ZINNAT 500 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Zinnat 125 mg, comprimate filmate
Zinnat 250 mg, comprimate filmate
Zinnat 500 mg, comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat filmat conţine cefuroximă 125 mg sub formă de cefuroximă axetil 150,36 mg.
Excipienţi: p-hidroxibenzoat de metil (E 218) 0,06 mg, p-hidroxibenzoat de propil (E 216) 0,04 mg.
Fiecare comprimat filmat conţine cefuroximă 250 mg sub formă de cefuroximă axetil 300,72 mg.
Excipienţi: p-hidroxibenzoat de metil (E 218) 0,07 mg, p-hidroxibenzoat de propil (E 216) 0,06 mg.
Fiecare comprimat filmat conţine cefuroximă 500 mg sub formă de cefuroximă axetil 601,44 mg.
Excipienţi: p-hidroxibenzoat de metil (E 218) 0,18 mg, p-hidroxibenzoat de propil (E 216) 0,15 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
Comprimate filmate ovale, biconvexe de culoare albă sau aproape albă, marcate cu logo "GXES5" pe
cealaltă faţă.
Comprimate filmate ovale, biconvexe de culoare albă sau aproape albă, marcate cu logo "GXES7" pe
cealaltă faţă.
Comprimate filmate ovale, biconvexe de culoare albă sau aproape albă, marcate cu logo "GXEG2" pe
cealaltă faţă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Zinnat este indicat la adulţi, adolescenţi şi copii începând cu vârsta de 3 luni pentru tratamentul
infecţiilor enumerate mai jos (vezi punctul 4.4 şi 5.1)
Amigdalite şi faringite streptococice acute.
Sinuzită bacteriană acută
2
Otită medie acută.
Exacerbări acute ale bronşitei cronice.
Cistită.
Pielonefrită.
Infecţii necomplicate ale pielii şi ale ţesuturilor moi.
Tratamentul bolii Lyme în stadiile incipiente .
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Durata obişnuită a terapiei este de şapte zile (poate varia de la cinci la zece zile)
Tabelul 1. Adulţi, adolescenţi şi copii (cu greutate
40 kg)
Indicaţia clinică Doze
Amigdalite şi faringite acute, sinuzită bacteriană acută 250 mg de două ori pe zi
Otită medie acută 500 mg de două ori pe zi
Exacerbări acute ale bronşitei cronice 500 mg de două ori pe zi
Cistită 250 mg de două ori pe zi
Pielonefrită 250 mg de două ori pe zi
Infecţii necomplicate ale pielii şi ale ţesuturilor moi 250 mg de două ori pe zi
Boala Lyme 500 mg de două ori pe zi, timp de 14 zile (între 10 şi
21 de zile)
Tabelul 2. Copii şi adolescenţi (cu greutate < 40 kg)
Indicaţia clinică Doze
Amigdalite şi faringite acute, sinuzită bacteriană
acută 10 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 125 mg de două ori pe zi
Copii cu vârsta de 2 ani şi peste, cu otită medie
sau, când este adecvat, cu infecţii mai severe 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi
Cistită 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi
Pielonefrită 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi, timp de 10
până la 14 zile
Infecţii necomplicate ale pielii şi ale ţesuturilor
moi 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi
Boala Lyme 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi, timp de 14
zile (între 10 şi 21 de zile)
Nu există experienţă cu privire la utilizarea Zinnat la copii cu vârsta sub 3 luni.
Comprimatele care conţin cefuroximă axetil şi granulele pentru suspensie orală care conţin cefuroximă axetil nu
sunt bioechivalente şi nu sunt interşanjabile pe baza unui calcul miligram-per-miligram (vezi pct. 5.2).
Insuficienţă renală
Siguranţa şi eficacitatea cefuroximei axetil nu au fost stabilite la pacienţii cu insuficienţă renală.
Cefuroxima este excretată în principal de către rinichi. La pacienţii cu insuficienţă renală semnificativă se
recomandă reducerea dozei de cefuroximă, pentru a compensa excreţia mai lentă. Dializa elimină eficient
cefuroxima.
Tabelul 5. Doze de Zinnat recomandate la pacienţii cu insuficienţă renală
3 Clearance-ul creatininei T
1/2 (ore) Doza recomandată
≥30 ml/min/1,73 m2
1,4–2,4 nu este necesară ajustarea dozei (doza standard de 125
mg - 500 mg administrată de două ori pe zi)
10-29 ml/min/1,73 m2
4,6 doza individuală standard administrată la interval de 24
de ore
<10 ml/min/1,73 m2 16,8 doza individuală standard administrată la interval de 48
de ore
Pacienţi care efectuează şedinţe de
hemodializă 2 – 4 trebuie administrată o doză individuală standard
suplimentară, la finalul fiecărei şedinţe de dializă
Insuficienţă hepatică
Nu sunt disponibile date referitoare la pacienţii cu insuficienţă hepatică. Deoarece cefuroxima este eliminată în
principal pe cale renală, nu este de aşteptat ca prezenţa disfuncţiei hepatice să influenţeze farmacocinetica
cefuroximei.
Mod de administrare
Administrare orală
Comprimatele de Zinnat trebuie administrate după masă, pentru a asigura absorbţia optimă.
Comprimatele de Zinnat nu trebuie sfărâmate şi, de aceea, această formă farmaceutică nu este potrivită pentru
tratamentul pacienţilor care nu pot înghiţi comprimate. La copii se poate utiliza Zinnat sub formă de suspensie
orală.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la cefuroximă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Pacienţi cu hipersensibilitate cunoscută la antibiotice din clasa cefalosporinelor.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţii anafilactice) la orice tip de medicament
antibacterian betalactamic (peniciline, monobactami şi carbapenemi).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacţii de hipersensibilitate
Se recomandă precauţie specială la pacienţii care au prezentat reacţii alergice la peniciline sau la alte
antibiotice beta-lactamice, deoarece există risc de sensibilitate încrucişată. Similar celorlalte
antibiotice beta-lactamice, au fost raportate cazuri de reacţii de hipersensibilitate severe, ocazional
letale. În cazul apariţiei reacţiilor de hipersensibilitate severe, tratamentul cu cefuroximă trebuie
întrerupt imediat şi trebuie aplicate măsurile de urgenţă adecvate.
Înainte de începerea tratamentului, trebuie să se stabilească dacă pacientul are antecedente de reacţii de
hipersensibilitate severe la cefuroximă, la alte cefalosporine sau la oricare alt tip de antibiotic beta-
lactamic. Cefuroxima trebuie administrată cu precauţie la pacienţii cu antecedente de reacţii de
hipersensibilitate non-severe la alte antibiotice beta-lactamice.
