PROPOFOL® - LIPURO 1%


Substanta activa: PROPOFOLUM
Clasa ATC: N01AX10
Forma farmaceutica: EMULSIE INJ./PERF.
Prescriptie: S
Tip ambalaj: Cutie x 5 fiole din sticla incolora x 20 ml emulsie inj./perf.
Producator: B. BRAUN MELSUNGEN AG - GERMANIA


1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Propofol-Lipuro 1%, 10 mg/ml, emulsie injectabilă/ perfuzabilă



2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Propofol-Lipuro 1 % (10 mg/ml ) conţine:

per 1 ml per fiolă de 20 ml per flacon de 50 ml per flacon de 100 ml
Propofol 10 mg 200 mg 500 mg 1000 mg

Excipienţi cu efect cunoscut:

1 ml emulsie injectabilă sau perfuzabilă conţine:
Ulei de soia, rafinat 50 mg
Sodiu 0,03 mg

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.


3. FORMA FARMACEUTICĂ

Emulsie injectabilă/perfuzabilă.
Emulsie ulei în apă, alb lăptoasă.



4. DATE CLINICE


4.1 Indicaţii terapeutice

Propofol-Lipuro 10 mg/ml este un anestezic general intravenos cu acţiune de scurtă durată, utilizat pentru :
 inducerea şi menţinerea anesteziei generale la adulţi şi copii cu vârsta mai mare de 1 lună ;
 sedare la pacienţi ventilaţi cu vârsta mai mare de 16 ani în unităţile de terapie intensivă
 sedare pentru proceduri diagnostice şi chirurgicale, ca anestezic unic sau în asociaţie cu
anestezie locală sau regională la adulţi şi copii în vârstă de > 1 lună.


4.2 Doze şi mod de administrare

Instrucţiuni generale
Propofol-Lipuro 10 mg/ml trebuie administrat doar în spitale sau în unităţi de terapie de zi dotate
corespunzător, de către medici specializaţi în anestezie sau terapie intensivă. Trebuie monitorizate constant
funcţia circulatorie şi respiratorie (de exemplu ECG, puls-oximetru) iar dotările pentru menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii, pentru respiraţie artificială şi alte facilităţi pentru resuscitare trebuie să fie
disponibile imediat în orice moment. Pentru sedarea în timpul procedurilor chirurgicale sau diagnostice,
Propofol-Lipuro 10 mg/ml nu trebuie administrat de aceeaşi persoană care execută procedura chirurgicală
sau diagnostică. În general sunt necesare medicamente analgezice în plus față de Propofol-Lipuro 10 mg/ml.

Scheme de dozaj
Propofol-Lipuro 10 mg/ml se administrează intravenos. Doza este adaptată individual în funcţie de reacţia
pacientului.
Anestezia generală la adulţi:

Inducerea anesteziei:
Pentru inducerea anesteziei, doza de Propofol-Lipuro 10 mg/ml se stabilește (20-40 mg propofol la fiecare
10 secunde) în funcţie de reacţia pacientului, până apar semnele clinice ale instalării anesteziei. Majoritatea
pacienţilor adulţi, cu vârsta sub 55 ani, vor necesita probabil 1,5 până la 2,5 mg propofol/kg.
La pacienţii peste această vârstă şi la pacienţii de SAA (Societatea Americană de Anestezie) gradul III şi IV
mai ales la cei cu funcţie cardiacă afectată, doza necesară va fi mai mică şi doza totală de Propofol-Lipuro 10
mg/ml poate fi redusă la un minim de 1 mg propofol/kg. La aceşti pacienţi viteza de administrare trebuie să
fie mai mică (aproximativ 2 ml, corespunzător la 20 mg propofol la fiecare 10 secunde).

Menţinerea anesteziei:
Anestezia poate fi menţinută prin administrarea de Propofol Lipuro 10 mg/ml fie prin perfuzie continuă, fie
prin administrare in bolus repetat. În cazul în care se utilizează o tehnică care implică administrarea in bolus
repetat, se pot administra doze mai mari, 25 mg propofol (2,5 ml Propofol Lipuro 10 mg/ml) până la 50 mg
(5,0 ml Propofol Lipuro 10 mg/ml) în funcţie de necesităţile clinice. Pentru menţinerea anesteziei prin
perfuzie continuă dozele necesare sunt în general cuprinse între 4 şi 12 mg/kg greutate corporală/oră.
La pacienţii vârstnici, la pacienţii cu stare generală alterată, la pacienţii SAA gradul III şi IV şi la pacienţii
hipovolemici doza poate fi redusă în continuare în funcţie de severitatea stării pacientului şi de tehnica de
anestezie utilizat..

 Anestezia generală la copii având vârsta peste 1 lună :
Inducerea anesteziei:
Pentru inducerea anesteziei cu Propofol Lipuro 10 mg/ml, doza trebuie crescută gradat în funcţie de
răspunsul pacientului până când semnele clinice arată instalarea anesteziei. Doza trebuie ajustată în funcţie
de vârstă şi/sau greutate.
Majoritatea pacienţilor cu vârsta peste 8 ani necesită, pentru inducerea anesteziei, aproximativ 2,5 mg
propofol/kg. La copiii mai mici, mai ales între vârsta de 1 lună şi 3 ani, doza necesară poate fi mai mare (2,5
– 4 mg/kg).

