EMOCLOT 500 UI
Substanta activa: FACTOR VIII DE COAGULAREClasa ATC: B02BD02Forma farmaceutica: PULB.+SOLV. SOL. PERF.
Prescriptie: PR
Tip ambalaj: Cutie cu un flac. din sticla neutra tip I cu dop din elastomer tip I continând pulbere, un flac. din sticla neutra tip I cu dop din elastomer tip I continând solvent, un set pentru reconstituire si administrare
Producator: KEDRION S.P.A. - ITALIA
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
EMOCLOT 500 UI/10 ml pulbere şi solvent pentru soluţie perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Factor VIII uman de coagulare plasmatic, uscat prin îngheţare.
Fiecare flacon conține nominal 500 UI de factor VIII uman de coagulare.
EMOCLOT conține aproximativ 500 UI/10 ml de factor VIII uman de coagulare după reconstituire.
EMOCLOT se prezintă sub formă de pulbere şi solvent pentru soluţie perfuzabilă, care conţine o cantitate
nominală:
EMOCLOT 500 UI/10 ml
Factor VIII uman de coagulare plasmatic 500 UI/flacon
Factor VIII uman de coagulare plasmatic reconstituit
cu apă pentru preparate injectabile 50 UI/ml
(500 UI/10 ml)
Volumul de solvent 10 ml
Potenţa (UI) este determinată utilizând testul cromogenic al Farmacopeei Europene.
Activitatea specifică a EMOCLOT este de aproximativ 80 UI/mg proteină.
Fabricat din plasma de la donatori umani.
Acest preparat conține factor uman von Willebrand.
Excipient cu efect cunoscut: acest medicament conține până la 0,18 mmol (sau 4,1 mg) sodiu pe ml de
soluție reconstituită (echivalent cu 1,8 mmol sau 41 mg de sodiu pe flacon).
A se lua în considerare de către pacienţii care urmează o dietă hiposodată.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere şi solvent pentru soluţie perfuzabilă
Medicamentul este o pulbere higroscopică de culoare albă sau galben pal sau substanţă solidă, friabilă.
2
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul şi profilaxia sângerării la pacienţii cu hemofilie A (deficit congenital de factor VIII ).
Managementul deficitului dobândit de factor VIII.
Tratamentul pacienţilor hemofilici cu anticorpi anti factor VIII (inhibitori: vezi, de asemenea, pct.4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Tratamentul trebuie iniţiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul hemofiliei.
Doze
Doza şi durata terapiei de substituţie depind de severitatea deficitului de factor VIII, de localizarea şi
amploarea sângerării şi de starea clinică a pacientului.
Numărul de unități de factor VIII administrate este exprimat în unităţi internaţionale (UI), care sunt în
conformitate cu standardul actual OMS pentru medicamentele care conţin factor VIII.
Activitatea plasmatică a factorului VIII este exprimată fie procentual (raportat la plasma umană normală),
fie în unităţi internaţionale (în conformitate cu standardul internaţional pentru factorul VIII din plasmă).
O unitate internaţională (UI) a activităţii factorului VIII este echivalentă cu acea cantitate de factor VIII
dintr-un ml de plasmă umană normală.
Tratament la nevoie
Calcularea dozei necesare de factor VIII se bazează pe observaţia experimentală conform căreia
administrarea a 1 unitate internațională (UI) de factor VIII pe kg corp determină creşterea activităţii
factorului VIII plasmatic cu 1,5% până la 2% din activitatea normală. Doza necesară este determinată prin
utilizarea următoarei formule:
Unități necesare = greutatea (kg) x creşterea dorită a factorului VIII (%)(UI/dl) x 0,4
Cantitatea care urmează a fi administrată şi frecvenţa administrării trebuie să fie întotdeauna orientate către
eficacitatea clinică, pentru fiecare caz în parte.
În cazul următoarelor evenimente hemoragice, activitatea factorului VIII nu trebuie să scadă sub valoarea
dată a activităţii plasmei (în % din activitatea normală) în perioada respectivă. Următorul tabel poate fi
utilizat ca referinţă pentru stabilirea dozelor în episoadele de sângerare şi intervenţiile chirurgicale.
Intensitatea hemoragiei/
Tipul procedurii chirurgicale Nivelul de activitate a
factorului VIII de
coagulare necesar (%)
(UI/dl) Frecvenţa de administrare a
dozelor (ore)/
Durata tratamentului (zile)
Hemoragie
Hemartroză incipientă,
sângerare musculară sau la
nivelul cavităţii bucale 20-40 Se repetă la intervale de 12
până la 24 ore. Cel puţin 1 zi,
până la oprirea episodului
hemoragic, indicată prin
dispariţia durerii sau
vindecare
Hemartroză mai extinsă,
sângerare musculară sau
hematom 30-60 Se repetă administrarea la
intervale de 12 - 24 ore, timp
de 3 - 4 zile sau mai mult,
până la dispariţia durerii şi a
disabilităţii
Hemoragii care pun viaţa în
pericol 60-100 Se repetă administrarea la
intervale de 8 până la 24 ore,
3
până la înlăturarea riscului
Intervenţii chirurgicale
Minore
incluzând extracţii dentare 30-60 La intervale de 24 ore, cel
puţin 1 zi, până la vindecare
Majore 80-100
(pre- şi
postoperatorii) Se repetă administrarea la
intervale de 8 - 24 ore, până la
vindecarea corespunzătoare a
plăgii, apoi se continuă
tratamentul timp de cel puţin 7
zile, pentru a menţine un nivel
de activitate a factorului VIII
de coagulare de 30%-60% (30
UI/dl – 60 UI/dl).
Profilaxie
Pentru o profilaxie pe termen lung împotriva sângerării la pacienţii cu hemofilie A severă, dozele uzuale sunt
de 20 până la 40 UI de factor VIII pe kg corp administrate la intervale de 2 până la 3 zile. În unele cazuri, în
special la pacienţii tineri, pot fi necesare intervale mai scurte între doze sau doze mai mari.
