CLOPIXOL 10 mg
Substanta activa: ZUCLOPENTHIXOLUMClasa ATC: N05AF05Forma farmaceutica: COMPR. FILM.
Prescriptie: P-RF
Tip ambalaj: Cutie x 1 flac. din PEJD x 50 compr. film., inchis cu capac cu filet, prevazut cu sistem de inchidere securizat pt. copii
Producator: H. LUNDBECK A/S - DANEMARCA
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Clopixol 10 mg comprimate filmate
Clopixol 25 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Clopixol 10 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine zuclopentixol 10 mg sub formă de diclorhidrat de zuclopentixol
11,82 mg.
Excipienţi: Fiecare comprimat filmat conţine lactoză monohidrat 21,600 mg şi ulei de ricin hidrogenat
0,720 mg.
Clopixol 25 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat conţine zuclopentixol 25 mg sub formă de diclorhidrat de zuclopentixol 29,55 mg.
Excipienţi: Fiecare comprimat filmat conţine lactoză monohidrat 22 mg şi ulei de ricin hidrogenat
0,960 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
10 mg: Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare roşu- brun deschis
25 mg: Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare roşu- brun
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Schizofreni e acută şi cronică şi alte psihoze, în special în prezenţa unor simptome cum sunt
halucinaţiile, iluziile şi tulburările de gândire. împreună cu agitaţia, nelinişte, ostilitate şi agresivitate.
Episoade maniacale în boala maniaco depresiva.
Agitaţie şi alte tulburări comportamentale la pacienţii cu retard mintal.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţi
Doza trebuie ajustată individual în funcţie de starea clinică a pacientului. În general, trebuie
administrate iniţial doze mici şi crescute, cât mai curând posibil, până la doza minimă eficace, în
funcţie de răspunsul terapeutic. În general, doza de întreţinere poate fi administrată ca doză unică,
seara, la culcare.
2
Schizofrenie acută şi alte psihoze acute, stări de agitaţie acute severe, episoade maniacale
Doza uzuală este de 10 - 50 mg pe zi. În cazuri moderate până la severe, doza iniţială este de 20 mg pe
zi; dacă este necesar, doza poate fi crescută treptat cu 10 - 20 mg la fiecare 2 - 3 zile până la 75 mg pe
zi sau mai mult. Doza maximă pentru administ rare unică este de 40 mg şi doza maximă zilnică 150
mg.
Schizofrenie cronică şi alte psihoze cronice
Doza uzuală în tratamentul de întreţinere este de 20 - 40 mg pe zi.
Agitaţie la pacienţii cu retard mintal
6- 20 mg/zi, dacă este necesar doza poate fi cr escută la 25-40 mg/zi .
Pacienţi vârstnici
Pacienţilor vârstnici trebuie să li se administreze doza minimă eficace.
Copii şi adolescenţi
Nu se recomandă administrarea diclorhidratului de zuclopentixol la copii şi adolescenţi, datorită lipsei
experienţei c linice.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Clopixol poate fi administrat în doza uzuală la pacienţii cu funcţie renală afectată.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Doza trebuie stabilită atent; dacă este posibil, se recomandă determinarea concentraţiei plasm atice a
zuclopentixolului.
Mod de administrare
Comprimatele filmate se înghit cu apă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la zuclopentixol sau la oricare dintre excipienţi (vezi pct. 6.1).
Stare de şoc- colaps, afectarea stării de conştienţă de diferite etiologii (de exemplu, intoxicaţie acută cu
alcool etilic, barbiturice sau opiacee), comă.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Similar oricărui neuroleptic în timpul tratamentului există posibilitatea apariţiei sindromului
neurolepti c malign (hipertermie, rigiditate musculară, tulburări ale stării de conştienţă, instabilitatea
sistemului nervos vegetativ).
Pacienţii cu sindrom cerebral organic preexistent, retard mintal, consumatorii de alcool etilic şi
substanţe opioide prezintă ris c letal crescut.
Tratament: se întrerupere administrarea neurolepticului. Se instituie tratament simptomatic şi de
susţinere a funcţiilor vitale.
Poate fi utilă administrarea de dantrolen şi bromocriptină.
Simptomele pot persista mai mult de o săptămâ nă după întreruperea neurolepticelor orale şi uneori,
perioade mai mari când sunt asociate cu formele retard ale medicamentului.
Similar altor medicamente neuroleptice, acetatul de zuclopentixol trebuie utilizat cu precauţie la
pacienţii cu sindrom cerebr al organic, convulsii şi boli hepatice în stadii avansate.
Aşa cum se cunoaşte în cazul altor medicamente psihotrope‚ zuclopentixol poate modifica răspunsul
organismului la insulină şi glucoză, necesitând ajustarea dozelor de medicamente în cadrul terapie i
antidiabetice.
3
Pacienţii cu tratament de lungă durată, în special cei cu doze mari, trebuie atent monitorizaţi şi evaluaţi
periodic pentru a decide dacă doza de întreţinere poate fi redusă.
Similar altor medicamente aparţinând grupului de medicamente an tipsihotice, zuclopentixolul poate
determina prelungirea intervalului QT.
Persistenţa intervalului QT prelungit poate creşte riscul aritmiilor maligne. De aceea, zuclopentixolul
trebuie administrat cu precauţie pacienţilor susceptibili (cu hipokaliemie, hipomagneziemie sau
predispoziţie genetică) şi pacienţilor cu antecedente de tulburări cardiovasculare, de exemplu, QT
prelungit, bradicardie semnificativă (< 50 bătăi pe minut), infarct miocardic acut recent, insuficienţă
cardiacă decompensată sau aritmie cardiacă.
Administrarea concomitentă cu alte antipsihotice trebuie evitată (vezi pct. 4.5)
Cazuri de tromboembolism venos au fost raportate la administrarea de medicamente antipsihotice.
Deoarece pacienţii trataţi cu antipsihotice adesea prezinţă un risk dobândit pentru tromboemblolism
venos, toţi factorii posibili pentru riscul de tromboembolism venos trebuie identificaţi înainte şi în
timpul tratamentului cu zuclopenthixol şi trebuiesc luate măsuri preventive.
Vârstnici
Accident vascular cerebral
În s tudiile clinice randomizate, controlate cu placebo, la pacienţi cu demenţă, cărora li s- au administrat
antipsihotice atipice a fost observată o creştere de aproximativ 3 ori a riscului reacţiior adverse
cerebro -vasculare. Mecanismul pentru acest risc cresc ut nu este cunoscut. Acest risc crescut nu poate
fi exclus şi în cazul administrării altor antipsihotice sau la alte grupuri de pacienţi. Zuclopentixolul
trebuie administrat cu precauţie pacienţilor cu factori de risc pentru accidente vasculare cerebrale.