Menţinerea anesteziei generale:
Adulți
Anestezia poate fi menţinută administrând Propofol-Lipuro 10 mg/ml în perfuzie sau prin injecţie repetată in
bolus pentru a menţine nivelul necesar de anestezie.

Perfuzie continuă
Viteza de administrare necesară variază considerabil de la pacient la pacient, dar prin dozele cuprinse între 4
şi 12 mg/kg/oră se obţine de obicei o anestezie satisfăcătoare.

Injecție repetată în bolus
Dacă este necesară injectarea repetată în bolus, cantități de 25 mg (2,5 ml) până la 50 mg (5 ml) pot fi
administrate în funcție de necesitățile clinice.

Vârstnici
Când Propofol-Lipuro 10 mg/ml este utilizat pentru menținerea anesteziei, rata de perfuzare sau
"concentrația țintă" trebuie scăzută. Pacienții cu status clinic ASA grad 3 și 4 necesită o reducere
suplimentară a dozelor și o scădere a ratei de perfuzare. Administrarea rapidă în bolus nu este recomandată la
această categorie de pacienți deoarece poate produce depresie cardio-respiratorie.

Copii
Nu este recomandată menținerea anesteziei cu Propofol-Lipuro la copii cu vârsta mai mică de 1 lună.
Menținerea anesteziei la copii cu vârsta mai mică de 1 lună se poate face prin administrare atât prin perfuzie
continuă cât și prin injectare în bolus, în funcție de nivelul de anestezie care trebuie obținut.
Rata de administrare variază în funcție de pacient, dar valori între 9-15 mg/kgc/h obțin o anestezie
satisfăcătoare.
În cazul copiilor mai mici, cu vârsta cuprinsă între 1 lună și 3 ani, dozele necesare pot fi mai mari.
Pentru pacienții cu status clinic ASA grad 3 și 4 dozele trebuie reduse (vezi și pct. 4.4).
Sedarea adulților în timpul terapiei intensive:
Adulți
Pentru sedarea în condiţii de terapie intensivă, se recomandă ca propofolul să fie administrat în perfuzie
continuă. Viteza de perfuzare trebuie ajustată în funcție de cât de profundă trebuie să fie sedarea. La
majoritatea pacienţilor o sedare suficientă poate fi obţinută cu o doză de 0,3 – 4 mg/kg/oră de propofol (vezi
şi pct. 4.4.).

Propofolul nu este indicat pentru sedarea pacienţilor de terapie intensivă în vârstă de 16 ani sau mai tineri
(vezi pct. 4.3)..
Propofol-Lipuro poate fi dizolvat în soluție glucoză 5%.
Administrarea de propofol în sistem de perfuzie controlată (Target Controlled Infusion – TCI) nu este
recomandată pentru sedarea pacienţilor în unităţile de terapie intensivă.
Se recomandă monitorizarea nivelului lipidelor serice în cursul tratamentului cu propofol, deoarece există
riscul de creștere a acestora.Administrarea Propofol-Lipuro trebuie ajustată adecvat dacă monitorizarea
nivelului de lipide arată o eliminare inadecvată a acestora din organism. În cazul în care pacientul primește
concomitent și alte lipide intravenos, trebuie avută în vedere o reducere a cantității acestora în funcție de
cantitatea de lipide conținută de Propofol-Lipuro: 1 ml Propofol-Lipuro conține 0,1 g lipide.
Dacă durata sedării depășește 3 zile, monitorizarea lipidelor este obligatorie.

Vârstnici
Când Propofol-Lipuro este folosit pentru sedare la acești pacienți este, de asemenea, necesară reducerea
dozelor. Pacienții cu status clinic ASA grad 3 și 4 necesită o reducere suplimentară a dozei și a ratei
administrate. Administrarea rapidă, în bolus, nu trebuie folosită la acești pacienți deoarece poate produce
depresie cardio-respiratorie.

Copii
Propofol-Lipuro este contraindicat pentru sedare la copii cu vârsta mai mică de 16 ani ventilați.

Sedarea pentru proceduri diagnostice şi chirurgicale Adulți
Rata de administrare trebuie individualizată și titrată în funcție de răspunsul clinic. Cea mai mare parte dintre
pacienți necesită pentru instalarea sedării 0,5 până la 1 mg/kgc, administrate într-un interval de 1-5 minute.
Menținerea sedării poate fi obținută prin titrarea Propofol-Lipuro până la obținerea unui nivel adecvat de
sedare. De obicei este necesară o doză în intervalul 1,5-4,5 mg/kgc/h. Suplimentar față de perfuzie,
administrarea unui bolus de 10 -20 mg poate obține o creștere rapidă a nivelului de sedare.
Pacienții cu status clinic ASA grad 3 și 4 necesită o reducere suplimentară a dozei și a ratei administrate.
Administrarea de propofol în sistem de perfuzie controlată (Target Controlled Infusion – TCI) nu este
recomandată pentru sedarea asociată procedurilor diagnostice sau chirurgicale.

Vârstnici
Când Propofol-Lipuro este folosit pentru sedare la acești pacienți este, de asemenea, necesară reducerea
dozelor. Pacienții cu status clinic ASA grad 3 și 4 necesită o reducere suplimentară a dozei și a ratei
administrate. Administrarea rapidă, în bolus, nu trebuie folosită la acești pacienți deoarece poate produce
depresie cardio-respiratorie.

