembolism venos (TEV)
Utilizarea orică rui contraceptiv hormonal combinat determină creşterea riscului de tromboembolism
venos (TEV) comparativ cu situaţiile în care nu se administrează niciun astfel de contraceptiv.
Medicamentele care conţin levonorgestrel, norgestimat sau noretisteron sunt asociate cu cel mai
scăzut risc de TEV. Alte medicamente, cum este Karissa, pot prezenta un nivel de risc de până la
două ori mai mare decât acesta. Decizia de a utiliza orice alt medicament decât unul dintre cele
cu cel mai scăzut risc de TEV trebuie luată numai după o discuţie purtată cu femeia respectivă,
pentru a se asigura că aceasta înţelege riscul de TEV asociat cu Karissa, modul în care factorii
săi de risc curenţi influenţează acest risc şi că riscul său de TEV este cel mai crescut în primul an
de ut ilizare pentru prima dată. De asemenea, există dovezi că riscul este crescut atunci când
administrarea CHC este reiniţiată după o pauză de utilizare de 4 săptămâni sau mai mult.
Dintre femeile care nu utilizează un CHC şi nu sunt gravide, la aproximativ 2 din 10000 va apărea
TEV în decurs de un an. Cu toate acestea, la orice femeie riscul poate fi mult mai crescut, în funcţie de
factorii săi de risc coexistenţi (vezi mai jos).
5
Se estimează1 că din 10000 femei care utilizează un CHC care conţine gestoden, la un număr cuprins
între 9 şi 12 femei va apărea TEV în decurs de un an; aceasta comparativ cu aproximativ 62 femei
dintre cele care utilizează un CHC care conţine levonorgestrel.
În ambele cazuri, numărul de apariţii a TEV în decursul unui an este mai m ic decât numărul preconizat
la femei în timpul sarcinii sau în perioada post- partum.
În 1 -2% din cazuri, TEV poate fi letal.
Număr de evenimente de TEV la 10000 femei în decurs de un an
Extrem de rar s- a raportat apariţia trombozei la nivelul altor v ase de sânge , de exemplu venele şi
arterele hepatice, mezenterice, renale sau retiniene, la utilizatoarele de CHC.
Factori de risc de TEV
Riscul de complicaţii aferente tromboembolismului venos la utilizatoarele de CHC poate creşte
substanţial la o femeie cu factori de risc suplimentari, în special dacă există factori de risc multipli
(vezi tabelul).
Karissa este contraindicat dacă o femeie prezintă factori de risc multipli care determină prezenţa unui
risc crescut de tromboembolism venos pentru aceasta ( vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult
de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului -
în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total de TEV pentru aceasta. Dacă se consideră că
riscurile depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEV
Factor de risc Observaţie
Obezitate (indice de masă corporală peste
30 kg/m2)
Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.
Este deosebit de im portant de luat în considerare dacă
sunt prezenţi şi alţi factori de risc.
1 Aceste incidenţe au fost estimate din totalitatea datelor din studii epidemiologice, utilizând nivelurile de risc relativ pentru diferite pr oduse,
comparate cu CHC care con ţin levonorgestrel
2 Punct ul de mijloc al intervalului de 5 -7 din 10000 FA, pe baza riscului relativ pentru CHC care conţin levonorgestrel comparativ cu riscul în cazul
neutilizării, de 2,3- 3,6
Număr de evenimente de TEV
Persoane care nu utilizează CHC (2 evenimente) CHC care conţin levonorgestrel (5-7 evenimente) CHC care conţine Gestoden (9-12 evenimente)
6
Imobilizare prelungită, intervenţie
chirurgicală majoră, orice fel de
intervenţie chirurgicală la nivelul
picioarelor sau al pelvisului sau
traumatism major
Notă: imobilizarea temporară din cauza
unei deplasări pe calea aerului > 4 ore
poate reprezenta, de asemenea, un factor
de risc de TEV, în special la femeile cu
alţi factori de risc
În aceste situaţii se recomandă întreruperea utilizării
plasturelui/pilulei/inelului (în cazu l intervenţiei
chirurgicale de elecţie cu cel puţin patru săptămâni
înainte) şi nereluarea acesteia până la două săptămâni
după remobilizarea completă. Trebuie utilizată o altă
metodă contraceptivă pentru a evita apariţia unei
sarcini nedorite.
Trebuie luat în considerare tratamentul antitrombotic
dacă nu a fost întreruptă în prealabil utilizarea
Karissa.