Cresterea mortalităţii la pacienţii vârstnici cu dementă
Date din două studii observaţionale arată că pacienţii vârstnici cu dementă care sunt trataţi cu
antipsihotice prezintă un risc uşor crescut de deces comparativ cu cei care nu sunt tratati cu
antip sihotice. Nu sunt date suficiente pentru a prezenta o estimare precisă a gradului de risc şi
cauzele creşterii riscului sunt necunoscute.
Zuclopentixol nu are indicaţie aprobată pentru a trata tulburări de comportament din demenţă,
Excipienţi
Clopixol conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză,
deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament
Clopixol conţine ulei de ricin hidrogenat. P oate provoca jenă gastrică şi diaree.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Asocieri nerecomandate
Zuclopentixol poate creşte efectul sedativ al alcoolului, efectul barbituricelor şi al altor substanţe
deprimante ale SNC
Ne urolepticele pot creşte sau reduce efectul medicamentelor antihipertensive; efectul antihipertensiv
al guanetidinei şi al altor medicamente cu acţiune similară este redus.
Administrarea concomitentă a neuroleptice cu litiu creşte riscul neurotoxic.
Anti depresive triciclice şi neurolepticele îşi inhibă reciproc metabolizarea.
Zuclopentixolul poate scă dea efectul levodopa si al medicamentelor adrenergice.
4
Utilizarea concomitentă de metoclopramide şi piperazină creşte riscul tulburărilor extrapiramidale.
Deoarece zuclopentixol este metabolizat parţial de CYP2D6, utilizarea concomitentă cu medicamente
cunoscute ca inhibitori ai acestei enzime poate duce la reducerea clearance- ului zuclopentixolului.
Prelungirea intervalului QT în timpul tratamentul ui cu antipsihotice poate fi exacerbată prin
administrarea concomitentă a altor medicamente care determină creşterea semnificativă a intervalului
QT. Administrarea concomitentă a unor astfel de medicamente trebuie evitată.
Clasele relevante includ:
- clasa Ia şi III antiaritmice (de exemplu: chinidină, amiodaronă, sotalol, dofetilidă);
- unele antipsihotice (de exemplu tioridazină);
- unele macrolide (de exemplu eritromicină);
- unele antihistaminice (de exemplu: terfenadină, astemizol);
- unele chinolone (de e xemplu: gatifloxacină, moxifloxacină).
Lista de mai sus nu este completă şi trebuie evitate alte medicamente care determină creşterea
semnificativă a intervalului QT (de exemplu: cisapridă, litiu).
Medicamentele care determină tulburări ale echilibrului hidroelectrolitic, cum sunt: diureticele
tiazidice (hipokaliemie) şi medicamentele care determină creşterea concentraţiei plasmatice a
zuclopentixolului trebuie, de asemenea, utilizate cu precauţie, deoarece pot creşte riscul prelungirii
intervalului QT şi apariţiei aritmiilor maligne (vezi pct. 4.4).
4.6 Fertilitate, sarcină şi alăptare
Sarcina
Zuclopentixol nu trebuie administrat în timpul sarcinii exceptând cazurile în care beneficiul terapeutic
matern aşteptat depăşeşte riscul teoretic fetal.
Nou -nă scuţii mamelor tratate cu medicamente neuroleptice până în ultima perioadă de sarcină pot
prezenta semne de intoxicaţie, cum sunt letargie, tremor şi hiperexcitabilitate şi au un scor APGAR
mic.
La nou născuţii expuşi la medicaţie antipsihotică (inclusi v Clopixol) în trimestrul al III -lea de sarcină,
pot apărea reacţii adverse, inclusiv reacţii extrapiramidale şi/sau simptome de întrerupere, care pot
varia ca severitate şi durată după naştere. S -au raportat simptome precum agitaţie, hipertonie
musculară, hipotonie musculară, tremor, somnolenţă, tulburări respiratorii şi dificultăţi de alimentaţie.
În consecinţă, nou născuţii trebuie monitorizaţi cu atenţie .
Studiile privind efectele zuclopentixol asupra funcţiei de reproducere la animale nu au evidenţiat o
creştere a incidenţei afectării fătului sau alte efecte dăunătoare asupra funcţiei de reproducere.
Alăptarea
Deoarece zuclopentixolul se excretă în laptele matern în cantităţi mici, este puţin probabilsă afecteze
sugarul în cazul administrării dozelor terapeutice. Doza ingerată de sugar reprezintă sub 1% din doza
administrată mamei (exprimată în mg/kg).
Alăptarea poate fi continuată în timpul tratamentului cu zuclopentixol dacă se consideră că este
importantă pentru starea clinică a pacientei, dar se re comandă supravegherea sugarului, în special după
primele 4 săptămâni de la naştere.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Clopixol, comprimate filmate este un medicament cu efect sedativ Pacienţii care urmează un trat ament
cu medicamente psihotrope pot prezenta unele tulburări de atenţie sau de concentrare şi trebuie
avertizaţi despre posibilitatea afectării capacităţii lor de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
5
4.8 Reacţii adverse
Majoritatea reacţiilor adv erse sunt dependente de doză. Frecvenţa şi severitatea acestor reacţii adverse
sunt mai pronunţate în faza iniţială a tratamentului şi scad în intensitate în timpul continuării acestuia.
Pot să apară reacţii de tip extrapiramidal , în special la începutu l tratamentului. În majoritatea cazurilor
aceste reacţii adverse pot fi controlate prin scăderea dozei şi/sau prin administrarea medicamentelor
antiparkinsoniene. Administrarea de rutină, în scop preventiv, a medicamentelor antiparkinsoniene nu
este recomandată. Medicamentele antiparkinsoniene nu ameliorează diskinezia tardivă, ci pot agrava
aceste simptome. Se recomandă reducerea dozei sau, dacă este posibil, întreruperea terapiei.
În cazul acatiziei persistente pot fi utile benzodiazepinele sau propran ololul.
Frecvenţa reacţiilor adverse este prezentată conform datelor din literatura de specialitate şi din
raportările spontane :
Frecvenţă este definită folosind următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi
<1/10), mai puţin frec vente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000),
cu frecven ţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Tulburări cardiace Frecvente Tahicardie, palpitaţii.
Rare Electrocardiogramă: interval QT
prelungit.
Afecţiuni hematologice şi
limfatice
Rare Trombocitopenie, neutropenie,
leucopenie, agranulocitoză.
Tulburări ale sistemului nervos Foarte
frecvente
Somnolenţă, akatizie, hiperkinezie,
hipokinezie.