Copii
Propofol-Lipuro este contraindicat pentru sedare pentru proceduri diagnostice sau chirurgicale la copii cu
vârsta mai mică de 1 lună.
La copii cu vârsta mai mare de 1 lună, dozele și rata de administrare trebuie ajustate în funcție de
profunzimea sedării și răspunsul clinic. Cei mai mulți pacienți pediatrici necesită o doză de 1-2 mg/kgc
pentru instalarea sedării. Menținerea sedării poate fi menținută prin titrarea perfuziei de Propofol-Lipuro
până la obținerea nivelului de sedare dorit. Cei mai mulți pacienți necesită doze de 1,5-9 mg/kgc/h. Perfuzia
poate fi suplimentată cu un bolus de 1 mg/kgc dacă este necesară o creștere rapidă a nivelului de sedare.
Pacienții cu un status clinic ASA grad 3 și 4 necesită o reducere a dozelor.

Modul şi durata de administrare
Propofol-Lipuro nu are proprietăți analgezice și în general, dacă este necesar, acestea trebuie administrate
adjuvant la propofol.

Propofol-Lipuro poate fi administrat nediluat din flacoane de sticlă, seringi de plastic sau diluat în soluție de
glucoză 5%, în flacoane de PVC. Diluarea nu trebuie să fie mai mare de 1 la 5 și se va face în mediu aseptic,
imediat înaintea administrării, sau la maxim 6 ore de la preparare.

Este recomandat ca, atunci când este diluat, volumul de glucoză 5% îndepărtat din flacon în timpul diluării să
fie înlocuit cu emulsie Propofol-Lipuro.

Soluția diluată poate fi administrată printr-o varietate de tehnici de perfuzare. Este recomandată folosirea
unei biurete sau a unei pompe volumetrice sau a unui picurător în linia de perfuzare. Riscul unei perfuzări
necontrolate de Propofol-Lipuro trebuie luat în considerare dacă se decide introduce cantitatea maximă în
biuretă.
Atunci când Propofol-Lipuro este folosit nediluat pentru menținerea anesteziei este recomandată folosirea
unui echipament adecvat pentru controlul ratei de administrare.
Propofol-Lipuro poate fi administrat printr-un dispozitiv în Y împreună cu următoarele soluții:
- glucoză 5%,
- ser fiziologic,
- glucoză 4% cu ser fiziologic 0,18%.
Seringile preumplute de sticlă (SPS) au o rezistență la fricțiune mai mică decât dispozitivele de plastic și sunt
mult mai ușor de folosit. Prin urmare, dacă Propofol-Lipuro este administrat manual printr-o seringă pre-
umplută, linia între dispozitiv și pacient nu trebuie lăsată deschisă dacă nu este utilizată.
Pentru a reduce durerea injectării inițiale, Propofol-Lipuro poate fi amestecat cu Lidocaină injectabilă 0,5%
sau 1%.
Controlul volumului țintă (CVT) – administrarea Propofol-Lipuro 10 mg/ml printr-un sistem CVT la
adulți
Administrarea Propofol-Lipuro printr-un sistem CVT este restricționată pentru inducerea și menținerea
anesteziei generale la adulți. Nu este recomandat pentru sedarea la pacienții aflați în terapie intensivă și nici
pentru sedarea pentru procedurile diagnostice sau chirurgicale, precum nici la copii. Ea trebuie făcută printr-
un sistem electronic care trebuie să lucreze cu seringi pre-umplute. Astfel de sisteme permit anestezistului
sau intervenționistului să obțină și să controleze profunzimea anesteziei prin stabilirea concentrației țintă de
propofol în sânge.
Mai jos sunt prezentate indicații privind nivelul țintă de propofol. Pentru a compensa variațiile dintre pacienți
de farmacocinetică și farmacodinamică ale propofol, atât în cazul celor premedicați cât și a celor care nu au
primit medicație anterior, este necesar ca titrarea să se facă în funcție de răspunsul fiecărui pacient în parte,
astfel încât să se obțină nivelul dorit de anestezie.
Inducerea și menținerea anesteziei generale
La adulții cu vârsta mai mică de 55 de ani anestezia oate fi indusă cu o concentrație țintă în intervalul 4-8
micrograme/ml. Este recomandată folosirea unei doze inițiale țintă de 4 micrigrame/ml la pacienții pre-
medicați și de 6 micrograme/ml la cei care nu au primit nici o medicație anterior. Timpul de inducție la
aceste concentrații țintă este în general de 60-120 secunde. Concentrații țintă mai mari pot induce mai rapid
anestezia dar cu deprimare hemodinamică și cardio-respiratorie mai mare.
La pacienții cu vârsta mai mare de 55 ani și la cei cu status clinic ASA grad 3 și 4 este necesară o
concentrație țintă inițială mai scăzută. Aceasta poate fi crescută ulterior în trepte de 0,5 – 1 microgram/ml, la
intervale de 1 minut, pentru a atinge gradul de anestezie dorit.
Uneori este necesar și obținerea analgeziei iar reducerea concentrației țintă necesară pentru menținerea
anesteziei va fi ajustată și în funcție de cantitatea de analgezic administrată. În general, concentrații țintă de
propofol de 3-6 micrograme/ml obțin un nivel satisfăcător de anestezie.
Concentrația de propofol la trezire este în intervalul 1-2 micrograme/ml și trebuie ajustată în funcție de
cantitatea de analgezic folosită în timpul menținerii anesteziei.
Sedarea pe durata terapiei intensive
Este necesară obținerea unei concentrații de propofol în sânge de 0,2 – 2 micrograme/ml. Administrarea
trebuie inițiată cu o concentrație minimă și ulterior trebuie titrată în funcție de răspunsul pacientului și
profunzimea sedării dorită.