În cursul tratamentului se recomandă determinarea corespunzătoare a concentraţiilor factorului VIII pentru
stabilirea dozei care urmează a fi administrată şi a frecvenţei administrării perfuziilor repetate. În caz de
intervenţii chirurgicale majore, este absolut necesară monitorizarea exactă a terapiei de substituţie cu ajutorul
coagulogramei (activitatea factorului VIII din plasmă). Pacienţii pot prezenta variaţii interindividuale la
răspunsul faţă de factorul VIII, realizând timpi de înjumătăţire plasmatică diferiţi şi diferite valori de revenire
la normal.
Copii și adolescenți
Siguranţa şi eficacitatea EMOCLOT la copii cu vârsta sub 12 ani nu au fost încă stabilite. Pentru adolescenți
(12-18 ani) doza pentru fiecare indicaţie se calculează în funcţie de greutatea corporală.
Mod de administrare
Administrare intravenoasă, prin injectare sau perfuzare lentă.
În cazul injectării intravenoase este recomandat să se administreze medicamentul în 3-5 minute,
monitorizând pulsul pacienţilor și întrerupând administrarea sau reducând viteza de injectare dacă rata
pulsului crește.
Viteza de perfuzare trebuie să fie evaluată pentru fiecare pacient.
Pentru instrucțiuni privind diluarea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Hipersensibilitate
Sunt posibile reacţii de hipersensibilitate de tip alergic cu EMOCLOT.
Medicamentul conţine urme de proteine umane, altele decât factorul VIII. Dacă apar simptome de
hipersensibilitate, pacienții trebuie sfătuiți să întrerupă imediat utilizarea medicamentului și să se adreseze
medicului lor. Pacienţii trebuie informaţi cu privire la semnele precoce ale reacţiilor de hipersensibilitate,
incluzând: urticarie simplă sau generalizată, senzaţie de constricţie toracică, wheezing, hipotensiune arterială
şi anafilaxie.
4
În cazul şocului anafilactic, trebuie aplicat tratamentul medical standard pentru şoc.
Inhibitorii
Formarea anticorpilor neutralizanţi (inhibitori) ai factorului VIII este o complicaţie cunoscută în cursul
tratamentului pacienţilor cu hemofilie A. Aceşti inhibitori sunt de obicei imunoglobuline IgG îndreptate
contra activităţii procoagulante a factorului VIII şi sunt cuantificaţi în Unităţi Bethesda (UB)/ml de plasmă,
utilizând un test modificat. Riscul dezvoltării inhibitorilor este corelat cu expunerea la factorul VIII, acest
risc fiind maxim în primele 20 de zile de expunere. Rareori, inhibitorii se pot dezvolta după primele 100
de zile de expunere.
Cazurile de inhibitori recurenţi (titrare scăzută) au fost observate după schimbarea unui medicament cu
factorul VIII cu altul, la pacienţii trataţi anterior cu peste 100 de zile de expunere, care au antecedente de
dezvoltare de inhibitori. Prin urmare, se recomandă monitorizarea atentă a tuturor pacienţilor pentru
apariţia inhibitorului, ca urmare a oricărei schimbări de medicament.
În general, pacienţii trataţi cu factorul VIII uman de coagulare trebuie monitorizaţi cu atenţie în ceea ce
priveşte dezvoltarea inhibitorilor, prin observaţii clinice şi teste de laborator corespunzătoare.
Dacă valorile plasmatice de activitate aşteptate ale factorului VIII nu sunt atinse sau dacă sângerarea nu este
controlată cu o doză corespunzătoare, testarea pentru depistarea prezenţei inhibitorului factorului VIII trebuie
să fie efectuată. La pacienţii cu valori mari de inhibitor, terapia cu factorul VIII poate să nu fie eficace şi
alte opţiuni terapeutice trebuie luate în considerare. Gestionarea acestor pacienţi trebuie să fie adresată
către medici cu experienţă în tratamentul hemofiliei şi a inhibitorilor de factor VIII.
Complicaţii legate de cateter
Dacă este necesar un dispozitiv pentru acces venos central, trebuie luat în considerare riscul complicaţiilor
incluzând infecţiile locale, bacteriemia şi tromboză la locul cateterului.
Siguranţa virală
Măsurile standard de prevenire a infecţiilor care rezultă din utilizarea medicamentelor preparate din sânge
sau plasmă umană cuprind selecţia donatorilor, examinarea donărilor individuale şi a băncilor de plasmă
pentru markeri specifici ai infecţiei şi includerea măsurilor eficiente de fabricare pentru
dezactivarea/îndepărtarea virusurilor.
Cu toate acestea, când sunt administrate medicamente derivate din sânge sau plasmă umană, posibilitatea de
transmitere a agenţilor infecţioşi nu poate fi total exclusă. Aceasta se aplică şi virusurilor necunoscute, celor
de abia apărute şi altor agenţi patogeni.
Măsurile luate sunt considerate eficiente pentru virusurile încapsulate cum sunt
virusul imunodeficienței
umane (HIV), virusul hepatitei B (VHB) şi
virusul hepatitei C (VHC) şi pentru virusul neîncapsulat al
hepatitei A (VHA). Măsurile luate pot avea o valoare limitată faţă de virusurile neîncapsulate, cum este
parvovirusul B19. Infecţia cu parvovirusul B19 poate fi gravă la gravide (infecţie fetală) şi pentru persoanele
cu imunodeficienţă sau eritropoieză crescută (de exemplu anemie hemolitică).
Se recomandă luarea în considerare a vaccinării corespunzătoare (hepatita A şi B) a pacienţiilor cărora li se
administrează în mod regulat/repetat medicamente care conţin factor VIII derivat din plasmă umană.
Se recomandă insistent ca, de fiecare dată când se administrează EMOCLOT unui pacient, să se înregistreze
numele şi numărul de serie al medicamentului, pentru a menţine legătura între pacient şi numărul seriei
medicamentului.
Copii și adolescenți
Nu există date specifice la copii şi adolescenți.
5
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu au fost raportate interacţiuni ale medicamentelor care conţin factor VIII uman de coagulare cu alte
medicamente.
