{"id":20316,"date":"2014-08-21T16:19:06","date_gmt":"2014-08-21T13:19:06","guid":{"rendered":"http:\/\/www.sursamedicala.ro\/blog\/?p=20316"},"modified":"2015-07-23T02:33:13","modified_gmt":"2015-07-22T23:33:13","slug":"reumatologie-boli-reumatice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sursamedicala.ro\/blog\/reumatologie-boli-reumatice\/","title":{"rendered":"Reumatologie &#8211; boli reumatice"},"content":{"rendered":"<ol>\n<li>\n<h3><strong>NO\u0162IUNI GENERALE DE REUMATOLOGIE<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n<p>a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 TESUTUL CONJUNCTIV<\/p>\n<p>b)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ARTICULATIA<\/p>\n<p>c)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 EXAMENTUL CLINIC<\/p>\n<p>d)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 INVESTIGATII PARACLINICE<\/p>\n<p>e)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 MEDICATIA<\/p>\n<p>f)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 CLASIFICAREA BOLILOR REUMATICE<\/p>\n<ol start=\"2\">\n<li>\n<h3><strong>REUMATISMUL ARTICULAR ACUT<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"3\">\n<li>\n<h3><strong>POLIARTRITA REUMATOIDA<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"4\">\n<li>\n<h3><strong>SPONDILARTROPATII SERONEGATIVE<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n<p>a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 SPONDILITA ANCHILOPOIETICA,<\/p>\n<p>b)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ARTRITA PSORIAZICA<\/p>\n<ol start=\"5\">\n<li>\n<h3><strong>ARTRITE INFECTIOASE<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<li>\n<h3><strong>ARTRITE INTERMITENTE<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<li>\n<h3><strong>ARTRITE INDUSE DE MICROCRISTALE<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"8\">\n<li>\n<h3><strong>BOALA ARTROZICA<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n<p>a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 GENERALITATI<\/p>\n<p>b)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 SPONDILOZE<\/p>\n<p>c)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 HERNIA DE DISC<\/p>\n<p>d)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ARTROZELE MEMBRULUI SUPERIOR<\/p>\n<p>e)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ARTROZELE MEMBRULUI INFERIOR<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>1. NO\u0162IUNI GENERALE DE REUMATOLOGIE<\/p>\n<p>\u0162ESUTUL CONJUNCTIV<\/p>\n<p>\u00a7 Este prezent \u00een toate organele interne, \u00een derm, vase sanguine, formeaz\u0103 re\u0163eaua structural\u0103 a scheletului osos \u015fi a elementelor care se fixeaz\u0103 pe os (cartilaj, ligamente, tendoane, fascii).<\/p>\n<ul>\n<li>Datorit\u0103 con\u0163inutului s\u0103rac \u00een celule, c\u00eet \u015fi metabolismului redus, are rol structural \u015fi mecanic.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Are o mare capacitate de regenerare av\u00eend rol \u00een procesul de cicatrizare.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Componentele sale majore sunt reprezentate de celule \u015fi fibre proteice fixate \u00eentr-o substan\u0163\u0103 fundamental\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>CELULA specific\u0103 \u0163es. conj. este fibroblastul. Ea sintetizeaz\u0103 fibrele \u015fi substan\u0163a fundamental\u0103.<\/p>\n<p>FIBRELE sunt: de colagen, elastice \u015fi de reticulin\u0103. Tipul dominant determin\u0103 varianta de \u0163es. conj.<\/p>\n<ul>\n<li>Fb de colagen sunt cele mai bine reprezentate, colagenul constituind un sfert din proteinele totale ale organismului. El confer\u0103 \u0163esuturilor extensibilitate \u015fi o mare rezisten\u0163\u0103 la tensiune \u015fi deformare. Este componenta majoritar\u0103 din piele, os, tendon cartilaj, vas sanguin, dinte. Colagenul este implicat \u00een procesele de cre\u015ftere, \u00eemb\u0103tr\u00eenire, cicatrizare. Exist\u0103 10 tipuri de fibre de colagen.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Fb de reticulin\u0103 sunt dispuse \u00een jurul celulelor adipoase \u015fi reprezint\u0103 un suport anatomic pentru endoteliile capilare, organe limfoide \u015fi hematopoietice.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Fb de elastin\u0103 se g\u0103sesc \u00een special \u00een ligamente \u015fi \u00een peretele arterelor mari. Elastina ofer\u0103 propriet\u0103\u0163i de \u00eentindere p\u00een\u0103 la 150% din lungimea ini\u0163ial\u0103 a fibrei, f\u0103r\u0103 rupere \u015fi cu revenire la normal. Ea poate servi ca suport pentru procesul de calcifiere, explic\u00eend impregnarea calcar\u0103 a unor \u0163esuturi \u015fi ateromatoza aortic\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>SUBSTAN\u0162A FUNDAMENTAL\u0102 este materialul amorf ce se g\u0103se\u015fte \u00eentre celule \u015fi fibre.<\/p>\n<p>FUNC\u0162IILE \u0162ES. CONJ.: protec\u0163ie, suport, depozit, ap\u0103rare \u015fi repara\u0163ie.<\/p>\n<ul>\n<li>F. de suport = existen\u0163a tendoanelor, aponevrozelor (fasciilor), capsulele organelor, membranele sistemului nervos central.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Mecanism de ap\u0103rare: substan\u0163a fundamental\u0103 este o barier\u0103 \u00eempotriva invaziei bacteriene. Dac\u0103 o agresiune bacterian\u0103 nu poate fi anulat\u0103 de mijloacele de ap\u0103rare curente, \u0163es. conj. formeaz\u0103 un perete fibros \u00een jurul inflama\u0163iei. Microorganismele care produc hialuronidaz\u0103 au \u00eens\u0103 o mare capacitate invaziv\u0103, deoarece fluidific\u0103 substan\u0163a fundamental\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Mare capacitate de regenerare \u00een zonele distruse de inflama\u0163ie sau de traumatisme. Spa\u0163iile l\u0103sate de leziunile \u0163esuturilor ale c\u0103ror celule nu se divid (ex. mu\u015fchiul cardiac) sunt completate cu \u0163es. conj.<\/li>\n<\/ul>\n<p>TIPURI DE \u0162ESUT CONJUNCTIV<\/p>\n<ol>\n<li>\u0162es. conj. propriu-zis: lax \u015fi dens. Cel lax se g\u0103se\u015fte \u00een derm, hipoderm, \u00een \u0163esutul de sus\u0163inere al organelor \u015fi vaselor; cel dens are o structur\u0103 dominat\u0103 de fibrele de colagen, este mai pu\u0163in flexibil \u015fi se g\u0103se\u015fte mai ales \u00een tendoane (care sunt aproape inextensibile).<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"2\">\n<li>\u0162es. conj. de sus\u0163inere: cartilaj \u015fi os. \u0162es. cartilaginos are o densitate crescut\u0103 de celule; el reprezint\u0103 un suport pentru \u0163esuturile moi (trahee, laringe, ureche,etc) \u015fi realizeaz\u0103 arii de alunecare \u00een articula\u0163ii; este lipsit de re\u0163ea proprie de vasculariza\u0163ie \u015fi de inerva\u0163ie.<\/li>\n<\/ol>\n<p>\u0162es. osos are o matrice de colagen impregnat\u0103 cu s\u0103ruri minerale (\u00een special fosfat \u015fi calciu). El este supus permanent unui proces de rezorb\u0163ie &amp; 858b17i #351;i refacere. Celulele osoase sunt: osteobla\u015ftii (celule tinere cu rol \u00een sintez\u0103), osteocitele (celule mature inactive) \u015fi osteocla\u015ftii (celule cu rol \u00een resorb\u0163ia osului). Matricea este alc\u0103tuit\u0103 din fibre de colagen de tip I (95%) \u00een lungul c\u0103rora se g\u0103sesc cristale de hidroxiapatit\u0103 (Ca+P) ce confer\u0103 duritate \u015fi rezisten\u0163\u0103 osului. Orientarea fibrelor de colagen se face dup\u0103 direc\u0163ia dictat\u0103 de solicitarea mecanic\u0103. Osul este de 2 tipuri:<\/p>\n<ul>\n<li>Compact, ce se g\u0103se\u015fte \u00een diafiza oaselor lungi \u015fi \u00een corticala oaselor scurte;<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>spongios (trabecular) din epifiza oaselor lungi, \u00een zona central\u0103 a oaselor scurte \u015fi a celor plate; \u00een spa\u0163iile intertrabeculare se g\u0103se\u015fte m\u0103duva osoas\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<ol start=\"3\">\n<li>\u0162es. conj. cu propriet\u0103\u0163i speciale:<\/li>\n<\/ol>\n<ul>\n<li>Elastic: structura predominant\u0103 este fibra de elastin\u0103 ce confer\u0103 o mare distensibilitate; el se g\u0103se\u015fte \u00een ligamentele coloanei vertebrale.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Reticular: el formeaz\u0103 o re\u0163ea \u00een organele hematopoietice (oasele plate)<\/li>\n<\/ul>\n<p>ARTICULA\u0162II<\/p>\n<p>\u00cen func\u0163ie de gradul de mobilitate \u015fi structura anatomic\u0103, exist\u0103 2 tipuri de artic.:<\/p>\n<p>\u00a7 Diartroze (artic. sinoviale, discontinue) = artic. discontinue, \u00een care se produc mi\u015fc\u0103ri ample<\/p>\n<p>\u00a7 Siartroze (artic. continue) \u00een care mi\u015fc\u0103rile sunt foarte limitate sau absente (artic. costo-sternale, artic. oaselor capului).