Diluții și coadministrarea Propofol-Lipuro 10 mg/ml cu alte medicamente
Tehnici de
coadministrare Aditivi și
diluenți Preparare Precauții
Pre - mixare Glucoză 5%
Perfuzie
intravenoasă Amestecați a parte Propofol-
Lipuro 10 mg/ml cu până la
4 păr
ți glucoză 5%, fie în
saci PVC sau în flacoane de
sticlă. Când dilu
ția se face în
saci PVC este recomandată
eliminarea unei cantită
ți de
diluent
și înlocuirea acestuia
cu emulsie Propofol-Lipuro. A se prepara
aseptic, imediat
înaintea
administrării.
Amestecul este
stabil maxim 6
ore.
Lidocaină
hidroclorid
injectabilă
(0.5% or 1%) Amestecați 20 părți
Propofol-Lipuro 10 mg/ml
cu o parte lidocaină
hidroclorid soluție
injectabilă 0.5% or 1%. Amestecul trebuie
preparat aseptic și
administrat
imediat înaintea
administrării.
Folosit numai
pentru inducție.
Alfentanil soluție
injectabilă (500
micrograme/ml). Amestecați Propofol-Lipuro
10 mg/ml cu alfentanil
soluție injectabilă într-un
raport de 20:1 până la 50:1
v/v. Amestecul trebuie
preparat aseptic și
administrat la un
interval de maxim
6 ore de la
preparare.
Co-administrare
printr-un
dispozitiv în Y glucoză 5%
perfuzie
intravenoasă Co-administrare printr-un
dispozitiv în Y Plasați
dispozitivul în
Y în apropierea
locului de
injectare.
Ser fiziologic
0,9% perfuzie
intravenoasă Ca mai sus Ca mai sus
glucoză 4% cu
soluție salină

0.18% perfuzie
intravenoasă Ca mai sus Ca mai sus

4.3 Contraindicaţii

- Propofol Lipuro 10 mg/ml este contraindicat la pacienţii cu hipersensibilitate cunoscută la propofol
sau la oricare dintre excipienţi.
- Propofol Lipuro 10 mg/ml conţine ulei de soia şi nu trebuie să fie folosit la pacienţii care sunt
alergici la arahide sau la soia.

- Propofol Lipuro 10 mg/ml nu trebuie să fie folosit la pacienţii în vârstă de 16 ani sau mai tineri
pentru sedarea în unităţile de terapie intensivă.


4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Propofolul trebuie administrat de către persoane specializate în anestezie (sau, atunci când este cazul, medici
specializaţi în tratarea pacienţilor în terapia intensivă).

Pacienţii trebuie monitorizaţi constant şi dotările pentru menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii, pentru
ventilaţie artificială, îmbogăţirea în oxigen şi alte facilităţi pentru resuscitare trebuie să fie disponibile
imediat, în orice moment. Propofolul nu trebuie administrat de aceeaşi persoană care execută procedura
chirurgicală sau diagnostică.

Abuzul de propofol, în special de către profesioniştii din domeniul sănătăţii, a fost raportat. Ca şi în cazul
altor anestezice generale, administrarea de propofol fără a se acorda atenţie căilor respiratorii poate cauza
complicaţii respiratorii letale.

Când propofolul se administrează în scopul sedării conştiente, pentru proceduri chirurgicale sau diagnostice,
pacienţii trebuie monitorizaţi în mod continuu pentru a detecta semnele timpurii de hipotensiune arterialä,
obstrucţie a căilor respiratorii şi desaturare în oxigen.

Ca şi în cazul altor agenţi sedativi, când propofolul se utilizează în scopul sedării în timpul procedurilor
chirurgicale, pacienţii pot prezenta mişcări involuntare. În timpul procedurilor care necesită imobilizare,
aceste mişcări pot fi periculoase pentru câmpul operator.

Înainte de externarea pacientului, trebuie să se scurgă o perioadă de timp adecvată pentru a se asigura
recuperarea completă a pacientului după utilizarea propofolului. În cazuri foarte rare utilizarea propofolului
poate fi asociată cu apariţia unei perioade de inconştienţă postoperatorie care poate fi acompaniată de un
tonus muscular crescut. Aceasta poate fi precedată sau nu de o perioadă de trezire. Cu toate că recuperarea
este spontană, pacienţii inconştienţi trebuie supravegheaţi în mod adecvat.