Reacţie Jarisch-Herxheimer
Reacţia Jarisch-Herxheimer a fost observată după tratamentul cu cefuroximă axetil a bolii Lyme. Este
rezultatul acţiunii bactericide a cefuroximei axetil asupra microorganismului care determină boala
Lyme, spirocheta Borrelia burgdorferi. Pacienţii trebuie asiguraţi că această reacţie este o consecinţă
frecventă şi, în general, autolimitată
a tratamentului cu antibiotice al bolii Lyme (vezi pct.4.8).
Dezvoltarea microorganismelor non-susceptibile la tratament
4
Similar altor antibiotice, utilizarea cefuroximei axetil poate determina dezvoltarea excesivă a
microorganismelor de tip Candida. Utilizarea prelungită poate determina şi dezvoltarea excesivă a
altor microorganisme non-susceptibile la tratament (de exemplu, enterococi şi Clostridium difficile),
fapt care poate impune întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.8).
Cazuri de colită pseudomembranoasă asociată antibioterapiei au fost raportate în cazul tratamentului
cu aproape toate substanţele antibacteriene, inclusiv cefuroxima, şi aceasta poate avea grade diferite de
severitate, de la uşoară până la forme care pot pune viaţa în pericol. Acest diagnostic trebuie avut în
vedere la pacienţii cu diaree apărută în timpul sau după administrarea de cefuroximă (vezi punctul
4.8). Trebuie luată în considerare întreruperea terapiei cu cefuroximă şi administrarea tratamentului
specific pentru Clostridium difficile. Nu trebuie administrate medicamente care inhibă peristaltismul
intestinal (vezi punctul 4.8).
Interferenţa cu investigaţiile diagnostice
Pozitivarea rezultatelor testului Coombs, asociată utilizării cefuroximei, poate interfera cu testele de
compatibilitate sanguină (vezi punctul 4.8).
Deoarece în cazul testului cu fericianură pot apărea rezultate fals negative, se recomandă să se
utilizeze fie metoda glucozo-oxidazei, fie cea cu hexochinază pentru determinarea valorilor
concentraţiei glucozei din sânge/plasmă la pacienţii trataţi cu cefuroximă axetil.
Informaţii importante despre excipienţi
Comprimatele de Zinnat conţin parabeni care pot cauza reacţii alergice (posibil întârziate).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Medicamentele care reduc aciditatea gastrică pot să determine reducerea biodisponibilităţii
cefuroximei axetil, comparativ cu perioada de repaus alimentar şi tind să anuleze efectul de absorbţie
postprandială crescută.
Cefuroxima axetil poate avea efecte asupra microflorei intestinale, determinând reabsorbţie scăzută a
estrogenului şi eficacitate redusă a contraceptivelor orale combinate.
Cefuroxima se excretă prin filtrare glomerulară şi secreţie tubulară. Utilizarea concomitentă a
probenecidului nu este recomandată. Administrarea concomitentă a probenecidului determină
creşterea semnificativă a concentraţiei plasmatice maxime, a ariei de sub curba concentraţiei
plasmatice în funcţie de timp şi a timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare ale cefuroximei.
Utilizarea concomitentă cu anticoagulantele orale poate determina creşterea valorilor INR.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Datele provenite din utilizarea cefuroximei la femeile gravide sunt limitate. Studiile la animale nu au
evidenţiat efecte nocive în ceea ce priveşte sarcina, dezvoltarea embrionară sau fetală, naşterea sau
dezvoltarea postnatală. Zinnat trebuie prescris la femeile gravide numai dacă beneficiile depăşesc
riscurile.
Alăptarea
Cefuroxima se excretă în cantităţi mici în laptele uman. Nu se aşteaptă să apară reacţii adverse în cazul
administrării dozelor terapeutice, deşi nu se poate exclude riscul de apariţie a diareei şi infecţiilor
fungice la nivelul mucoaselor. Este posibil să fie necesară întreruperea alăptării din cauza acestor
efecte. Trebuie avută în vedere posibilitatea sensibilizării. Cefuroxima trebuie administrată în timpul
alăptării numai după ce medicul curant evaluează raportul beneficiu/risc.
Fertilitatea
5
Nu sunt disponibile date referitoare la efectele cefuroximei axetil asupra fertilităţii la om. Studiile
privind toxicitatea asupra funcţiei de reproducere efectuate la animale nu au demonstrat efecte asupra
fertilităţii.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii referitoare la efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi
utilaje. Cu toate acestea, deoarece acest medicament poate provoca ameţeli, pacienţii trebuie avertizaţi
să fie precauţi atunci când conduc vehicule sau folosesc utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvente reacţii adverse sunt dezvoltarea excesivă a microorganismelor de tip Candida,
eozinofilia, cefaleea, ameţelile, tulburările gastro-intestinale şi creşterea tranzitorie a valorilor serice
ale enzimelor hepatice.
Categoriile de frecvenţă alocate reacţiilor adverse prezentate în continuare reprezintă estimări,
deoarece pentru majoritatea reacţiilor (de exemplu, cele provenite din studiile controlate placebo) nu
sunt disponibile date adecvate pentru calcularea incidenţei. În plus, incidenţa reacţiilor adverse
asociate cefuroximei axetil poate varia în funcţie de indicaţia clinică.
Datele provenite din studiile clinice ample au fost utilizate pentru a determina frecvenţa reacţiilor
adverse de la foarte frecvente la rare. Frecvenţele alocate celorlalte reacţii adverse rămase (cele cu
frecvenţă <1/10000) au fost determinate în principal folosind date provenite din experienţa de după
punerea pe piaţă şi se referă mai degrabă la rata de raportare decât la frecvenţa reală. Nu au fost
disponibile date din studiile clinice controlate placebo. În cazul în care incidenţa a fost calculată
folosind date provenite din studii clinice, acestea s-au bazat pe date corelate cu terapia
medicamentoasă (evaluate de investigator). În cadrul fiecărei categorii de frecvenţă, reacţiile adverse
sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.
Reacţiile adverse asociate tratamentului, indiferent de grad, sunt enumerate în continuare conform
bazei de date MedDRA pe aparate, sisteme şi organe, şi în funcţie de frecvenţă şi de grad de severitate.
