PRONORAN 50 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
PRONORAN 50 mg drajeuri cu eliberare prelungită
2. COMPOZI ŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un drajeu cu eliberare prelungită conţine piribedil 50 mg.
Excipienţi : un drajeu cu eliberare prelungită conţine: Ponceau 4 R 3,87 mg şi zahăr 57,17 mg .
Pentru lista tutu ror excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Drajeu cu eliberare prelungită
D rajeu ri rotunde, de culoare roşie, cu înălţimea de 4 mm şi diametrul de aproximativ 9 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
- Tratamentul bolii Parkinson :
- fie în monoterapie ( în special în formele clinice cu tremor),
- sau în asociere cu levodopa , de la iniţierea tratamentului sau ulterior (în special în formele
clinice cu tremor),
- Tratament adjuvant la pacienţii vârstnici cu deficit patologic cr onic cognitiv şi neurosenzorial (cu
excepţia bolii Alzheimer şi a altor demenţe);
- Tratament adjuvant în claudicaţia intermitentă din cadrul arteriopati ei obliterant e cronic e de la
nivelul membrelor inferioare (stadiul II ).
Notă: această indicaţie se bazează pe studii clinice efectuate în scopul îmbunătăţirii distanţei de
mers.
- Indicaţie terapeutică oftalmologică, p ropusă pentru îmbunătăţirea simptomelor ischemice.
Pronoran este indicat la adulţi.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Tratamentul bolii Parkinson
- în monoterapie: doza uzuală este de 3- 5 drajeuri Pronoran 50 mg (150-250 mg piribedil) pe zi,
administrate fracţionat, în 3 -5 prize;
- în asociere cu terapia cu levodopa : doza uzuală este de 1-3 drajeuri Pronoran 50 mg (50-150 mg
piribedil) pe zi, administrate fracţionat, în 1- 3 prize (aproximativ 50 mg piribedil pentru 250 mg
levodopa).
2
Pentru toate indicaţiile, exceptând tratamentul bolii Parkinson
D oza uzuală este de un drajeu cu eliberare prelungită de Pronoran 50 mg pe zi, administrat dup ă masa
principală sau, în cazuri mai severe, chiar două drajeuri cu eliberare prelungită pe zi , administrate în două
prize, după cele două mese principale.
C opii şi adolescenţi
Pronoran nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani datorită lipsei
datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
Administrare orală.
Drajeurile trebuie înghiţite cu o jumătate de pahar cu apă, fără a le mesteca, după mese.
Aceste doze trebuie atinse treptat: se recomandă o cr eştere a dozei cu câte 50 mg piribedil ( un drajeu cu
eliberare prelungită) la fiecare trei zile.
4.3 Contraindicaţii
- hipersensibilitate la piribedil sau la oricare dintre excipienţi
- şoc cardiovascular
- infarct miocardic acut.
- este contraindicată a sociere a cu neuroleptice ( cu excepţia clozapinei) (vezi pct. 4.5 ).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Piribedil a fost asociat cu somnolenţă şi episoade de somn cu instalare bruscă, mai ales la pacienţii cu
boală Parkinson. Instalarea bruscă a somnului în timpul activităţilor zilnice, în unele cazuri fără a fi
precedate de semne de atenţionare, a fost raportată foarte rar . Pacienţii trebuie informaţi asupra acestui
fapt şi avertizaţi să manifeste prudenţă atunci când conduc vehicule sau lucrează cu utilaje în timpul
tratamentului cu piribedil. Pacienţii care au manifestat somnolenţă şi/sau episoade de somn cu instalare
bruscă trebuie să evite conducerea vehiculelor sau folosirea de utilaje.
În plus, poate fi avută în vedere micşorarea dozei sau întreruperea tratamentului.
Luând în considerare vârsta pacien ţilor trata ţi cu piribedil, trebuie avut în vedere riscul de căderi datorat
apari ţiei episoadelor subite de somn, hipotensiunii arteriale sau stării confuzionale.
Datorită posibilelor efecte aditive, se recomandă prudenţă în cazul în care pacienţii sunt trataţi
concomitent cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu
piribedil.
Halucinaţiile sunt cunoscute ca reacţie adversă la tratamentul cu agonişti dopaminergici şi levodopa.