Prezenţa antecedentelor heredocolaterale
(de exemplu, tromboembolism venos
prezent vreodată la un frate/o soră sau la
vreunul dintre părinţi, în special la o
vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de
50 ani).
Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui
CHC.
Alte afecţiuni medicale asociate cu TEV Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom hemolitic
uremic, boală intestinală inflamatorie cronică (boală
Crohn sau colită ulcerativă) şi anemie falciformă
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani
Nu există un consens legat de ro lul posibil al venelor varicoase şi al tromboflebitei superficiale în ceea
ce priveşte debutul sau progresia trombozei venoase.
Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii şi în special în
perioada puerperală de 6 săptă mâni (pentru informaţii privind „Sarcina şi alăptarea” vezi pct. 4.6).
Simptomele TEV (tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară)
În eventualitatea apariţiei simptomelor, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată
şi să informez e profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.
Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) pot include:
- umflare unilaterală a membrului inferior şi/sau a piciorului sau de -a lungul unei vene a
membrului inferior;
- durere sau sensibilitate la nivelu l membrului inferior, care este posibil să fie resimţită numai în
ortostatism sau în timpul mersului,
- senzaţie crescută de căldură la nivelul membrului inferior afectat; înroşirea sau decolorarea
tegumentului de la nivelul membrului inferior.
Simptomele d e embolie pulmonară (EP) pot include:
- debut brusc al senzaţiei de lipsă de aer sau al unei respiraţii rapide;
- tuse bruscă, care poate fi însoţită de hemoptizie;
- durere toracică ascuţită;
- vertij sau ameţeală severe;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Unele dintre aceste simptome (de exemplu „senzaţia de lipsă de aer”, „tusea”) sunt nespecifice şi pot fi
interpretate greşit ca aparţinând unor evenimente mai frecvente sau mai puţin severe (de exemplu,
infecţii de tract respirator).
Alte semne de ocluzie vascu lară pot include: durere bruscă, umflare şi decolorare uşoară spre albastru
a unei extremităţi.
7
Dacă ocluzia apare la nivelul ochiului, simptomele pot varia de la înceţoşarea nedureroasă a vederii,
care poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate apărea aproape imediat.
Riscul de tromboembolism arterial (TEA)
Studiile epidemiologice au evidenţiat, de asemenea, asocierea utilizării CHC cu un risc crescut de
tromboembolism arterial (infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu, atac ischemic
tranzitor, accident vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.
Factori de risc de TEA
Riscul de complicaţii tromboembolice arteriale sau de accident cerebrovascular la utilizatoarele de
CHC creşte l a femeile cu factori de risc (vezi tabelul). Karissa este contraindicat dacă o femeie
prezintă un factor de risc grav sau factori de risc multipli pentru TEA, care determină prezenţa unui
risc crescut de tromboză arterială pentru aceasta (vezi pct. 4.3). D acă o femeie prezintă mai mult de un
factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului - în
acest caz, trebuie luat în considerare riscul total pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depăşesc
benef iciile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEA
Factor de risc Observaţie
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani
Fumatul Femeile trebuie sfătuite să nu fumeze dacă doresc să
utilizeze un CHC. Femeile cu vâr sta peste 35 ani care
continuă să fumeze trebuie sfătuite cu insistenţă să
utilizeze o metodă contraceptivă diferită.
Hipertensiunea arterială
Obezitate (indice de masă corporală
peste 30 kg/m2)
Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.
Deosebit de important la femeile cu factori de risc
suplimentari
Prezenţa antecedentelor
heredocolaterale (de exemplu,
tromboembolism arterial prezent
vreodată la un frate/o soră sau la
vreunul dintre părinţi, în special la o
vârstă relativ tânără, înainte de vâr sta
de 50 ani).
Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui
CHC.
Migrenă O creştere a frecvenţei sau severităţii migrenei în timpul
utilizării CHC (care poate reprezenta un prodrom al
unui eveniment cerebrovascular) poate reprezenta un
motiv pentru întreruperea imediată a utilizării acestuia
Alte afecţiuni medicale asociate cu
evenimente adverse de natură
vasculară
Diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia, cardiopatia
valvulară şi fibrilaţia atrială, dislipoproteinemia şi
lupusul eritematos sistemic.
Simptome de TEA
În eventualitatea apariţiei de simptome, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată
şi să informeze pr ofesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.