Frecvente Tremor, distonie, hipertonie, ameţeli,
cefalee, parestezie, tulburări de atenţie,
amnezie, mers anormal.
Mai puţin
frecvente
Diskinezie tardivă, hiperreflexie,
diskinezie, parkinsonism, sincopă,
ataxie, tulburări de vorbire, hipotonie,
convulsii, migrenă.
Foarte rare Sindrom neuroleptic malign.
Tulburări oculare Frecvente Tulburări de acomodare, vedere
anormală.
Mai puţin
frecvente
Crize oculogire, midriază.
Tulburări la nivelul aparatului
auditiv şi cel labirintic.
Frecvente Vertij.
Mai puţin
frecvente
Hiperacuzie, tinitus.
Tulburări respiratorii, toracice şi
mediastinale
Frecvente Congestie nazală, dispnee.
Tulburări gastro-intestinale Foarte
frecvente
Xerostomie
Frecvente Hipersecreţie salivară, constipaţie,
vărsături, dispepsie, diaree.
Mai puţin
frecvente
Durere abdominală, greaţă, flatulenţă.
Tulburări renale şi ale căilor
urinare
Frecvente Tulburări de micţiune, retenţie urinară,
poliurie.
6
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului
subcutanat
Frecvente Hiperhidroză, prurit.
Mai puţin
frecvente
Erupţii cutanate tranzitorii, reacţii de
fotosensibilizare , tulburări de
pigmentare, seboree, dermatită,
purpură.
Tulburări musculo-scheletice şi
ale ţesutului conjunctiv
Frecvente Mialgie.
Mai puţin
frecvente
Rigiditate musculară, trismus,
torticolis.
Tulburări endocrine Rare Hiperprolactinemie.
Tulburări metabolice şi de
nutriţie
Frecvente Apetit alimentar crescut, greutate
corporală crescută.
Mai puţin
frecvente
Apetit alimentar scăzut, greutate
corporală scăzută.
Rare Hiperglicemie, afectarea toleranţei la
glucoză, hiperlipidemie.
Tulburări vasculare Mai puţin
frecvente
Hipotensiune arterială, bufeuri.
Foarte rare Tromboembolism venos
Tulburări generale şi la nivelul
locului de administrare
Frecvente Astenie, fatigabilitate, stare generală de
rău, durere.
Mai puţin
frecvente
Sete, hipotermie, hipertermie, reacţie la
locul de administrare.
Tulburări ale sistemului imunitar Rare
Reacţii de hipersensibilitate, reacţii
anafilactice.
Tulburări hepato-biliare Mai puţin
frecvente
Teste funcţionale hepatice anormale.
Foarte rare Hepatită colestatică, icter.
Condiţii în legătură cu sarcina,
perioada puerperală şi perinatală
Necunoscută Sindrom de întrerupere la nou născut
(vezi pct. 4.6)
Tulburări ale aparatului genital şi
sânului
Mai puţin
frecvente
Tulburări de ejaculare, disfuncţie
erectilă, tulburări ale orgasmului la
femei, uscăciune la nivelul mucoasei
vulvo-vaginale.
Rare Ginecomastie, galactoree, amenoree,
priapism.
Tulburări psihice Frecvente Insomnie, depresie, anxietate,
nervozitate, vise anormale, agitaţie,
libidou scăzut.
Mai puţin
frecvente
Apatie, coşmaruri, libidou crescut, stare
de confuzie.
Similar altor medicamente din clasa terapeutică a antipsihoticelor, au fost raportate în legătură cu
administrarea zuclopentixolului: cazuri rare de prelungire a intervalului QT, aritmii ventriculare-
fibrilaţie ventriculară, tahicardie ventriculară, torsada vârfurilor şi moarte subită inexplicabilă (vezi
pct. 4.4).
Întreruperea bruscă a administrării zuclopentixolului po ate determina simptome ale sindromului de
întrerupere . Cele mai frecvente simptome sunt: greaţă, vărsături, anorexie, diaree, rinoree, transpiraţii,
mialgii, parestezie, insomnie, nelinişte, anxietate şi agitaţie. Pacienţii pot, de asemenea,
să prezinte v ertij, senzaţii alternative de cald -rece şi tremor. În general, simptomele apar după 1- 4 zile
de la întrerupere şi dispar în decurs de 7- 14 zile.
7
4.9 Supradozaj
Simptomatologie
Somnolenţă‚ comă, simptome extrapiramidale , convulsii, şoc, hipertermie sau hipotermie.
În cazul unui supradozaj asociat cu medicamente cunoscute pentru efecte asupra inimii s- au raportat:
modificări de ECG, prelungirea intervalului QT, torsada vârfurilor, stop cardiac şi aritmii ventriculare.
In studii clinice cea mai mare doză orală admimistrată de zuclopentixol a fost de 450 mg/zi.
Tratament
Tratamentul este simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale. Lavajul gastric poate fi util dacă se
instituie cât mai curând de la ingestie. Adrenalina (epinefrina) nu trebuie utilizată, deoarece în această
situaţie poate accentua hipotensiunea arterială. Convulsiile pot fi tratate cu diazepam şi tulburările de
mişcare cu biperiden.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: derivaţi de t ioxantene, codul ATC: N05AF05.
Mecanism de acţiune
Zuclopenthixol este un neuroleptic din grupul tioxantenelor.
Efectul antipsihotic al medicamentelor neuroleptice este datorat efectului de blocare a receptorilor
dopaminergici, dar este posibil să contribuie şi blocarea receptorului 5- HT (5-hidroxitriptamină). In
vitro, zuclopentixolul are afinitate mare atât pentru receptorii dopaminergici D
1 cât şi pentru D2,
precum şi pentru receptorii alfa
1- adrenergici şi 5- HT2, dar nu are afinitate pentru receptorii colinergici
muscarinici. De asemenea, are afinitate slabă pentru receptorii histaminergici (H
1) şi nu are activitate
de blocare pentru receptorii alfa
2- adrenergici.
In vivo , afinitatea de legare de receptorii D
2 este mai puternică decât cea pentru receptor ii D1.
Zuclopentixolul s -a dovedit un neuroleptic potent în toate studiile de comportament privind activitatea
neurolepticelor (efectul de blocare al receptorilor dopaminergici). S -a stabilit o corelaţie între
modelele testelor in vivo ‚ afinitatea pentru receptorii D
2 in vitro şi media dozelor antipsihotice orale
zilnice.
Inhibarea activităţii locomotorii şi prelungirea perioadei de somn indusă de alcool şi barbiturice indică
o activitate sedativă a zuclopentixolului.