Pacienţii trebuie avertizaţi asupra posibilităţii apariţiei halucinaţiilor (mai ales vizuale).
În stadiile avansate ale bolii Parkinson, în timpul creşterii iniţiale a dozei de agonist dopaminergic
administrat în asoci ere cu levodopa, poate apărea dischinezie. În această situaţie, doza de levodopa trebuie
redusă.
Tulburări de control a impulsurilor
Pacienţii trebuie monitorizaţi cu regularitate pentru apariţia tulburărilor de control a impulsurilor. Pacienţii
şi cei ca re îi ingrijesc trebuie atenţionaţi că, la pacienţii trataţi cu agonişti dopaminergici, inclusiv
piribedil, pot apărea simptome comportamentale ale tulburărilor de control a impulsurilor, inclusiv
dependenţa patologică de jocurile de noroc, creşterea libid oului, hipersexualitatea , dorinţa compulsivă de a
3
cheltui sau cumpăra, mâncatul în exces şi dorinţa compulsivă de a mânca. Dacă apar astfel de simptome,
trebuie luată în considerare scăderea dozei/întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a doze i.
Pacienţii cu tulburări psihotice trebuie trataţi cu agonişti dopaminergici numai dacă beneficiile anticipate
sunt mai mari decât riscurile potenţiale.
Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice şi piri bedil.
În cazul exis tenţei bolilor cardiovasculare severe, se recomandă prudenţă. Se recomandă monitorizarea
tensiunii arteriale, mai ales la debutul tratamentului, datorită riscului general de hipotensiune arterială
ortostatică asociat terapiei dopaminergice.
Simptome caracteristice sindromului neuroleptic malign au fost raportate la întreruperea bruscă a
tratamentului cu medicamente dopaminergice.
Tratamentul cu piribedil nu justifică întreruperea administrării antihipertensivelor la pacienţii cu
hipertensiune arterială.
Deoarece conţine zahăr, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de
malabsorbţie la glucoză -galactoză sau insuficienţă a zaharazei -izomaltazei , nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
Excipientul Ponceau 4 R (E 124) poate provoca reacţii alergice.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
+ Asocierea cu n euroleptice (cu excepţia clozapinei) este contraindicată din cauza antagonism ului
reciproc între medicamentele antiparkinsoniene dopaminergice şi neuroleptice.
1. Pacienţii cu sindrom extrapiramidal indus de neuroleptice trebuie trataţi cu un medicament anticolinergic şi nu cu un medicament dopaminergic antiparkinsonian (receptorii dopaminergici
sunt blocaţi de neuroleptice).
2. Agoniştii dopa minergici pot induce sau agrava tulburările psihice. Dacă la pacienţii cu boală
Parkinson trataţi cu agonişti dopaminergici este necesar un tratament cu neuroleptic, doza de
agonist dopaminergic trebuie redusă progresiv, până la întreruperea completă a tra tamentului (o
întrerupere bruscă a medicamentului dopaminergic creşte riscul de sindrom neuroleptic malign).
3. Neuroleptice antiemetice: trebuie utilizat un antiemetic lipsit de efecte extrapiramidale.
+ Asocierea cu tetrabenazină nu este recomandată di n cauza antagonismului reciproc între
medicamentele dopaminergice antiparkinsoniene şi tetrabenazină.
+ Asocierea piribedilului cu băuturi alcoolice nu este recomandată.
+ Se recomandă precau ţie la asocierea piribedilului cu alte medicamente sedative.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Fertilitatea
Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra dezvo ltării
embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post -natale.
Sarcina
4
S-a observat că piribedilul traversează bariera placentară la femelele de şoarece gestante şi se distribuie în
organele fătului.
În absenţa unor date relevante, nu se recomandă utilizarea acestui medicament în timpul sarcinii.
Alăptarea
În absenţa unor date relevante, nu se recomadă utilizar ea acestui medicament în timpul alăptării.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pronoran poate avea o influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Pot să apară halucinaţii şi somn olenţă.