Simptomele de accident cerebrovascular pot include:
- amorţire sau slăbiciune bruscă la nivelul feţei, braţului sau piciorului, în special pe o parte a
corpului;
- apariţia bruscă de probleme la mers, ameţeal ă, pierderea echilibrului sau coordonării;
- apariţia bruscă a confuziei, problemelor de vorbire sau de înţelegere;
- apariţia bruscă a problemelor de vedere la unul sau ambii ochi;
- cefalee bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;
- pierderea cunoşti nţei sau leşin, cu sau fără convulsii.
Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitor (AIT).
8
Simptomele infarctului miocardic (IM) pot include:
- durere, disconfort, presiune, greutate, senzaţie de constricţie sau de plenitudi ne la nivelul
toracelui, braţului sau sub stern;
- senzaţie de disconfort care radiază spre spate, maxilar, gât, braţ, stomac;
- senzaţie de suprasaţietate, indigestie sau sufocare;
- transpiraţie, greaţă, vărsături sau ameţeală;
- slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Atunci când se ia în considerare raportul risc/beneficiu, medicul trebuie să ia în calcul faptul că un
tratament adecvat al unei afecţiuni medicale poate reduce riscul asociat de tromboză şi că riscul asociat
cu sarcina este mai mare decât cel asociat cu folosirea CHC.
Tumori
Cancer cervical
În unele studii epidemologice, a fost semnalată creşterea riscului de cancer de col uterin la femeile ce
utilizează pe termen lung CHC, dar continuă să existe controv erse cu privire la măsura în care această
constatare poate fi atribuită efectelor comportamentului sexual sau ale altor factori, cum ar fi virusul
papiloma uman (HPV).
Cancer mamar
O meta -analiză a 54 de studii epidemiologice a arătat că la femeile care u tilizează contraceptive orale
combinate, există o creştere uşoară a riscului relativ (RR = 1,24) de dezvoltare a cancerului mamar.
Riscul crescut se diminuează gradat, pe o perioadă de 10 ani de la oprirea utilizării CHC. Deoarece
cancerul mamar este o afecţiune rară la femeile cu vârsta sub 40 de ani, creşterea numărului de cazuri
de cancer mamar diagnosticat la utilizatoare actuale sau anterioare de CHC este mică, comparativ cu
riscul de cancer mamar pe tot parcursul vieţii.
Aceste studii nu prezintă dov ezi pentru a stabili o relaţie cauzală. Modelul observat de risc crescut
poate fi determinat de o diagnosticare precoce a cancerului mamar la utilizatoarele de CHC, de
efectele biologice ale CHC sau de o combinaţie a celor două.
Tumori hepatice
A u fost ra portate cazuri de tumori hepatice benigne şi maligne la utilizatoarele de CHC. Aceste tumori
au determinat în cazuri izolate, hemoragii intraabdominale, care pun viaţa în pericol. Tumora hepatică
trebuie luată în considerare în diagnosticul diferenţial atunci când apar dureri severe în partea
superioară a abdomenului, hepatomegalie sau semne de hemoragie intraabdominală, la femeile care
folosesc CHC.
Alte afecţiuni
Femeile diagnosticate cu hipertrigliceridemie, sau cu antecedente heredocolaterale de
hipert rigliceridemie, pot prezenta un risc crescut de pancreatită în timpul utilizării CHC.
În caz de insuficienţă hepatică acută sau cronică, utilizarea Karissa trebuie întreruptă, până în
momentul în care valorile testelor funcţionale hepatice revin în limita valorilor normale. La pacientele
cu insuficienţă hepatică, metabolizarea hormonilor steroizi poate fi redusă.
Femeile diagnosticate cu hiperlipidemie trebuie strict monitorizate în timpul utilizării CHC.
Deşi a fost raportată o uşoară creştere a tensiun ii arteriale la femeile care utilizează CHC, creşterile
clinic semnificative ale tensiunii arteriale sunt rare. Dacă în timpul utilizării CHC apare hipertensiune
arterială persistentă, manifestă clinic, utilizarea CHC trebuie întreruptă şi hipertensiunea t rebuie
tratată. Când se consideră necesar, administrarea CHC poate fi reluată, dacă valorile tensiunii arteriale
se normalizează sub tratament antihipertensiv.
A fost raportată apariţia sau agravarea următoarelor afecţiuni, atât în timpul sarcinii cât şi în timpul
utilizării CHC, dar dovezile unei relaţii de cauzalitate sunt neconcludente: icter şi/sau prurit asociate
9
cu colestază, formarea de calculi la nivelul veziculei biliare, porfirie, lupus eritematos sistemic,
sindrom uremic hemolitic, coree Sydenham, herpes gestaţional, diminuarea auzului determinată de
otoscleroză.