În general, tulburările induse de propofol nu se mai observă după un interval de 12 ore. Efectele
propofolului, procedura, medicaţia concomitentă, vârsta şi starea pacientului trebuie luate în considerare
atunci când pacienţii sunt sfătuiţi asupra:

 recomandării să fie însoţiţi cînd părăsesc locul de administrare
 momentului de reluare a activităţilor calificate sau periculoase cum ar fi condusul de vehicule
 utilizării altor agenţi care pot seda (de exemplu benzodiazepine, opioide, alcool).
Ca şi în cazul altor agenţi anestezici intravenoşi, trebuie exercitată precauţie la pacienţii cu afectare cardiacă,
respiratorie, renală sau hepatică sau la pacienţii hipovolemici sau debilitaţi.

Clearance-ul propofolului este dependent de circulaţia sanguină, ca atare, medicaţia concomitentă care
reduce debitul cardiac va reduce, de asemenea, clearance-ul propofolului.

Propofolul este lipsit de acţiune vagolitică şi s-au raportat asocieri ale acestuia cu bradicardia (ocazional
profundă) şi de asemenea cu asistolia. Administrarea intravenoasă a unui agent anticolinergic, înainte de
inducerea anesteziei sau în timpul menţinerii acesteia, trebuie luată în considerare, mai ales în situaţii în care
este probabil ca tonusul vagal să predomine sau când propofolul este folosit în asociere cu alţi agenţi care pot
să determine probabil bradicardie.

Când propofolul este administrat la un pacient epileptic, poate exista un risc de convulsii.

Trebuie acordată atenţie în cazul pacienţilor cu tulburări ale metabolismului lipidelor şi în cazul altor
afecţiuni în care emulsiile lipidice trebuie utilizate cu precauţie.
Se recomandă ca valorile lipidelor în sânge să fie monitorizate dacă propofolul se administrează la pacienţi
care se consideră a fi cu risc deosebit de supraîncărcare lipidică. Administrarea de propofol trebuie ajustată
în mod adecvat dacă monitorizarea indică o eliminare inadecvată a lipidelor din organism. Dacă pacientului i
se administrează în acelaşi timp alte lipide pe cale intravenoasă, trebuie redusă cantitatea acestora pentru a
lua în considerare cantitatea de lipide perfuzate din compoziţia propofolului; 1,0 ml Propofol Lipuro 10
mg/ml conţine 0,1 g lipide.

Utilizarea propofolului nu se recomandă la nou-născuţi, deoarece această grupă de pacienţi nu a fost studiată
în întregime. Datele de farmacocinetică (vezi pct. 5.2) indică la nou-născuţi un clearance considerabil redus
şi o variabilitate între indivizi foarte ridicată. La administrarea de doze recomandate pentru copiii mai mari
poate surveni o supradozare relativă care să cauzeze o deprimare cardiovasculară gravă.

Recomandări privind terapia în unităţile de terapie intensivă
Siguranţa şi eficacitatea propofolului folosit la sedarea (de fond) a copiilor sub 16 ani nu a fost demonstrată.
Cu toate că nu a fost stabilită o relaţie cauzală, reacţii adverse grave la sedarea (de fond) a pacienţiilor sub 16
ani (incluzând cazuri cu sfârşit letal) au fost raportate în timpul folosirii neautorizate. În mod particular
aceste efecte au fost legate de apariţia acidozei metabolice, hiperlipidemiei, rabdomiolizei şi/sau a
insuficienţei cardiace. Aceste efecte au fost cel mai frecvent observate la copii cu infecţii ale tractului
respirator care au primit doze mai mari decât cele recomandate la adulţi pentru sedare în unităţile de terapie
intensivă.

S-au raportat următoarele asocieri: acidoză metabolică, rabdomioliză, hiperkaliemie, hepatomegalie,
insuficienţă renală, hiperlipidemie, aritmie cardiacă, modificări ale ECG de tip Brugada (supradenivelarea
segmentului ST şi unda T concavă)
şi insuficienţă cardiacă cu progresie rapidă, care de obicei nu răspunde la
tratamentul inotrop de susţinere (în unele cazuri cu sfârşit letal) la adulţi. Asocieri ale acestor tulburări au
fost cunoscute sub numele de sindromul de perfuzie a propofolului.

Următoarele condiţii par să constituie factorii de risc principali pentru apariţia acestor tulburări: scăderea
aportului de oxigen către ţesuturi; leziuni neurologice grave sau sepsis; doze ridicate ale unuia sau mai
multora dintre următorii agenţi farmacologici - vasoconstrictoare, steroizi, inotrope şi/sau propofol (de obicei
în urma dozării îndelungate la viteze de administrare mai mari de 4 mg/kg/oră).

Medicii prescriptori trebuie să fie alertaţi la aceste efecte şi să ia în considerare scăderea dozei de propofol
sau să schimbe terapia pe un alt sedativ la prima apariţie a simptomelor. Toţi agenţii sedativi şi terapeutici
utilizaţi în unităţile de terapie intensivă (UTI), incluzând propofolul, trebuie titraţi pentru a menţine aportul
de oxigen şi parametrii hemodinamici la valori optime. Pacienţilor cu presiune intracraniană crescută (PIC)
trebuie să li se ofere tratament adecvat pentru a susţine presiunea de perfuzie intracerebrală în timpul acestor
modificări ale tratamentului.