Pacienţii aflaţi în tratament cu piribedil şi care prezintă somnolenţă şi/sau episoade de somn cu instalare
bruscă trebuie informaţi să nu conducă vehicule şi să nu se angajeze în activităţi (de exemplu, folosirea de
utilaje) în care afectarea aten ţiei ar putea să-i pună pe ei sau pe persoanele din jur în pericol de accidente
grave sau letale, până când aceste episoade recurente sau somnolenţa nu dispar (vezi şi pct. 4.4).
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse sunt enumerate mai jos utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10);
frecvente ( ≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente( ≥1/1000 şi <1/100); rare ( ≥1/10000 şi <1/1000); foarte
rare (<1/10000).
Tulburări psihice
Frecvente: s -au observat tulburări psihice precum confuzi e, halucinaţii, agitaţi e, care dispar la întreruperea
tratamentului.
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: s- a observat ameţeală, care dispare la întreruperea tratamentului.
Tratamentul cu piribedil este asociat cu somnolenţă şi, în cazuri foarte rare, a fost asoci at cu somnolenţă
diurnă excesivă şi apariţia de atacuri subite de somn.
Tulburări ale sistemului cardio -vascular
Mai pu ţin frecvente : hipotensiune arterială, hipotensiune arterială ortostatică asociată cu sincope sau stare
de rău sau tensiune arterială i nstabilă.
Tulburări gastro -intestinale
Frecvente: tulburări gastro-intestinale minore (gre aţă, vărsături, flatulenţă) care pot să dispară, mai ales
după ajustarea individuală a dozei (simptomele gastro -intestinale pot fi în mare măsură reduse prin
creşter ea treptată a dozei (creşterea cu 50 mg la fiecare 2 zile ).
Tulburări de control a impulsurilor
La pacienţii trataţi cu agonişti dopaminergici, inclusiv piribedil, pot apărea dependenţ ă patologic ă pentru
jocuri de noroc, libidou crescut şi hipersexualit ate, dorinţă compulsivă de a cheltui sau cumpăra, mâncat în
exces şi dorinţă compulsivă de a mânca (vezi pct. 4.4 ’Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare’).
4.9 Supradozaj
Datorită efectului emetic al piribedilului la doze foarte mari, este puţ in probabil să apară supadozajul cu
formularea de comprimat.
Cu toate acestea, în cazul ingestiei accidentale a unei doze mai mari decât doza terapeutică, pot fi
observate următoarele semne şi simptome:
- instabilitate a tensiunii arteriale (hipertensiune arterială sau hipotensiune arterială)
5
- simptome digestive (greaţă, vărsături).
Aceste simptome dispar după întreruperea administrării şi cu tratament simptomatic.
5. PROPRIET ĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: agonişti dopaminergici , cod ul ATC: N04BC08.
Mecanism de acţiune
Piribedil este un agonist dopaminergic (stimulează receptorii dopaminergici şi căile dopaminergice
cerebrale) .
La om, m ecanismul de ac ţiune , de stimulare dopaminergic ă, a fost demonstrat în studii le de farmacologie
clinică.
Efecte farmacodinamice
Î n timpul tratamentului cu piribedil apar următoarele tipuri de acţiune :
- stimularea activităţii corticale , de tip „dopaminergic“, atât în timpul somnului cât şi în stare de
veghe;
- activitate clinică asupra diferite lor funcţii controlate de dopamină, această activitate fiind pusă în
evidenţă prin utilizarea scalelor de evaluare comportamentală sau psihometrică.
Eficacitate şi siguranţă clinică
Se consideră că efectul benefic în boala Parkinson decurge din activarea receptorilor dopaminergici
localizaţi cerebral la nivel nigro-striat.
În plus, piribedil ul determină o creştere a debitului circulator la nivelul arterei femural e (existenţa
receptorilor dopaminergici la nivelul reţelei vasculare fe mural e explică acţiunea piribedilului asupra
circulaţi ei periferic e).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
P iribedilul se absoarbe rapid . Concentraţia plasmatică maximă este atinsă după o oră de la administrare a
orală a Pronoran 5 0 mg. Ulterior, concentraţiil e plasmatice scad, urmând un model bifazic, cu un timp de
înjumătăţire plasmatică de 1,7 şi respectiv , 6,9 ore.