Următoarea convenţie a fost utilizată pentru clasificarea frecvenţei: foarte frecvente 1/10; frecvente
1/100 şi < 1/10, mai puţin frecvente 1/1000 şi < 1/100; rare 1/10000 şi < 1/1000; foarte rare <
1/10000 şi cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Clasificare pe
aparate, sisteme
şi organe Frecvente Mai puţin
frecvente Cu frecvenţă necunoscută
Infecţii şi
infestări
dezvoltare excesivă a
microorganismelor de
tip Candida dezvoltare excesivă a
Clostridium dificille
Tulburări
hematologice şi
limfatice
eozinofilie Pozitivare a testului
Coombs,
trombocitopenie,
leucopenie (uneori
severă)
anemie hemolitică 1
Tulburări ale
sistemului
imunitar
febră indusă de administrarea
medicamentului, boala serului,
anafilaxie, reacţie
Jarisch-Herxheimer
Tulburări ale
sistemului nervos
cefalee, ameţeli
Tulburări gastro-
intestinale
diaree, greaţă,
durere abdominală vărsături colită pseudomembranoasă
Tulburări creştere tranzitorie a icter (predominant colestatic),
6
hepatobiliare valorilor serice ale
enzimelor hepatice hepatită
Afecţiuni
cutanate şi ale
ţesutului
subcutanat
erupţie cutanată
tranzitorie urticarie, prurit, eritem
polimorf,
sindrom Stevens-Johnson,
necroliză epidermică toxică
(necroliză exantematică) (vezi
Tulburări ale sistemului
imunitar), angioedem
Descriere a reacţiilor adverse selectate
Cefalosporinele sunt o clasă de medicamente care prezintă tendinţa de a fi absorbite la nivelul
suprafeţei membranei celulare a eritrocitelor şi de a interacţiona cu anticorpii anti-medicament,
determinând pozitivarea testului Coombs (care poate interfera cu testele de compatibilitate sanguină)
şi, în cazuri foarte rare, anemie hemolitică.
Au fost observate creşteri tranzitorii ale valorilor serice ale enzimelor hepatice, de regulă reversibile.
Copii şi adolescenţi
Profilul de siguranţă al cefuroximei axetil la copii şi adolescenţi este concordant cu profilul observat la
adulţi.
4.9 Supradozaj
Supradozajul poate induce sechele neurologice, incluzând encefalopatie, convulsii şi comă.
Simptomele supradozajului pot apărea în cazul în care nu se reduce adecvat doza la pacienţii cu
insuficienţă renală (vezi punctele 4.2 şi 4.4).
Concentraţiile plasmatice ale cefuroximei pot fi reduse prin hemodializă şi dializă peritoneală.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antibiotice
pentru administrare sistemică, cefalosporine de generaţia a II-a,
codul ATC: J01DC02.
Mecanism de acţiune
Cefuroxima axetil este hidrolizată de esteraze la antibioticul activ, cefuroximă. Cefuroxima inhibă
sinteza peretelui bacterian, după legarea de proteinele de legare a penicilinei (PLP). Astfel se întrerupe
biosinteza peretelui celular (de peptidoglican), fapt care determină liza şi apoptoza celulelor
bacteriene.
Mecanism de rezistenţă
Rezistenţa bacteriană la cefuroximă poate fi determinată de unul sau mai multe dintre următoarele
mecanisme :
hidroliza de către beta-lactamaze, incluzând (dar nu limitându-se la) beta-lactamazele cu spectru
extins (BLSE) şi enzimele Amp-C, a căror expresie ar putea fi indusă sau inhibată stabil la
anumite specii bacteriene aerobe Gram-negativ;
afinitate redusă a proteinelor de legare a penicilinei pentru cefuroximă;
lipsa de permeabilitate a membranei externe, care restricţionează accesul cefuroximei la nivelul
proteinelor de legare a penicilinei în cazul bacteriilor Gram-negativ;
pompele bacteriene de eflux.
Este de aşteptat ca microorganismele care au dobândit rezistenţă la alte cefalosporine administrate
injectabil să fie rezistente la cefuroximă.
7
În funcţie de mecanismul de rezistenţă, microorganismele cu rezistenţă dobândită la penicilină pot
prezenta sensibilitate scăzută sau rezistenţă la cefuroximă.
Valori critice pentru cefuroximă axetil
Valorile critice ale CMI (concentraţia inhibitorie minimă) stabilite de EUCAST (European Committee
on Antimicrobial Susceptibility Testing) sunt după cum urmează:
Microorganism Valori critice (mg/l)
S R
Enterobacteriaceae 1, 2
8 >8
Staphylococcus spp Referinţa3 Referinţa 3
Streptococcus A,B,C şi G Referinţa4 Referinţa 4
Streptococcus pneumoniae
0,25 >0,5
Moraxella catarrhalis
0,125 >4
Haemophilus. influenzae
0,125 >1
Valori critice nespecifice1 DI5 DI5 1
Valorile critice caracteristice cefalosporinelor pentru Enterobacteriaceae detectează toate
mecanismele de rezistenţă importante din punct de vedere clinic (inclusiv BLSE şi AmpC mediată de
plasmide). Unele tulpini care produc beta-lactamaze prezintă sensibilitate sau sensibilitate intermediară
la cefalosporinele de generaţia a treia sau a patra în condiţiile acestor valori critice şi trebuie raportate
conform rezultatelor testelor, cu alte cuvinte prezenţa sau absenţa unei BLSE nu este în sine un factor
care să influenţeze stabilirea categoriei de sensibilitate. În numeroase zone, depistarea şi caracterizarea
BLSE este recomandată sau obligatorie pentru a facilita controlul infecţiilor.
2Doar ITU necomplicate (cistită) (vezi pct. 4.1). 3 Sensibilitatea stafilococilor la cefalosporine este dedusă pe baza sensibilităţii la meticilină, cu
excepţia ceftazidimei, cefiximului şi ceftibutenului, pentru care nu există valori critice şi care nu
trebuie utilizate în cazul infecţiilor stafilococice.
4 Sensibilitatea la antibioticele beta-lactamice a streptococilor beta-hemolitici din gruprile A, B, C şi G
este dedusă pe baza sensibilităţii la penicilină.
5 Dovezi insuficiente (DI) cu privire la faptul că speciile respective sunt o ţintă adecvată pentru terapia
cu medicamentul respectiv. Se poate raporta o CIM pentru care există comentarii, însă nu şi clasificare
S sau R.
S=sensibil, R=rezistent
Sensibilitatea microorganismelor
Prevalenţa rezistenţei dobândite poate varia în funcţie de regiunea geografică şi de timp pentru speciile
selectate şi sunt necesare informaţii locale referitoare la rezistenţă, mai ales în cazul tratamentului unor
infecţii severe. După caz, se va solicita opinia experţilor în cazul în care prevalenţa locală a rezistenţei
pune sub semnul întrebării oportunitatea utilizării cefuroximei axetil, cel puţin în cazul anumitor tipuri
de infecţii.
De regulă, cefuroxima este activă in vitro împotriva următoarelor tipuri de microorganisme
.
Specii frecvent sensibile
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv
Staphylococcus aureus (meticilino-sensibil)*
Streptococcus pyogenes
Streptococcus agalactiae
Microorganisme aerobe Gram-negativ
Haemophilus influenzae
Haemophilus parainfluenzae
Moraxella catarrhalis
Spirochete:
8
Bordetella pertussis
Microorganisme în cazul cărora rezistenţa ar putea reprezenta o problemă
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Streptococcus pneumoniae
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Citrobacter freundii
Enterobacter aerogenes
Enterobacter cloacae
Escherichia coli
Klebsiella pneumoniae
Proteus mirabilis
Proteus spp. (altele cu excepţia P. vulgaris)
Providencia spp.