<\/p>\n<p>O articula\u0163ie-tip este alc\u0103tuit\u0103 din:<\/p>\n<ul>\n<li>Extremit\u0103\u0163i osoase acoperite de cartilaj hialin cu o grosime de 0,2 &#8211; 2 mm (= suprafa\u0163\u0103 de alunecare)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Capsula ce \u00een conjoar\u0103 artic., format\u0103 dintr-un strat extern (fibros) \u015fi unul intern (sinoviala care secret\u0103 lichidul sinovial cu rol de lubrefiere a suprafe\u0163elor articulare \u015fi de asigurare a hranei cartilagiului hialin care este avascular; el are o celularitate \u015fi o compozi\u0163ie biochimic\u0103 ce se modific\u0103 \u00een artrite). Membrana fibroas\u0103 are grosime variabil\u0103, astfel \u00eenc\u00eet, \u00een zonele mai sub\u0163iri se pot produce proeminen\u0163e ale sinovialei numite chisturi sinoviale.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Cavitatea articular\u0103 este un spa\u0163iu ce con\u0163ine lichidul sinovial a c\u0103rui v\u00eescozitate cre\u015fte la temperaturi joase, ceea ce explic\u0103 efectul nefavorabil al frigului asupra func\u0163ionalit\u0103\u0163ii articula\u0163iei<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Ligamentele sunt elemente conjunctive care \u00eent\u0103resc articula\u0163ia \u015fi sunt, dup\u0103 topografia lor, intra- \u015fi extracapsulare.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Unele artic. (genunchi, radiocarpian\u0103, sternoclavicular\u0103, temporo-mandibular\u0103) con\u0163in discuri \u015fi meniscuri fibrocartilaginoase ce ajut\u0103 la men\u0163inerea stabilit\u0103\u0163ii \u015fi la adaptarea extremit\u0103\u0163ilor osoase.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Bursele seroase = adev\u0103rate pungi conjunctive situate sub tendoane sau mu\u015fchii articulari \u00een scopul de a le favoriza alunecarea; inflama\u0163iile lor determin\u0103 bursitele. Tecile sinoviale au acela\u015fi rol.<\/li>\n<\/ul>\n<p>EXAMENUL CLINIC<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Durerea este cel mai frecvent simptom. Ne intereseaz\u0103 debutul acut sau cronic, durata, intensitatea, varia\u0163ia \u00een timpul zilei \u015fi nop\u0163ii, iradierea, factori de agravare sau ameliorare, caracterul.<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Redoarea articular\u0103 = mobilitate greoaie; are durat\u0103 variabil\u0103 (dureaz\u0103 minute \u00een bolile degenerative \u015fi ore \u00een cele inflamatorii), este de obicei matinal\u0103. Apare prin cre\u015fterea frec\u0103rii intraarticulare datorit\u0103 degrad\u0103rii suprafe\u0163ei netede cartilaginoase.<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tumefierea se poate \u00eenso\u0163i de durere, parestezii, caldura \u015fi ro\u015fea\u0163a artic.<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103ldura local\u0103 se apreciaz\u0103 prin palparea comparat\u0103 a artic. simetrice)<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Oboseal\u0103 \u015fi sl\u0103biciune, cu pierderea func\u0163iei artic.<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Deformare osteo-articular\u0103 produs\u0103 prin distruc\u0163ii ligamentare, subluxa\u0163ii, contracturi musculare<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Limitarea mi\u015fc\u0103rilor, mai ales a celor pasive; imobilizarea articular\u0103 prelungit\u0103 poate duce la semianchiloze.<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Crepita\u0163iile (\u2018\u2019sc\u00eer\u0163\u00eeial\u0103\u2019\u2019) sunt date de frecarea suprafe\u0163elor articulare<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Instabilitate articular\u0103 = mi\u015fc\u0103ri posibile \u00een alte planuri dec\u00eet cele fiziologice<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sc\u0103derea for\u0163ei musculare.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>COLOANA VERTEBRAL\u0102:<\/p>\n<ul>\n<li>Are 3 curburi fiziologice: lordoza cervical\u0103, cifoza toracal\u0103 \u015fi lordoza lombar\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Segmentul cervical este cel mai mobil, efectu\u00eend mi\u015fc\u0103rile: flexie-extensie (45gr), flexie lateral\u0103 (45gr) \u015fi rota\u0163ie (70gr).<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Mobilitatea col. vert. toracale se exploreaz\u0103 direct prin:<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>flexia lateral\u0103 a trunchiului,<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>prin mi\u015fc\u0103rile de torsiune cu \u015foldul fixat<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>prin m\u0103surarea expansiunii cutiei toracice \u00eentre expiulr \u015fi inspiulr for\u0163at (diferen\u0163a normal\u0103 este de peste 5 cm)<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00b7 La col. lombar\u0103 se cerceteaz\u0103 p\u0103strarea, \u015ftergerea sau accentuarea lordozei iar mobilitatea se apreciaz\u0103 prin testul Schober (= distan\u0163a \u00eentre 2 puncte marcate pe coloan\u0103 trebuie s\u0103 creasc\u0103 cu cel pu\u0163in 5 cm \u00een pozi\u0163ia de flexie for\u0163at\u0103). Artic. sacroiliac\u0103 are o mobilitate f. redus\u0103.<\/p>\n<p>ARTIC. UM\u0102RULUI are cea mai mare mobilitate. Ea se apreciaz\u0103 prin ridicarea bra\u0163elor deasupra capului, lipind palmele. Mi\u015fc\u0103rile posibile sunt: flexie, extensie, abduc\u0163ie, adduc\u0163ie, circumduc\u0163ie. Mi\u015fc\u0103rile active ale unei artic. se fac \u015fi cu ajutorul p\u0103r\u0163ilor moi periarticulare, pe c\u00eend mi\u015fc. pasive se fac numai din artic.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>ARTIC COTULUI (3 artic.): flexie (150 grade), extensie (0 gr), supina\u0163ie \u015fi prona\u0163ie (c\u00eete 80 gr). Se pot palpa epicondilii \u015fi olecranul.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>ARTIC. PUMNULUI: se palpeaz\u0103 apofiza stilioid\u0103 ulnar\u0103. Pe fa\u0163a dorsal\u0103 pot apare chisturi sinoviale pe tendoanele m. flexori ai degetelor. Mi\u015fc. \u00een aceast\u0103 artic. sunt: flexie (80 gr), extensie (70gr), lateral extern (30gr) \u015fi laterai int. (20gr).<\/p>\n<p>ARTIC. \u015eOLDULUI se apreciaz\u0103 observ\u00eend mersul, m\u0103sur\u00eend membrele inferioare, simetria celor 2 fese \u015fi a celor 2 coapse, mi\u015fc\u0103rile posibile \u00een articula\u0163ie (flexie-extensie, abduc\u0163ie-adduc\u0163ie, rota\u0163ie intern\u0103 \u015fi extern\u0103).<\/p>\n<p>ARTIC. GENUNCHIULUI se mi\u015fc\u0103 \u00eentr-un singur plan (flexie-extensie). Aici se identific\u0103 cel mai bine prezen\u0163a de lichid sinovial, fie prin simpla inspec\u0163ie (dac\u0103 este o cantitate mare) sau prin semnul \u201eflot\u0103rii\u201d rotulei. Se aprecieaz\u0103 \u015fi orientarea gambei fa\u0163\u0103 de coaps\u0103: genu varum (angula\u0163ie lateral\u0103) sau genu valgum (angula\u0163ie medial\u0103).<\/p>\n<p>INVESTIGA\u0162II PARACLINICE<\/p>\n<p>EX. radiografic este o foarte important\u0103 metod\u0103 de dg. \u00een reumatologie, oferind informa\u0163ii at\u00eet despre elementele osoase, c\u00eet \u015fi despre elem. moi periarticulare:<\/p>\n<p>Spa\u0163iul articular poate fi \u00eengustat (dat. inflama\u0163iiei cartilagiului) sau l\u0103rgit (dat. distrugerii cartil. artic. sau dat. acumul\u0103rii de lichid sinovial), poate prezenta eroziuni (poliartrita reumatoid\u0103), chisturi (gut\u0103)<\/p>\n<p>Calcifieri ale capsulei, tendoanelor \u015fi burselor, calcifieri subcutanate Deform\u0103ri articulare (PR)<\/p>\n<p>M\u0103surarea densit\u0103\u0163ii osoase, leziuni osteolitice Osteofite (proliferare osoas\u0103)<\/p>\n<p>Analiza lichidului sinovial: fizic, chimic, bacteriologic, imunologic. Normal, el este limpede, clar, v\u00eescos, galben deschis; celularitatea lui este redus\u0103. Uneori prezint\u0103 mici corpi (fragmente deta\u015fate din sinovial\u0103).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Artroscopia \u015fi biopsia articular\u0103; artroscopia permite vizualizarea cavit\u0103\u0163ii sinoviale \u015fi se face mai ales la genunchi.<\/p>\n<p>Determin\u0103ri serice:<\/p>\n<ul>\n<li>Reactan\u0163ii fazei acute ai inflama\u0163iei (VSH, fibrinogen, proteina C reactiv\u0103, alfa-2-globulina)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Diver\u015fi anticorpi specifici: (ex. factorul reumatoid \u00een poliartrita reumatoid\u0103)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Complementul seric<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Probe specifice pt. func\u0163iile organismului (renale, hepatice, etc).<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>MEDICATIA FOLOSITA IN REUMATOLOGIE<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>1. ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE (AINS): medicamente ce reduc r\u0103spunsul inflamator. Ele sunt cotraindicate la bolnavii cu ulcer gastro-duodenal, la cei cu boli hepatice \u015fi renale severe, la cei cu tulbur\u0103ri hematologice sau la alergici. \u00cen timpul tratamentului se recomand\u0103 regim alimentar desodat, datorit\u0103 riscului de reten\u0163ie hidrosalin\u0103. Ele se g\u0103sesc sub form\u0103 de tablete, supozitoare, unguente \u015fi solu\u0163ii injectabile.