SOLUTIE RINGER LACTAT


Substanta activa: COMBINATII
Clasa ATC: B05BB01
Forma farmaceutica: SOL. PERF.
Prescriptie: S
Tip ambalaj: Cutie x 20 flac. din PE tip Bottlepack x 500 ml sol. perf.
Producator: FRESENIUS KABI DEUTSCHLAND - GERMANIA


1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Soluţie Ringer Lactat soluţie perfuzabilă



2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

1000 ml soluţie perfuzabilă conţin:

Clorură de sodiu 6,00 g
Lactat de sodiu soluţie (50%) 6,34 g (echivalent cu lactat de sodiu 3,17 g)
Clorură de potasiu 0,40 g
Clorură de calciu dihidrat 0,27 g

Na
+: 130,90 mmol/l
K+ : 5,40 mmol/1
Ca++: 1,84 mmol/1
Cl: 111,70 mmol/1
Lactat: 28,30 mmol/1
pH: 5,0-7,0
Aciditate titrabilă: 0,5-2,0 mmol NaOH/l
Osmolaritate teoretică: 278 mosm/l

Pentru lista tuturor excipienţior, vezi pct. 6.1.



3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie perfuzabilă



4. DATE CLINICE


4.1 Indicaţii terapeutice

- Tratament de substituţie hidroelectrolitică la pacienţii cu metabolism acido-bazic echilibrat şi în
acidoza metabolică uşoară (cu excepţia acidozei lactice)
- Substituţie de volum pe termen scurt, în pierderi hidroelectrolitice (deshidratări izotone sau
hipotone)
- Rehidratare după substituţia de volum coloidală


4.2 Doze şi mod de administrare

Pentru perfuzie intravenoasă, pe cale periferică sau centrală.

Doza recomandată depinde de necesităţile hidroelectrolitice ale pacientului.
2

Cu excepţia cazurilor în care medicul prescrie altfel, se recomandă următoarele doze:

Viteza maximă de perfuzare
Viteza maximă de perfuzare trebuie stabilită în funcţie de starea clinică a pacientului.

Doza zilnică maximă recomandată
Doza zilnică maximă recomandată depinde de necesităţile hidroelectrolitice ale pacientului.
Se recomandă un aport maxim de lichide de 40 ml/kg şi zi. Pot fi necesare doze individuale care depăşesc
aceste recomandări, în cazul unor pierderi mari de lichide şi a unor necesităţi crescute, de exemplu, la
pacienţi care au suferit arsuri.


4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Soluţia Ringer Lactat este contraindicată în caz de:
- hiperhidratare predominant extracelulară;
- hiperkaliemie;
- hipercalcemie;
- alcaloză metabolică;
- tratament concomitent cu medicamente digitalice sau diuretice care economisesc potasiul;
- situaţii fiziologice în care se impune restricţionarea aportului de sodiu (de exemplu, în unele stadii
de insuficienţă cardiacă, edeme generalizate, edem pulmonar, hipertensiune arterială, eclampsie,
insuficienţă renală gravă).

Se va acorda o atenţie deosebită pacienţilor cu insuficienţă renală şi în special pacienţilor cu
hiperkaliemie.


4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Starea clinică a pacientului şi parametrii de laborator (concentraţiile electroliţilor în sânge şi urină,
echilibrul acido-bazic) trebuie monitorizați corespunzător, mai ales în timpul utilizării unor volume mari
din această soluţie.

În general, trebuie evitată hiperhidratarea cauzată de supradozaj. În special, în cazul pacienţilor cu
insuficienţă cardiacă sau disfuncţii renale severe, trebuie luat în considerare riscul crescut de
hiperhidratare; în acest caz trebuie modificat modul de administrare.

Trebuie acordată o atenţie deosebită pacienţilor cu acidoză lactică, insuficienţă hepatică severă şi tulburări
electrolitice severe, cum sunt hipernatremie şi hipercloremie.

Soluţiile care conţin clorură de sodiu trebuie administrate cu precauţie pacienţilor cu hipertensiune
arterială, insuficienţă cardiacă, edeme periferice sau pulmonare, insuficienţă renală, preeclampsie,
hiperaldosteronism sau alte tulburări sau care urmează alt tratament (de exemplu, corticosteroizi) asociat
cu retenţia de sodiu (vezi pct. 4.5).