Microorganisme anaerobe Gram-pozitiv:
Peptostreptococcus spp.
Propionibacterium spp.
Microorganisme anaerobe Gram-negativ:
Fusobacterium spp.
Bacteroides spp.
Microorganisme cu rezistenţă inerentă
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Enterococcus faecalis
Enterococcus faecium
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Acinetobacter spp.
Campylobacter spp.
Morganella morganii
Proteus vulgaris
Pseudomonas aeruginosa
Serratia marcescens
Microorganisme anaerobe Gram-negativ:
Bacteroides fragilis
Altele:
Chlamydia spp.
Mycoplasma spp.
Legionella spp.
* Toate speciile de S. Aureus meticilino-rezistente sunt rezistente şi la cefuroximă.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie:
După administrarea orală, cefuroxima axetil este absorbită din tractul gastrointestinal şi
hidrolizată rapid la nivelul mucoasei intestinale şi sângelui, eliberând cefuroximă în circulaţie.
Administrarea imediat după masă permite absorbţia optimă.
După administrarea de cefuroximă axetil sub formă de comprimate, concentraţiile plasmatice maxime
(2,9 µg/ml pentru o doză de 125 mg, 4,4 µg/ml pentru o doză de 250 mg, 7,7 µg/ml pentru o doză de
500 mg şi 13,6 µg/ml pentru o doză de 1000 mg) se obţin la aproximativ 2,4 ore după administrarea
împreună cu alimente. Rata de absorbţie a cefuroximei administrate sub formă de suspensie este
redusă, comparativ cu administrarea sub formă de comprimate, ducând la obţinerea unor valori mai
mici ale concentraţiilor plasmatice maxime, după o perioadă mai mare de timp de la administrare şi la
reducerea biodisponibilităţii sistemice (reducere de 4 - 17%). Suspensia orală care conţine cefuroximă
axetil nu a fost bioechivalentă cu comprimatele care conţin cefuroximă axetil în cazul testelor
efectuate la adulţi sănătoşi şi, de aceea, aceste forme farmaceutice nu sunt interşanjabile pe baza unui
calcul miligram-per-miligram (vezi pct. 4.2). Farmacocinetica cefuroximei este liniară în intervalul de
9
doze terapeutice administrate oral cuprinse între 125 şi 1000 mg. Nu s-a produs acumularea
cefuroximei după administrarea orală de doze repetate cuprinse între 250 şi 500 mg.
Distribuţie
S-a constatat că legarea de proteine plasmatice se face în proporţie de 33 - 50%, în funcţie de metoda
folosită. După administrarea unei doze unice de cefuroximă axetil 500 mg sub formă de comprimate,
la 12 voluntari sănătoşi, volumul de distribuţie observat a fost de 50 l (CV%=28%). Concentraţii ale
cefuroximei mai mari decât valorile inhibitorii minime pentru microorganismele patogene frecvent
întâlnite pot fi obţinute în ţesuturile de la nivelul amigdalelor, sinusurilor, în mucoasa bronşică, os,
lichid pleural, lichid articular, lichid sinovial, lichid interstiţial, bilă, spută şi în umoarea apoasă.
Cefuroxima traversează bariera hematoencefalică în cazul inflamaţiei meningelui.
Metabolizare
Cefuroxima nu este metabolizată.
Eliminare
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este cuprins între 1-1,5 ore. Cefuroxima se elimină
prin filtrare glomerulară şi excreţie tubulară.Clearance-ul renal este cuprins în intervalul 125 - 148
ml/min/1,73m
2.
Grupe speciale de pacienţi
Sex
Nu s-au observat diferenţe în ceea ce priveşte farmacocinetica cefuroximei între bărbaţi şi femei.
Vârstnici
Nu este necesară precauţie specială la pacienţii vârstnici cu funcţie renală normală pentru doze care nu
depăşesc doza maximă uzuală de 1 g pe zi. Pacienţii vârstnici au o probabilitate mai mare de reducere
a funcţiei renale; de aceea, doza trebuie ajustată în conformitate cu funcţia renală la pacienţii vârstnici
(vezi punctul 4.2).
Copii şi adolescenţi
La sugarii mai mari (vârsta >3 luni), la copii şi adolescenţi, farmacocinetica cefuroximei este similară
celei observate la adulţi.
Nu există date provenite din studiile clinice referitoare la administrarea cefuroximei axetil la copii cu
vârsta sub 3 luni.
Insuficienţă renală
Nu au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea cefuroximei axetil la pacienţi cu insuficienţă renală.
Cefuroxima se excretă în principal pe cale renală. De aceea, ca în cazul celorlalte antibiotice similare,
la pacienţii cu insuficienţă renală semnificativă (de exemplu, C1
cr <30 ml/minut) se recomandă
reducerea dozei de cefuroximă, pentru a compensa excreţia mai lentă a acesteia (vezi punctul 4.2).
Cefuroxima este eliminată eficient prin dializă.
Insuficienţă hepatică
Nu sunt disponibile date provenite de la pacienţi cu insuficienţă hepatică. Deoarece cefuroxima este
eliminată în principal pe cale renală, nu se aşteaptă ca disfuncţia hepatică să influenţeze
farmacocinetica cefuroximei.
Relaţia farmacocinetică/farmacodinamie
Pentru cefalosporine, s-a demonstrat că cel mai important parametru de farmacocinetică-
farmacodinamie corelat cu eficacitatea in vivo este proporţia din intervalul de administrare (%T) în
10
care concentraţia nelegată se menţine peste concentraţia inhibitorie minimă (CIM) a cefuroximei
pentru speciile ţintă selectate (%T>CIM).
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele non-clinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea,
carcinogenitatea, toxicitatea asupra funcţiei de reproducere. Nu s-au efectuat studii privind
carcinogenitatea; cu toate acestea, dovezile existente nu indică potenţial carcinogen.
Activitatea gama glutamil transpeptidazei în urina de şobolan este inhibată de o serie de cefalosporine,
însă nivelul de inhibare este mai mic în cazul cefuroximei. Acest aspect ar putea fi relevant pentru
interferenţa cu testele paraclinice la om.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Celuloză microcristalină
Croscarmeloză sodică (tip A)
Laurilsulfat de sodium
Ulei vegetal hidrogenat
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Film
Hipromeloză
Propilenglicol
p-Hidroxibenzoat de metil (E 218)
p-Hidroxibenzoat de propil (E 216)
Dioxid de titan (E 171)
Benzoat de sodiu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din OPA-Al-PVC/Al cu 10 comprimate filmate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
11
Glaxo Wellcome UK Ltd.