CHC pot influenţa rezistenţa periferică la insulină şi toleranţa la glucoză. În consecinţă, pacientele cu
diabet zaharat trebuie strict monitorizate în timpul utilizării CHC.
Karissa conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afectiuni rare de intoleranţă la galactoză, deficit de
lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galactoză, nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
Karissa conţine zahăr. Pacienţii cu afecţiuni ereditar e rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de
malabsorbţie la glucoză -galactoză sau insuficienţă a zaharazei -izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
Boala Crohn şi colita ulceroasă au fost asociate cu utilizarea de contraceptive hormonale combinate.
Poate să apară cloasmă, în special la femeile cu antecedente de cloasmă gravidică. Femeile cu
predispoziţie la cloasmă, trebuie să evite expunerea la razele solare sau la raze ultraviolete în timpul
utilizării CHC.
Au fost raportatate cazuri de tromboză retiniană asociată folosirii CHC. Admistrarea CHC trebuie
întreruptă dacă apare un simptom inexplicabil de pierdere parţială sau totală a vederii sau dacă apare
exoftalmie sau diplopie, papilo- edem sau dacă apar tulburări vasculare retiniene.
Dac ă în timpul utilizării CHC se depistează debutul unei depresii severe, trebuie să se întrerupă
administrarea CHC şi femeile trebuie sfătuite să utilizeze o metodă contraceptivă alternativă, în
perioada în care se încearcă a se determina dacă simptomele sun t datorate medicamentelor CHC.
Femeile diagnosticate anterior cu episoade de depresie majoră trebuie strict monitorizate, iar utilizarea
CHC trebuie întreruptă dacă reapar simptomele de depresie.
Preparatele pe bază de plante care conţin sunătoare (Hyperi cum perforatum) nu trebuie utilizate în
timp ce se administrează Karissa, datorită riscului scăderii concentraţiilor plasmatice şi al reducerii
efectelor clinice ale Karissa (vezi pct. 4.5).
Consult medical/examene medicale
Înainte de iniţierea sau reinst ituirea utilizării Karissa, trebuie efectuată o anamneză completă
(incluzând antecedentele heredocolaterale) şi trebuie exclusă prezenţa unei sarcini. Trebuie măsurată
tensiunea arterială şi trebuie efectuat un examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi
atenţionări (vezi pct. 4.4). Este important să se atragă atenţia femeii asupra informaţiilor despre
tromboza venoasă sau arterială, inclusiv riscul Karissa comparativ cu al altor CHC, simptomele de
TEV şi TEA, factorii de risc cunoscuţi şi ce trebuie să facă în eventualitatea suspectării unei tromboze.
De asemenea, femeia trebuie instruită să citească cu atenţie prospectul şi să respecte recomandările
furnizate. Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe recomandările din ghidur ile
terapeutice în vigoare şi să fie adaptate pentru fiecare femeie în parte.
Femeile trebuie informate că medicamentele contraceptive hormonale nu oferă protecţie împotriva
infecţiei cu HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.
Eficacitate redu să
Eficacitatea contraceptivelor orale poate fi redusă în cazul omiterii drajeurilor sau vărsăturilor (vezi
pct. 4.2) sau în cazul administrării concomitente a altor medicamente (vezi pct. 4.5).
Reducerea controlului menstruaţiei
La toate contraceptivele orale combinate, pot să apară sângerări neregulate (pete sau sângerări
intermenstruale), în special în cursul primelor luni de utilizare. De aceea, evaluarea oricărei sângerări
neregulate este semnificativă doar după un interval de adaptare de aproximativ 3 cicluri.
10
Dacă sângerările neregulate persistă, poate fi luată în considerare administrarea de CHC cu un conţinut
mai ridicat de hormoni. Dacă sângerările neregulate apar după cicluri anterioare regulate, trebuie luate
în considerare cauze nehormonale şi sunt indicate măsuri adecvate de diagnostic care să excludă
prezenţa malignităţii sau sarcina.