Concentraţiile plasmatice ale potasiului trebuie atent monitorizate, în special la pacienţii cu risc de
hiperkaliemie, de exemplu, la pacienţii cu insuficienţă renală cronică severă (vezi pct. 4.5).

Trebuie luate măsuri de precauţie atunci când acest medicament se utilizează în combinaţie cu inhibitori ai
enzimei de conversie a angiotensinei II, suxametoniu, tacrolimus, ciclosporină (vezi pct. 4.5).
3
Deşi Soluţie Ringer Lactat are o concentraţie a potasiului similară concentraţiei din plasmă, aceasta este
insuficientă pentru a produce un efect util în cazul unui deficit sever de potasiu şi, prin urmare, nu trebuie
utilizat în acest scop.

Soluţiile parenterale care conţin calciu trebuie utilizate cu prudenţă la pacienţii trataţi cu diuretice tiazidice
(vezi pct. 4.5).

În cazul unei pierderi masive, acute, de lichid sau de sânge în spaţiul extracelular, administrarea de Soluţie
Ringer Lactat trebuie însoţită, eventual, de soluţii coloidale. În caz de transfuzie sanguină, datorită
prezenţei calciului, soluţia Ringer lactat nu se administrează în acelaşi timp, din cauza riscului de
coagulare.
Deoarece conţine calciu, soluţia Ringer lactat nu trebuie amestecată cu soluţii care conţin carbonaţi,
oxalaţi sau fosfaţi.
Se recomandă precauţie la administrarea soluţiei de Ringer lactat la pacienţii aflaţi în tratament cu
corticosteroizi sau medicamente derivate.
În tratamentul deshidratării hipertone, trebuie evitată o viteză mare de perfuzare, deoarece cresc
osmolaritatea şi natremia.
Există riscul de supraîncărcare a sistemului cardiovascular şi de edem pulmonar la pacienţii cu factori de
risc predispozanţi.
Perfuzarea soluţiei Ringer Lactat poate induce alcaloză metabolică din cauza prezenţei ionilor de lactat.


4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Interacţiuni datorate prezenţei sodiului
Asocieri nerecomandate (vezi şi pct. 4.4):
Corticosteroizii şi carbenoxolona sunt asociate cu retenţia de sodiu şi apă (cu edeme şi hipertensiune
arterială).

Interacţiuni datorate prezenţei potasiului
Următoarele asocieri cresc concentraţia plasmatică a potasiului şi pot duce la hiperkaliemie, potenţial
letală, mai ales în cazul insuficienţei renale, care potenţează efectele hiperkaliemiei:
Asocieri nerecomandate (vezi pct. 4.4)
- Diuretice care economisesc potasiu: amilorid, spironolactonă, triamteren, în monoterapie sau în
asociere;
- Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (inhibitori ai ECA) şi antagonişti ai receptorilor
angiotensinei II;
- Tacrolimus, ciclosporină;
- Suxametoniu.

Interacţiuni datorate prezenţei calciului
Asocieri contraindicate:
Preparate digitalice: aritmii cardiace grave sau chiar letale, mai ales în prezenţa hipokaliemiei.

Asocieri care necesită precauţii:
Diuretice tiazidice: risc de hipercalcemie prin scăderea excreţiei urinare de calciu.

Alcalinizarea urinei
Trebuie luate măsuri de precauţie, deoarece alcalinizarea urinei prin bicarbonatul rezultat în urma
metabolizării lactatului creşte eliminarea anumitor medicamente (cum sunt, salicilaţi, litiu) şi reduce
eliminarea medicamentelor alcaline, precum simpatomimetice (cum este, amfetamina).
4

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Soluţie Ringer Lactat poate fi utilizat în timpul sarcinii şi alăptării, atât timp cât balanţa hidroelectrolitică
şi echilibrul acido-bazic sunt menţinute sub control.


4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Medicamentul nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.


4.8 Reacţii adverse

Reacţiile adverse sunt clasificate, astfel:
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (> 1/100 şi < 1/10)
Mai puţin frecvente (> 1/1000 şi < 1/100)
Rare (> 1/10000 şi < 1/1000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)

Au fost raportate următoarele reacţii adverse, pentru medicamente similare:

Tulburări metabolice şi de nutriţie
Au fost raportate următoarele reacţii adverse în timpul administrării soluţiilor de electroliţi:
- Hiperhidratare şi insuficienţă cardiacă, la pacienţii cu tulburări cardiace sau edem pulmonar (foarte
frecvent);
- Edeme datorate supraîncărcării cu apă/sodiu (frecvenţă necunoscută).