Probabilitatea interacţiunii piribedilului cu alte substanţe este slabă, deoarece se leagă în proporţie mică de
proteinele plasmatice. Piribedilul este metaboliz at în proporţie mare , rezultând doi metaboliţi principali
(un derivat hidroxilat şi unul dihidroxilat).
Eliminarea piribedilului se face în principal pe cale urinară: 68% din piribedilul absorbit se excretă pe cale
renală , sub formă de m etaboliţi, iar 25% se excretă prin bilă.
I n vitro , Pronoran 50 mg a demonstrat că are capacitatea de a el ibera lent substanţa activă, ceea ce, in vivo ,
permite o eliberare progresivă a acesteia. La om, studiile de farmacocinetică au arătat o menţinere a
c oncentraţiei plasmatice eficace terapeutic de peste 24 ore.
Eliminarea urinară a piribedilului este de aproximativ 50% după 24 ore de la administrare şi este totală
după 48 ore.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Nu sunt disponibile.
6
Piribedilul, administrat în regim sub-cronic şi cronic, a fost bine tolerat la animale. Piribedilul nu a
demonstrat potenţial teratogenic la şoareci, şobolani şi iepuri. Medicamentul nu a evidenţiat potenţial
genotoxic într -o serie de teste desfăşurate in vitro şi in vivo. Nu s -au efectuat sudii de carcinogenitate.
6. PROPRIET ĂŢI FARMACOLOGICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
S tearat de magneziu
P ovidonă
T alc
Strat de drajefiere
C armeloză sodică
P olisorbat 80
Ponceau 4R (E 124)
Povidonă
D ioxid de siliciu coloidal anhidr u
Hidrogenocarbonat de sodiu
Z ahăr
Talc
D ioxid de titan (E 171)
C eară de albine
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Nu sunt necesare condiţii speciale pentru păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 15 drajeuri cu eliberare prelungită.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢIN ĂTORUL AUTORIZAŢ IEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
Les Laboratoires S ervier
50, rue Carnot,
92284 Suresnes cedex
Franţa
7
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
715/2008/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: 29/10/2002
Reînnoirea autorizaţiei: 07/05/2008
10. DATA RE VIZUIRII TEXTULUI
Mai 2014
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
PRONORAN 50 mg drajeuri cu eliberare prelungită
2. COMPOZI ŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un drajeu cu eliberare prelungită conţine piribedil 50 mg.
Excipienţi : un drajeu cu eliberare prelungită conţine: Ponceau 4 R 3,87 mg şi zahăr 57,17 mg .
Pentru lista tutu ror excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Drajeu cu eliberare prelungită
D rajeu ri rotunde, de culoare roşie, cu înălţimea de 4 mm şi diametrul de aproximativ 9 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
- Tratamentul bolii Parkinson :
- fie în monoterapie ( în special în formele clinice cu tremor),
- sau în asociere cu levodopa , de la iniţierea tratamentului sau ulterior (în special în formele
clinice cu tremor),
- Tratament adjuvant la pacienţii vârstnici cu deficit patologic cr onic cognitiv şi neurosenzorial (cu
excepţia bolii Alzheimer şi a altor demenţe);
- Tratament adjuvant în claudicaţia intermitentă din cadrul arteriopati ei obliterant e cronic e de la
nivelul membrelor inferioare (stadiul II ).
Notă: această indicaţie se bazează pe studii clinice efectuate în scopul îmbunătăţirii distanţei de
mers.
- Indicaţie terapeutică oftalmologică, p ropusă pentru îmbunătăţirea simptomelor ischemice.
Pronoran este indicat la adulţi.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Tratamentul bolii Parkinson
- în monoterapie: doza uzuală este de 3- 5 drajeuri Pronoran 50 mg (150-250 mg piribedil) pe zi,
administrate fracţionat, în 3 -5 prize;
- în asociere cu terapia cu levodopa : doza uzuală este de 1-3 drajeuri Pronoran 50 mg (50-150 mg
piribedil) pe zi, administrate fracţionat, în 1- 3 prize (aproximativ 50 mg piribedil pentru 250 mg
levodopa).
2
Pentru toate indicaţiile, exceptând tratamentul bolii Parkinson
D oza uzuală este de un drajeu cu eliberare prelungită de Pronoran 50 mg pe zi, administrat dup ă masa
principală sau, în cazuri mai severe, chiar două drajeuri cu eliberare prelungită pe zi , administrate în două
prize, după cele două mese principale.