La unele femei, sângerarea de întrerupere poate să nu apară pe parcursul intervalului de pauză. Dacă
drajeurile au fost utilizate conform indicaţiilor de la pc t. 4.2, este puţin posibil ca femeia să fie
însărcinată. Totuşi, dacă drajeurile nu au fost administrate în conformitate cu aceste recomandări,
înainte de prima sângerare de întrerupere care nu s- a produs sau dacă nu s-au produs două sângerări de
întrerupe re, trebuie exclusă existenţa unei sarcini înainte de a continua administrarea CHC.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Interacţiunile medicamentoase care determină un clearance crescut al hormonilor sexuali pot conduce
la sângerări spontane şi eşec contraceptiv. Acestea au fost demonstrate în cazul administrării
concomitente cu hidantoine, barbiturice, primidonă, carbamazepină şi rifampicină; alte substanţe
active suspectate includ oxcarbazepină, topiramat, griseofulvină, f elbamat şi ritonavir. Mecanismul de
inter acţiune se pare că se bazează pe proprietăţile de inducţie a enzimelor hepatice ale acestor
substanţe active. În general, inducţia enzimatică maximă nu este observată mai devreme de 2- 3
săptămâni de la iniţierea tra tamentului, dar poate persista cel puţin 4 săptămâni după întreruperea
tratamentului.
- A fost raportat eşecul contraceptiv şi în cazul administrării concomitente cu antibiotice cum
sunt ampicilină sau tetracicline, prin scăderea circulaţiei enterohepatice a estrogenilor.
Femeile aflate în tratament de scurtă durată cu medicamente din oricare din clasele menţionate mai sus
sau cu substanţe active individuale trebuie să utilizeze temporar o metodă contraceptivă de barieră în
plus faţa de pilulele contracepti ve; adică în cursul administrării concomitente şi 7 zile după
întreruperea acestora. Femeile în tratament cu rifampicină trebuie să utilizeze o metodă contraceptivă
de barieră în plus faţă de pilulele contraceptive, în timpul administrării rifampicinei şi 28 de zile după
întreruperea acesteia. Dacă administrarea concomitentă a medicamentului depăşeşte perioada de
administrare a comprimatelor active din blisterul curent de contraceptive orale combinate, perioada de
pauză trebuie eliminată şi trebuie începută imediat administrarea următorului ambalaj de contraceptive
orale combinate.
În cazul administrării de lungă durată a medicamentelor inductoare ale enzimelor hepatice , trebuie
recomandată utilizarea altor măsuri contraceptive.
Hypericum perforatum (sună toarea ) nu trebuie luat concomitent cu drajeurile de Karissa, deoarece
acesta poate să scadă efectul contraceptiv al drajeurilor.
Au fost raportate sângerări de întrerupere şi sarcini nedorit e.
Hypericum perforatum (sunătoarea) creşte, prin inducţie enzima tică, cantitatea de enzime care
metabolizează medicamentele. Efectul inducţiei enzimatice poate dura cel puţin 1- 2 săptămâni după
încetarea tratamentului cu sunătoare.
Efectul CHC asupra altor medicamente: contraceptivele orale pot interfera cu metabolizarea altor
medicamente. În consecinţă, concentraţiile plasmatice ale acestora pot fi modificate (de exemplu:
ciclosporină, lamotrigină).
Teste de laborator
Folosirea steroizilor contraceptivi poate influenţa rezultatele unor teste de laborator, inclusiv
pa rametrii biochimici pentru ficat, glanda tiroidă, glanda suprarenală şi funcţiile renale; concentra ţiile
plasmatice ale proteinelor (de transport), de exemplu ale globulinei care leagă corticosteroizii şi ale
fracţiunil or lipid ice/lipoprotei ce, parametrii metabolismului glucidelor şi parametrii coagulării şi ai
fibrinoliz ei. Modificările rămân în general în limitele normale.
11
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Sarcina
Karissa nu este indicată în timpul sarcinii. Dacă sarcina apare în timpul tratamentul ui cu Karissa,
administrarea acesteia trebuie întreruptă imediat.
Datele privind sarcinile expuse la gestoden sunt relativ limitate şi nu permit tragerea unor concluzii
privind efectele negative ale gestodenului asupra sarcinii, sănătăţii fătului sau a nou- născutului. Până
în prezent, nu sunt disponibile date epidemiologice relevante.
Studiile la animale nu indică efecte negative directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării
embrionare/fetale, parturiţiei şi dezvoltării postnatale (vezi pct. 5.3).
Majo ritatea studiilor epidemiologice nu au demonstrat niciun risc crescut de defecte la naştere la copii
născuţi din mame care au utilizat CHC înaintea sarcinii şi niciun efect teratogen în cazul în care CHC
au fost utilizate în mod inadecvat, în fazele incipi ente ale sarcinii. Cu toate acestea, pe baza activităţii
hormonale ale componentelor active, efectele negative ale componentelor active asupra dezvoltării
embrio -fetale nu pot fi complet excluse.