Similar altor neuroleptice, zuclopent ixolul creşte prolactinemia.
Eficacitate clinică
În clinică, zuclopentixolul este indicat pentru tratamentul psihozelor acute şi cronice, pentru
tratamentul pacienţilor cu handicap mintal hiperactivi şi agresivi.
În afară de reducerea semnificativă sau d ispariţia simptomelor din schizofrenie, cum sunt halucinaţiile,
iluziile şi tulburările de gândire, zuclopentixolul are şi un efect marcat asupra simptomelor asociate,
cum sunt ostilitatea, suspiciunea, agitaţia şi agresivitatea.
Zuclopentixolul induce o sedare tranzitorie dependentă de doză. Totuşi, o astfel de sedare iniţială este
de obicei avantajoasă în faza acută a bolii. Toleranţa la efectul sedativ nespecific se dezvoltă rapid.
8
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrarea orală concentraţia plasmatică maximă se realizează în 4 ore. Zuclopentixolul poate
fi administrat indiferent de orarul meselor. Biodisponibilitatea medicamentului după administrarea
orală este de 44%.
Distribuţie
Volumul aparent de distribuţie (Vd)β este de ap roximativ 20 l/kg.
Se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 98 – 99%.
Metabolizare
Metabolizarea zuclopentixolului are trei căi principale – sulfoxidarea‚ N-dezalchilarea la nivelul
catenei laterale şi glucurono- conjugarea. Metaboliţii sunt inactivi din punct de vedere farmacologic.
Zuclopentixolul are o concentraţie mai mare decât metaboliţii săi în creier şi alte ţesuturi.
Eliminare
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (T½ β) este de aproximativ 20 ore şi clearance -ul
si stemic mediu (Cl
s) este de aproximativ 0,86 1/min.
Zuclopentixolul este excretat în principal prin fecale, dar este prezent în mică măsură (aproximativ
10%) şi în urină. Numai aproximativ 0,1% din doză este excretată nemodificată în urină, ceea ce arată
că încărcarea renală este neglijabilă.
La mamele care alăptează, zuclopentixolul este excretat în cantităţi mici în lapte. La femeile tratate cu
preparate oral e sau cu decanoat, la starea de echilibru, înaintea administrării următoare, media
raportului conc entraţiei în laptele matern/concentraţie plasmatică a fost de aproximativ 0,29.
Linearitate
Cinetica este liniară. Concentraţia serică la starea de echilibru se realizează în aproximativ 3 -5 zile.
Concentraţia medie minimă la starea de echilibru corespunz ând la 20 mg zuclopentixol administrat pe
cale orală odată pe zi a fost de 25 nmoli/l.
Vârstnici
Parametrii farmacocinetici sunt practic independenţi de vârsta pacienţilor.
Insuficienţă renală
Pe baza parametrilor eliminării menţionaţi mai sus se poate aprecia că reducerea funcţiei renale nu va
avea mare influenţă asupra concentraţiilor plasmatice ale medicamentului.
Insuficienţă hepatică
Nu sunt disponibile date pentru acest grup de pacienţi.
Polimorfism
Un studiu in vivo a arătat că o parte din căil e de metabolizare sunt supuse polimorfismului genetic al
oxidării sparteinei/debrisochinei (CYP2D6).
Relaţii farmacocinetică/farmacodinamie
Se sugerează ca valoarea concentraţiei plasmatice minime (adică imediat înainte de următoarea
administrare) să fie de 2,8–12 ng/ml (7- 30 nmol/l) aceasta constituind un ghid pentru tratamentul de
întreţinere la pacienţii cu schizofrenie cu un grad mic spre moderat de gravitate a bolii.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate după doza unică
Zuclopentixolul are toxicitate acută mică.
9
Toxicitate după doze repetate
În studiile de toxicitate cronică nu au fost demonstrate efecte toxice la dozele terapeutice de
zuclopentixol.
Toxicitate asupra funcţiei de reproducere
Pe baza studiilor de toxicitate asupra funcţiei de reproducere nu sunt necesare măsuri speciale în cazul
administrării zuclopentixolului la femeile aflate în perioada fertilă. Cu toate acestea, într -un studiu
efectuat în perioada peri - sau postnatală la şobolani, administrarea dozelor de 5 şi 15 mg/kg şi zi au
determinat creşterea mortalităţii natale, reducerea supravieţuirii puilor şi întârzierea dezvoltării
acestora. Semnificaţia clinică a acestor date nu este clară şi este posibil ca efectul asupra puilor să fie
datorat neglijenţei mamelor expuse la doz e toxice de zuclopentixol.
Mutagenitate şi carcinogenitate
Zuclopentixolul nu are potenţial mutagen sau carcinogen.
Într -un studiu la şobolan privind oncogenitatea administrarea unei doze de 30 mg/kg şi zi timp de 2
ani, a determinat creşteri uşoare ale f recvenţei adenocarcinomului mamar, adenomului şi carcinomului
insular pancreatic la femele şi carcinomului parafolicular tiroidian. Creşterea uşoară a frecvenţei
acestor tumori este frecventă pentru antagoniştii D
2 care cresc secreţia de prolactină când su nt
administraţi la şobolani. Datorită diferenţelor fiziologice între şobolani şi om privitor la prolactina
semnificaţia clinică a acestor rezultate nu este clară, dar se acceptă că nu este previzibil un risc
carcinogen pentru pacienţi.
Toxicitate local ă
Se observă afectare locală musculară după injectarea soluţiei apoase de neuroleptice, inclusiv de
zuclopentixol. Afectarea muşchiului după injectarea soluţiei apoase este mai mare decât după
injectarea unei soluţii uleioase de acetat de zuclopentixol şi de decanoat de zuclopentixol.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Amidon de cartof
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Copovidonă
Glicerol 85%
Talc
Ulei de ricin hidrogenat
Stearat de magneziu
Film
Hipromeloză
Macrogol 6000
Dioxid de titan (E 171)
Oxid roşu de fer (E 172)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
10
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Clopixol 10 mg comprimate filmate
Flacon din polipropilenă cu 50 comprimate filmate
Cutie cu un flacon din polietilenă de înaltă densitate, cu 50 comprimate filmate, închis cu capac cu
filet, prevăzut cu sistem de închidere securizat pentru copii, conţinând desicant
Clopixol 25 mg comprimate filmate
Flacon din polipropilenă cu 50 comprimate filmate
Cutie cu un flacon din polietilenă de înaltă densitate, cu 50 comprimate filmate, închis cu capac cu
filet, prevăzut cu sistem de închidere securizat pentru copii, conţinând desicant
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
H.Lundbeck A/S
Ottiliavej 9, DK -2500
Valby -Copenhaga
Danemarca
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1842/2009/01- 02
1843/2009/01- 02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoirea autorizaţiei - Iulie 2009
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Octo mbrie 2014
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Clopixol 10 mg comprimate filmate
Clopixol 25 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Clopixol 10 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine zuclopentixol 10 mg sub formă de diclorhidrat de zuclopentixol
11,82 mg.