C opii şi adolescenţi
Pronoran nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani datorită lipsei
datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
Administrare orală.
Drajeurile trebuie înghiţite cu o jumătate de pahar cu apă, fără a le mesteca, după mese.
Aceste doze trebuie atinse treptat: se recomandă o cr eştere a dozei cu câte 50 mg piribedil ( un drajeu cu
eliberare prelungită) la fiecare trei zile.
4.3 Contraindicaţii
- hipersensibilitate la piribedil sau la oricare dintre excipienţi
- şoc cardiovascular
- infarct miocardic acut.
- este contraindicată a sociere a cu neuroleptice ( cu excepţia clozapinei) (vezi pct. 4.5 ).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Piribedil a fost asociat cu somnolenţă şi episoade de somn cu instalare bruscă, mai ales la pacienţii cu
boală Parkinson. Instalarea bruscă a somnului în timpul activităţilor zilnice, în unele cazuri fără a fi
precedate de semne de atenţionare, a fost raportată foarte rar . Pacienţii trebuie informaţi asupra acestui
fapt şi avertizaţi să manifeste prudenţă atunci când conduc vehicule sau lucrează cu utilaje în timpul
tratamentului cu piribedil. Pacienţii care au manifestat somnolenţă şi/sau episoade de somn cu instalare
bruscă trebuie să evite conducerea vehiculelor sau folosirea de utilaje.
În plus, poate fi avută în vedere micşorarea dozei sau întreruperea tratamentului.
Luând în considerare vârsta pacien ţilor trata ţi cu piribedil, trebuie avut în vedere riscul de căderi datorat
apari ţiei episoadelor subite de somn, hipotensiunii arteriale sau stării confuzionale.
Datorită posibilelor efecte aditive, se recomandă prudenţă în cazul în care pacienţii sunt trataţi
concomitent cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu
piribedil.
Halucinaţiile sunt cunoscute ca reacţie adversă la tratamentul cu agonişti dopaminergici şi levodopa.
Pacienţii trebuie avertizaţi asupra posibilităţii apariţiei halucinaţiilor (mai ales vizuale).
În stadiile avansate ale bolii Parkinson, în timpul creşterii iniţiale a dozei de agonist dopaminergic
administrat în asoci ere cu levodopa, poate apărea dischinezie. În această situaţie, doza de levodopa trebuie
redusă.
Tulburări de control a impulsurilor
Pacienţii trebuie monitorizaţi cu regularitate pentru apariţia tulburărilor de control a impulsurilor. Pacienţii
şi cei ca re îi ingrijesc trebuie atenţionaţi că, la pacienţii trataţi cu agonişti dopaminergici, inclusiv
piribedil, pot apărea simptome comportamentale ale tulburărilor de control a impulsurilor, inclusiv
dependenţa patologică de jocurile de noroc, creşterea libid oului, hipersexualitatea , dorinţa compulsivă de a
3
cheltui sau cumpăra, mâncatul în exces şi dorinţa compulsivă de a mânca. Dacă apar astfel de simptome,
trebuie luată în considerare scăderea dozei/întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a doze i.
Pacienţii cu tulburări psihotice trebuie trataţi cu agonişti dopaminergici numai dacă beneficiile anticipate
sunt mai mari decât riscurile potenţiale.
Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice şi piri bedil.
În cazul exis tenţei bolilor cardiovasculare severe, se recomandă prudenţă. Se recomandă monitorizarea
tensiunii arteriale, mai ales la debutul tratamentului, datorită riscului general de hipotensiune arterială
ortostatică asociat terapiei dopaminergice.
Simptome caracteristice sindromului neuroleptic malign au fost raportate la întreruperea bruscă a
tratamentului cu medicamente dopaminergice.
Tratamentul cu piribedil nu justifică întreruperea administrării antihipertensivelor la pacienţii cu
hipertensiune arterială.