<\/p>\n<p>\u00b7 Aspirina are eficien\u0163\u0103 mare, toxicitate redus\u0103 \u015fi pre\u0163 mic. Cel mai frecvent efect advers este irita\u0163ia gastric\u0103, fenomen ce poate fi atenuat prin administrarea postprandial\u0103, dispersat\u0103 \u00een lichid sau sub form\u0103 tamponat\u0103. Datorit\u0103 efectului s\u0103u antiagregant poate produce s\u00eenger\u0103ri digestive. Alte efecte nedorite sunt reac\u0163iile alergice \u015fi criza de astm ce apar la bolnavii atopici. La doze foarte mari (peste 10 gr.) provoac\u0103 fenomene toxice numite salicilism (ame\u0163eli, cefalee, somnolen\u0163\u0103, v\u0103rs\u0103turi).<\/p>\n<ul>\n<li>Deriva\u0163i ai acidului acetic: indometacinul \u015fi diclofenacul. Ele sunt foarte bune antiinflamatoarr (superioare aspirinei), bune antipiretice \u015fi moderate analgezice. Efectele secundare sunt mai ales digestive.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Deriva\u0163ii acidului propionic: ibuprofen este mai bun analgezic dec\u00eet antiinflamator. Trece u\u015for \u00een lichidul sinovial, loc unde persist\u0103 mai mult dec\u00eet \u00een s\u00eenge.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Deriva\u0163ii pirazolinici: fenilbutazona. Este un puternic antiinflamator, un bun uricozuric (eliminarea prin urin\u0103 a acidului uric), un moderat antipiretic \u015fi antialgic. Poate avea efecte secundare severe: reten\u0163ie hidrosalin\u0103 (edeme, hipertensiune arterial\u0103), iritare gastric\u0103 (deseori hemoragii) \u015fi mai ales anemia aplastic\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Deriva\u0163i de oxicam: piroxicam. Dintre reac\u0163iile adverse sunt de re\u0163inut cele digestive, alterarea func\u0163iei trombocitare \u015fi declan\u015farea crizei de astm.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>2. ANTIINFLAMATOARE STEROIDIENE = corticoizii ce au propriet\u0103\u0163i antiinflamatoare \u015fi imunosupresive. \u00cen inflama\u0163ie ei intervin at\u00eet \u00een fazele precoce (dilatare capilar\u0103, edem, migrare leucocitar\u0103, fagocitoz\u0103) c\u00eet \u015fi \u00een fazele tardive (proliferarea capilar\u0103, depunere de colagen, cicatrizare). Reac\u0163ii adverse:<\/p>\n<ul>\n<li>Sc\u0103derea capacit\u0103\u0163ii de ap\u0103rare a organismului prin inhibarea fagocitozei.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Sc\u0103derea produc\u0163iei de interferon cu cre\u015fterea susceptibilit\u0103\u0163ii la infec\u0163ii virale, micotice \u015fi parazitare<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Cre\u015fte catabolismul proteic \u015fi favorizeaz\u0103 osteoporoza<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Cre\u015fte glicemia cu posibilitatea instal\u0103rii diabetului zaharat<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Retan\u0163ie hidrosalin\u0103<\/li>\n<li>Cre\u015fterea elimin\u0103rii urinare de calciu \u015fi fosfor<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Mobilizarea lipidelor din depozite \u015fi redistribuirea lor \u00een alte zone (g\u00eet, ceaf\u0103, fa\u0163\u0103)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Cre\u015fte aciditatea gastric\u0103 \u015fi scade secre\u0163ia de mucus cu riscul apari\u0163iei ulcerului<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Stimuleaz\u0103 sistemul nervos central cu inducerea de tulbur\u0103ri de comportament<\/li>\n<\/ul>\n<p>Principalii corticoizi sunt: cortizonul (prednison) sub form\u0103 de tablete (\u015fi unguent folosit \u00een dermatologie), hibrocortizonul \u015fi prednisolonul ce se administreaz\u0103 numai intravenos. Tratamentul nu se va \u00eentrerupe brusc,ci treptat, deoarece d\u0103 fenomenul numit \u2018\u2019rebound\u2019\u2019(revenire la simptomele ini\u0163iale, dar mai exagerate).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>3. MEDICA\u0162IA IMUNOSUPRESOARE (citostatice): are rol \u00een deprimarea reac\u0163iilor imune, ac\u0163ion\u00eend asupra celulelor implicate \u00een r\u0103spunsul imun (limfocite, macrofage, monocite, plasmocite). Ea se folose\u015fte dup\u0103 insuccesul altor terapii. Efectele secundare sunt numeroase:<\/p>\n<ul>\n<li>Anemie, leucopenie, trombocitopenie<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Tulbur\u0103ri digestive (ulcer, diaree, hemoragii), hepatice, renale<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Alopecie<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Sterilitate<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Infec\u0163ii severe<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Poten\u0163ial cancerigen<\/li>\n<\/ul>\n<p>Exemple: ciclofosfamida, metotrexat, azatioprina, ciclosporina.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>4. MEDICAMENTE SPECIFICE: s\u0103ruri de aur (tratamentul poliartritei reumatoide), antimalarice (clorochina \u00een lupusul eritematos), D-penicilamina (reduce concentra\u0163ia factorului reumatoid).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>CLASIFICAREA BOLILOR REUMATISMALE<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>a). Reumatism articular:<\/p>\n<ul>\n<li>Artrite (cauz\u0103 inflamatorie \u015fi infec\u0163ioas\u0103): RAA, LES, PR, SA<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Artroze (caracter degenerativ): boala artrozic\u0103, spondiloze<\/li>\n<\/ul>\n<p>b). Reumatism abarticular (nearticular, al elementelor din jurul articula\u0163iei): tendinite, bursite, nevrite, miozite.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>2. REUMATISMUL ARTICULAR ACUT (RAA)<\/p>\n<p>= boal\u0103 a \u0163esutului conjunctiv, consecin\u0163\u0103 tardiv\u0103 a infec\u0163iei amigdalo-faringian\u0103 cu streptococ beta- hemolitic, interes\u00eend \u00eentregul organism, dar afect\u00eend cu predilec\u0163ie inima \u015fi articula\u0163iile (\u2018\u2019linge articula\u0163iile \u015fi mu\u015fc\u0103 inima\u2019\u2019).<\/p>\n<ul>\n<li>Are evolu\u0163ie cronic\u0103, \u00een pusee acute<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>\u00cen timp ce manifest\u0103rile articulare sunt trec\u0103toare, vindec\u00eendu-se f\u0103r\u0103 sechele, cele cardiace sunt grave, put\u00eend conduce la invaliditate (endocardit\u0103, miocardit\u0103) sau moarte.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Importan\u0163a carditei reumatismale rezult\u0103 din faptul c\u0103 peste 40% din totalul bolilor cronice cardiace sunt de origine reumatic\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Are inciden\u0163a maxim\u0103 de apari\u0163ie \u00eentre 5-15 ani.<\/li>\n<\/ul>\n<p>ETIOLOGIE: \u00een antecedentele bolnavului cu RAA exist\u0103 o angin\u0103 (amigdalit\u0103) sau faringit\u0103 dat\u0103 de streptococul beta- hemolitic din grupul A. \u00centre cele dou\u0103 evenimente (angin\u0103 \u015fi puseul RAA) exist\u0103 un interval de aprox 18 zile, timp \u00een care se dezvolt\u0103 anticorpi antistreptococici ce vor sensibiliza articula\u0163iile, inima, dar \u015fi restul organismului.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>SIMPTOMATOLOGIE: debutul bolii poate fi acut (dac\u0103 prima manifestare este artrita) sau insidios (dac\u0103 manifestarea ini\u0163ial\u0103 este cardita)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ol>\n<li>Semne generale date de infec\u0163ie: febr\u0103, transpira\u0163ii, inapeten\u0163\u0103, oboseal\u0103, somnolen\u0163\u0103,stare general\u0103 alterat\u0103. Febra se men\u0163ine peste 3 s\u0103pt\u0103m\u00eeni \u015fi prezint\u0103 ascensiuni c\u00eend sunt interesate noi articula\u0163ii sau organe.<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"2\">\n<li>Artrita apare la 75% dintre bolnavi. \u0162esuturile periarticulare sunt tumefiate, ro\u015fii, dureroase. Episodul artritic are o durat\u0103 de 2-3 s\u0103pt\u0103m\u00eeni \u015fi urm\u0103toarele caracteristici:<\/li>\n<\/ol>\n<ul>\n<li>afecteaz\u0103 articula\u0163iile mari,<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>este invalidant\u0103 datorit\u0103 tumefac\u0163iei importante,<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>este foarte dureroas\u0103,<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>se vindec\u0103 f\u0103r\u0103 sechele,<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>are caracter \u2018\u2019migrator\u2019\u2019 (inflama\u0163ia se mut\u0103 de la o articula\u0163ie la alta, durata medie pentru o atingere articular\u0103 fiind de 4-5 zile)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>r\u0103spunde prompt la AINS (\u00een special aspirin\u0103)<\/li>\n<\/ul>\n<ol start=\"3\">\n<li>CARDITA: este cea mai sever\u0103 afectare din RAA, manifestat\u0103 prin endocardit\u0103, miocardit\u0103 sau pericardit\u0103 (izolate sau asociate). Const\u0103 \u00een: cardiomegalie, tulbur\u0103ri de ritm, semne de insuficien\u0163\u0103 cardiac\u0103 (dispnee,astenie, edeme ale membrelor inferioare).<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"4\">\n<li>Semne cutanate: nodozit\u0103\u0163i de m\u0103rimea unei boabe de maz\u0103re, dureroase, \u00een jurul inflama\u0163iilor afectate, care se vindec\u0103 f\u0103r\u0103 sechele.