Precauţii suplimentare
Propofol-Lipuro 10 mg/ml nu conţine conservanţi antimicrobieni şi favorizează creşterea microorganismelor.
Când se aspiră propofolul, acesta trebuie aspirat aseptic într-o seringă sau set de administrare sterile, imediat
după deschiderea fiolei sau ruperea sigiliului flaconului. Administrarea trebuie începută fără întârziere.
Asepsia trebuie menţinută atât pentru propofol cât şi pentru aparatura de perfuzie pe toată durata perfuziei.
Orice soluţii perfuzate adăugate prin linia de perfuzie pentru propofol trebuie administrate în apropierea
canulei. Propofolul nu trebuie administrat printr-un filtru microbiologic.

Propofolul şi orice seringă conţinând propofol sunt de unică folosinţă la un pacient. Conform recomandărilor
recunoscute referitoare la alte emulsii de lipide, o perfuzie unică de propofol nu trebuie să depăşească 12 ore.
La sfârşitul procedurii sau după 12 ore, oricare dintre acestea survine mai devreme, atât recipientul de
propofol cât şi linia de perfuzie trebuie eliminate şi înlocuite în mod adecvat.
Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol (23 mg) sodiu în 100 ml, practic este „lipsit de sodiu”.

Propofol-Lipuro conține ulei de soia.
1 ml Propofol-Lipuro conține 0,03 mg sodiu.


4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Propofol-Lipuro 10 mg/ml a fost utilizat în asociere cu anestezia spinală şi epidurală şi cu premedicaţii
utilizate în mod obişnuit, blocante neuromusculare, agenţi de inhalare şi analgezice; nu s-a evidenţiat nicio
incompatibilitate farmacologică. Poate fi necesară scăderea dozei de propofol în cazurile în care anestezia
generală sau sedarea este utilizată suplimentar tehnicilor de anestezie regionale. S-a raportat că utilizarea
concomitentă a benzodiazepinelor, agenților parasimpatici sau anestezicelor inhalate prelungeste anestezia și
reduce frecvența respiratorie.
După o premedicație adițională cu opioide poate exista o incidență mai mare si o durată mai lungă a apneei.
Bradicardia si stopul cardiac pot să apară după tratamentul cu suxametoniu sau neostigmină.
Trebuie luat in considerare faptul că utilizarea concomitentă a propofolului cu alte medicamente pentru
premedicație, agenti inalatori sau agenti analgesici poate potența anetsezia si reactiile adverse
cardiovasculare. Utilizarea concomitentă a deprimantelor sistemului nervos central, cum ar fi alcoolul etilic,
anestezice generale, anestezice opioide va avea ca efect intensificarea efectelor sedative.
După administrarea de fentanil, concentratiile plasmatice ale propofolului pot fi crescute temporar.
S-a raportat leucoencefalopatie in cazul administrării de emulsii lipidice, cu meste propofolul, la pacienții
care sunt tratați cu ciclosporină.
Poate fi necesară scăderea dozei de propofol atunci când este utilizat suplimentar anesteziei locale.

Pacenții trebuie sa evite consumul de alcool etilic.



4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina
Siguranța propofol în timpul sarcinii nu a fost stabilită. Propofol-Lipuro nu va fi dat femeilor gravide, cu
excepția situațiilor când este absolut necesar. El poate fi totuși folosit în cazul unui avort indus.

Obstretică
Propofol traversează placenta și poate cauza depresie neonatală. Nu trebuie folosit în anestezia din obstretică
decât dacă este absolut necesar.

Alăptarea
Studiile efectuate la femeile care alăptează au arătat că mici cantități de propofol sunt excretate în laptele
matern. Femeile nu trebuie să alăpteze 24 de ore de la administrarea propofol. Laptele produs în acest
interval de timp trebuie aruncat.


4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Pacienţii trebuie avertizaţi privind periclitarea posibilă a capacităţii de a efectua sarcini specializate, cum ar
fi conducerea de vehicule sau folosirea de utilaje, pe un anumit timp după utilizarea de propofol.

În general, tulburările induse de propofol nu se mai observă după scurgerea unui interval de 12 ore (vezi pct.

4.4).


4.8 Reacţii adverse

Inducerea şi menţinerea anesteziei sau sedării cu propofol este în general uşoară, cu simptome minime de
excitare.
Cele mai frecvent observate reacţii adverse (RA) sunt efecte secundare previzibile farmacologic ale
unui agent anestezic/sedativ, cum ar fi hipotensiunea arterială. Natura, gravitatea şi incidenţa reacţiilor
adverse observate la pacienţii la care s-a administrat propofol pot fi asociate cu starea pacienţilor şi cu
procedurile chirurgicale sau terapeutice efectuate.