Riscul crescut de TEV trebuie luat în considerare la reînceperea utilizării Karissa în perioada post
partum (vezi pct. 4.2 şi 4.4).
Alăptarea
Alăptarea poate fi influenţată de steroizii contraceptivi deoarece aceştia pot reduce cantitatea şi pot
modifica compoziţia laptelui matern. De aceea, în general, utilizare a steroizilor contraceptivi nu
trebuie recomandată, până când se întrerupe alăptarea. Cantităţi mici de steroizi contraceptivi şi/sau
metaboliţii acestora pot fi excretaţi în laptele matern, dar nu s -a demonstrat în mod clar că acest lucru
afectează în mod negativ starea de sănătate a copilului.
Karissa nu trebuie utilizată în timpul alăptării.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utitaje
Karissa are un efect neglijabil sau nu are nici un efect asupra capacită ţii de a condu ce vehicule şi de a
folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse foarte frecvente raportate (>1/10) sunt : sângerări neregulate, greaţă, creştere în
greutate, sensibilitatea sânilor şi cefalee. Acestea apar, de obicei, la iniţierea tratamentului ş i sunt
tranzitorii.
Clasificarea
pe aparate,
sisteme şi
organe
Foarte
frecvente
≥1/10
Frecvente
≥1/100 şi <1/10
Mai puţin
frecvente şi rare
≥1/10000 şi
<1/1000
Foarte rare
<1/10000)
Frecvenţă
necunoscută
Tumori
benigne,
maligne şi
nespecificate
(incluzând
chisturi şi
polipi)
Cancer de sân
Adenom hepatic
Neoplasm hepatic
malign
Carcinom cervical
Tulburări ale
sistemului
imunitar
Reacţii
anafilactice/
anafilactoide
incluzând cazuri
foarte rare de
urticarie, edem
angioneurotic şi
reacţii severe
însoţite de
Agravare a
sindromului de
lupus
eritematos
sistemic
12
simptome
respiratorii sau
circulatorii
Lupus eritematos
sistemic
Tulburări
metabolice şi
de nutriţie
Retenţie de
lichide
Hiperlipidemie
Schimbări în
apetitul alimentar
(creştere sau
scădere)
Agravare a
porfiriei
Tulburări
psihice
Tulburări de
libido
Modificări de
dispoziţie
incluzând
depresie
Nervozitate
Tulburări ale
sistemului
nervos
Cefalee Migrene
Ameţeli
Coreea Agravare a
coreei
Tulburări
oculare
Tulburări ale
corneei
Tulburări de
vedere
Intoleranţă la
lentile de contact
Nevrită
optică,*
tromboză
vasculară
retiniană
Tulburări
acustice şi
vestibulare
Otoscleroză
Tulburări
vasculare
Hipertensiune
arterială
Trombo embolism
venos
Trombo embolism
arterial
Embolism
Agravarea
venelor
varicoase
Tulburări
gastro-
intestinale
Greaţă Dureri
abdominale
Vărsături
Pancreatită
Crampe
abdominale
Balonare
Colită
ischemică
Tulburări
hepatobiliare
Tulburări
biliare
incluzând
colelitiază**
Leziuni
hepatobiliare
(de ex.
hepatită,
funcţie
hepatică
anormală)
Afecţiuni
cutanate şi ale
ţesutului
subcutanat
Acnee
Cloasmă
(melasmă) care
poate persista
Hirsutism
Alopecie
Erupţii cutanate
tranzitorii
Eritem nodos
Eritem
polimorf
13
Tulburări
renale şi ale
căilor urinare
Sindrom
hemolitic
uremic
Tulburări ale
aparatului
genital şi
sânului
Menstruaţie
neregulată
Sensibilitate
la nivelul
sânilor
Amenoree
Hipomenoree
Mărirea sânilor
galactoree,
Dismenoree,
Modificări ale
sângerărilor
menstruale
Modificări ale
ectropionului şi
secreţiei
cervicale
Tulburări
generale şi la
nivelul locului
de
administrare
Iritabilitate
Investigaţii
diagnostice
Creştere în
greutate
Modificări ale
greutăţii
corporale
(creştere sau
scădere)
Frotiu vaginal
anormal
Modificări ale
lipidelor
plasmatice,
incluzând
hipertrigliceridemi
e
Scădere a
concentraţiilor
plasmatice de
folat***
* Nevrita optică poate duce la pierderea parţială sau totală a vederii
** CHC pot agrava afecţiunile biliare pre -existente şi pot accelera apariţia acestor afecţiun i la femei
asimptomatice anterior.