980 Great West Road, Brentford
Middlesex, TW8 9GS, Marea Britanie
8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
2016/2009/01
2017/2009/01
2018/2009/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoirea autorizaţiei – Octombrie 2009
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Octombrie 2014
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Zinnat 125 mg, comprimate filmate
Zinnat 250 mg, comprimate filmate
Zinnat 500 mg, comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat filmat conţine cefuroximă 125 mg sub formă de cefuroximă axetil 150,36 mg.
Excipienţi: p-hidroxibenzoat de metil (E 218) 0,06 mg, p-hidroxibenzoat de propil (E 216) 0,04 mg.
Fiecare comprimat filmat conţine cefuroximă 250 mg sub formă de cefuroximă axetil 300,72 mg.
Excipienţi: p-hidroxibenzoat de metil (E 218) 0,07 mg, p-hidroxibenzoat de propil (E 216) 0,06 mg.
Fiecare comprimat filmat conţine cefuroximă 500 mg sub formă de cefuroximă axetil 601,44 mg.
Excipienţi: p-hidroxibenzoat de metil (E 218) 0,18 mg, p-hidroxibenzoat de propil (E 216) 0,15 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
Comprimate filmate ovale, biconvexe de culoare albă sau aproape albă, marcate cu logo "GXES5" pe
cealaltă faţă.
Comprimate filmate ovale, biconvexe de culoare albă sau aproape albă, marcate cu logo "GXES7" pe
cealaltă faţă.
Comprimate filmate ovale, biconvexe de culoare albă sau aproape albă, marcate cu logo "GXEG2" pe
cealaltă faţă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Zinnat este indicat la adulţi, adolescenţi şi copii începând cu vârsta de 3 luni pentru tratamentul
infecţiilor enumerate mai jos (vezi punctul 4.4 şi 5.1)
Amigdalite şi faringite streptococice acute.
Sinuzită bacteriană acută
2
Otită medie acută.
Exacerbări acute ale bronşitei cronice.
Cistită.
Pielonefrită.
Infecţii necomplicate ale pielii şi ale ţesuturilor moi.
Tratamentul bolii Lyme în stadiile incipiente .
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Durata obişnuită a terapiei este de şapte zile (poate varia de la cinci la zece zile)
Tabelul 1. Adulţi, adolescenţi şi copii (cu greutate
40 kg)
Indicaţia clinică Doze
Amigdalite şi faringite acute, sinuzită bacteriană acută 250 mg de două ori pe zi
Otită medie acută 500 mg de două ori pe zi
Exacerbări acute ale bronşitei cronice 500 mg de două ori pe zi
Cistită 250 mg de două ori pe zi
Pielonefrită 250 mg de două ori pe zi
Infecţii necomplicate ale pielii şi ale ţesuturilor moi 250 mg de două ori pe zi
Boala Lyme 500 mg de două ori pe zi, timp de 14 zile (între 10 şi
21 de zile)
Tabelul 2. Copii şi adolescenţi (cu greutate < 40 kg)
Indicaţia clinică Doze
Amigdalite şi faringite acute, sinuzită bacteriană
acută 10 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 125 mg de două ori pe zi
Copii cu vârsta de 2 ani şi peste, cu otită medie
sau, când este adecvat, cu infecţii mai severe 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi
Cistită 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi
Pielonefrită 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi, timp de 10
până la 14 zile
Infecţii necomplicate ale pielii şi ale ţesuturilor
moi 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi
Boala Lyme 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi, timp de 14
zile (între 10 şi 21 de zile)
Nu există experienţă cu privire la utilizarea Zinnat la copii cu vârsta sub 3 luni.
Comprimatele care conţin cefuroximă axetil şi granulele pentru suspensie orală care conţin cefuroximă axetil nu
sunt bioechivalente şi nu sunt interşanjabile pe baza unui calcul miligram-per-miligram (vezi pct. 5.2).
Insuficienţă renală
Siguranţa şi eficacitatea cefuroximei axetil nu au fost stabilite la pacienţii cu insuficienţă renală.
Cefuroxima este excretată în principal de către rinichi. La pacienţii cu insuficienţă renală semnificativă se
recomandă reducerea dozei de cefuroximă, pentru a compensa excreţia mai lentă. Dializa elimină eficient
cefuroxima.
Tabelul 5. Doze de Zinnat recomandate la pacienţii cu insuficienţă renală
3 Clearance-ul creatininei T
1/2 (ore) Doza recomandată
≥30 ml/min/1,73 m2
1,4–2,4 nu este necesară ajustarea dozei (doza standard de 125
mg - 500 mg administrată de două ori pe zi)
10-29 ml/min/1,73 m2
4,6 doza individuală standard administrată la interval de 24
de ore
<10 ml/min/1,73 m2 16,8 doza individuală standard administrată la interval de 48
de ore
Pacienţi care efectuează şedinţe de
hemodializă 2 – 4 trebuie administrată o doză individuală standard
suplimentară, la finalul fiecărei şedinţe de dializă
Insuficienţă hepatică
Nu sunt disponibile date referitoare la pacienţii cu insuficienţă hepatică. Deoarece cefuroxima este eliminată în
principal pe cale renală, nu este de aşteptat ca prezenţa disfuncţiei hepatice să influenţeze farmacocinetica
cefuroximei.
Mod de administrare
Administrare orală
Comprimatele de Zinnat trebuie administrate după masă, pentru a asigura absorbţia optimă.
Comprimatele de Zinnat nu trebuie sfărâmate şi, de aceea, această formă farmaceutică nu este potrivită pentru
tratamentul pacienţilor care nu pot înghiţi comprimate. La copii se poate utiliza Zinnat sub formă de suspensie
orală.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la cefuroximă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Pacienţi cu hipersensibilitate cunoscută la antibiotice din clasa cefalosporinelor.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţii anafilactice) la orice tip de medicament
antibacterian betalactamic (peniciline, monobactami şi carbapenemi).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacţii de hipersensibilitate
Se recomandă precauţie specială la pacienţii care au prezentat reacţii alergice la peniciline sau la alte
antibiotice beta-lactamice, deoarece există risc de sensibilitate încrucişată. Similar celorlalte
antibiotice beta-lactamice, au fost raportate cazuri de reacţii de hipersensibilitate severe, ocazional
letale. În cazul apariţiei reacţiilor de hipersensibilitate severe, tratamentul cu cefuroximă trebuie
întrerupt imediat şi trebuie aplicate măsurile de urgenţă adecvate.
Înainte de începerea tratamentului, trebuie să se stabilească dacă pacientul are antecedente de reacţii de
hipersensibilitate severe la cefuroximă, la alte cefalosporine sau la oricare alt tip de antibiotic beta-
lactamic. Cefuroxima trebuie administrată cu precauţie la pacienţii cu antecedente de reacţii de
hipersensibilitate non-severe la alte antibiotice beta-lactamice.