Excipienţi: Fiecare comprimat filmat conţine lactoză monohidrat 21,600 mg şi ulei de ricin hidrogenat
0,720 mg.
Clopixol 25 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat conţine zuclopentixol 25 mg sub formă de diclorhidrat de zuclopentixol 29,55 mg.
Excipienţi: Fiecare comprimat filmat conţine lactoză monohidrat 22 mg şi ulei de ricin hidrogenat
0,960 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
10 mg: Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare roşu- brun deschis
25 mg: Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare roşu- brun
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Schizofreni e acută şi cronică şi alte psihoze, în special în prezenţa unor simptome cum sunt
halucinaţiile, iluziile şi tulburările de gândire. împreună cu agitaţia, nelinişte, ostilitate şi agresivitate.
Episoade maniacale în boala maniaco depresiva.
Agitaţie şi alte tulburări comportamentale la pacienţii cu retard mintal.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţi
Doza trebuie ajustată individual în funcţie de starea clinică a pacientului. În general, trebuie
administrate iniţial doze mici şi crescute, cât mai curând posibil, până la doza minimă eficace, în
funcţie de răspunsul terapeutic. În general, doza de întreţinere poate fi administrată ca doză unică,
seara, la culcare.
2
Schizofrenie acută şi alte psihoze acute, stări de agitaţie acute severe, episoade maniacale
Doza uzuală este de 10 - 50 mg pe zi. În cazuri moderate până la severe, doza iniţială este de 20 mg pe
zi; dacă este necesar, doza poate fi crescută treptat cu 10 - 20 mg la fiecare 2 - 3 zile până la 75 mg pe
zi sau mai mult. Doza maximă pentru administ rare unică este de 40 mg şi doza maximă zilnică 150
mg.
Schizofrenie cronică şi alte psihoze cronice
Doza uzuală în tratamentul de întreţinere este de 20 - 40 mg pe zi.
Agitaţie la pacienţii cu retard mintal
6- 20 mg/zi, dacă este necesar doza poate fi cr escută la 25-40 mg/zi .
Pacienţi vârstnici
Pacienţilor vârstnici trebuie să li se administreze doza minimă eficace.
Copii şi adolescenţi
Nu se recomandă administrarea diclorhidratului de zuclopentixol la copii şi adolescenţi, datorită lipsei
experienţei c linice.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Clopixol poate fi administrat în doza uzuală la pacienţii cu funcţie renală afectată.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Doza trebuie stabilită atent; dacă este posibil, se recomandă determinarea concentraţiei plasm atice a
zuclopentixolului.
Mod de administrare
Comprimatele filmate se înghit cu apă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la zuclopentixol sau la oricare dintre excipienţi (vezi pct. 6.1).
Stare de şoc- colaps, afectarea stării de conştienţă de diferite etiologii (de exemplu, intoxicaţie acută cu
alcool etilic, barbiturice sau opiacee), comă.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Similar oricărui neuroleptic în timpul tratamentului există posibilitatea apariţiei sindromului
neurolepti c malign (hipertermie, rigiditate musculară, tulburări ale stării de conştienţă, instabilitatea
sistemului nervos vegetativ).
Pacienţii cu sindrom cerebral organic preexistent, retard mintal, consumatorii de alcool etilic şi
substanţe opioide prezintă ris c letal crescut.
Tratament: se întrerupere administrarea neurolepticului. Se instituie tratament simptomatic şi de
susţinere a funcţiilor vitale.
Poate fi utilă administrarea de dantrolen şi bromocriptină.
Simptomele pot persista mai mult de o săptămâ nă după întreruperea neurolepticelor orale şi uneori,
perioade mai mari când sunt asociate cu formele retard ale medicamentului.
Similar altor medicamente neuroleptice, acetatul de zuclopentixol trebuie utilizat cu precauţie la
pacienţii cu sindrom cerebr al organic, convulsii şi boli hepatice în stadii avansate.
Aşa cum se cunoaşte în cazul altor medicamente psihotrope‚ zuclopentixol poate modifica răspunsul
organismului la insulină şi glucoză, necesitând ajustarea dozelor de medicamente în cadrul terapie i
antidiabetice.
3
Pacienţii cu tratament de lungă durată, în special cei cu doze mari, trebuie atent monitorizaţi şi evaluaţi
periodic pentru a decide dacă doza de întreţinere poate fi redusă.
Similar altor medicamente aparţinând grupului de medicamente an tipsihotice, zuclopentixolul poate
determina prelungirea intervalului QT.
Persistenţa intervalului QT prelungit poate creşte riscul aritmiilor maligne. De aceea, zuclopentixolul
trebuie administrat cu precauţie pacienţilor susceptibili (cu hipokaliemie, hipomagneziemie sau
predispoziţie genetică) şi pacienţilor cu antecedente de tulburări cardiovasculare, de exemplu, QT
prelungit, bradicardie semnificativă (< 50 bătăi pe minut), infarct miocardic acut recent, insuficienţă
cardiacă decompensată sau aritmie cardiacă.
Administrarea concomitentă cu alte antipsihotice trebuie evitată (vezi pct. 4.5)
Cazuri de tromboembolism venos au fost raportate la administrarea de medicamente antipsihotice.
Deoarece pacienţii trataţi cu antipsihotice adesea prezinţă un risk dobândit pentru tromboemblolism
venos, toţi factorii posibili pentru riscul de tromboembolism venos trebuie identificaţi înainte şi în
timpul tratamentului cu zuclopenthixol şi trebuiesc luate măsuri preventive.
Vârstnici
Accident vascular cerebral
În s tudiile clinice randomizate, controlate cu placebo, la pacienţi cu demenţă, cărora li s- au administrat
antipsihotice atipice a fost observată o creştere de aproximativ 3 ori a riscului reacţiior adverse
cerebro -vasculare. Mecanismul pentru acest risc cresc ut nu este cunoscut. Acest risc crescut nu poate
fi exclus şi în cazul administrării altor antipsihotice sau la alte grupuri de pacienţi. Zuclopentixolul
trebuie administrat cu precauţie pacienţilor cu factori de risc pentru accidente vasculare cerebrale.