*** Valorile plasmatice de folat pot fi reduse de tratamentul cu CHC. Aceasta poate avea semnificaţie
clinică în cazul în care femeia rămâne gravidă la scurt timp de la întreruperea tratamentului cu CHC.
Descrierea reacţ iilor adverse selectate
S-a observat un risc crescut de evenimente trombotice şi tromboembolice arteriale şi venoase, inclusiv
infarct miocardic, accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, tromboză venoasă şi
embolie pulmonară la femeile care utilizează CHC, prezentate mai detaliat la pct. 4.4.
La utilizatoarele de CHC, au fost raportate următoarele reacţii adverse grave, vezi pct. 4.3 şi 4.4:
• Cancer de col uterin
• Tumori hepatice
• Afecţiuni cutanate şi subcutanate: cloasmă
Frecvenţa diagn osticării cancerului mamar este foarte uşor crescută la femeile care utilizează CHC.
Deoarece cancerul mamar este rar la femeile cu vârsta sub 40 de ani, numărul mai mare de cazuri de
cancer mamar diagnosticat este mic, în comparaţie cu riscul general de cancer mamar. Nu se cunoaşte
relaţia cauzală cu utilizarea CHC. Pentru informaţii suplimentare, vezi pct. 4.3 şi 4.4.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
14
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt pub licate pe web-site -ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu au fost raportate efecte nocive severe după supradozaj. Simptomele ce pot să apar ă în caz de
supradozaj sunt : greaţă, vărsături şi sângerări vaginale. Nu există antidot specific , tratament ul trebuie
să fie simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: hormoni contraceptivi de uz sistemic
C odul ATC: G03 AA10 .
Efectul contracep tiv al CHC se bazează pe interacţiunea dintre diferiţi factori, între care cei mai
importanţi sunt inhibarea ovulaţiei şi schimbarea secreţiei cervicale. În afara protecţiei împotriva unei
sarcini, medicamentele contraceptive au şi alte efecte pozitive car e trebuie luate în calcul împreună cu
cele negative pentru a hotărî asupra metodei de control a sarcinii. Ciclul este mai regulat, menstruaţia
este adesea mai puţin dureroasă iar sângerarea mai mică. Acest din urmă aspect poate avea ca rezultat
o scădere a apariţiei deficienţei de fier. În afară de acest lucru, pentru doze mai mari de medicamente
contraceptive (50 mcg etinilestradiol), există dovezi ale reducerii riscului apariţiei de tumori mamare
fibrochistice, chisturi ovariene, afecţiuni pelvi ene inflam atorii, sarcină ectopică şi cancer endometrial
şi ovarian. Rămâne să fie confirmat dacă aceasta se aplică şi pentru doze mai mici de contraceptive.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Gestoden
Absorbţi e
Gestodenul administrat oral este absorbit rapid şi com plet. Concentraţiile plasmatice maxime de
aproximativ 4 ng/ml sunt atinse l a aproximativ 1 oră după administrarea unei singure doze.
Biodisponibilitatea este de aproximativ 99%.
Distribuţi e
Gestodenul se leag ă de albumina serică şi de globulina de legare a hormoni lor sexuali (SHBG). Numai
1- 2% din concentraţi a plasmatică totală a gestoden este reprezentată de steroizi liber i, 50- 70% fiind
legat de SHBG. Creşterea SHBG , indusă de etinilestradiol, influenţează distribuţia proteinelor
plasmatice, ceea ce duce la o creştere a fracţiei legate de SHBG şi o reducere a fracţiei legate de
albumină. Volumul mediu aparent de distribuţie al gestodenului este 0,7 l/kg.
Metabol izarea
Gestodenul este metabolizat complet pe căile metabolice steroidiene cunoscute . Rata med ie a
clearance- ului metabolic di n plasmă este de 0,8 ml /min /kg. Nu a fost descoperită niciun fel de
interacţiune cu etinilestradiolul co- administrat.
Eliminarea
Concentraţiile plasmatice ale gestodenului scad în două faze. Faza finală a eliminării este caracterizată
de un timp de înjumătăţire de 20-28 de ore. Gestoden nu este excretat. Doar metaboliţii sunt excretaţi,
într -un rapor t urină:bilă de 6:4. Timpul de î njumătăţire prin eliminare a metabol itului este de
aproximativ o zi.