Reacţie Jarisch-Herxheimer
Reacţia Jarisch-Herxheimer a fost observată după tratamentul cu cefuroximă axetil a bolii Lyme. Este
rezultatul acţiunii bactericide a cefuroximei axetil asupra microorganismului care determină boala
Lyme, spirocheta Borrelia burgdorferi. Pacienţii trebuie asiguraţi că această reacţie este o consecinţă
frecventă şi, în general, autolimitată
a tratamentului cu antibiotice al bolii Lyme (vezi pct.4.8).
Dezvoltarea microorganismelor non-susceptibile la tratament
4
Similar altor antibiotice, utilizarea cefuroximei axetil poate determina dezvoltarea excesivă a
microorganismelor de tip Candida. Utilizarea prelungită poate determina şi dezvoltarea excesivă a
altor microorganisme non-susceptibile la tratament (de exemplu, enterococi şi Clostridium difficile),
fapt care poate impune întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.8).
Cazuri de colită pseudomembranoasă asociată antibioterapiei au fost raportate în cazul tratamentului
cu aproape toate substanţele antibacteriene, inclusiv cefuroxima, şi aceasta poate avea grade diferite de
severitate, de la uşoară până la forme care pot pune viaţa în pericol. Acest diagnostic trebuie avut în
vedere la pacienţii cu diaree apărută în timpul sau după administrarea de cefuroximă (vezi punctul
4.8). Trebuie luată în considerare întreruperea terapiei cu cefuroximă şi administrarea tratamentului
specific pentru Clostridium difficile. Nu trebuie administrate medicamente care inhibă peristaltismul
intestinal (vezi punctul 4.8).
Interferenţa cu investigaţiile diagnostice
Pozitivarea rezultatelor testului Coombs, asociată utilizării cefuroximei, poate interfera cu testele de
compatibilitate sanguină (vezi punctul 4.8).
Deoarece în cazul testului cu fericianură pot apărea rezultate fals negative, se recomandă să se
utilizeze fie metoda glucozo-oxidazei, fie cea cu hexochinază pentru determinarea valorilor
concentraţiei glucozei din sânge/plasmă la pacienţii trataţi cu cefuroximă axetil.
Informaţii importante despre excipienţi
Comprimatele de Zinnat conţin parabeni care pot cauza reacţii alergice (posibil întârziate).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Medicamentele care reduc aciditatea gastrică pot să determine reducerea biodisponibilităţii
cefuroximei axetil, comparativ cu perioada de repaus alimentar şi tind să anuleze efectul de absorbţie
postprandială crescută.
Cefuroxima axetil poate avea efecte asupra microflorei intestinale, determinând reabsorbţie scăzută a
estrogenului şi eficacitate redusă a contraceptivelor orale combinate.
Cefuroxima se excretă prin filtrare glomerulară şi secreţie tubulară. Utilizarea concomitentă a
probenecidului nu este recomandată. Administrarea concomitentă a probenecidului determină
creşterea semnificativă a concentraţiei plasmatice maxime, a ariei de sub curba concentraţiei
plasmatice în funcţie de timp şi a timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare ale cefuroximei.
Utilizarea concomitentă cu anticoagulantele orale poate determina creşterea valorilor INR.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Datele provenite din utilizarea cefuroximei la femeile gravide sunt limitate. Studiile la animale nu au
evidenţiat efecte nocive în ceea ce priveşte sarcina, dezvoltarea embrionară sau fetală, naşterea sau
dezvoltarea postnatală. Zinnat trebuie prescris la femeile gravide numai dacă beneficiile depăşesc
riscurile.
Alăptarea
Cefuroxima se excretă în cantităţi mici în laptele uman. Nu se aşteaptă să apară reacţii adverse în cazul
administrării dozelor terapeutice, deşi nu se poate exclude riscul de apariţie a diareei şi infecţiilor
fungice la nivelul mucoaselor. Este posibil să fie necesară întreruperea alăptării din cauza acestor
efecte. Trebuie avută în vedere posibilitatea sensibilizării. Cefuroxima trebuie administrată în timpul
alăptării numai după ce medicul curant evaluează raportul beneficiu/risc.
Fertilitatea
5
Nu sunt disponibile date referitoare la efectele cefuroximei axetil asupra fertilităţii la om. Studiile
privind toxicitatea asupra funcţiei de reproducere efectuate la animale nu au demonstrat efecte asupra
fertilităţii.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii referitoare la efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi
utilaje. Cu toate acestea, deoarece acest medicament poate provoca ameţeli, pacienţii trebuie avertizaţi
să fie precauţi atunci când conduc vehicule sau folosesc utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvente reacţii adverse sunt dezvoltarea excesivă a microorganismelor de tip Candida,
eozinofilia, cefaleea, ameţelile, tulburările gastro-intestinale şi creşterea tranzitorie a valorilor serice
ale enzimelor hepatice.
Categoriile de frecvenţă alocate reacţiilor adverse prezentate în continuare reprezintă estimări,
deoarece pentru majoritatea reacţiilor (de exemplu, cele provenite din studiile controlate placebo) nu
sunt disponibile date adecvate pentru calcularea incidenţei. În plus, incidenţa reacţiilor adverse
asociate cefuroximei axetil poate varia în funcţie de indicaţia clinică.
Datele provenite din studiile clinice ample au fost utilizate pentru a determina frecvenţa reacţiilor
adverse de la foarte frecvente la rare. Frecvenţele alocate celorlalte reacţii adverse rămase (cele cu
frecvenţă <1/10000) au fost determinate în principal folosind date provenite din experienţa de după
punerea pe piaţă şi se referă mai degrabă la rata de raportare decât la frecvenţa reală. Nu au fost
disponibile date din studiile clinice controlate placebo. În cazul în care incidenţa a fost calculată
folosind date provenite din studii clinice, acestea s-au bazat pe date corelate cu terapia
medicamentoasă (evaluate de investigator). În cadrul fiecărei categorii de frecvenţă, reacţiile adverse
sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.
Reacţiile adverse asociate tratamentului, indiferent de grad, sunt enumerate în continuare conform
bazei de date MedDRA pe aparate, sisteme şi organe, şi în funcţie de frecvenţă şi de grad de severitate.