Tabel de reacţii adverse ale medicamentului


Aparate, sisteme şi organe Frecvenţa Reacţii adverse
Tulburări ale sistemului
imunitar: Foarte rare
(1/100, 1/10 000, 1/100, 1/100, 1/1000, 1/100, 1/100, <1/10) Greaţă şi vărsături în timpul fazei
de recuperare
Foarte rare
(<1/10 000) Pancreatită
Tulburări hepatobiliare: Cu frecvenţă necunoscută
(9) Hepatomegalie (5)

Tulburări musculo-scheletice
şi ale ţesutului conjunctiv: Cu frecvenţă necunoscută
(9) Rabdomioliză (3), (5)
Tulburări renale şi ale căilor
urinare: Foarte rare
(<1/10 000) Schimbarea la culoare a urinei în
urma administrării prelungite
Cu frecvenţă necunoscută
(9) Insuficienţă renală (5)
Tulburări ale aparatului
genital şi sânului: Foarte rare
(1/10) Durere locală la inducere (4)
Investigaţii diagnostice: Cu frecvenţă necunoscută
(9) ECG de tip Brugada (5), (6)
Leziuni, intoxicaţii şi
complicaţii legate de
procedurile utilizate: Foarte rare
(<1/10 000) Febră postoperatorie

(1)
Bradicardiile grave sunt rare. Au existat rapoarte izolate de progresie la asistolie. (2) În mod ocazional, hipotensiunea arterială poate necesita administrarea de lichide intravenos şi reducerea vitezei
de administrare a propofolului.
(3) Au fost recepţionate rapoarte foarte rare de rabdomioliză, în cazuri în care propofolul a fost administrat la doze
mai mari de 4 mg/kg/oră pentru sedarea pe UTI.
(4) Poate fi scăzută la minim utilizând venele mai groase ale antebraţului şi fosei antecubitale. La administrarea de
Propofol-Lipuro 1% (10 mg/ml) durerea locală poate fi de asemenea redusă la minim prin coadministrarea de
lidocaină.
(5) Asociaţii ale acestor evenimente, raportate sub numele de „Sindromul de perfuzie a propofolului”, pot fi observate
la pacienţii grav bolnavi care de multe ori prezintă factori de risc multipli pentru apariţia evenimentelor respective,
vezi pct. 4.4.
(6) ECG de tip Brugada - segment ST supradenivelat şi undă T concavă pe ECG. (7) Insuficienţă cardiacă cu progresie rapidă (în unele cazuri cu sfârşit letal) la adulţi. Insuficienţa cardiacă în astfel de
cazuri a fost de obicei refractară la tratamentul de susţinere inotropic.
(8) Abuz medicamentos, mai ales la profesioniştii din domeniul sănătăţii. (9) Cu frecvenţă necunoscută, deoarece nu poate fi estimată din datele disponibile din studiile clinice.


4.9 Supradozaj

Supradozajul accidental este probabil să determine deprimarea cardio-respiratorie. Deprimarea respiratorie
trebuie tratată prin ventilaţie artificială cu oxigen. Deprimarea cardiovasculară poate necesita o aşezare mai
joasă a capului pacientului şi dacă este gravă, administrarea de substituenţi de plasmă şi agenţi presori.



5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE


5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: anestezice generale, alte anestezice
Cod ATC: N01AX10.

Mecanism de acţiune, efect farmacodinamic
După injectarea intravenoasă de Propofol Lipuro 10 mg/ml, instalarea efectului hipnotic este rapidă. În
funcţie de viteza de injectare, timpul până la inducerea anesteziei este între 30 şi 40 de secunde. Durata de
acţiune după o singură administrare in bolus este scurtă datorită metabolizării şi excreţiei rapide (4-6
minute).

Folosind schema de dozare recomandată, după injectare repetată in bolus sau după perfuzie nu s-a observat o
acumulare relevantă clinic de propofol.

Pacienţii îşi recapătă rapid conştienţa.
Bradicardia şi hipotensiunea arterială apar ocazional în timpul inducerii anesteziei, probabil datorită lipsei
activităţii vagolitice. Situaţia cardiovasculară se normalizează de obicei în timpul menţinerii anesteziei.

Formularea propofolului în emulsie sub formă de amestec de trigliceride cu catenă medie şi lungă determină
concentraţii mai scăzute de medicament liber în fază apoasă în comparaţie cu emulsiile care conţin numai
trigliceride cu catenă lungă. Această diferenţă poate să explice frecvenţa şi intensitatea scăzută a durerii
observate în decursul studiilor clinice comparative cu formulările Propofol-Lipuro, mai ales în ceea ce
priveşte Propofol-Lipuro 5 mg/ml, datorită concentraţiei foarte scăzute de propofol liber.

Copii şi adolescenţi
Conform studiilor limitate asupra duratei anesteziei bazate pe propofol, siguranţa şi eficacitatea nu se
modifică până la o durată de 4 ore. Datele din literatură referitoare la utilizarea la copii documentează
utilizarea la proceduri cu durată prelungită fără modificări ale siguranţei şi eficacităţii.



5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Distribuţie
După administrarea intravenoasă, aproximativ 98% din propofol se leagă de proteinele plasmatice.

După administrarea intravenoasă in bolus, concentraţia plasmatică iniţială de propofol scade rapid, datorită
distribuţiei rapide în diferite compartimente (faza α). Timpul de înjumătăţire plasmatică prin distribuţie a fost
calculat a fi de 2-4 minute.

În timpul eliminării scăderea concentraţiei plasmatice este mai lentă. Timpul de înjumătăţire prin eliminare
în timpul fazei β este cuprins între 30 şi 60 minute. Apoi un al treilea compartiment profund devine aparent,
reprezentând redistribuirea propofolului din ţesuturi slab perfuzate.

Volumul central de distribuţie este cuprins în intervalul 0,2-0,79 l/kg greutate corporală, volumul de
distribuţie la starea de echilibru este între 1,8 şi 5,3 l/kg greutate corporală.