Copii și adolescenți
Nu sunt disponibile date specifice la copii şi adolescenți.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Nu s-au efectuat studii cu factorul VIII asupra funcţiei de reproducere la animale. Având în vedere
incidenţa scăzută a hemofiliei A la femei, nu există experienţă privind utilizarea factorului VIII în timpul
sarcinii şi alăptării. Prin urmare, factorul VIII trebuie utilizat în timpul sarcinii şi alăptarii doar dacă este
indicat în mod clar.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
EMOCLOT nu are nici o influență asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranță
Reacţiile de hipersensibilitate sau alergice (care pot să includă angioedem, senzaţie de arsură şi înţepături la
nivelul locului de administrare, frisoane, hiperemie facială tranzitorie, urticarie generalizată, cefalee, erupţii
cutanate, hipotensiune arterială, letargie, greaţă, agitaţie, tahicardie, senzaţie de constricţie toracică,
furnicături, vărsături, wheezing) au fost observate rar şi în unele cazuri pot evolua spre anafilaxie severă
(inclusiv şoc).
În cazuri rare s-a observat febră.
Pacienţii cu hemofilie A pot dezvolta anticorpi neutralizanţi (inhibitori) împotriva factorului VIII.
Prezența acestor inhibitori se manifesta ca un răspuns clinic insuficient. În astfel de cazuri, se recomandă să
fie contactat un centru specializat în hemofiliei.
Pentru informații privind siguranța cu privire la transmiterea agenților patogeni, vezi pct. 4.4. Nu există date
solide provenite din studii clinice privind frecvenţa reacţiilor adverse.
Posibile reacţii adverse cu medicamente conținând factor VIII derivat din plasmă umană:
• Tulburări ale sistemului imunitar
- Hipersensibilitate sau reacții alergice (hipersensibilitate)
- Reacție anafilactică
- Şoc anafilactic
• Tulburări psihice
- Neliniște
• Tulburări cardiace
- Tahicardie
• Tulburări hematologice şi limfatice
- Dezvoltarea inhibitorilor de factor VIII (inhibarea factorului VIII)
• Tulburări ale sistemului nervos
- Dureri de cap
- Letargie
- Parestezii
6
• Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat
- Angioedem
- Urticarie
• Tulburări gastro-intestinale
- Greață
- Vărsături
• Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale
- Wheezing
• Tulburări generale și la nivelul locului de administrare
- Arsuri și înțepături la locul de perfuzare (durere la locul de perfuzare)
- Frisoane
- Febră
- Senzație de constricție toracică (disconfort toracic)
• Tulburări vasculare
- Hiperemie facială
- Hipotensiune arterială
Copii și adolescenți
Nu sunt disponibile date specifice la copii şi adolescenți.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu s-au raportat simptome de supradozaj cu factor VIII uman de coagulare plasmatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antihemoragice: factorul VIII de coagulare, codul ATC: B02BD02
Complexul factor VIII/factor von Willebrand constă din două molecule (factor VIII şi factor von Willebrand)
cu funcţii fiziologice diferite.
Atunci când este perfuzat la un pacient cu hemofilie, factorul VIII se leagă de factorul von Willebrand din
circulaţia pacientului.
Factorul VIII activat acţionează ca un cofactor pentru factorul IX activat, accelerând conversia factorului X
în factor X activat. Factorul X activat transformă protrombina în trombină. Apoi, trombina transformă
fibrinogenul în fibrină şi se poate forma un cheag. Hemofilia A este o afecţiune ereditară a coagulării
sanguine
cu transmitere X-linkată, datorată valorilor scăzute ale factorului VIII:C şi care determină sângerări
profuze la nivelul articulaţilor, muşchilor sau organelor interne, fie spontan sau ca rezultat al traumelor
accidentale sau intervenţiilor chirurgicale. Prin terapia de înlocuire, valoarea activităţii plasmatice a
factorului VIII este crescută, permiţând, prin urmare, corectarea temporară a deficitului de factor VIII şi
corectarea tendinţei de sângerare.
În plus faţă de rolul său de proteină protectoare a factorului VIII, factorul von Willebrand mediază adeziunea
plachetară la locurile leziunilor vasculare şi are un rol în agregarea plachetară.
Copii și adolescenți
7
Deși nu există date specifice pentru copii și adolescenți, cele câteva date publicate referitoare la studii de
eficacitate și siguranță nu au arătat diferențe majore între adulți și copii cu aceeași afecțiune.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După injectarea medicamentului, aproximativ două treimi până la trei sferturi din cantitatea de factor VIII
rămâne în circulaţia sanguină.
Nivelul de activitate al factorului VIII atins în plasmă variază între 80% şi 120% din activitatea estimată a
factorului VIII.
Activitatea plasmatică a factorului VIII scade exponenţial în două faze.
În faza iniţială, distribuţia între compartimentul intravascular şi alte fluide ale organismului are loc cu un
timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare de 3 până la 6 ore.
În următoarea fază, mai lentă (care reflectă, probabil, consumul factorului VIII), timpul de înjumătăţire
plasmatică variază între 8 şi 20 ore, cu o medie de 12 ore. Această valoare corespunde timpului de
înjumătăţire plasmatică prin eliminare fiziologic, real.
Proprietățile farmacocinetice ale EMOCLOT au fost evaluate în timpul studiului clinic "Evaluarea
farmacocineticii și eficacitatea clinică a concentratului de factor VIII, EMOCLOT D.I., la pacienții cu
hemofilie A" (codul studiului KB030), realizat la 15 pacienți cu hemofilie A severă (cu nivel FVIII <1).
Parametrii farmacocinetici au fost măsuraţi pe durata a două perfuzii simple (la o doză de 25 UI/kg) efectuat
la o distanță de 3-6 luni. În perioada dintre cele două perfuzii, pacienții au fost tratați cu EMOCLOT în
funcție de regimul lor terapeutic obișnuit (tratament la cerere sau profilaxie).
Valorile medii ale parametrilor farmacocinetici ai EMOCLOT evaluați în timpul studiului sunt prezentate în
tabelul următor.