Deoarece conţine zahăr, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de
malabsorbţie la glucoză -galactoză sau insuficienţă a zaharazei -izomaltazei , nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
Excipientul Ponceau 4 R (E 124) poate provoca reacţii alergice.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
+ Asocierea cu n euroleptice (cu excepţia clozapinei) este contraindicată din cauza antagonism ului
reciproc între medicamentele antiparkinsoniene dopaminergice şi neuroleptice.
1. Pacienţii cu sindrom extrapiramidal indus de neuroleptice trebuie trataţi cu un medicament anticolinergic şi nu cu un medicament dopaminergic antiparkinsonian (receptorii dopaminergici
sunt blocaţi de neuroleptice).
2. Agoniştii dopa minergici pot induce sau agrava tulburările psihice. Dacă la pacienţii cu boală
Parkinson trataţi cu agonişti dopaminergici este necesar un tratament cu neuroleptic, doza de
agonist dopaminergic trebuie redusă progresiv, până la întreruperea completă a tra tamentului (o
întrerupere bruscă a medicamentului dopaminergic creşte riscul de sindrom neuroleptic malign).
3. Neuroleptice antiemetice: trebuie utilizat un antiemetic lipsit de efecte extrapiramidale.
+ Asocierea cu tetrabenazină nu este recomandată di n cauza antagonismului reciproc între
medicamentele dopaminergice antiparkinsoniene şi tetrabenazină.
+ Asocierea piribedilului cu băuturi alcoolice nu este recomandată.
+ Se recomandă precau ţie la asocierea piribedilului cu alte medicamente sedative.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Fertilitatea
Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra dezvo ltării
embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post -natale.
Sarcina
4
S-a observat că piribedilul traversează bariera placentară la femelele de şoarece gestante şi se distribuie în
organele fătului.
În absenţa unor date relevante, nu se recomandă utilizarea acestui medicament în timpul sarcinii.
Alăptarea
În absenţa unor date relevante, nu se recomadă utilizar ea acestui medicament în timpul alăptării.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pronoran poate avea o influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Pot să apară halucinaţii şi somn olenţă.
Pacienţii aflaţi în tratament cu piribedil şi care prezintă somnolenţă şi/sau episoade de somn cu instalare
bruscă trebuie informaţi să nu conducă vehicule şi să nu se angajeze în activităţi (de exemplu, folosirea de
utilaje) în care afectarea aten ţiei ar putea să-i pună pe ei sau pe persoanele din jur în pericol de accidente
grave sau letale, până când aceste episoade recurente sau somnolenţa nu dispar (vezi şi pct. 4.4).
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse sunt enumerate mai jos utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10);
frecvente ( ≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente( ≥1/1000 şi <1/100); rare ( ≥1/10000 şi <1/1000); foarte
rare (<1/10000).
Tulburări psihice
Frecvente: s -au observat tulburări psihice precum confuzi e, halucinaţii, agitaţi e, care dispar la întreruperea
tratamentului.
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: s- a observat ameţeală, care dispare la întreruperea tratamentului.
Tratamentul cu piribedil este asociat cu somnolenţă şi, în cazuri foarte rare, a fost asoci at cu somnolenţă
diurnă excesivă şi apariţia de atacuri subite de somn.
Tulburări ale sistemului cardio -vascular
Mai pu ţin frecvente : hipotensiune arterială, hipotensiune arterială ortostatică asociată cu sincope sau stare
de rău sau tensiune arterială i nstabilă.
Tulburări gastro -intestinale
Frecvente: tulburări gastro-intestinale minore (gre aţă, vărsături, flatulenţă) care pot să dispară, mai ales
după ajustarea individuală a dozei (simptomele gastro -intestinale pot fi în mare măsură reduse prin
creşter ea treptată a dozei (creşterea cu 50 mg la fiecare 2 zile ).
Tulburări de control a impulsurilor
La pacienţii trataţi cu agonişti dopaminergici, inclusiv piribedil, pot apărea dependenţ ă patologic ă pentru
jocuri de noroc, libidou crescut şi hipersexualit ate, dorinţă compulsivă de a cheltui sau cumpăra, mâncat în
exces şi dorinţă compulsivă de a mânca (vezi pct. 4.4 ’Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare’).
4.9 Supradozaj
Datorită efectului emetic al piribedilului la doze foarte mari, este puţ in probabil să apară supadozajul cu
formularea de comprimat.