<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"5\">\n<li>Coreea (mi\u015fc\u0103ri involuntare \u015fi dezordonate ale extremit\u0103\u0163ilor = tulbur\u0103ri de coordonare) apare numai la 15% dintre bolnavi, \u00eentre 9 &#8211; 12 ani, mai ales la fete , dup\u0103 o perioad\u0103 de laten\u0163\u0103 de c\u00eeteva luni, c\u00eend fenomenele acute ale RAA au disp\u0103rut, iar testele de laborator s-au normalizat. Coreea este amplificat\u0103 de emo\u0163ii, efort sau oboseal\u0103 \u015fi este redus\u0103 \u00een somn \u015fi de sedative. Ea persist\u0103 c\u00eeteva luni \u015fi se vindec\u0103 f\u0103r\u0103 sechele.<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"6\">\n<li>Alte manifest\u0103ri: pulmonare, digestive, renale.<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>EXPLOR\u0102RILE PARACLINICE: au urm\u0103toarele obiective:<\/p>\n<ul>\n<li>Eviden\u0163ierea infec\u0163iei streptococice prin:<\/li>\n<\/ul>\n<p>a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Exudat faringian<\/p>\n<p>b)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Determinarea anticorpilor antistreptococici (ASLO = antistreptolizina O) ce au valori normale de 333 unit\u0103\u0163i la copii, put\u00eend cre\u015fte p\u00een\u0103 la 1500\u20132000u.<\/p>\n<ul>\n<li>Eviden\u0163ierea inflama\u0163iei reumatismale:<\/li>\n<\/ul>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 VSH crescut (peste 100 mm la 1 or\u0103) este un indicator foarte fidel al tratamentului<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fibrinogenul (peste 100 mg%) este (bogat \u00een leucocite) \u015fi el un indice de apreciere a evolu\u0163iei bolii \u015fi a eficien\u0163ei terapiei.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00a7 Diagnosticul carditei reumatismale \u015fi a altor interes\u0103ri organice prin: ecocardiogram\u0103, examen radiologic.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ul>\n<li>Examenul lichidului articular<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>EVOLU\u0162IE \u015eI PROGNOSTIC: atacul acut evolueaz\u0103 6-12 s\u0103pt\u0103m\u00eeni. Formele cu cardit\u0103 au o evolu\u0163ie de 3-6 luni. Severitatea carditei prelunge\u015fte durata RAA. Prognosticul este excelent la bolnavii f\u0103r\u0103 cardit\u0103. Recuren\u0163ele RAA cresc riscul apari\u0163iei bolilor valvulare; ele apar frecvent \u00een primul an de la primul atac \u015fi se r\u0103resc \u00een urm\u0103torii 3-5 ani; fiecare recidiv\u0103 de cardit\u0103 agraveaz\u0103 leziunile valvulare \u015fi miocardice anterioare.<\/p>\n<p>TRATAMENT:<\/p>\n<ol>\n<li>Eradicarea infec\u0163iilor cu streptococ, prin administrarea intramuscular\u0103, la interval de 6 ore, timp de 10 zile a penicilinei. La persoanele alergice se va da eritromicin\u0103. Dup\u0103 aceste zile de tratament continuu se va \u00eencepe programul de profilaxie a recidivelor.<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"2\">\n<li>Tratamentul antiinflamator cu aspirin\u0103, p\u00een\u0103 la 6 grame, timp de 14 zile. \u00cen formele medii \u015fi severe se va face corticoterapie.<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"3\">\n<li>Repausul la pat este indicat \u00een toate formele de RAA, cel pu\u0163in 3-6 s\u0103pt\u0103m\u00eeni.<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"4\">\n<li>Regim alimentar desodat ( mai ales la bolnavii cu insuficien\u0163\u0103 cardiac\u0103 sau care iau cortizon), cu mese mici \u015fi repetate, evit\u00eendu-se alimentele iritante ale mucoasei gastrice, \u015fi cu un aport lichidian corespunz\u0103tor (2 litri \u00een 24 ore).<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>PROFILAXIA: vizeaz\u0103 prevenirea apari\u0163iei RAA, a carditei, precum \u015fi a recuren\u0163elor. Se va face cu MOLDAMIN (penicilin\u0103 retard), la 3-4 s\u0103pt\u0103m\u00eeni, timp de cel pu\u0163in 5 ani de la ultimul atac de RAA, mai ales \u00een colectivit\u0103\u0163ile \u00eenchise de copii sau tineri.<\/p>\n<p>Tot \u00een scop terapeutic se face amidalectomia.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>3.POLIARTRITA REUMATOID\u0102 (poliartrita cronic\u0103 evolutiv\u0103)<\/p>\n<p>= inflama\u0163ia cronic\u0103, progresiv\u0103 a sinovialei articulare, evolu\u00eend \u00eendelungat, cu pusee acute.<\/p>\n<ul>\n<li>Este cea mai invalidant\u0103 dintre formele de reumatism.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Femeile fac aceast\u0103 boal\u0103 de 2-3 ori mai des ca b\u0103rba\u0163ii.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>V\u00eerful inciden\u0163ei este \u00eentre anii 25 &#8211; 40.<\/li>\n<\/ul>\n<p>ETIOLOGIA: este par\u0163ial cunoscut\u0103. Sunt incriminate:<\/p>\n<ul>\n<li>Antecedente familiale de boal\u0103 imun\u0103 (terenul genetic)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Factorii endocrini: femeile care au purtat o sarcin\u0103 au risc mai mic de a face boala, iar \u00een timpul sarcinii semnele de boal\u0103 sunt mai reduse.<\/li>\n<li>Factori endogeni (interni)= anticorpi anticolagen (consecin\u0163a unor infec\u0163ii)<\/li>\n<\/ul>\n<p>ANATOMIE PATOLOGIC\u0102: leziunile sunt distructive, interes\u00eend toate elementele articulare: sinoviala, capsula, cartilajele, epifizele osoase, mu\u015fchi, tendoane.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>MANIFEST\u0102RI CLINICE: de obicei exist\u0103 un eveniment declan\u015fator: stres, expuneri la frig, traumatisme, tratamente variate. Debutul bolii se face gradat, \u00een c\u00eeteva luni, prin: oboseal\u0103, mialgii, sc\u0103dere ponderal\u0103, febr\u0103, stare de discomfort, poliartralgii periodice.<\/p>\n<p>\u00cen evolu\u0163ia bolii exist\u0103 4 stadii:<\/p>\n<ol>\n<li>= polialgic, dominat de durere<\/li>\n<\/ol>\n<p>II. = inflamator, cu redoare articular\u0103 matinal\u0103, tumefac\u0163ii \u015fi deform\u0103ri articulare<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>III. = atrofii musculare, anchiloze \u015fi subluxa\u0163ii, fibroza articular\u0103 (datorit\u0103 activit\u0103\u0163ii excesive a fibrobla\u015ftilor)<\/p>\n<ol>\n<li>= apare dup\u0103 15-20 ani de la debut, bolnavul devanind un invalid<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ARTRITA: are anumite particularit\u0103\u0163i:<\/p>\n<ul>\n<li>Afectare simetric\u0103 (are mare valoare de dg.)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Distruc\u0163ia cartilajului, inflamarea capsulei, eroziunile osului, presiunile mecanice \u015fi trac\u0163iunile tendinoase nefiziologice duc la deform\u0103ri osteoarticulare, atrofii musculare dureroase, modific\u0103ri ale tegumentelor (sub\u0163iate, netede, pigmentate)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Cele mai des interesate sunt:<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>artic. m\u00eeinii (metacarpo-falangiene \u015fi interfalangiene proximale) cu respectarea artic interfalangiene distale. Astfel se pierde capacitatea de prehensiune. M\u00eena cap\u0103t\u0103 aspect caracteristic, fuziform\u0103, cu devia\u0163ie ulnar\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Sinovita cotului este \u00eent\u00eelnit\u0103 frecvent; extensia este mult limitat\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Artic. piciorului sunt atinse simultan cu cele ale m\u00eeinii (la debutul bolii), mai ales cele metatarso-falangiene (mersul devine dificil). Datorit\u0103 suprasolicit\u0103rii piciorului prin redistribuirea nefiziologic\u0103 a greut\u0103\u0163ii corpului sunt afectate ulterior \u015fi artic. tarsului \u015fi elem. periartic. (tenosinovita \u015fi bursita retrocalcaneean\u0103).<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Genunchii sunt \u015fi ei afecta\u0163i, dar mai tardiv \u015fi de intensitate mic\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Artrita \u015foldului (coxita) apare tardiv, secundar mersului dificil.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Afectarea col. vertebrale este rar\u0103; c\u00eend se produce, segm. cervical sufer\u0103 cel mai des.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Artrita temporo-mandibular\u0103 este frecvent\u0103, dar rareori este grav\u0103, \u00eempiedic\u00eend alimentarea.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Extrem de rar sunt afectate artic. cu sinovial\u0103 redus\u0103 (sterno-clavicular\u0103, acromio-clavicular\u0103).<\/li>\n<\/ul>\n<p>b). Manif. extraarticulare: apar \u00een cazurile severe de boal\u0103. Ele pot fi:<\/p>\n<ul>\n<li>Cardiovasculare (pericardit\u0103)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Respiratorii (pleurezie, fibroz\u0103 pulmonar\u0103 difuz\u0103)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>tegumentare (noduli reumatoizi),<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>neurologice (polinevrite manifestate prin parestezii, paralizii, areflexie)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>oculare (irit\u0103, sclerit\u0103, mai frecvente la femei)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>sindrom Felty = PR + splenomegalie + neutropenie. Apare \u00een PR cu evolu\u0163ie prelungit\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Adenopatia ganglionilor vecini artic inflamate.