Prima perfuzie A doua perfuzie
Fără scădere din
valoarea inițială Cu scădere
din valoarea
inițială Fără scădere din
valoarea inițială Cu scădere
din valoarea
inițială
ASC0-t (UI·ml-1·h)
10,94 9,96 10,75 8,95
ASC0- (UI·ml-1·h)
13,08 11,22 12,07 9,89
Cltot (ml·h-1·kg-1)
2,63 2,89 2,51 2,99
Recuperare treptată (%) 2,688 2,671
t1/2 (h) 0,543 0,768
t1/2 (h) 12,05 15,16
Copii și adolescenți
Deși nu există date specifice pentru copii și adolescenți, cele câteva date publicate referitoare la studiile
farmacocinetice nu au arătat diferențe majore între adulți și copii cu aceeași afecțiune.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Factorul VIII uman de coagulare plasmatic (din concentrat) este un constituent normal al plasmei umane şi
acţionează ca factorul VIII endogen.
Testarea toxicităţii după doză unică nu are nici o relevanţă deoarece doze mai mari determină supraîncărcare.
Testarea toxicităţii după doze repetate la animale este impracticabilă datorită interferenţei cu dezvoltarea de
anticorpi faţă de proteine heterologe.
Chiar şi la doze de câteva ori mai mari decât doza recomandată la om în funcţie de greutatea corporală nu s-
au evidenţiat efecte toxice la animalele de laborator.
8
Deoarece experienţa clinică nu sugerează posibilitatea unor efecte mutagene sau carcinogene ale factorului
VIII uman de coagulare plasmatic, studiile experimentale, în special la specii heterologe, nu sunt considerate
obligatorii.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Flacon cu pulbere
Citrat de sodiu tribazic
Clorură de sodiu
Glicină
Clorură de calciu
Flacon cu solvent
Apă pentru preparate injectabile
6.2 Incompatibilităţi
În absența studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.
Se vor utiliza numai seturile de injectare/perfuzare furnizate, deoarece poate să apară eşecul tratamentului ca
urmare a adsorbţiei factorului VIII uman de coagulare la nivelul suprafeţelor interne a unor echipamente de
injectare/perfuzare.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
Soluţia reconstituită trebuie utilizată imediat.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la frigider (2°C-8°C). A nu se congela.
A se ţine flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Un flacon de sticlă neutră tip I cu dop din elastomer tip I conţinând pulbere; un flacon de sticlă neutră tip I cu
dop din elastomer tip I conţinând solvent; un set apirogen, steril, de unică folosință care constă dintr-un
dispozitiv medical pentru reconstituire, o seringă pentru injectare și un ac fluture cu tub PVC.
EMOCLOT 500 UI / 10 ml, pulbere și solvent pentru soluție perfuzabilă.
Un flacon cu pulbere + un flacon cu solvent + set de reconstituire și administrare
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Reconstituirea pulberii cu solventul:
1. aduceţi flaconul cu pulbere şi flaconul cu solvent la temperatura camerei;
2. această temperatură trebuie menținută pe toată durata procesului de reconstituire (cel mult 10
minute);
3. îndepărtaţi capacele de protecție ale flacoanelor cu pulbere şi solvent;
4. curăţaţi suprafaţa dopurilor ambelor flacoane cu alcool;
5. deschideţi ambalajul dispozitivului desfăcând capacul superior , trebuie acordată atenție să nu
atingeţi interiorul (fig. A);
6. nu scoateţi dispozitivul din ambalaj;
9
7. întoarceţi cutia dispozitivului cu susul în jos şi introduceţi vârful ascuţit din plastic prin dopul
flaconului cu solvent
astfel încât partea albastră a dispozitivului să fie conectată la flaconul cu
solvent (fig. B);
8. prindeţi ambalajul dispozitivului de marginile sale şi scoateţi dispozitivul fără să-l atingeți
(fig. C);
9. asigurați-vă că flaconul este așezat pe o suprafață sigură, răsuciţi sistemul cu susul în jos astfel
încât flaconul cu solvent să ajungă deasupra dispozitivului; apăsați adaptorul transparent în
dopul flaconului cu pulbere astfel încât vârful ascuţit din plastic să treacă prin dopul flaconului
cu pulbere; solventul va fi aspirat în mod automat în flaconul cu pulbere (fig. D);
10. după transferul solventului deșurubați partea albastră a sistemului de transfer, la care este
atașat flaconul cu solvent, și scoateți-l (fig. E);
11. agitați ușor flaconul până la dizolvarea completă a pulberii (fig. F);
12. nu agitaţi energic, trebuie evitată spumarea.
10
fig. A fig. B
fig. C fig. D
fig. E fig. F
Administrarea soluţiei
După reconstituire, soluția poate conține câteva filamente mici sau particule.
Medicamentul reconstituit
trebuie inspectat vizual înainte de administrare pentru a detecta particule sau modificări de culoare.
Soluţia trebuie să fie limpede sau slab opalescentă.
Nu utilizaţi soluţiile cu aspect tulbure sau care prezintă depozite.
1. aspiraţi aer în seringă trăgând de piston, conectaţi seringa la dispozitiv şi injectaţi aerul în flaconul cu
pulbere conţinând soluţia reconstituită (fig. G);
2. ţinând pistonul seringii , întoarceţi sistemul cu susul în jos astfel încât flaconul cu pulbere conţinând
soluţia reconstituită
să fie deasupra dispozitivului şi aspiraţi concentratul în seringă trăgând încet de
piston (fig. H);
11
3. deconectaţi seringa rotind în sens invers acelor de ceasornic;
4. examinați vizual soluţia din seringă, trebuie să fie limpede sau slab opalescentă, fără particule;
5. conectați acul fluture la seringă și perfuzaţi sau injectaţi încet intravenos.
fig. G fig. H
Odată ce flacoanele au fost deschise, conţinutul trebuie să fie utilizat imediat.
Soluţia reconstituită transferată în seringă trebuie utilizată imediat.
Conţinutul flaconului trebuie folosit pentru o singură administrare.