Cresterea mortalităţii la pacienţii vârstnici cu dementă
Date din două studii observaţionale arată că pacienţii vârstnici cu dementă care sunt trataţi cu
antipsihotice prezintă un risc uşor crescut de deces comparativ cu cei care nu sunt tratati cu
antip sihotice. Nu sunt date suficiente pentru a prezenta o estimare precisă a gradului de risc şi
cauzele creşterii riscului sunt necunoscute.
Zuclopentixol nu are indicaţie aprobată pentru a trata tulburări de comportament din demenţă,
Excipienţi
Clopixol conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză,
deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament
Clopixol conţine ulei de ricin hidrogenat. P oate provoca jenă gastrică şi diaree.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Asocieri nerecomandate
Zuclopentixol poate creşte efectul sedativ al alcoolului, efectul barbituricelor şi al altor substanţe
deprimante ale SNC
Ne urolepticele pot creşte sau reduce efectul medicamentelor antihipertensive; efectul antihipertensiv
al guanetidinei şi al altor medicamente cu acţiune similară este redus.
Administrarea concomitentă a neuroleptice cu litiu creşte riscul neurotoxic.
Anti depresive triciclice şi neurolepticele îşi inhibă reciproc metabolizarea.
Zuclopentixolul poate scă dea efectul levodopa si al medicamentelor adrenergice.
4
Utilizarea concomitentă de metoclopramide şi piperazină creşte riscul tulburărilor extrapiramidale.
Deoarece zuclopentixol este metabolizat parţial de CYP2D6, utilizarea concomitentă cu medicamente
cunoscute ca inhibitori ai acestei enzime poate duce la reducerea clearance- ului zuclopentixolului.
Prelungirea intervalului QT în timpul tratamentul ui cu antipsihotice poate fi exacerbată prin
administrarea concomitentă a altor medicamente care determină creşterea semnificativă a intervalului
QT. Administrarea concomitentă a unor astfel de medicamente trebuie evitată.
Clasele relevante includ:
- clasa Ia şi III antiaritmice (de exemplu: chinidină, amiodaronă, sotalol, dofetilidă);
- unele antipsihotice (de exemplu tioridazină);
- unele macrolide (de exemplu eritromicină);
- unele antihistaminice (de exemplu: terfenadină, astemizol);
- unele chinolone (de e xemplu: gatifloxacină, moxifloxacină).
Lista de mai sus nu este completă şi trebuie evitate alte medicamente care determină creşterea
semnificativă a intervalului QT (de exemplu: cisapridă, litiu).
Medicamentele care determină tulburări ale echilibrului hidroelectrolitic, cum sunt: diureticele
tiazidice (hipokaliemie) şi medicamentele care determină creşterea concentraţiei plasmatice a
zuclopentixolului trebuie, de asemenea, utilizate cu precauţie, deoarece pot creşte riscul prelungirii
intervalului QT şi apariţiei aritmiilor maligne (vezi pct. 4.4).
4.6 Fertilitate, sarcină şi alăptare
Sarcina
Zuclopentixol nu trebuie administrat în timpul sarcinii exceptând cazurile în care beneficiul terapeutic
matern aşteptat depăşeşte riscul teoretic fetal.
Nou -nă scuţii mamelor tratate cu medicamente neuroleptice până în ultima perioadă de sarcină pot
prezenta semne de intoxicaţie, cum sunt letargie, tremor şi hiperexcitabilitate şi au un scor APGAR
mic.
La nou născuţii expuşi la medicaţie antipsihotică (inclusi v Clopixol) în trimestrul al III -lea de sarcină,
pot apărea reacţii adverse, inclusiv reacţii extrapiramidale şi/sau simptome de întrerupere, care pot
varia ca severitate şi durată după naştere. S -au raportat simptome precum agitaţie, hipertonie
musculară, hipotonie musculară, tremor, somnolenţă, tulburări respiratorii şi dificultăţi de alimentaţie.
În consecinţă, nou născuţii trebuie monitorizaţi cu atenţie .
Studiile privind efectele zuclopentixol asupra funcţiei de reproducere la animale nu au evidenţiat o
creştere a incidenţei afectării fătului sau alte efecte dăunătoare asupra funcţiei de reproducere.
Alăptarea
Deoarece zuclopentixolul se excretă în laptele matern în cantităţi mici, este puţin probabilsă afecteze
sugarul în cazul administrării dozelor terapeutice. Doza ingerată de sugar reprezintă sub 1% din doza
administrată mamei (exprimată în mg/kg).
Alăptarea poate fi continuată în timpul tratamentului cu zuclopentixol dacă se consideră că este
importantă pentru starea clinică a pacientei, dar se re comandă supravegherea sugarului, în special după
primele 4 săptămâni de la naştere.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Clopixol, comprimate filmate este un medicament cu efect sedativ Pacienţii care urmează un trat ament
cu medicamente psihotrope pot prezenta unele tulburări de atenţie sau de concentrare şi trebuie
avertizaţi despre posibilitatea afectării capacităţii lor de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
5
4.8 Reacţii adverse
Majoritatea reacţiilor adv erse sunt dependente de doză. Frecvenţa şi severitatea acestor reacţii adverse
sunt mai pronunţate în faza iniţială a tratamentului şi scad în intensitate în timpul continuării acestuia.
Pot să apară reacţii de tip extrapiramidal , în special la începutu l tratamentului. În majoritatea cazurilor
aceste reacţii adverse pot fi controlate prin scăderea dozei şi/sau prin administrarea medicamentelor
antiparkinsoniene. Administrarea de rutină, în scop preventiv, a medicamentelor antiparkinsoniene nu
este recomandată. Medicamentele antiparkinsoniene nu ameliorează diskinezia tardivă, ci pot agrava
aceste simptome. Se recomandă reducerea dozei sau, dacă este posibil, întreruperea terapiei.
În cazul acatiziei persistente pot fi utile benzodiazepinele sau propran ololul.
Frecvenţa reacţiilor adverse este prezentată conform datelor din literatura de specialitate şi din
raportările spontane :
Frecvenţă este definită folosind următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi
<1/10), mai puţin frec vente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000),
cu frecven ţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Tulburări cardiace Frecvente Tahicardie, palpitaţii.
Rare Electrocardiogramă: interval QT
prelungit.
Afecţiuni hematologice şi
limfatice
Rare Trombocitopenie, neutropenie,
leucopenie, agranulocitoză.
Tulburări ale sistemului nervos Foarte
frecvente
Somnolenţă, akatizie, hiperkinezie,
hipokinezie.
Frecvente Tremor, distonie, hipertonie, ameţeli,
cefalee, parestezie, tulburări de atenţie,
amnezie, mers anormal.