<\/li>\n<\/ul>\n<p>MODIFIC\u0102RI PARACLINICE:<\/p>\n<ul>\n<li>Hematologie: VSH (este corelat\u0103 cu evolu\u0163ia bolii \u015fi este un indicator al eficien\u0163ei tratamentului)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Biochimia: o explorare cu grad ridicat de specificitate este detectarea factorului reumatoid (FR = Ig M \u00eempotriva Ig G). El este secretat de limfocitele B din sinovial\u0103 \u015fi este eliberat \u00een s\u00eenge \u015fi cavitatea articular\u0103; apare la 80% din bolnavii cu PR, dar poate apare \u015fi \u00een alte boli autoimune \u015fi chiar la popula\u0163ia s\u0103n\u0103toas\u0103 (v\u00eerstnici).<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Lichidul sinovial: opac, cu numeroase leucocite (predomin\u0103 neutrofilele) \u015fi cu ragocite.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00a7 Radiografia osteoarticular\u0103: \u00eengustarea spa\u0163iului articular, osteoporoza, eroziuni marginale, anchiloza.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>EVOLU\u0162IA: este \u00eendelungat\u0103, cu caracter invalidant. PR poate fi oprit\u0103 din evolu\u0163ie \u00een oricare stadiu, prin tratament sau spontan, sau poate evolua spre ca\u015fexie \u015fi exitus.<\/p>\n<p>TRATAMENT: trebuie s\u0103 fie precoce,complex \u015fi de lung\u0103 durat\u0103. Obiectivele lui sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>Stabilizarea bolii<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Prevenirea deform\u0103rilor \u015fi anchilozelor<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Refacerea capacit\u0103\u0163ii motorie<\/li>\n<\/ul>\n<p>a). Trat. medicamentos<\/p>\n<ol>\n<li>Antiinflamatoare nesteroidiene: cele mai folosite sunt aspirine \u015fi indometacinul. Aspirina se d\u0103 \u00een doze mari (peste 3 gr.), asociat\u0103 cu preparate de protec\u0163ie gastric\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"2\">\n<li>Corticoterapia pe cale general\u0103, de\u015fi este foarte eficace \u00een ameliorarea simptomatologiei clinice \u015fi biologice, ea nu influen\u0163eaz\u0103 evolu\u0163ia bolii pe termen lung (distruc\u0163iile cartilajului \u015fi osului), iar efectele secundare la cure prelungite sunt importante.<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"3\">\n<li>S\u0103rurile de aur (tauredon) au efect terapeutic mai ales atunci c\u00eend sunt administrate la \u00eenceputul bolii. Ameliorarea clinic\u0103 se observ\u0103 dup\u0103 2 luni de tratament. Reac\u0163iile adverse sunt frecvente: prurit, eritrodermie, diaree, nefroz\u0103; acestea dispar odat\u0103 cu \u00eentreruperea tratamentului.<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"4\">\n<li>D-penicilamina se folose\u015fte \u00een cazul e\u015fecului s\u0103rurilor de aur. Efectul favorabil apare la 3-6 luni, iar efectele secundare sunt digestive, cutanate, rnale, citopenii, pierderea temporal\u0103 a gustului.<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"5\">\n<li>Terapia imunosupresiv\u0103 este indicat\u0103 c\u00eend exist\u0103 o important\u0103 activitate imunologic\u0103 manifestat\u0103 prin titru ridicat de factor reumatoid. Se folose\u015fte metotrexatul, cu efecte clinice favorabile dup\u0103 4-6 s\u0103pt\u0103m\u00eeni, dar cu controlul periodic al nr. celulelor sanguine.<\/li>\n<\/ol>\n<p>b). trat. chirurgical: const\u0103 \u00een sinovectomie (cur\u0103\u0163irea articula\u0163iei) \u015fi sinoviortez\u0103 (sclerozarea prin injectarea intrarticular\u0103 a unor substan\u0163e iritante), montarea protezelor articulare, corectarea pozi\u0163iilor vicioase datorate anchilozelor.<\/p>\n<p>c). balneofizioterapia: electrotrapie, hidroterapie, kineziterapie, termoterapie, masaj, cur\u0103 balnear\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>POLIARTRITA REUMATOID\u0102 JUVENIL\u0102<\/p>\n<p>= boal\u0103 inflamatoare articular\u0103 ce apare la tineri sub 17 ani.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ul>\n<li>Frecven\u0163a maxim\u0103 de apari\u0163ie este \u00een jurul v\u00eerstei de 5 ani;<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Ca \u015fi \u00een PR elementele etiopatogenice implicate sunt infec\u0163ioase, autoimune, traumatice ce survin pe un teren cu predispozi\u0163ie genetic\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>PJ are 3 forme clinice:<\/p>\n<p>a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Forma sistemic\u0103: apare la 10-20% dintre bolnavi de ambele sexe, dup\u0103 o infec\u0163ie faringian\u0103 sau vaccinare. Caracteristic este prezen\u0163a manifest\u0103rilor extraarticulare: febra \u00eenalt\u0103, erup\u0163ie cutanat\u0103 nepruriginoas\u0103, adenopatie, hepatosplenomegalie, manifest\u0103ri oculare severe \u015fi sechelare (irit\u0103, uveit\u0103). Artrita apare tardiv, fiind intresate mai ales artic mari \u015fi mici ale membrelor inferioare ca \u015fi artic mici ale m\u00eeinii. Apar \u00eent\u00eerzieri \u00een cre\u015ftere a copilului (\u00eenchiderea cartilagiilor de cre\u015ftere).<\/p>\n<p>b)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Forma poliarticular\u0103: apare la 35-40% dintre bolnavi, fiind de 2 ori mai frecvent la fete. Debuteaz\u0103 cu alterarea st\u0103rii generale, subfebrilitate, anemie, adenopatie, dar mai ales cu artrita simetric\u0103 la mai mult de 5 artic, fiind afectate preferen\u0163ial genunchii \u015fi articula\u0163iile mici de la m\u00een\u0103 \u015fi picior, dar \u015fi artic interapofizare ale coloanei cervicale. Cu c\u00eet v\u00eersta de apari\u0163ie este mai mare, cu at\u00eet evolu\u0163ia este asem\u0103n\u0103toare cu a adultului (sever\u0103 \u015fi distructiv\u0103).<\/p>\n<p>c)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Forma oligoarticular\u0103 (40%): sunt afectate mai pu\u0163in de 4 artic \u00eentr-un interval de 6 luni, mai ales genunchii, gleznele, coatele \u015fi pumnii, cu protejarea \u015foldurilor. Nu apare factorul reumatoid \u00een ser. Prognosticul este bun.<\/p>\n<p>Tratament: aspirina \u015fi AINS, cu evitarea corticoterapiei deoarece \u00eempiedic\u0103 dezvoltarea copilului.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>4.SPONDILARTROPATII SERONEGATIVE<\/p>\n<p>= grup de artrite (artropatii inflamatoare) disticte de poliartrita reumatoid\u0103, caracterizat\u0103 prin:<\/p>\n<p>Afectarea, \u00een principal, a col. vert. (\u201espondil\u201d) afectarea asimetric\u0103 a artic. mari<\/p>\n<p>absen\u0163a factorului reumatoid (\u201eseronegative\u201d)<\/p>\n<p>afect. frecvent\u0103 a inser\u0163iilor fasciilor \u015fi tendoanelor pe os (entezite)<\/p>\n<p>frecventele manifest\u0103ri extraarticulare: cutanate, mucoase, oculare, intestinale<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen aceast\u0103 categorie sunt incluse: spondilita anchilozant\u0103 (SA), sdr. Reiter, sdr. Behcet, artropatia psoriazic\u0103, etc.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>SPONDILITA ANCHILOZANT\u0102 (SA)<\/p>\n<p>= boal\u0103 inflamatorie cronic\u0103, de obicei evolutiv\u0103, care afecteaz\u0103 predominant scheletul axial (dar \u015fi articula\u0163iile periferice), av\u00eend debut la nivelul articula\u0163iilor sacroiliace.<\/p>\n<ul>\n<li>Este mai frecvent\u0103 la b\u0103rbati, intre 15-20 ani<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Boala evolueaz\u0103 spre fibroz\u0103, osificare si anchiloz\u0103 (spondilos=vertebr\u0103, anchilos=str\u00eemb).<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>ETIOLOGIE: nu este cunoscut\u0103, dar s\u00eent implica\u0163i:<\/p>\n<ul>\n<li>Factorul genetic = SA este de 30 ori mai frecventa printre rudele bolnavilor decit \u00een popula\u0163ia general\u0103. Factorul ereditar este corelat cu prezen\u0163a antigenului HLA B27 (prezent la 90% din bolnavii cu SA ).<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Factori infec\u0163io\u015fi = 70% din bolnavi au avut infec\u0163ii urinare cu Klebsiella.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>TABLOUL CLINIC:<\/p>\n<ul>\n<li>Debutul este de obicei ascendent (de la articula\u0163iile lombosacrate spre coloana vertebral\u0103) , dar poate avea \u015fi debut descendent sau bipolar.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Dureri lombosacrate:<\/li>\n<\/ul>\n<p>o\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 cu caracter inflamator, ce apar mai ales \u00een a II-a parte a nop\u0163ii;<\/p>\n<p>o\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 durerile pot iradia pe fa\u0163a posterioar\u0103 a coapsei, altern\u00eend de o parte \u015fi de alta, realiz\u00eend \u2018\u2019sciatica in bascul\u0103\u2019\u2019;<\/p>\n<p>o\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 durata perioadei dureroase este de peste 3 luni.<\/p>\n<ul>\n<li>Redoare matinal\u0103 pronun\u0163at\u0103, ameliorat\u0103 dup\u0103 mi\u015fc\u0103ri<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Manifest\u0103ri generale: subfebrilitate, inapeten\u0163\u0103, sc\u0103dere ponderal\u0103, astenie.