Nu utilizaţi după data de expirare înscrisă pe etichetă.
Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Kedrion S.p.A.
Loc. Ai Conti, 55051 Castelvecchio Pascoli, Barga (Lucca)
Italia
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6011/2013/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoirea autorizaţiei - Decembrie 2013
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2016
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
EMOCLOT 500 UI/10 ml pulbere şi solvent pentru soluţie perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Factor VIII uman de coagulare plasmatic, uscat prin îngheţare.
Fiecare flacon conține nominal 500 UI de factor VIII uman de coagulare.
EMOCLOT conține aproximativ 500 UI/10 ml de factor VIII uman de coagulare după reconstituire.
EMOCLOT se prezintă sub formă de pulbere şi solvent pentru soluţie perfuzabilă, care conţine o cantitate
nominală:
EMOCLOT 500 UI/10 ml
Factor VIII uman de coagulare plasmatic 500 UI/flacon
Factor VIII uman de coagulare plasmatic reconstituit
cu apă pentru preparate injectabile 50 UI/ml
(500 UI/10 ml)
Volumul de solvent 10 ml
Potenţa (UI) este determinată utilizând testul cromogenic al Farmacopeei Europene.
Activitatea specifică a EMOCLOT este de aproximativ 80 UI/mg proteină.
Fabricat din plasma de la donatori umani.
Acest preparat conține factor uman von Willebrand.
Excipient cu efect cunoscut: acest medicament conține până la 0,18 mmol (sau 4,1 mg) sodiu pe ml de
soluție reconstituită (echivalent cu 1,8 mmol sau 41 mg de sodiu pe flacon).
A se lua în considerare de către pacienţii care urmează o dietă hiposodată.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere şi solvent pentru soluţie perfuzabilă
Medicamentul este o pulbere higroscopică de culoare albă sau galben pal sau substanţă solidă, friabilă.
2
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul şi profilaxia sângerării la pacienţii cu hemofilie A (deficit congenital de factor VIII ).
Managementul deficitului dobândit de factor VIII.
Tratamentul pacienţilor hemofilici cu anticorpi anti factor VIII (inhibitori: vezi, de asemenea, pct.4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Tratamentul trebuie iniţiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul hemofiliei.
Doze
Doza şi durata terapiei de substituţie depind de severitatea deficitului de factor VIII, de localizarea şi
amploarea sângerării şi de starea clinică a pacientului.
Numărul de unități de factor VIII administrate este exprimat în unităţi internaţionale (UI), care sunt în
conformitate cu standardul actual OMS pentru medicamentele care conţin factor VIII.
Activitatea plasmatică a factorului VIII este exprimată fie procentual (raportat la plasma umană normală),
fie în unităţi internaţionale (în conformitate cu standardul internaţional pentru factorul VIII din plasmă).
O unitate internaţională (UI) a activităţii factorului VIII este echivalentă cu acea cantitate de factor VIII
dintr-un ml de plasmă umană normală.
Tratament la nevoie
Calcularea dozei necesare de factor VIII se bazează pe observaţia experimentală conform căreia
administrarea a 1 unitate internațională (UI) de factor VIII pe kg corp determină creşterea activităţii
factorului VIII plasmatic cu 1,5% până la 2% din activitatea normală. Doza necesară este determinată prin
utilizarea următoarei formule:
Unități necesare = greutatea (kg) x creşterea dorită a factorului VIII (%)(UI/dl) x 0,4
Cantitatea care urmează a fi administrată şi frecvenţa administrării trebuie să fie întotdeauna orientate către
eficacitatea clinică, pentru fiecare caz în parte.
În cazul următoarelor evenimente hemoragice, activitatea factorului VIII nu trebuie să scadă sub valoarea
dată a activităţii plasmei (în % din activitatea normală) în perioada respectivă. Următorul tabel poate fi
utilizat ca referinţă pentru stabilirea dozelor în episoadele de sângerare şi intervenţiile chirurgicale.
Intensitatea hemoragiei/
Tipul procedurii chirurgicale Nivelul de activitate a
factorului VIII de
coagulare necesar (%)
(UI/dl) Frecvenţa de administrare a
dozelor (ore)/
Durata tratamentului (zile)
Hemoragie
Hemartroză incipientă,
sângerare musculară sau la
nivelul cavităţii bucale 20-40 Se repetă la intervale de 12
până la 24 ore. Cel puţin 1 zi,
până la oprirea episodului
hemoragic, indicată prin
dispariţia durerii sau
vindecare
Hemartroză mai extinsă,
sângerare musculară sau
hematom 30-60 Se repetă administrarea la
intervale de 12 - 24 ore, timp
de 3 - 4 zile sau mai mult,
până la dispariţia durerii şi a
disabilităţii
Hemoragii care pun viaţa în
pericol 60-100 Se repetă administrarea la
intervale de 8 până la 24 ore,
3
până la înlăturarea riscului
Intervenţii chirurgicale
Minore
incluzând extracţii dentare 30-60 La intervale de 24 ore, cel
puţin 1 zi, până la vindecare
Majore 80-100
(pre- şi
postoperatorii) Se repetă administrarea la
intervale de 8 - 24 ore, până la
vindecarea corespunzătoare a
plăgii, apoi se continuă
tratamentul timp de cel puţin 7
zile, pentru a menţine un nivel
de activitate a factorului VIII
de coagulare de 30%-60% (30
UI/dl – 60 UI/dl).
Profilaxie
Pentru o profilaxie pe termen lung împotriva sângerării la pacienţii cu hemofilie A severă, dozele uzuale sunt
de 20 până la 40 UI de factor VIII pe kg corp administrate la intervale de 2 până la 3 zile. În unele cazuri, în
special la pacienţii tineri, pot fi necesare intervale mai scurte între doze sau doze mai mari.
În cursul tratamentului se recomandă determinarea corespunzătoare a concentraţiilor factorului VIII pentru
stabilirea dozei care urmează a fi administrată şi a frecvenţei administrării perfuziilor repetate. În caz de
intervenţii chirurgicale majore, este absolut necesară monitorizarea exactă a terapiei de substituţie cu ajutorul
coagulogramei (activitatea factorului VIII din plasmă). Pacienţii pot prezenta variaţii interindividuale la
răspunsul faţă de factorul VIII, realizând timpi de înjumătăţire plasmatică diferiţi şi diferite valori de revenire
la normal.