Cu toate acestea, în cazul ingestiei accidentale a unei doze mai mari decât doza terapeutică, pot fi
observate următoarele semne şi simptome:
- instabilitate a tensiunii arteriale (hipertensiune arterială sau hipotensiune arterială)
5
- simptome digestive (greaţă, vărsături).
Aceste simptome dispar după întreruperea administrării şi cu tratament simptomatic.
5. PROPRIET ĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: agonişti dopaminergici , cod ul ATC: N04BC08.
Mecanism de acţiune
Piribedil este un agonist dopaminergic (stimulează receptorii dopaminergici şi căile dopaminergice
cerebrale) .
La om, m ecanismul de ac ţiune , de stimulare dopaminergic ă, a fost demonstrat în studii le de farmacologie
clinică.
Efecte farmacodinamice
Î n timpul tratamentului cu piribedil apar următoarele tipuri de acţiune :
- stimularea activităţii corticale , de tip „dopaminergic“, atât în timpul somnului cât şi în stare de
veghe;
- activitate clinică asupra diferite lor funcţii controlate de dopamină, această activitate fiind pusă în
evidenţă prin utilizarea scalelor de evaluare comportamentală sau psihometrică.
Eficacitate şi siguranţă clinică
Se consideră că efectul benefic în boala Parkinson decurge din activarea receptorilor dopaminergici
localizaţi cerebral la nivel nigro-striat.
În plus, piribedil ul determină o creştere a debitului circulator la nivelul arterei femural e (existenţa
receptorilor dopaminergici la nivelul reţelei vasculare fe mural e explică acţiunea piribedilului asupra
circulaţi ei periferic e).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
P iribedilul se absoarbe rapid . Concentraţia plasmatică maximă este atinsă după o oră de la administrare a
orală a Pronoran 5 0 mg. Ulterior, concentraţiil e plasmatice scad, urmând un model bifazic, cu un timp de
înjumătăţire plasmatică de 1,7 şi respectiv , 6,9 ore.
Probabilitatea interacţiunii piribedilului cu alte substanţe este slabă, deoarece se leagă în proporţie mică de
proteinele plasmatice. Piribedilul este metaboliz at în proporţie mare , rezultând doi metaboliţi principali
(un derivat hidroxilat şi unul dihidroxilat).
Eliminarea piribedilului se face în principal pe cale urinară: 68% din piribedilul absorbit se excretă pe cale
renală , sub formă de m etaboliţi, iar 25% se excretă prin bilă.
I n vitro , Pronoran 50 mg a demonstrat că are capacitatea de a el ibera lent substanţa activă, ceea ce, in vivo ,
permite o eliberare progresivă a acesteia. La om, studiile de farmacocinetică au arătat o menţinere a
c oncentraţiei plasmatice eficace terapeutic de peste 24 ore.
Eliminarea urinară a piribedilului este de aproximativ 50% după 24 ore de la administrare şi este totală
după 48 ore.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Nu sunt disponibile.
6
Piribedilul, administrat în regim sub-cronic şi cronic, a fost bine tolerat la animale. Piribedilul nu a
demonstrat potenţial teratogenic la şoareci, şobolani şi iepuri. Medicamentul nu a evidenţiat potenţial
genotoxic într -o serie de teste desfăşurate in vitro şi in vivo. Nu s -au efectuat sudii de carcinogenitate.
6. PROPRIET ĂŢI FARMACOLOGICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
S tearat de magneziu
P ovidonă
T alc
Strat de drajefiere
C armeloză sodică
P olisorbat 80
Ponceau 4R (E 124)
Povidonă
D ioxid de siliciu coloidal anhidr u
Hidrogenocarbonat de sodiu
Z ahăr
Talc
D ioxid de titan (E 171)
C eară de albine
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Nu sunt necesare condiţii speciale pentru păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 15 drajeuri cu eliberare prelungită.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢIN ĂTORUL AUTORIZAŢ IEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
Les Laboratoires S ervier
50, rue Carnot,
92284 Suresnes cedex
Franţa
7
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
715/2008/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: 29/10/2002
Reînnoirea autorizaţiei: 07/05/2008
10. DATA RE VIZUIRII TEXTULUI
Mai 2014