Următoarea convenţie a fost utilizată pentru clasificarea frecvenţei: foarte frecvente 1/10; frecvente
1/100 şi < 1/10, mai puţin frecvente 1/1000 şi < 1/100; rare 1/10000 şi < 1/1000; foarte rare <
1/10000 şi cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Clasificare pe
aparate, sisteme
şi organe Frecvente Mai puţin
frecvente Cu frecvenţă necunoscută
Infecţii şi
infestări
dezvoltare excesivă a
microorganismelor de
tip Candida dezvoltare excesivă a
Clostridium dificille
Tulburări
hematologice şi
limfatice
eozinofilie Pozitivare a testului
Coombs,
trombocitopenie,
leucopenie (uneori
severă)
anemie hemolitică 1
Tulburări ale
sistemului
imunitar
febră indusă de administrarea
medicamentului, boala serului,
anafilaxie, reacţie
Jarisch-Herxheimer
Tulburări ale
sistemului nervos
cefalee, ameţeli
Tulburări gastro-
intestinale
diaree, greaţă,
durere abdominală vărsături colită pseudomembranoasă
Tulburări creştere tranzitorie a icter (predominant colestatic),
6
hepatobiliare valorilor serice ale
enzimelor hepatice hepatită
Afecţiuni
cutanate şi ale
ţesutului
subcutanat
erupţie cutanată
tranzitorie urticarie, prurit, eritem
polimorf,
sindrom Stevens-Johnson,
necroliză epidermică toxică
(necroliză exantematică) (vezi
Tulburări ale sistemului
imunitar), angioedem
Descriere a reacţiilor adverse selectate
Cefalosporinele sunt o clasă de medicamente care prezintă tendinţa de a fi absorbite la nivelul
suprafeţei membranei celulare a eritrocitelor şi de a interacţiona cu anticorpii anti-medicament,
determinând pozitivarea testului Coombs (care poate interfera cu testele de compatibilitate sanguină)
şi, în cazuri foarte rare, anemie hemolitică.
Au fost observate creşteri tranzitorii ale valorilor serice ale enzimelor hepatice, de regulă reversibile.
Copii şi adolescenţi
Profilul de siguranţă al cefuroximei axetil la copii şi adolescenţi este concordant cu profilul observat la
adulţi.
4.9 Supradozaj
Supradozajul poate induce sechele neurologice, incluzând encefalopatie, convulsii şi comă.
Simptomele supradozajului pot apărea în cazul în care nu se reduce adecvat doza la pacienţii cu
insuficienţă renală (vezi punctele 4.2 şi 4.4).
Concentraţiile plasmatice ale cefuroximei pot fi reduse prin hemodializă şi dializă peritoneală.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antibiotice
pentru administrare sistemică, cefalosporine de generaţia a II-a,
codul ATC: J01DC02.
Mecanism de acţiune
Cefuroxima axetil este hidrolizată de esteraze la antibioticul activ, cefuroximă. Cefuroxima inhibă
sinteza peretelui bacterian, după legarea de proteinele de legare a penicilinei (PLP). Astfel se întrerupe
biosinteza peretelui celular (de peptidoglican), fapt care determină liza şi apoptoza celulelor
bacteriene.
Mecanism de rezistenţă
Rezistenţa bacteriană la cefuroximă poate fi determinată de unul sau mai multe dintre următoarele
mecanisme :
hidroliza de către beta-lactamaze, incluzând (dar nu limitându-se la) beta-lactamazele cu spectru
extins (BLSE) şi enzimele Amp-C, a căror expresie ar putea fi indusă sau inhibată stabil la
anumite specii bacteriene aerobe Gram-negativ;
afinitate redusă a proteinelor de legare a penicilinei pentru cefuroximă;
lipsa de permeabilitate a membranei externe, care restricţionează accesul cefuroximei la nivelul
proteinelor de legare a penicilinei în cazul bacteriilor Gram-negativ;
pompele bacteriene de eflux.
Este de aşteptat ca microorganismele care au dobândit rezistenţă la alte cefalosporine administrate
injectabil să fie rezistente la cefuroximă.
7
În funcţie de mecanismul de rezistenţă, microorganismele cu rezistenţă dobândită la penicilină pot
prezenta sensibilitate scăzută sau rezistenţă la cefuroximă.
Valori critice pentru cefuroximă axetil
Valorile critice ale CMI (concentraţia inhibitorie minimă) stabilite de EUCAST (European Committee
on Antimicrobial Susceptibility Testing) sunt după cum urmează:
Microorganism Valori critice (mg/l)
S R
Enterobacteriaceae 1, 2
8 >8
Staphylococcus spp Referinţa3 Referinţa 3
Streptococcus A,B,C şi G Referinţa4 Referinţa 4
Streptococcus pneumoniae
0,25 >0,5
Moraxella catarrhalis
0,125 >4
Haemophilus. influenzae
0,125 >1
Valori critice nespecifice1 DI5 DI5 1
Valorile critice caracteristice cefalosporinelor pentru Enterobacteriaceae detectează toate
mecanismele de rezistenţă importante din punct de vedere clinic (inclusiv BLSE şi AmpC mediată de
plasmide). Unele tulpini care produc beta-lactamaze prezintă sensibilitate sau sensibilitate intermediară
la cefalosporinele de generaţia a treia sau a patra în condiţiile acestor valori critice şi trebuie raportate
conform rezultatelor testelor, cu alte cuvinte prezenţa sau absenţa unei BLSE nu este în sine un factor
care să influenţeze stabilirea categoriei de sensibilitate. În numeroase zone, depistarea şi caracterizarea
BLSE este recomandată sau obligatorie pentru a facilita controlul infecţiilor.
2Doar ITU necomplicate (cistită) (vezi pct. 4.1). 3 Sensibilitatea stafilococilor la cefalosporine este dedusă pe baza sensibilităţii la meticilină, cu
excepţia ceftazidimei, cefiximului şi ceftibutenului, pentru care nu există valori critice şi care nu
trebuie utilizate în cazul infecţiilor stafilococice.
4 Sensibilitatea la antibioticele beta-lactamice a streptococilor beta-hemolitici din gruprile A, B, C şi G
este dedusă pe baza sensibilităţii la penicilină.
5 Dovezi insuficiente (DI) cu privire la faptul că speciile respective sunt o ţintă adecvată pentru terapia
cu medicamentul respectiv. Se poate raporta o CIM pentru care există comentarii, însă nu şi clasificare
S sau R.
S=sensibil, R=rezistent
Sensibilitatea microorganismelor
Prevalenţa rezistenţei dobândite poate varia în funcţie de regiunea geografică şi de timp pentru speciile
selectate şi sunt necesare informaţii locale referitoare la rezistenţă, mai ales în cazul tratamentului unor
infecţii severe. După caz, se va solicita opinia experţilor în cazul în care prevalenţa locală a rezistenţei
pune sub semnul întrebării oportunitatea utilizării cefuroximei axetil, cel puţin în cazul anumitor tipuri
de infecţii.
De regulă, cefuroxima este activă in vitro împotriva următoarelor tipuri de microorganisme
.
Specii frecvent sensibile
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv
Staphylococcus aureus (meticilino-sensibil)*
Streptococcus pyogenes
Streptococcus agalactiae
Microorganisme aerobe Gram-negativ
Haemophilus influenzae
Haemophilus parainfluenzae
Moraxella catarrhalis
Spirochete:
8
Bordetella pertussis
Microorganisme în cazul cărora rezistenţa ar putea reprezenta o problemă
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Streptococcus pneumoniae
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Citrobacter freundii
Enterobacter aerogenes
Enterobacter cloacae
Escherichia coli
Klebsiella pneumoniae
Proteus mirabilis
Proteus spp. (altele cu excepţia P. vulgaris)
Providencia spp.