Copii și adolescenți
Siguranţa şi eficacitatea EMOCLOT la copii cu vârsta sub 12 ani nu au fost încă stabilite. Pentru adolescenți
(12-18 ani) doza pentru fiecare indicaţie se calculează în funcţie de greutatea corporală.
Mod de administrare
Administrare intravenoasă, prin injectare sau perfuzare lentă.
În cazul injectării intravenoase este recomandat să se administreze medicamentul în 3-5 minute,
monitorizând pulsul pacienţilor și întrerupând administrarea sau reducând viteza de injectare dacă rata
pulsului crește.
Viteza de perfuzare trebuie să fie evaluată pentru fiecare pacient.
Pentru instrucțiuni privind diluarea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Hipersensibilitate
Sunt posibile reacţii de hipersensibilitate de tip alergic cu EMOCLOT.
Medicamentul conţine urme de proteine umane, altele decât factorul VIII. Dacă apar simptome de
hipersensibilitate, pacienții trebuie sfătuiți să întrerupă imediat utilizarea medicamentului și să se adreseze
medicului lor. Pacienţii trebuie informaţi cu privire la semnele precoce ale reacţiilor de hipersensibilitate,
incluzând: urticarie simplă sau generalizată, senzaţie de constricţie toracică, wheezing, hipotensiune arterială
şi anafilaxie.
4
În cazul şocului anafilactic, trebuie aplicat tratamentul medical standard pentru şoc.
Inhibitorii
Formarea anticorpilor neutralizanţi (inhibitori) ai factorului VIII este o complicaţie cunoscută în cursul
tratamentului pacienţilor cu hemofilie A. Aceşti inhibitori sunt de obicei imunoglobuline IgG îndreptate
contra activităţii procoagulante a factorului VIII şi sunt cuantificaţi în Unităţi Bethesda (UB)/ml de plasmă,
utilizând un test modificat. Riscul dezvoltării inhibitorilor este corelat cu expunerea la factorul VIII, acest
risc fiind maxim în primele 20 de zile de expunere. Rareori, inhibitorii se pot dezvolta după primele 100
de zile de expunere.
Cazurile de inhibitori recurenţi (titrare scăzută) au fost observate după schimbarea unui medicament cu
factorul VIII cu altul, la pacienţii trataţi anterior cu peste 100 de zile de expunere, care au antecedente de
dezvoltare de inhibitori. Prin urmare, se recomandă monitorizarea atentă a tuturor pacienţilor pentru
apariţia inhibitorului, ca urmare a oricărei schimbări de medicament.
În general, pacienţii trataţi cu factorul VIII uman de coagulare trebuie monitorizaţi cu atenţie în ceea ce
priveşte dezvoltarea inhibitorilor, prin observaţii clinice şi teste de laborator corespunzătoare.
Dacă valorile plasmatice de activitate aşteptate ale factorului VIII nu sunt atinse sau dacă sângerarea nu este
controlată cu o doză corespunzătoare, testarea pentru depistarea prezenţei inhibitorului factorului VIII trebuie
să fie efectuată. La pacienţii cu valori mari de inhibitor, terapia cu factorul VIII poate să nu fie eficace şi
alte opţiuni terapeutice trebuie luate în considerare. Gestionarea acestor pacienţi trebuie să fie adresată
către medici cu experienţă în tratamentul hemofiliei şi a inhibitorilor de factor VIII.
Complicaţii legate de cateter
Dacă este necesar un dispozitiv pentru acces venos central, trebuie luat în considerare riscul complicaţiilor
incluzând infecţiile locale, bacteriemia şi tromboză la locul cateterului.
Siguranţa virală
Măsurile standard de prevenire a infecţiilor care rezultă din utilizarea medicamentelor preparate din sânge
sau plasmă umană cuprind selecţia donatorilor, examinarea donărilor individuale şi a băncilor de plasmă
pentru markeri specifici ai infecţiei şi includerea măsurilor eficiente de fabricare pentru
dezactivarea/îndepărtarea virusurilor.
Cu toate acestea, când sunt administrate medicamente derivate din sânge sau plasmă umană, posibilitatea de
transmitere a agenţilor infecţioşi nu poate fi total exclusă. Aceasta se aplică şi virusurilor necunoscute, celor
de abia apărute şi altor agenţi patogeni.
Măsurile luate sunt considerate eficiente pentru virusurile încapsulate cum sunt
virusul imunodeficienței
umane (HIV), virusul hepatitei B (VHB) şi
virusul hepatitei C (VHC) şi pentru virusul neîncapsulat al
hepatitei A (VHA). Măsurile luate pot avea o valoare limitată faţă de virusurile neîncapsulate, cum este
parvovirusul B19. Infecţia cu parvovirusul B19 poate fi gravă la gravide (infecţie fetală) şi pentru persoanele
cu imunodeficienţă sau eritropoieză crescută (de exemplu anemie hemolitică).
Se recomandă luarea în considerare a vaccinării corespunzătoare (hepatita A şi B) a pacienţiilor cărora li se
administrează în mod regulat/repetat medicamente care conţin factor VIII derivat din plasmă umană.
Se recomandă insistent ca, de fiecare dată când se administrează EMOCLOT unui pacient, să se înregistreze
numele şi numărul de serie al medicamentului, pentru a menţine legătura între pacient şi numărul seriei
medicamentului.
Copii și adolescenți
Nu există date specifice la copii şi adolescenți.
5
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu au fost raportate interacţiuni ale medicamentelor care conţin factor VIII uman de coagulare cu alte
medicamente.