Mai puţin
frecvente
Diskinezie tardivă, hiperreflexie,
diskinezie, parkinsonism, sincopă,
ataxie, tulburări de vorbire, hipotonie,
convulsii, migrenă.
Foarte rare Sindrom neuroleptic malign.
Tulburări oculare Frecvente Tulburări de acomodare, vedere
anormală.
Mai puţin
frecvente
Crize oculogire, midriază.
Tulburări la nivelul aparatului
auditiv şi cel labirintic.
Frecvente Vertij.
Mai puţin
frecvente
Hiperacuzie, tinitus.
Tulburări respiratorii, toracice şi
mediastinale
Frecvente Congestie nazală, dispnee.
Tulburări gastro-intestinale Foarte
frecvente
Xerostomie
Frecvente Hipersecreţie salivară, constipaţie,
vărsături, dispepsie, diaree.
Mai puţin
frecvente
Durere abdominală, greaţă, flatulenţă.
Tulburări renale şi ale căilor
urinare
Frecvente Tulburări de micţiune, retenţie urinară,
poliurie.
6
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului
subcutanat
Frecvente Hiperhidroză, prurit.
Mai puţin
frecvente
Erupţii cutanate tranzitorii, reacţii de
fotosensibilizare , tulburări de
pigmentare, seboree, dermatită,
purpură.
Tulburări musculo-scheletice şi
ale ţesutului conjunctiv
Frecvente Mialgie.
Mai puţin
frecvente
Rigiditate musculară, trismus,
torticolis.
Tulburări endocrine Rare Hiperprolactinemie.
Tulburări metabolice şi de
nutriţie
Frecvente Apetit alimentar crescut, greutate
corporală crescută.
Mai puţin
frecvente
Apetit alimentar scăzut, greutate
corporală scăzută.
Rare Hiperglicemie, afectarea toleranţei la
glucoză, hiperlipidemie.
Tulburări vasculare Mai puţin
frecvente
Hipotensiune arterială, bufeuri.
Foarte rare Tromboembolism venos
Tulburări generale şi la nivelul
locului de administrare
Frecvente Astenie, fatigabilitate, stare generală de
rău, durere.
Mai puţin
frecvente
Sete, hipotermie, hipertermie, reacţie la
locul de administrare.
Tulburări ale sistemului imunitar Rare
Reacţii de hipersensibilitate, reacţii
anafilactice.
Tulburări hepato-biliare Mai puţin
frecvente
Teste funcţionale hepatice anormale.
Foarte rare Hepatită colestatică, icter.
Condiţii în legătură cu sarcina,
perioada puerperală şi perinatală
Necunoscută Sindrom de întrerupere la nou născut
(vezi pct. 4.6)
Tulburări ale aparatului genital şi
sânului
Mai puţin
frecvente
Tulburări de ejaculare, disfuncţie
erectilă, tulburări ale orgasmului la
femei, uscăciune la nivelul mucoasei
vulvo-vaginale.
Rare Ginecomastie, galactoree, amenoree,
priapism.
Tulburări psihice Frecvente Insomnie, depresie, anxietate,
nervozitate, vise anormale, agitaţie,
libidou scăzut.
Mai puţin
frecvente
Apatie, coşmaruri, libidou crescut, stare
de confuzie.
Similar altor medicamente din clasa terapeutică a antipsihoticelor, au fost raportate în legătură cu
administrarea zuclopentixolului: cazuri rare de prelungire a intervalului QT, aritmii ventriculare-
fibrilaţie ventriculară, tahicardie ventriculară, torsada vârfurilor şi moarte subită inexplicabilă (vezi
pct. 4.4).
Întreruperea bruscă a administrării zuclopentixolului po ate determina simptome ale sindromului de
întrerupere . Cele mai frecvente simptome sunt: greaţă, vărsături, anorexie, diaree, rinoree, transpiraţii,
mialgii, parestezie, insomnie, nelinişte, anxietate şi agitaţie. Pacienţii pot, de asemenea,
să prezinte v ertij, senzaţii alternative de cald -rece şi tremor. În general, simptomele apar după 1- 4 zile
de la întrerupere şi dispar în decurs de 7- 14 zile.
7
4.9 Supradozaj
Simptomatologie
Somnolenţă‚ comă, simptome extrapiramidale , convulsii, şoc, hipertermie sau hipotermie.
În cazul unui supradozaj asociat cu medicamente cunoscute pentru efecte asupra inimii s- au raportat:
modificări de ECG, prelungirea intervalului QT, torsada vârfurilor, stop cardiac şi aritmii ventriculare.
In studii clinice cea mai mare doză orală admimistrată de zuclopentixol a fost de 450 mg/zi.
Tratament
Tratamentul este simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale. Lavajul gastric poate fi util dacă se
instituie cât mai curând de la ingestie. Adrenalina (epinefrina) nu trebuie utilizată, deoarece în această
situaţie poate accentua hipotensiunea arterială. Convulsiile pot fi tratate cu diazepam şi tulburările de
mişcare cu biperiden.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: derivaţi de t ioxantene, codul ATC: N05AF05.
Mecanism de acţiune
Zuclopenthixol este un neuroleptic din grupul tioxantenelor.
Efectul antipsihotic al medicamentelor neuroleptice este datorat efectului de blocare a receptorilor
dopaminergici, dar este posibil să contribuie şi blocarea receptorului 5- HT (5-hidroxitriptamină). In
vitro, zuclopentixolul are afinitate mare atât pentru receptorii dopaminergici D
1 cât şi pentru D2,
precum şi pentru receptorii alfa
1- adrenergici şi 5- HT2, dar nu are afinitate pentru receptorii colinergici
muscarinici. De asemenea, are afinitate slabă pentru receptorii histaminergici (H
1) şi nu are activitate
de blocare pentru receptorii alfa
2- adrenergici.
In vivo , afinitatea de legare de receptorii D
2 este mai puternică decât cea pentru receptor ii D1.
Zuclopentixolul s -a dovedit un neuroleptic potent în toate studiile de comportament privind activitatea
neurolepticelor (efectul de blocare al receptorilor dopaminergici). S -a stabilit o corelaţie între
modelele testelor in vivo ‚ afinitatea pentru receptorii D
2 in vitro şi media dozelor antipsihotice orale
zilnice.
Inhibarea activităţii locomotorii şi prelungirea perioadei de somn indusă de alcool şi barbiturice indică
o activitate sedativă a zuclopentixolului.
Similar altor neuroleptice, zuclopent ixolul creşte prolactinemia.
Eficacitate clinică
În clinică, zuclopentixolul este indicat pentru tratamentul psihozelor acute şi cronice, pentru
tratamentul pacienţilor cu handicap mintal hiperactivi şi agresivi.