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Manifest\u0103ri extrascheletice: oculare (irita este cea mai frecvent\u0103, este unilateral\u0103 \u015fi se vindec\u0103 f\u0103r\u0103 sechele), pulmonare (fibroza pulmonar\u0103 a lobilor superiori), cardio-vasculare, neurologice (sindromul \u2018\u2019cozii de cal\u2019\u2019)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Manifest\u0103rile articulare periferice apar in cursul evolu\u0163iei bolii, pe care o fac mai invalidant\u0103, mai ales c\u0103 s\u00eent afectate articula\u0163iile coxo-femurale \u015fi tibio-tarsiene.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Boala evolueaz\u0103 \u00een 4 stadii:<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>1. Std. Sacroiliac= dureri fesiere ce iradiaz\u0103 pe sciatic, dureri la comprimarea antero-posterioar\u0103 \u015fi lateral\u0103 a bazinului.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ol start=\"2\">\n<li>Std. Lombar= dureri lombare, stergerea lordozei lombare (rectitudinea coloanei lombare), reducerea mobilit\u0103\u0163ii acestui segment (manevra Schober)<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ol start=\"3\">\n<li>Std. Dorsal= dureri toracice ,limitarea expansiunii cutiei toracice, accentuarea cifozei.<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ol start=\"4\">\n<li>Std. Cervical= dureri cervicale, rigidizarea acestui segment (se m\u0103soar\u0103 distan\u0163a occiput-perete)<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>EVOLU\u0162IE \u015eI PROGNOSTIC:<\/p>\n<ul>\n<li>SA evolueaz\u0103 \u00een pusee, \u00eentre care exist\u0103 perioade de remisiune, de durat\u0103 variabil\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ul>\n<li>\u00cen formele medii, coloana vertebral\u0103 \u00ee\u015fi pierde complet mobilitatea in aproximativ 20 ani. La unii bolnavi evolu\u0163ia este mai lent\u0103, boala r\u0103m\u00een\u00eend localizat\u0103 vreme \u00eendelungat\u0103 la nivelul bazinului \u015fi coloanei lombare. Al\u0163ii au forme rapid evolutive, care duc la rigiditatea \u00eentregii coloane vertebrale in 1-2 ani.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ul>\n<li>\u00cen stadiul avansat, bolnavul are aspectul unei \u2018\u2019marionete de lemn\u2019\u2019 (coloana vertebral\u0103 rigid\u0103, cu \u015ftergerea lordozei lombare, cifoz\u0103 dorsal\u0103, proiec\u0163ia anterioar\u0103 a coloanei cervicale \u015fi cu genunchii \u015fi \u015foldurile flectate).<\/li>\n<\/ul>\n<p>INVESTIGA\u0162II PARACLINICE:<\/p>\n<ul>\n<li>Radiografia de bazin \u015fi coloan\u0103 vertebral\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 sacroileita bilateral\u0103 este principalul criteriu de dg. radiologic (ini\u0163ial exist\u0103 inflama\u0163ie; ulterior apar eroziuni osoase \u015fi pun\u0163i osoase \u00eentre sacru \u015fi iliac cu fuziunea complet\u0103 \u015fi dispari\u0163ia spa\u0163iului articular)<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 apar sindesmofite prin calcifierea ligamentului fibros<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 aspect p\u0103trat al vertebrelor lombare (pe radiografia de profil)<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 rectilinia col. lombare<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00b7 Investigatii de laborator: Ag. HLA B27 (prezent la 90-95% din bolnavii cu SA)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Criterii de dg:<\/p>\n<p>Durere lombosacrat\u0103 cu durat\u0103 mai mare de 3 luni;<\/p>\n<p>Limitarea mobilit\u0103\u0163ii col. lombare<\/p>\n<p>Sacroileit\u0103 bilateral\u0103 (pe Rx)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>TRATAMENT: de\u015fi p\u00een\u0103 \u00een prezent nu exist\u0103 un tratament specific al SA, m\u0103surile urm\u0103resc s\u0103 amelioreze simptomele bolii \u015fi s\u0103 previn\u0103 complica\u0163iile invalidante.<\/p>\n<ul>\n<li>Dintre AINS cele mai eficiente s\u00eent: indometacinul \u015fi fenilbutazona.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Kinetoterapie: pentru prevenirea anchilozei in pozi\u0163ii nefunc\u0163ionale. Se urm\u0103re\u015fte cre\u015fterea tonusului mu\u015fchilor extensori mai mult dec\u00eet a flexorilor. Este util\u0103 \u015fi hidroterapia (inotul), curele termale \u015fi heliomarine, fizioterapie.<\/li>\n<li>Rontgen-terapia este rezervat\u0103 bolnavilor cu forme de boal\u0103 avansate, care prezint\u0103 contraindica\u0163ii sau lips\u0103 de r\u0103spuns la AINS.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Tratament ortopedico-chirurgical (protezarea \u015foldului)<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>ARTRITA PSORIAZIC\u0102<\/p>\n<p>Psoriazisul (hiperkeratoza = proliferare celular\u0103 \u00een exces a epidermului \u015fi a sinovialei) este o afec\u0163iune cutanat\u0103 cronic\u0103, cu o frecven\u0163\u0103 de 1-2 % \u00een popula\u0163ia general\u0103; 20-25% dintre bolnavi fac artrit\u0103 psoriazic\u0103.<\/p>\n<p>Cauze: necunoscute, dar sunt incrimina\u0163i: stressul, agen\u0163i infec\u0163io\u015fi, factor genetic (HLA).<\/p>\n<p>o\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La 75% din cazuri apar primele leziunile cutanate<\/p>\n<p>o\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 15% au debut simultan al lez. cutanate \u015fi artic.<\/p>\n<p>o\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 10% debuteaz\u0103 prin lez. artic.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Exist\u0103 mai multe tipuri de manifest\u0103ri artic:<\/p>\n<p>&#8211; oligoartrit\u0103 asimetric\u0103, ce afecteaz\u0103 numai artic. interfalangiene distale ( este cea mai frecvent\u0103 form\u0103, 47%)<\/p>\n<p>-poliartrit\u0103 simetric\u0103 a artic. mari (25%)<\/p>\n<p>-artrit\u0103 mutilant\u0103 (foarte rar), cu distrugerea total\u0103 a ultimei falange<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0 spondilartropatie (afectarea coloanei vert.) la 23% din cazuri, cu semne clinice \u015fterse<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Tipul de afectare articular\u0103 nu este definitiv.<\/p>\n<p>Alte manifest\u0103ri: cutanate, oculare.<\/p>\n<p>Diagnosticul precoce este dificil.<\/p>\n<p>Tratam.: AINS (mai ales aspirina) au efect favorabil pt. artic., dar pot agrava lez. cutanate. Metotrexatul are efect favorabil pe ambele leziuni.<\/p>\n<p>Prognostic:<\/p>\n<p>-evolueaz\u0103 cu perioade de acutizare \u015fi remisiune.<\/p>\n<p>-5% dintre bolnavii cu artrit\u0103 psoriazic\u0103 dezvolt\u0103 forma mutilant\u0103<\/p>\n<p>-progn. negativ au: tinerii, cei cu afectarea excesiv\u0103 a pielii \u015fi forma poliartic.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>5. ARTRITE INFEC\u0162IOASE<\/p>\n<p>= suferin\u0163e articulare determinate de agen\u0163i infec\u0163io\u015fi (bacterii, fungi, virusuri).<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0 datorit\u0103 particularit\u0103\u0163ilor anatomo-fiziologice ale \u0163esutului articular, ca \u015fi ale agen\u0163ilor etiologici, pot apare probleme de diagnostic \u015fi tratament greu de dep\u0103\u015fit.<\/p>\n<p>-Sunt deseori \u00eenso\u0163ite de leziuni osoase<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>ARTRITA BACTERIAN\u0102 ACUT\u0102<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>O artic. normal\u0103 epureaz\u0103 rapid bacteriile intracavitare datorit\u0103 capacit\u0103\u0163ii de fagocitoz\u0103 a celulelor sinoviale.<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ag. etiologici: stafilococul auriu, streptococul, bacili gram negativi, gonococul. Ace\u015ftia elibereaz\u0103 enzime proteolitice ce deterioreaz\u0103 structura cartilajului; lipsa tratam. duce la eroziuni, cu vindecare prin fibroz\u0103 \u015fi anchiloz\u0103 articular\u0103.<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Se mai numesc artrite septice datorit\u0103 caracterului lor purulent<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103i de p\u0103trundere \u00een articula\u0163ie: direct\u0103 (traumatisme, manevre intraarticulare) sau hematogen\u0103 (septicemii)<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Factori de risc: afectarea mecanismului de ap\u0103rare a gazdei (diabet zaharat, corticoterapie, imunosupresia, alcoolism, etc), afectare articular\u0103 preexistent\u0103 (PR, boli degenerative, chirurgie protetic\u0103).<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sediul cel mai frecvent este genunchiul (50%), dar \u015fi \u015foldul, um\u0103rul, pumn, glezn\u0103, cot.<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Artrita gonococic\u0103 este cea mai frecvent\u0103 la tineri, mai ales la femei. Ag. infec\u0163ios (Neisseria gonorrhoeae) este rezistent la puterea bactericid\u0103 a lichidului sinovial.<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Artrita tuberculoas\u0103 este mai frecvent\u0103 la copii \u015fi afecteaz\u0103 mai ales coloana vertebral\u0103 (toracal\u0103 inferioar\u0103 \u015fi lombar\u0103) duc\u00eend la apari\u0163ia cifozei (= morbul lui Pott).