Copii și adolescenți
Nu sunt disponibile date specifice la copii şi adolescenți.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Nu s-au efectuat studii cu factorul VIII asupra funcţiei de reproducere la animale. Având în vedere
incidenţa scăzută a hemofiliei A la femei, nu există experienţă privind utilizarea factorului VIII în timpul
sarcinii şi alăptării. Prin urmare, factorul VIII trebuie utilizat în timpul sarcinii şi alăptarii doar dacă este
indicat în mod clar.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
EMOCLOT nu are nici o influență asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranță
Reacţiile de hipersensibilitate sau alergice (care pot să includă angioedem, senzaţie de arsură şi înţepături la
nivelul locului de administrare, frisoane, hiperemie facială tranzitorie, urticarie generalizată, cefalee, erupţii
cutanate, hipotensiune arterială, letargie, greaţă, agitaţie, tahicardie, senzaţie de constricţie toracică,
furnicături, vărsături, wheezing) au fost observate rar şi în unele cazuri pot evolua spre anafilaxie severă
(inclusiv şoc).
În cazuri rare s-a observat febră.
Pacienţii cu hemofilie A pot dezvolta anticorpi neutralizanţi (inhibitori) împotriva factorului VIII.
Prezența acestor inhibitori se manifesta ca un răspuns clinic insuficient. În astfel de cazuri, se recomandă să
fie contactat un centru specializat în hemofiliei.
Pentru informații privind siguranța cu privire la transmiterea agenților patogeni, vezi pct. 4.4. Nu există date
solide provenite din studii clinice privind frecvenţa reacţiilor adverse.
Posibile reacţii adverse cu medicamente conținând factor VIII derivat din plasmă umană:
• Tulburări ale sistemului imunitar
- Hipersensibilitate sau reacții alergice (hipersensibilitate)
- Reacție anafilactică
- Şoc anafilactic
• Tulburări psihice
- Neliniște
• Tulburări cardiace
- Tahicardie
• Tulburări hematologice şi limfatice
- Dezvoltarea inhibitorilor de factor VIII (inhibarea factorului VIII)
• Tulburări ale sistemului nervos
- Dureri de cap
- Letargie
- Parestezii
6
• Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat
- Angioedem
- Urticarie
• Tulburări gastro-intestinale
- Greață
- Vărsături
• Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale
- Wheezing
• Tulburări generale și la nivelul locului de administrare
- Arsuri și înțepături la locul de perfuzare (durere la locul de perfuzare)
- Frisoane
- Febră
- Senzație de constricție toracică (disconfort toracic)
• Tulburări vasculare
- Hiperemie facială
- Hipotensiune arterială
Copii și adolescenți
Nu sunt disponibile date specifice la copii şi adolescenți.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu s-au raportat simptome de supradozaj cu factor VIII uman de coagulare plasmatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antihemoragice: factorul VIII de coagulare, codul ATC: B02BD02
Complexul factor VIII/factor von Willebrand constă din două molecule (factor VIII şi factor von Willebrand)
cu funcţii fiziologice diferite.
Atunci când este perfuzat la un pacient cu hemofilie, factorul VIII se leagă de factorul von Willebrand din
circulaţia pacientului.
Factorul VIII activat acţionează ca un cofactor pentru factorul IX activat, accelerând conversia factorului X
în factor X activat. Factorul X activat transformă protrombina în trombină. Apoi, trombina transformă
fibrinogenul în fibrină şi se poate forma un cheag. Hemofilia A este o afecţiune ereditară a coagulării
sanguine
cu transmitere X-linkată, datorată valorilor scăzute ale factorului VIII:C şi care determină sângerări
profuze la nivelul articulaţilor, muşchilor sau organelor interne, fie spontan sau ca rezultat al traumelor
accidentale sau intervenţiilor chirurgicale. Prin terapia de înlocuire, valoarea activităţii plasmatice a
factorului VIII este crescută, permiţând, prin urmare, corectarea temporară a deficitului de factor VIII şi
corectarea tendinţei de sângerare.
În plus faţă de rolul său de proteină protectoare a factorului VIII, factorul von Willebrand mediază adeziunea
plachetară la locurile leziunilor vasculare şi are un rol în agregarea plachetară.
Copii și adolescenți
7
Deși nu există date specifice pentru copii și adolescenți, cele câteva date publicate referitoare la studii de
eficacitate și siguranță nu au arătat diferențe majore între adulți și copii cu aceeași afecțiune.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După injectarea medicamentului, aproximativ două treimi până la trei sferturi din cantitatea de factor VIII
rămâne în circulaţia sanguină.
Nivelul de activitate al factorului VIII atins în plasmă variază între 80% şi 120% din activitatea estimată a
factorului VIII.
Activitatea plasmatică a factorului VIII scade exponenţial în două faze.
În faza iniţială, distribuţia între compartimentul intravascular şi alte fluide ale organismului are loc cu un
timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare de 3 până la 6 ore.
În următoarea fază, mai lentă (care reflectă, probabil, consumul factorului VIII), timpul de înjumătăţire
plasmatică variază între 8 şi 20 ore, cu o medie de 12 ore. Această valoare corespunde timpului de
înjumătăţire plasmatică prin eliminare fiziologic, real.
Proprietățile farmacocinetice ale EMOCLOT au fost evaluate în timpul studiului clinic "Evaluarea
farmacocineticii și eficacitatea clinică a concentratului de factor VIII, EMOCLOT D.I., la pacienții cu
hemofilie A" (codul studiului KB030), realizat la 15 pacienți cu hemofilie A severă (cu nivel FVIII <1).
Parametrii farmacocinetici au fost măsuraţi pe durata a două perfuzii simple (la o doză de 25 UI/kg) efectuat
la o distanță de 3-6 luni. În perioada dintre cele două perfuzii, pacienții au fost tratați cu EMOCLOT în
funcție de regimul lor terapeutic obișnuit (tratament la cerere sau profilaxie).
Valorile medii ale parametrilor farmacocinetici ai EMOCLOT evaluați în timpul studiului sunt prezentate în
tabelul următor.