În afară de reducerea semnificativă sau d ispariţia simptomelor din schizofrenie, cum sunt halucinaţiile,
iluziile şi tulburările de gândire, zuclopentixolul are şi un efect marcat asupra simptomelor asociate,
cum sunt ostilitatea, suspiciunea, agitaţia şi agresivitatea.
Zuclopentixolul induce o sedare tranzitorie dependentă de doză. Totuşi, o astfel de sedare iniţială este
de obicei avantajoasă în faza acută a bolii. Toleranţa la efectul sedativ nespecific se dezvoltă rapid.
8
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrarea orală concentraţia plasmatică maximă se realizează în 4 ore. Zuclopentixolul poate
fi administrat indiferent de orarul meselor. Biodisponibilitatea medicamentului după administrarea
orală este de 44%.
Distribuţie
Volumul aparent de distribuţie (Vd)β este de ap roximativ 20 l/kg.
Se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 98 – 99%.
Metabolizare
Metabolizarea zuclopentixolului are trei căi principale – sulfoxidarea‚ N-dezalchilarea la nivelul
catenei laterale şi glucurono- conjugarea. Metaboliţii sunt inactivi din punct de vedere farmacologic.
Zuclopentixolul are o concentraţie mai mare decât metaboliţii săi în creier şi alte ţesuturi.
Eliminare
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (T½ β) este de aproximativ 20 ore şi clearance -ul
si stemic mediu (Cl
s) este de aproximativ 0,86 1/min.
Zuclopentixolul este excretat în principal prin fecale, dar este prezent în mică măsură (aproximativ
10%) şi în urină. Numai aproximativ 0,1% din doză este excretată nemodificată în urină, ceea ce arată
că încărcarea renală este neglijabilă.
La mamele care alăptează, zuclopentixolul este excretat în cantităţi mici în lapte. La femeile tratate cu
preparate oral e sau cu decanoat, la starea de echilibru, înaintea administrării următoare, media
raportului conc entraţiei în laptele matern/concentraţie plasmatică a fost de aproximativ 0,29.
Linearitate
Cinetica este liniară. Concentraţia serică la starea de echilibru se realizează în aproximativ 3 -5 zile.
Concentraţia medie minimă la starea de echilibru corespunz ând la 20 mg zuclopentixol administrat pe
cale orală odată pe zi a fost de 25 nmoli/l.
Vârstnici
Parametrii farmacocinetici sunt practic independenţi de vârsta pacienţilor.
Insuficienţă renală
Pe baza parametrilor eliminării menţionaţi mai sus se poate aprecia că reducerea funcţiei renale nu va
avea mare influenţă asupra concentraţiilor plasmatice ale medicamentului.
Insuficienţă hepatică
Nu sunt disponibile date pentru acest grup de pacienţi.
Polimorfism
Un studiu in vivo a arătat că o parte din căil e de metabolizare sunt supuse polimorfismului genetic al
oxidării sparteinei/debrisochinei (CYP2D6).
Relaţii farmacocinetică/farmacodinamie
Se sugerează ca valoarea concentraţiei plasmatice minime (adică imediat înainte de următoarea
administrare) să fie de 2,8–12 ng/ml (7- 30 nmol/l) aceasta constituind un ghid pentru tratamentul de
întreţinere la pacienţii cu schizofrenie cu un grad mic spre moderat de gravitate a bolii.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate după doza unică
Zuclopentixolul are toxicitate acută mică.
9
Toxicitate după doze repetate
În studiile de toxicitate cronică nu au fost demonstrate efecte toxice la dozele terapeutice de
zuclopentixol.
Toxicitate asupra funcţiei de reproducere
Pe baza studiilor de toxicitate asupra funcţiei de reproducere nu sunt necesare măsuri speciale în cazul
administrării zuclopentixolului la femeile aflate în perioada fertilă. Cu toate acestea, într -un studiu
efectuat în perioada peri - sau postnatală la şobolani, administrarea dozelor de 5 şi 15 mg/kg şi zi au
determinat creşterea mortalităţii natale, reducerea supravieţuirii puilor şi întârzierea dezvoltării
acestora. Semnificaţia clinică a acestor date nu este clară şi este posibil ca efectul asupra puilor să fie
datorat neglijenţei mamelor expuse la doz e toxice de zuclopentixol.
Mutagenitate şi carcinogenitate
Zuclopentixolul nu are potenţial mutagen sau carcinogen.
Într -un studiu la şobolan privind oncogenitatea administrarea unei doze de 30 mg/kg şi zi timp de 2
ani, a determinat creşteri uşoare ale f recvenţei adenocarcinomului mamar, adenomului şi carcinomului
insular pancreatic la femele şi carcinomului parafolicular tiroidian. Creşterea uşoară a frecvenţei
acestor tumori este frecventă pentru antagoniştii D
2 care cresc secreţia de prolactină când su nt
administraţi la şobolani. Datorită diferenţelor fiziologice între şobolani şi om privitor la prolactina
semnificaţia clinică a acestor rezultate nu este clară, dar se acceptă că nu este previzibil un risc
carcinogen pentru pacienţi.
Toxicitate local ă
Se observă afectare locală musculară după injectarea soluţiei apoase de neuroleptice, inclusiv de
zuclopentixol. Afectarea muşchiului după injectarea soluţiei apoase este mai mare decât după
injectarea unei soluţii uleioase de acetat de zuclopentixol şi de decanoat de zuclopentixol.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Amidon de cartof
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Copovidonă
Glicerol 85%
Talc
Ulei de ricin hidrogenat
Stearat de magneziu
Film
Hipromeloză
Macrogol 6000
Dioxid de titan (E 171)
Oxid roşu de fer (E 172)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
10
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Clopixol 10 mg comprimate filmate
Flacon din polipropilenă cu 50 comprimate filmate
Cutie cu un flacon din polietilenă de înaltă densitate, cu 50 comprimate filmate, închis cu capac cu
filet, prevăzut cu sistem de închidere securizat pentru copii, conţinând desicant
Clopixol 25 mg comprimate filmate
Flacon din polipropilenă cu 50 comprimate filmate
Cutie cu un flacon din polietilenă de înaltă densitate, cu 50 comprimate filmate, închis cu capac cu
filet, prevăzut cu sistem de închidere securizat pentru copii, conţinând desicant
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
H.Lundbeck A/S
Ottiliavej 9, DK -2500
Valby -Copenhaga
Danemarca
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1842/2009/01- 02
1843/2009/01- 02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoirea autorizaţiei - Iulie 2009
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Octo mbrie 2014