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>CLINIC: debut brusc, cu semne de inflama\u0163ie articular\u0103:<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Durere articular\u0103 vie, tumefac\u0163ie, c\u0103ldur\u0103, lichid intraarticular \u00een tensiune<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Impoten\u0163\u0103 func\u0163ional\u0103, imobilitate<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Febr\u0103 \u015fi frisoane<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ag. infec\u0163ios se poate fixa \u015fi \u00een tecile tendinoase, burse, os (osteomielit\u0103)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>La bolnavii sub tratament cortizonic sau imunosupresiv, semnele de inflama\u0163ie pot fi diminuate, iar la bolnavii cu boli articulare cronice (PR, LES, SA) artrita bacterian\u0103 poate fi confundat\u0103 cu un puseu acut al bolii de fond.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>INVESTIGA\u0162II:<\/p>\n<p>\u00a8 Punc\u0163ia articular\u0103: lichid tulbure sau purulent, v\u00eescos, cu leucocitoz\u0103, examen bacteriologic<\/p>\n<p>\u00a8 Radiografia: tumefac\u0163ia p\u0103r\u0163ilor moi, distensia capsulei articulare, \u00eengustarea spa\u0163iului intraarticular, anchiloz\u0103, eroziuni osoase. Aceste modific\u0103ri apar tardiv.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>TRATAMENT:<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Antibiotice: precoce, parenteral, doze mari, 2-4 s\u0103pt\u0103m\u00eeni, \u00een func\u0163ie de ag. etiologic (de obicei penicilin\u0103 cu gentamicin\u0103)<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Drenaj prin aspira\u0163ie cu acul, zilnic \u00een primele zile (= irigare cu solu\u0163ie salin\u0103 steril\u0103)<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Drenaj chirurgical pentru um\u0103r \u015fi \u015fold sau \u00een supura\u0163iile cu tendin\u0163\u0103 la cronicizare<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Repaus absolut \u00een perioada acut\u0103, apoi mobilizare pentru prevenirea anchilozei.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>ARTRITE VIRALE<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ul>\n<li>Multe boli virale (hepatite, rubeola, oreionul, mononucleoza infec\u0163ioas\u0103) se manifest\u0103 la debut ca poliartrite autolimitante<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ul>\n<li>Semnele de inflama\u0163ie s\u00eent moderate: durerea este cea care deranjeaz\u0103 bolnavul.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Cedeaz\u0103 la aspirin\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>6. ARTRITE INTERMITENTE (REUMATISMUL PALINDROMIC)<\/p>\n<p>\u00a4se caracterizeaz\u0103 prin faptul c\u0103 apar brusc, la persoane s\u0103n\u0103toase, dureaz\u0103 c\u00eeteva ore sau zile (2), \u015fi apoi dispar spontan, f\u0103r\u0103 a l\u0103sa modific\u0103ri histopatologice.<\/p>\n<p>\u00a4nu au etiopatogenie cunoscut\u0103<\/p>\n<p>\u00a4episodul de inflama\u0163ie apare brusc, cu durere, c\u0103ldur\u0103 local\u0103, tumefiere, redoare \u015fi impot. func\u0163ional\u0103. C\u00eeteodat\u0103 se \u00eenso\u0163e\u015fte de stare subfebril\u0103.<\/p>\n<p>\u00a4de obicei este interesat\u0103 o singur\u0103 artic.; genunchiul este cel mai frecvent afectat; artic. pumnului, meta-carpo-falangiene, glezne \u015fi um\u0103r sunt afectate \u00een ordine descresc\u0103toare.<\/p>\n<p>\u00a4un nou episod inflamator apare de obicei la aceea\u015fi artic., uneori dup\u0103 ani de acalmie.<\/p>\n<p>\u00a4la 1\/3 dintre bolnavi apar \u015fi inflama\u0163ii \u00een \u0163esuturile periarticulare.<\/p>\n<p>\u00a4examenul lichidului sinovial este normal<\/p>\n<p>\u00a4evolu\u0163ia este benign\u0103.<\/p>\n<p>\u00a4tratamentul este inutil; se pot recomanda AINS \u00een cazurile cu dese recidive.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>7. ARTRITE INDUSE DE MICROCRISTALE<\/p>\n<p>GUTA<\/p>\n<p>Simpla prezen\u0163\u0103 de microcristale libere \u00eentr-o artic. induce local un proces de inflama\u0163ie acut\u0103. Guta apare datorit\u0103 unei anomalii (\u00eenn\u0103scut\u0103 sau dob\u00eendit\u0103) \u00een metabolismul purinelor, care se manifest\u0103 prin:<\/p>\n<ul>\n<li>Hiperuricemie<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Episoade de artrit\u0103 acut\u0103<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Depozite de urat monosodic monohidrat (tofi)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Nefropatie \u015fi litiaz\u0103 urinar\u0103<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>95% din cazuri sunt b\u0103rba\u0163i adul\u0163i<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>mecanismul ereditar de transmitere este important (20% din rudele de gradul I fac boala)<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>FIZIOPATOLOGIA acidului uric:<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ul>\n<li>este produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice endogene \u015fi alimentare<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>el este eliminat astfel: 2\/3 pe cale renal\u0103, 1\/3 pe cale digestiv\u0103 (este degradat de bacteriile intestinale)<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00b7 la o diet\u0103 normal\u0103, valorile normale ale uricemiei = 7 mg% (mai mici la tineri \u015fi la femei)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Mecanismele hiperuricemiei:<\/p>\n<ol>\n<li>produc\u0163ia excesiv\u0103 de acid uric (10% din bolnavi)<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"2\">\n<li>eliminare renal\u0103 deficitar\u0103;<\/li>\n<\/ol>\n<p>ANATOMIE PATOLOGIC\u0102: leziunea caracteristic\u0103 este un nodul (numit tof gutos), de m\u0103rime variat\u0103 (alun\u0103, cais\u0103) situat la nivel articular, periarticular sau pavilionul urechii. El este alc\u0103tuit din acid uric, calciu \u015fi colesterol, \u015fi determin\u0103 distruc\u0163ii osoase.<\/p>\n<p>FACTORI FAVORIZAN\u0162I:<\/p>\n<ul>\n<li>abuz alimentar cu purine (buc\u0103tar, m\u0103celar, mezelar)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>factorul ereditar<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>frig, umezeal\u0103 (la temperaturi sc\u0103zute ac. uric precipit\u0103 mai u\u015for)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>traumatisme<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>consum cronic de alcool (cre\u015fte sinteza endogen\u0103 a purinelor)<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>CLINIC: evolueaz\u0103 \u00een 4 stadii:<\/p>\n<ol>\n<li>hiperuricemia asimptomatic\u0103<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"2\">\n<li>artrita acut\u0103 gutoas\u0103:<\/li>\n<\/ol>\n<ul>\n<li>poate apare dup\u0103 10 \u2013 20 ani de hiperuricemie asimptomatic\u0103<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>ini\u0163ial este monoarticular\u0103, apoi devine poliarticular\u0103; \u00eencepe \u00een artic. metatarsofalangian\u0103 a halucelui (stress mecanic), apoi glezn\u0103, c\u0103lc\u00eei, genunchi, degetele m\u00eeinilor, pumn (la periferie temperatura este sc\u0103zut\u0103 \u015fi favorizeaz\u0103 precipitarea ac. uric)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>apare exploziv, \u00een plin\u0103 stare de s\u0103n\u0103tate, de obicei noaptea; pot apare \u015fi dup\u0103 traumatisme, interven\u0163ii chirurgicale, ingestie de alcool<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>rapid apar semne de inflama\u0163ie ce pot da aspect pseudoflegmonos<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>semne generale: febr\u0103, astenie, iritabilitate<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>poate dura c\u00eeteva ore sau zile, dup\u0103 care cedeaz\u0103, l\u0103s\u00eend pielea de pe suprafe\u0163ele articulare afectate descuamat\u0103<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>atacurile ulterioare vor fi mai persistente<\/li>\n<\/ul>\n<p>3. Perioada intercritic\u0103: 2\/3 din bolnavi prezint\u0103 al II-lea atac \u00een primul an de boal\u0103; 7% nu vor prezenta niciodat\u0103 al II-lea atac de gut\u0103.<\/p>\n<p>4. Guta cronic\u0103: acumularea progresiv\u0103 de ac. uric \u00een organism duce la depuneri tisulare (tofi) \u00een cartilaj, epifiz\u0103 osoas\u0103, sinovial\u0103, teci tendinoase, tegument (derm), parenchim renal. Localizarea clasic\u0103 a tofilor guto\u015fi este \u00een pavilionul urechii, degete, tendonul Achille, niciodat\u0103 \u00een ficat, SNC, splin\u0103 pl\u0103man.<\/p>\n<p>Complica\u0163iile renale sunt: nefropatia uric\u0103 \u015fi litiaza urinar\u0103 (apar la 20% din bolnavi)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>DIAGNOSTIC:<\/p>\n<ol>\n<li>Elemente clinice:<\/li>\n<\/ol>\n<ul>\n<li>Monoartrit\u0103 acut\u0103 cu debut brusc, cel mai frecvent la artic. metatarso-falangian\u0103 a halucelui;<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>B\u0103rbat dup\u0103 40 ani sau femeie la menopauz\u0103<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Prezen\u0163a de tofi guto\u015fi sau calculi renali<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>R\u0103spuns terapeutic favorabil la colchicin\u0103<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ol start=\"2\">\n<li>Diagnostic de laborator:<\/li>\n<\/ol>\n<ul>\n<li>S\u00eenge: hiperuricemie (10% din bolnavi au valori normale ale ac. uric ), semne de inflama\u0163ie<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Urin\u0103: uricozurie, albuminurie<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Radiologie: negativ\u0103 la \u00eenceput (uratul este radiotransparent)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Lichidul sinovial: tulbure, cu microcristale<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>TRATAMENT: toat\u0103 via\u0163a !!!