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Reacţiile adverse pot fi asociate cu tehnica de administrare, incluzând febră, infecţie la locul de injectare,
durere sau reacţie locală, iritarea venei, tromboză venoasă sau flebită care se extinde de la locul de
injectare şi extravazare.

Investigaţii diagnostice
La doze mari, efectele de diluţie pot duce, în mod frecvent, la o diluare a componentelor sângelui, de
exemplu, a factorilor de coagulare şi a altor proteine plasmatice şi la o scădere a hematocritului.

Reacţiile adverse pot fi asociate medicamentului adăugat în soluţie; tipul medicamentului adăugat va
determina probabilitatea producerii altor reacţii adverse.

ruptă.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.


4.9 Supradozaj

Supradozajul poate cauza hipervolemie asociată cu turgor cutanat crescut, stază venoasă, edem pulmonar
sau cerebral, precum şi tulburarea balanţei acido-bazice şi a balanţei electrolitice.

În aceste cazuri, perfuzia trebuie întreruptă imediat şi se instituie măsuri adecvate pentru creşterea
5
eliminării renale prin administrarea de diuretice cu acţiune rapidă (de exemplu, furosemid) şi realizarea


În cazul în care se produce oligurie sau anurie, poate fi necesară instituirea hemofiltrării hipertone, pentru
a elimina excesul de lichide.



5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE


5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: soluţii pentru administrare intravenoasă, soluţii implicate în balanţa
hidroelectrolitică, combinaţii, codul ATC: B05BB01

Soluţie Ringer Lactat este o soluţie izotonă care conţine electroliţi şi anion lactat care poate fi metabolizat.
Componentele medicamentului şi concentraţiile acestora corespund concentraţiilor plasmatice.
Medicamentul se administrează pentru corectarea tulburărilor homeostaziei hidroelectrolitice.
Administrarea electroliţilor este indicată pentru menţinerea sau restabilirea condiţiilor fiziologice la
nivelul spaţiului extracelular şi a spaţiului intracelular.

Balanţa hidrosodică este reglată, în principal, de către funcţia renală. Funcţia renală este responsabilă, în
principal, pentru stabilitatea volumului şi compoziţia lichidului extracelular, alături de mecanismele de
reglare hormonală (sistemul renină-angiotensină-aldosteron, hormonul antidiuretic) şi de peptidul
natriuretic atrial.

Ionii, cum ar fi sodiul, circulă prin membrana celulară utilizând diverse mecanisme de transport, printre
care este şi pompa de sodiu (Na
+/K+ ATP-ază). Sodiul are un rol important în neurotransmisie şi
electrofiziologia cardiacă.

Potasiul este esenţial pentru diverse procese metabolice şi fiziologice, inclusiv de conducere nervoasă,
contracţie musculară şi reglare acido-bazică. Concentraţia plasmatică fiziologică a potasiului este de
3,5 - 5,0 mmol/l. Potasiul este predominant un cation intracelular, care se găseşte, în principal, în muşchi;
numai aproximativ 2% este prezent în lichidul extracelular. Trecerea potasiului în interiorul celulei şi
retenţia sa împotriva gradientului de concentraţie necesită transport activ, prin intermendiul Na
+/K+ ATP-
azei.

Clorul este predominant un anion extracelular, care se găseşte în concentraţie scăzută în oase şi în
concentraţie ridicată în unele componente ale ţesutului conjunctiv, cum ar fi colagenul. Clorul intracelular
se găseşte în concentraţie crescută în eritrocite şi în mucoasa gastrică. Echilibrul anionilor şi cationilor
este reglat de funcţia renală. Reabsorbţia clorului însoţeşte, în general, reabsorbţia sodiului.

Calciul este un electrolit important în procesele metabolice. Concentraţia normală a calciului seric variază
între 2,15-2,58 mmol/l. Calciul este esenţial pentru coagularea sângelui, funcţia cardiacă, excitabilitatea
musculară, mineralizarea oaselor, permeabilitatea capilară şi a membranelor, echilibrul acido-bazic,
transmiterea nervoasă şi o serie de reacţii enzimatice de bază. În celule, funcţionează ca un mesager
secundar, transmiţând semnalele extracelulare ale hormonilor şi neurotransmiţătorilor către efectorii
intracelulari.