Microorganisme anaerobe Gram-pozitiv:
Peptostreptococcus spp.
Propionibacterium spp.
Microorganisme anaerobe Gram-negativ:
Fusobacterium spp.
Bacteroides spp.
Microorganisme cu rezistenţă inerentă
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Enterococcus faecalis
Enterococcus faecium
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Acinetobacter spp.
Campylobacter spp.
Morganella morganii
Proteus vulgaris
Pseudomonas aeruginosa
Serratia marcescens
Microorganisme anaerobe Gram-negativ:
Bacteroides fragilis
Altele:
Chlamydia spp.
Mycoplasma spp.
Legionella spp.
* Toate speciile de S. Aureus meticilino-rezistente sunt rezistente şi la cefuroximă.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie:
După administrarea orală, cefuroxima axetil este absorbită din tractul gastrointestinal şi
hidrolizată rapid la nivelul mucoasei intestinale şi sângelui, eliberând cefuroximă în circulaţie.
Administrarea imediat după masă permite absorbţia optimă.
După administrarea de cefuroximă axetil sub formă de comprimate, concentraţiile plasmatice maxime
(2,9 µg/ml pentru o doză de 125 mg, 4,4 µg/ml pentru o doză de 250 mg, 7,7 µg/ml pentru o doză de
500 mg şi 13,6 µg/ml pentru o doză de 1000 mg) se obţin la aproximativ 2,4 ore după administrarea
împreună cu alimente. Rata de absorbţie a cefuroximei administrate sub formă de suspensie este
redusă, comparativ cu administrarea sub formă de comprimate, ducând la obţinerea unor valori mai
mici ale concentraţiilor plasmatice maxime, după o perioadă mai mare de timp de la administrare şi la
reducerea biodisponibilităţii sistemice (reducere de 4 - 17%). Suspensia orală care conţine cefuroximă
axetil nu a fost bioechivalentă cu comprimatele care conţin cefuroximă axetil în cazul testelor
efectuate la adulţi sănătoşi şi, de aceea, aceste forme farmaceutice nu sunt interşanjabile pe baza unui
calcul miligram-per-miligram (vezi pct. 4.2). Farmacocinetica cefuroximei este liniară în intervalul de
9
doze terapeutice administrate oral cuprinse între 125 şi 1000 mg. Nu s-a produs acumularea
cefuroximei după administrarea orală de doze repetate cuprinse între 250 şi 500 mg.
Distribuţie
S-a constatat că legarea de proteine plasmatice se face în proporţie de 33 - 50%, în funcţie de metoda
folosită. După administrarea unei doze unice de cefuroximă axetil 500 mg sub formă de comprimate,
la 12 voluntari sănătoşi, volumul de distribuţie observat a fost de 50 l (CV%=28%). Concentraţii ale
cefuroximei mai mari decât valorile inhibitorii minime pentru microorganismele patogene frecvent
întâlnite pot fi obţinute în ţesuturile de la nivelul amigdalelor, sinusurilor, în mucoasa bronşică, os,
lichid pleural, lichid articular, lichid sinovial, lichid interstiţial, bilă, spută şi în umoarea apoasă.
Cefuroxima traversează bariera hematoencefalică în cazul inflamaţiei meningelui.
Metabolizare
Cefuroxima nu este metabolizată.
Eliminare
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este cuprins între 1-1,5 ore. Cefuroxima se elimină
prin filtrare glomerulară şi excreţie tubulară.Clearance-ul renal este cuprins în intervalul 125 - 148
ml/min/1,73m
2.
Grupe speciale de pacienţi
Sex
Nu s-au observat diferenţe în ceea ce priveşte farmacocinetica cefuroximei între bărbaţi şi femei.
Vârstnici
Nu este necesară precauţie specială la pacienţii vârstnici cu funcţie renală normală pentru doze care nu
depăşesc doza maximă uzuală de 1 g pe zi. Pacienţii vârstnici au o probabilitate mai mare de reducere
a funcţiei renale; de aceea, doza trebuie ajustată în conformitate cu funcţia renală la pacienţii vârstnici
(vezi punctul 4.2).
Copii şi adolescenţi
La sugarii mai mari (vârsta >3 luni), la copii şi adolescenţi, farmacocinetica cefuroximei este similară
celei observate la adulţi.
Nu există date provenite din studiile clinice referitoare la administrarea cefuroximei axetil la copii cu
vârsta sub 3 luni.
Insuficienţă renală
Nu au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea cefuroximei axetil la pacienţi cu insuficienţă renală.
Cefuroxima se excretă în principal pe cale renală. De aceea, ca în cazul celorlalte antibiotice similare,
la pacienţii cu insuficienţă renală semnificativă (de exemplu, C1
cr <30 ml/minut) se recomandă
reducerea dozei de cefuroximă, pentru a compensa excreţia mai lentă a acesteia (vezi punctul 4.2).
Cefuroxima este eliminată eficient prin dializă.
Insuficienţă hepatică
Nu sunt disponibile date provenite de la pacienţi cu insuficienţă hepatică. Deoarece cefuroxima este
eliminată în principal pe cale renală, nu se aşteaptă ca disfuncţia hepatică să influenţeze
farmacocinetica cefuroximei.
Relaţia farmacocinetică/farmacodinamie
Pentru cefalosporine, s-a demonstrat că cel mai important parametru de farmacocinetică-
farmacodinamie corelat cu eficacitatea in vivo este proporţia din intervalul de administrare (%T) în
10
care concentraţia nelegată se menţine peste concentraţia inhibitorie minimă (CIM) a cefuroximei
pentru speciile ţintă selectate (%T>CIM).
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele non-clinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea,
carcinogenitatea, toxicitatea asupra funcţiei de reproducere. Nu s-au efectuat studii privind
carcinogenitatea; cu toate acestea, dovezile existente nu indică potenţial carcinogen.
Activitatea gama glutamil transpeptidazei în urina de şobolan este inhibată de o serie de cefalosporine,
însă nivelul de inhibare este mai mic în cazul cefuroximei. Acest aspect ar putea fi relevant pentru
interferenţa cu testele paraclinice la om.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Celuloză microcristalină
Croscarmeloză sodică (tip A)
Laurilsulfat de sodium
Ulei vegetal hidrogenat
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Film
Hipromeloză
Propilenglicol
p-Hidroxibenzoat de metil (E 218)
p-Hidroxibenzoat de propil (E 216)
Dioxid de titan (E 171)
Benzoat de sodiu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din OPA-Al-PVC/Al cu 10 comprimate filmate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
11
Glaxo Wellcome UK Ltd.
980 Great West Road, Brentford
Middlesex, TW8 9GS, Marea Britanie
8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
2016/2009/01
2017/2009/01
2018/2009/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoirea autorizaţiei – Octombrie 2009
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Octombrie 2014