Biotransformare
Propofolul este metabolizat mai ales la nivelul ficatului, unde se formează glucuronide de propofol şi
glucuronide şi sulfaţi conjugaţi ai quinolului corespunzător. Toţi metaboliţii sunt inactivi.

Eliminare
Propofol este eliminat rapid din organism (clearance-ul total este de aproximativ 2 l/min). Eliminarea se face
prin metabolizare, mai ales la nivelul ficatului, unde este dependentă de circulaţia sanguină. Clearance-ul
este mai mare la copii decât la adulţi. Aproximativ 88% dintr-o doză administrată este excretată prin urină
sub formă de metaboliţi. Doar 0,3% este excretată nemodificată în urină.

Copii şi adolescenţi

După o singură doză de 3 mg/kg intravenos, clearance-ul propofolului/kg greutate corporală a crescut în
funcţie de vârstă după cum urmează: clearance-ul median a fost considerabil mai scăzut la nou-născuţi în
vârstă de < 1 lună (n = 25) (20 ml/kg/min) în comparaţie cu copiii mai mari (n = 36, interval de vârstă 4 luni
– 7 ani). În plus, variabilitatea între indivizi a fost considerabilă la nou-născuţi (interval 3,7 – 78 ml/kg/min).
Deoarece aceste date limitate din studii indică o mare variabilitate, nu se pot face recomandări de doză
pentru această grupă de vârstă.

Clearance-ul median al propofolului la copiii mai mari, după o singură doză de 3 mg/kg in bolus, a fost de
37,5 ml/min/kg (4-24 luni) (n = 8), 38,7 ml/min/kg (11– 43 luni) (n = 6), 48 ml/min/kg (1 – 3 ani) (n = 12),
28,2 ml/min/kg (4 – 7 ani) (n = 10) în comparaţie cu 23,6 ml/min/kg la adulţi (n = 6).



5.3 Date preclinice de siguranţă
S-au efectuat studii la câine şi şobolan, cu doze repetate de 10 – 30 mg propofol/kg timp de o lună. Nu s-au
observat efecte toxice sau patologice.

Atât studiile in vitro, cât şi cele in vivo nu au evidenţiat mutagenitate. Nu s-au efectuat studii clinice privind
potenţialul carcinogen.

Studiile preclinice de toxicitate la şobolan şi iepure nu au evidenţiat efecte teratogene.
Şobolanii care au fost expuşi la propofol în perioada perinatală au prezentat o mortalitate mai mare a
animalelor nou-născute la o doză de 10 mg propofol/ kg şi zi.


6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE


6.1 Lista excipienţilor

Ulei rafinat de soia 50,0 mg
Trigliceride cu catenă medie 50,0 mg
Lecitină din ou 12,0 mg
Glicerol 25,0 mg
Oleat de sodiu 0,3 mg
Apă pentru preparate injectabile 850,0 mg
Azot q.s.


6.2 Incompatibilităţi

Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la punctul 6.6.



6.3 Perioada de valabilitate

2 ani.

După prima deschidere:
a se folosi imediat.

După diluţie conform instrucţiunilor:
administrarea diluţiei trebuie să înceapă imediat după preparare.


6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C
A nu se păstra la congelator


6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 5 fiole din sticlă incoloră a câte 20 ml emulsie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 1 flacon din sticlă incoloră, închis cu dop din cauciuc, asigurat cu capsă din aluminiu şi capac din
polipropilenă, conţinând 50 ml emulsie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 1 flacon din sticlă incoloră, închis cu dop din cauciuc, asigurat cu capsă din aluminiu şi capac din
polipropilenă, conţinând a 100 ml emulsie injectabilă/perfuzabilă

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.


6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
Recipientele trebuie agitate înainte de utilizare.

Numai de unică folosinţă. Orice cantitate rămasă după utilizare trebuie aruncată, vezi pct. 4.2.

În cazul în care după agitare se pot vedea două straturi, sau dacă nu este de culoare alb lăptoasă,
medicamentul nu trebuie utilizat.

Propofol Lipuro 10 mg/ml trebuie să fie amestecat numai cu următoarele produse: soluţie de glucoză 50
mg/ml (5 % m/v), soluţie de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9 % m/v), sau soluţie de clorură de sodiu 1,8 mg/ml
(0,18 %) şi soluţie de glucoză 40 mg/ml (4 % m/v), şi lidocaină injectabilă fără conservanţi 1 % (vezi pct. 4.2
„ Modul şi durata de administrare”, „ Perfuzia de Propofol-Lipuro 10 mg/ml diluat ”).
Coadministrarea de Propofol Lipuro 10 mg/ml cu soluţie de glucoză 50 mg/ml (5 % m/v), soluţie de clorură
de sodiu 9 mg/ml (0,9 % m/v) sau soluţie de clorură de sodiu 1,8 mg/ml (0,18 % m/v) şi soluţie de glucoză
40 mg/ml (4 % w/v) cu ajutorul unui conector în formă de Y în apropierea zonei de injectare este posibilă.



7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

B.Braun Melsungen AG
Carl-Braun-Strasse 1
34212 Melsungen,
Germania


8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

4067/2003/01-02-03


9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Autorizare, Decembrie 2003


10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Decembrie 2015