Ionul lactat este precursor metabolic pentru ionul bicarbonat, adică participă la reglarea echilibrului acido-
bazic. După conversia hepatică a lactatului la bicarbonat într-un raport molar, acesta dobândeşte efectul
antiacid corespunzător. Conversia poate fi afectată din cauza insuficienţei hepatocelulare. Având în vedere
cantitatea de anioni care pot fi metabolizaţi, Soluţie Ringer Lactat este adecvat pentru pacienţii cu tendinţă
de acidoză.
6


5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Cationul Na
+ şi anionul Clţinerea balanţei
sodice normale este esenţială pentru distribuţia adecvată în organism a volumului de sânge şi a apei.
Homeostazia hidrică este reglată prin diverse sisteme corelate. Organismul sănătos poate compensa un
aport foarte diferit de apă şi de clorură de sodiu, prin adaptarea excreţiei. Sunt implicate, în principal,
rinichii, glandele suprarenale, hipofiza, plămânii şi sistemul nervos simpatic. Mecanismele de reglare a
balanţei hidrice a organismului sunt asociate cu cationii de Na
+. În consecinţă, tulburări ale homeostaziei
hidrice determină modificări în concentraţia sodiului şi invers. În plus, sodiul este implicat în toate
procesele bioelectrice şi în funcţionarea a numeroase sisteme enzimatice.

Clorul este esenţial pentru menţinerea echilibrului acido-bazic adecvat şi are un rol important în controlul
homeostaziei hidrice. Concentraţii mari de clor există în sucul gastric. Pierderea sa prin diaree, vărsături
sau alte tulburări poate avea ca rezultat hipocloremia şi alcaloza metabolică. Conţinutul scăzut de clor,
comparativ cu soluţia de clorură de sodiu 0,9%, ajută la prevenirea dezvoltării acidozei metabolice
hipercloremice.

Factorii care influenţează transferul de potasiu între spaţiul intracelular şi extracelular, cum ar fi
dezechilibrele acido-bazice, pot modifica raportul dintre concentraţiile plasmatice şi depozitele totale din
organism. Potasiul este eliminat, în principal, pe cale renală; acesta este secretat la nivelul tubului distal, în
schimbul ionilor de sodiu sau de hidrogen. Capacitatea rinichilor de a conserva potasiul este scăzută şi, în
unele cazuri, excreţia urinară a potasiului continuă chiar şi atunci când există depleţie severă. O anumită
cantitate de potasiu este eliminată în fecale şi cantităţi mici pot fi, de asemenea, eliminate prin transpiraţie.

Calciul este excretat în urină (până la 400 mg zilnic), transpiraţie, bilă, suc pancreatic, salivă, fecale şi
lapte. În mod normal, aproximativ 99% din calciul filtrat de către glomerul se resoarbe la nivelul
rinichilor, în timp ce mai puţin de 1% este excretat. O serie de substanţe şi procese metabolice cresc sau
scad excreţia calciului. Toate mecanismele care determină homeostazia calciului, inclusiv eliminarea şi
resorbţia, sunt influenţate de parathormon, calcitonină şi vitamina D.

Ionul lactat este metabolizat rapid la nivel hepatic, unde este biotransformat la piruvat care, la rândul său,
este utilizat în ciclul Krebs şi are ca rezultat producţia de bicarbonat. Ionul bicarbonat este principalul
tampon extracelular din organism şi este implicat într-un echilibru dinamic cu dioxidul de carbon şi cu
acidul carbonic nedisociat. În principal, capacitatea de tampon a acestui echilibru ajustează pH-ul sanguin
la valoarea sa normală, uşor bazică. Ionul lactat are, după conversia la ion bicarbonat într-un raport molar,
efectul antiacid corespunzător.

După administrare, Soluţie Ringer Lactat se distribuie atât în
Aproximativ 2/3 din soluţia perfuzată se distribuie în spaţiul extracelular şi numai aproximativ 1/3 din
lichidul administrat rămâne, tranzitoriu, în spaţiul intravascular. Astfel, soluţia are un efect hemodinamic
de scurtă durată.


5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele preclinice de siguranţă pentru Soluţia Ringer Lactat, obţinute la animale, nu sunt relevante,
deoarece constituenţii sunt componente fiziologice ale plasmei animale şi umane.