Con centra ţia plasmatică la starea de echilibru
15
Farmacocinetica gestodenului este influenţată de valorile plasmatice ale SHBG, care cresc până la
aproximativ de 3 ori în condiţiile asocierii cu etinilestradiol. După ingerarea zilnică, concentraţiile
plasmatice ale gestodenului cres c până la de aproximativ 4 ori faţă de doza unică şi ating starea de
echilibru în cea de-a doua parte a ciclului de tratament.
Etinilestradiol
Absorbţia
Etinilestradiolul ad mininistrat oral se absoarbe rapid şi complet. Concentraţi ile plasmatice maxime de
aproximativ 80 pg/ml sunt atinse în tr-un interval de 1 -2 ore. Biodisponibilitatea absolută , ca rezultat al
conjugării presistemice şi metaboli zării l a nivelul primul ui pasaj hepatic este de aproximativ 60%.
Distribuţi e
Etinilestradiolul este legat în proporţie mare, dar ne specific, de albumina serică (aproximativ 98,5%) şi
determină o creştere a concentraţi ilor plasmatice de SHBG. S -a observat un volum aparent de
distribuţie de 5 l/kg.
Metabolizare
Etinilestradiolul este supus conjugării presistemice atât în mucoasa intestinului subţire, cât şi la nivelul
ficatului. Etinilestradiolul este metabolizat în principal prin hidroxilare aromatică, dar se formează o
varietate mare de metaboliţi hidroxilaţi şi metilaţi, iar aceştia sunt prezenţi sub formă de metabol iţi
liberi şi metaboliţi conjugaţi cu glucorinide şi sulfat. Rata clearance- ului metabolic al
etinilestradiolului este de aproximativ 5 m l/min/kg.
Eliminare
Concentraţiile plasmatice de etinilestradiol scad în două faze, faza de eliminare terminală fiind
caracteriz ată de un timp de î njumătăţire plasmatică de aproximativ 24 ore. Etinilestradiolul nu este
excretat, doar metaboliţii sunt excretaţi, aceasta realizându-se într -un raport urină :bilă de 4:6. Timpul
de î njumătăţire plasmatică al excreţiei metaboliţ ilor este de aproximativ 1 zi.
Con centra ţia plasmatic ă la s tarea de echilibru
Con centra ţia plasmatică la st area de echilibru este atins ă după 3- 4 zile, şi concentraţiile plasmatice
sunt cu 30- 40% mai mar i decât cele obţinute după o singură doză.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Studiile de toxicitate la animale pentru esti marea riscului la om au fost efectuate pentru ambii
componenţi ai preparatului , etinilestradiol şi gestoden, precum şi pentru combinaţia dintre cele două.
Nu au fost observate efecte care să indice riscuri neaşteptate la om în timpul studiilor de toleranţă
sistemică după administrare repetată.
Studiile de toxicitate după doze repetate pe termen lung nu au indicat niciun potenţial carcinogen în
cazul utilizării la om a medicamentului în doze terapeutice. Cu toate acestea, trebuie reţinut că steroizii
sexuali pot stimula creşterea anumitor tumori şi ţesuturi hormono- dependente.
Studiile asupra embriotoxicit ăţii şi teratogeni tăţii etinilestradiolului şi evaluarea efectelor combinaţiei
asup ra fertilităţii animalelor părinţi , a dezvoltării f etale, a lactaţiei şi a abilităţii de reproducere nu au
indicat vreun risc de reacţii adverse l a om, în cazul doz elor de medicament recomandat e.
Studiile i n vitro şi in vivo nu au demonstrat un potenţial mutagenic.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Edetat de sodiu şi calciu,
S tearat de magneziu,
D ioxid de siliciu coloidal anhidru,
16
Amidon de porumb,
P olividonă K -30,
L actoză monohidrat
Strat de drajefiere
Galben de chinolină ( E 104),
P olividonă K -90F,
D ioxid de titan C.I. 77891 (E 171),
M acrogol 6000,
T alc,
C arbonat de calciu,
Z ah ăr.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperatur i sub 25ºC, în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC -PVdC/aluminiu a 21 drajeuri, introdus în pungă de aluminiu.
Cutie cu 3 blistere din PVC -PVdC/aluminiu a câte 2 1 drajeuri, introduse în pungă de aluminiu.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale
Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢIN ĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Gedeon Richter Plc .
Gyömrői út. 19- 21
H -1103 Budapest a
Ungaria
8. NUMĂRUL DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOASE
5017/2004/01- 02
9. DATA AUTORIZĂRII SAU A ULTIMEI REAUTORIZĂRI
Autorizare - Decembrie 2004
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2014
17