Prima perfuzie A doua perfuzie
Fără scădere din
valoarea inițială Cu scădere
din valoarea
inițială Fără scădere din
valoarea inițială Cu scădere
din valoarea
inițială
ASC0-t (UI·ml-1·h)
10,94 9,96 10,75 8,95
ASC0- (UI·ml-1·h)
13,08 11,22 12,07 9,89
Cltot (ml·h-1·kg-1)
2,63 2,89 2,51 2,99
Recuperare treptată (%) 2,688 2,671
t1/2 (h) 0,543 0,768
t1/2 (h) 12,05 15,16
Copii și adolescenți
Deși nu există date specifice pentru copii și adolescenți, cele câteva date publicate referitoare la studiile
farmacocinetice nu au arătat diferențe majore între adulți și copii cu aceeași afecțiune.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Factorul VIII uman de coagulare plasmatic (din concentrat) este un constituent normal al plasmei umane şi
acţionează ca factorul VIII endogen.
Testarea toxicităţii după doză unică nu are nici o relevanţă deoarece doze mai mari determină supraîncărcare.
Testarea toxicităţii după doze repetate la animale este impracticabilă datorită interferenţei cu dezvoltarea de
anticorpi faţă de proteine heterologe.
Chiar şi la doze de câteva ori mai mari decât doza recomandată la om în funcţie de greutatea corporală nu s-
au evidenţiat efecte toxice la animalele de laborator.
8
Deoarece experienţa clinică nu sugerează posibilitatea unor efecte mutagene sau carcinogene ale factorului
VIII uman de coagulare plasmatic, studiile experimentale, în special la specii heterologe, nu sunt considerate
obligatorii.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Flacon cu pulbere
Citrat de sodiu tribazic
Clorură de sodiu
Glicină
Clorură de calciu
Flacon cu solvent
Apă pentru preparate injectabile
6.2 Incompatibilităţi
În absența studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.
Se vor utiliza numai seturile de injectare/perfuzare furnizate, deoarece poate să apară eşecul tratamentului ca
urmare a adsorbţiei factorului VIII uman de coagulare la nivelul suprafeţelor interne a unor echipamente de
injectare/perfuzare.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
Soluţia reconstituită trebuie utilizată imediat.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la frigider (2°C-8°C). A nu se congela.
A se ţine flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Un flacon de sticlă neutră tip I cu dop din elastomer tip I conţinând pulbere; un flacon de sticlă neutră tip I cu
dop din elastomer tip I conţinând solvent; un set apirogen, steril, de unică folosință care constă dintr-un
dispozitiv medical pentru reconstituire, o seringă pentru injectare și un ac fluture cu tub PVC.
EMOCLOT 500 UI / 10 ml, pulbere și solvent pentru soluție perfuzabilă.
Un flacon cu pulbere + un flacon cu solvent + set de reconstituire și administrare
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Reconstituirea pulberii cu solventul:
1. aduceţi flaconul cu pulbere şi flaconul cu solvent la temperatura camerei;
2. această temperatură trebuie menținută pe toată durata procesului de reconstituire (cel mult 10
minute);
3. îndepărtaţi capacele de protecție ale flacoanelor cu pulbere şi solvent;
4. curăţaţi suprafaţa dopurilor ambelor flacoane cu alcool;
5. deschideţi ambalajul dispozitivului desfăcând capacul superior , trebuie acordată atenție să nu
atingeţi interiorul (fig. A);
6. nu scoateţi dispozitivul din ambalaj;
9
7. întoarceţi cutia dispozitivului cu susul în jos şi introduceţi vârful ascuţit din plastic prin dopul
flaconului cu solvent
astfel încât partea albastră a dispozitivului să fie conectată la flaconul cu
solvent (fig. B);
8. prindeţi ambalajul dispozitivului de marginile sale şi scoateţi dispozitivul fără să-l atingeți
(fig. C);
9. asigurați-vă că flaconul este așezat pe o suprafață sigură, răsuciţi sistemul cu susul în jos astfel
încât flaconul cu solvent să ajungă deasupra dispozitivului; apăsați adaptorul transparent în
dopul flaconului cu pulbere astfel încât vârful ascuţit din plastic să treacă prin dopul flaconului
cu pulbere; solventul va fi aspirat în mod automat în flaconul cu pulbere (fig. D);
10. după transferul solventului deșurubați partea albastră a sistemului de transfer, la care este
atașat flaconul cu solvent, și scoateți-l (fig. E);
11. agitați ușor flaconul până la dizolvarea completă a pulberii (fig. F);
12. nu agitaţi energic, trebuie evitată spumarea.
10
fig. A fig. B
fig. C fig. D
fig. E fig. F
Administrarea soluţiei
După reconstituire, soluția poate conține câteva filamente mici sau particule.
Medicamentul reconstituit
trebuie inspectat vizual înainte de administrare pentru a detecta particule sau modificări de culoare.
Soluţia trebuie să fie limpede sau slab opalescentă.
Nu utilizaţi soluţiile cu aspect tulbure sau care prezintă depozite.
1. aspiraţi aer în seringă trăgând de piston, conectaţi seringa la dispozitiv şi injectaţi aerul în flaconul cu
pulbere conţinând soluţia reconstituită (fig. G);
2. ţinând pistonul seringii , întoarceţi sistemul cu susul în jos astfel încât flaconul cu pulbere conţinând
soluţia reconstituită
să fie deasupra dispozitivului şi aspiraţi concentratul în seringă trăgând încet de
piston (fig. H);
11
3. deconectaţi seringa rotind în sens invers acelor de ceasornic;
4. examinați vizual soluţia din seringă, trebuie să fie limpede sau slab opalescentă, fără particule;
5. conectați acul fluture la seringă și perfuzaţi sau injectaţi încet intravenos.
fig. G fig. H
Odată ce flacoanele au fost deschise, conţinutul trebuie să fie utilizat imediat.
Soluţia reconstituită transferată în seringă trebuie utilizată imediat.
Conţinutul flaconului trebuie folosit pentru o singură administrare.
Nu utilizaţi după data de expirare înscrisă pe etichetă.
Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Kedrion S.p.A.
Loc. Ai Conti, 55051 Castelvecchio Pascoli, Barga (Lucca)
Italia
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6011/2013/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoirea autorizaţiei - Decembrie 2013
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2016