Nu sunt de aşteptat efecte toxice în condiţiile administrării clinice, atunci când este utilizat în conformitate
cu recomandările de tratament.
7


6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE


6.1 Lista excipienţilor

Apă pentru preparate injectabile
Acid clorhidric
Hidroxid de sodiu


6.2 Incompatibilităţi

Este responsabilitatea medicului de a determina incompatibilitatea unui medicament adăugat, prin
verificarea posibilelor modificări de culoare şi/sau posibila formare a unui precipitat, complex insolubil
sau cristale.

Exemple de medicamente care sunt incompatibile cu Soluţie Ringer Lactat: soluţii care conţin carbonaţi,
oxalaţi sau fosfaţi, acid aminocaproic, amfotericină B, tartrat de metaraminol, cefamandol, acetat de
cortizon, dietilstilbestrol, etamivan, alcool etilic, oxitetraciclină, tiopental de sodiu, versenat disodic.

Exemple de medicamentele care sunt parţial incompatibile cu Soluţie Ringer Lactat: tetraciclină
(stabilitate 12 ore), ampicilină sodică (concentraţiile de 2-3% au o stabilitate de 4 ore, soluţiile cu
concentraţia 3% trebuie administrate în decurs de o oră), minociclină (stabilitate 12 ore), doxiciclină
(stabilitate 6 ore).

Înainte de a adăuga orice medicament, trebuie verificat dacă intervalul de pH în care acesta este eficient
corespunde cu pH-ul soluţiei Ringer Lactat.

Dacă se adaugă alte medicamente, trebuie acordată o atenţie deosebită condiţiilor igienice, amestecării
complete şi compatibilităţii.

După adăugarea unui medicament la soluţia Ringer Lactat, amestecul trebuie administrat imediat.

În absenţa unor studii de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

6 3 Perioada de valabilitate

Flacoane din sticlă:
5 ani

Flacoane din PE:
3 ani


6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Pentru medicamentul ambalat în flacoane din sticlă și flacoane din PE KabiPac:
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Pentru medicamentul ambalat în flacoane din PE tip Bottlepack:
A se păstra în ambalajul original.


6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 10 flacoane din sticlă incoloră a 250 ml soluţie perfuzabilă
Cutie cu 12 flacoane din sticlă incoloră a 250 ml soluţie perfuzabilă
8
Cutie cu 20 flacoane din sticlă incoloră a 250 ml soluţie perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din sticlă incoloră a 500 ml soluţie perfuzabilă
Cutie cu 12 flacoane din sticlă incoloră a 500 ml soluţie perfuzabilă
Cutie cu 20 flacoane din sticlă incoloră a 500 ml soluţie perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din PE tip Bottlepack a 250 ml soluţie perfuzabilă
Cutie cu 20 flacoane din PE tip Bottlepack a 250 ml soluţie perfuzabilă
Cutie cu 30 flacoane din PE tip Bottlepack a 250 ml soluţie perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din PE tip Bottlepack a 500 ml soluţie perfuzabilă
Cutie cu 20 flacoane din PE tip Bottlepack a 500 ml soluţie perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din PE KabiPac cu sistem de închidere „DuoCap” a 250 ml soluţie perfuzabilă
Cutie cu 20 flacoane din PE KabiPac cu sistem de închidere „DuoCap” a 250 ml soluţie perfuzabilă
Cutie cu 30 flacoane din PE KabiPac cu sistem de închidere „DuoCap” a 250 ml soluţie perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din PE KabiPac cu sistem de închidere „DuoCap” a 500 ml soluţie perfuzabilă
Cutie cu 20 flacoane din PE KabiPac cu sistem de închidere „DuoCap” a 500 ml soluţie perfuzabilă

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.


6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Medicamentul trebuie administrat imediat după deschidere sau după realizarea amestecului cu alte
medicamente.

Orice cantitate de soluţie rămasă neutilizată după prima administrare trebuie eliminată.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.



7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Fresenius Kabi Deutschland
D-61343 Bad Homburg,
Germania
Telefon: +49 6172 686 0
Telefax: +49 6172 686 8119
e-mail: kundenberatung@fresenius-kabi.com



8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

7236/2006/01-16



9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei:: decembrie 2006


10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Iulie 2015