<\/p>\n<p>a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Trat. atacului acut de gut\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>COLCHICINA este medicamentul de elec\u0163ie; trebuie dat c\u00eet mai precoce, iar eficacitatea lui apare \u00een 48 ore.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>AINS<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Corticosteroizii au eficacitate redus\u0103, iar rec\u0103derile sunt frecvente.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>b)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Trat. hiperuricemiei \u015fi a condi\u0163iilor favorizante:<\/p>\n<ul>\n<li>Suprimarea consumului de alcool<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Suprimarea aportului de purine (prepararea prin fierbere a c\u0103rnii duce la pierderea a 50% din purine)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Controlul trigliceridelor, lipidelor<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Medicamente hipouricemiante: 2 tipuri<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ol>\n<li>uricozurice (cresc excre\u0163ia de ac. uric), dar ele pot predispune la litiaz\u0103 renal\u0103<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"2\">\n<li>medic. ce reduc sinteza de ac. uric (Alopurinolul) sunt cele mai eficiente<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>c). Trat. complica\u0163iilor renale: nefropatia uric\u0103 se previne prin men\u0163inerea \u00een stare solubil\u0103 a ac. uric prin alcalinizarea urinii<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>8. BOALA ARTROZIC\u0102<\/p>\n<p>(Reumatism cronic degenerativ, reumatism artrozic)<\/p>\n<p>=boal\u0103 degenerativ\u0103 a cartilagiului articular, caracterizat\u0103 prin degradarea acestuia.<\/p>\n<ul>\n<li>Este localizat\u0103 frecvent la nivelul articula\u0163iilor diartrodiale, mobile, care prezint\u0103 cartilagiul articular ca un element important al articula\u0163iei;<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Evolueaz\u0103 \u00een final spre impoten\u0163\u0103 func\u0163ional\u0103 articular\u0103<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Este cea mai frecvent\u0103 suferin\u0163\u0103 reumatic\u0103, inciden\u0163a ei cresc\u00eend cu v\u00eersta (maximum fiind \u00eentre 55 \u015fi 75 ani)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Femeile sunt mai des afectate decit b\u0103rba\u0163ii (2\/1).<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>ETIOLOGIA: este multifactorial\u0103. Totu\u015fi, nu se cunosc toate cauzele determinante.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ol>\n<li>Factori intrinseci:<br \/>\nv\u00eersta (degradarea cartilagiului este considerat\u0103 un proces normal de \u00eemb\u0103tr\u00eenire)<br \/>\npredispozi\u0163ia genetic\u0103<\/li>\n<li>Factori extrinseci:<\/li>\n<\/ol>\n<ul>\n<li>stresul mecanic (suprasolicitarea articular\u0103, obezitate, distribu\u0163ia anormal\u0103 for\u0163elor mecanice),<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>alterarea cartilagiului (cauze traumatice, infec\u0163ioase, metabolice, neurologice, medicamentoase).<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>ANATOMIE PATOLOGIC\u0102: leziunile \u00een reumatismul artrozic constau \u00een:<\/p>\n<p>a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Erodarea \u015fi distrugerea cartilagiului articular: procesul \u00eencepe printr-o \u201esc\u0103mo\u015fare\u201d \u015fi fisurare fin\u0103, care se accentueaz\u0103 ulterior. Este posibil\u0103 ruperea cartilajului, cu deta\u015farea unor fragmente mici \u00een cavitatea articular\u0103. Gradul de afectare este diferit pe suprafa\u0163a cartilajului.<\/p>\n<p>b)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Hipertrofie \u015fi proliferarea osului, cu formarea de excrescen\u0163e osoase, denumite osteofite (pinteni osteofitici la marginea suprafe\u0163ei articulare).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>TABLOUL CLINIC:<\/p>\n<ul>\n<li>Durerea articular\u0103: este unul dintre cele mai timpurii simptome. Ini\u0163ial apare dup\u0103 efort \u015fi se atenueaz\u0103 \u00een repaus. Este meteodependent\u0103 (frigul \u015fi vremea umed\u0103 agraveaz\u0103 durerea).<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Redoarea articular\u0103 de 10-15 minute, mai ales dup\u0103 repaus prelungit (diminea\u0163a)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Limitarea mi\u015fc\u0103rilor active \u015fi pasive datorit\u0103 fibroz\u0103rii structurilor articulare \u015fi periarticulare (capsul\u0103, tendoane, etc.)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Cracmente articulare in timpul mi\u015fc\u0103rii. Ele se eviden\u0163iaz\u0103 prin palpare.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Discrete semne inflamatorii (articula\u0163ii tumefiate).<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>\u00cen stadiile avansate pot apare deform\u0103ri articulare \u015fi subluxa\u0163ii.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Semnele clinice rareori sunt \u00een concordan\u0163\u0103 cu semnele radiologice<\/li>\n<\/ul>\n<p>EXAMENE PARACLINICE: radiografia (fa\u0163\u0103 \u015fi profil) este cea mai frecvent\u0103 investiga\u0163ie \u015fi are mare importan\u0163\u0103 pentru diagnostic. Modific\u0103rile suferite de cartilaj \u015fi os sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>Modificarea spa\u0163iului articular<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Osteofitoza marginal\u0103<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>TRATAMENTUL ARTROZELOR<\/p>\n<p>Obiectivele tratamentului sunt:<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cendep\u0103rtarea durerii<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cre\u015fterea mobilit\u0103\u0163ii \u00een articula\u0163ia suferind\u0103<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cempiedicarea progresiei bolii<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Refacerea cartilajului<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Tratamentul va fi:<\/p>\n<p>1.Igieno-dietetic:<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 corectarea greut\u0103\u0163ii \u00een cazul bolnavilor obezi (mai ales dac\u0103 sunt afectate coloana vertebral\u0103 sau artic. membrelor inferioare);<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 schimbarea locului de munc\u0103 (\u00een cazul pacien\u0163ilor ce practic\u0103 meserii ce solicit\u0103 articula\u0163iile \u00een mod nefoziologic)<\/p>\n<ol start=\"2\">\n<li>Medicamentos: analgezice, AINS sau steroidiene (pe cale general\u0103 sau local\u0103), decontracturante musculare (Diazepam, Clorzoxazona)<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"3\">\n<li>Exerci\u0163iile fizice amelioreaz\u0103 mobilitatea articular\u0103 \u015fi previne atrofia prin inactivitatea musculaturii periarticulare; sunt preferate exerci\u0163iile izometrice.<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"4\">\n<li>BFT: este cea mai eficient\u0103 \u015fi nu are contraindica\u0163ii. Se poate face electroterapie (ioniz\u0103ri), hidroterapie (cure balneare), termoterapie &#8211; c\u0103ldur\u0103 umed\u0103 (n\u0103mol cald, \u00eempachet\u0103ri cu parafin\u0103 \u2013 rareori c\u0103ldura poate agrava durerea), diatermie, infraro\u015fii, ultrasunete, kinezioterapie (mi\u015fc\u0103ri active \u015fi pasive), masaj<\/li>\n<\/ol>\n<p>5.Trat. chirurgical (protezare \u015fold, rezec\u0163ia marilor osteofite)<\/p>\n<p>6.Medica\u0163ie protectoare pentru cartilaj (condroprotectoare) ce ac\u0163ioneaz\u0103 asupra enzimelor degradative ale acestuia.<\/p>\n<p>\u00cen afara acestor principii generale, fiecare articula\u0163ie beneficiaz\u0103 de c\u00eeteva solu\u0163ii terapeutice suplimentare.<\/p>\n<p>Spondilozele (spondilartroze, artroze vertebrale)<\/p>\n<p>Cauze: traumatisme, obezitate, suprasolicit\u0103ri mecanice, tulbur\u0103ri statice, anomalii congenitale.<\/p>\n<p>Discul intervertebral:<\/p>\n<ul>\n<li>este alc\u0103tuit din 2 elemente:<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>nucleu pulpos = \u201ebil\u0103\u201d ce se deplaseaz\u0103 \u00een toate direc\u0163iile, situat\u0103 central, bogat\u0103 \u00een ap\u0103; modific\u0103rile degenerative constau \u00een retrac\u0163ia \u015fi friabilitatea lui.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>inel fibros = lame concentrice periferice; prin degenerare el se usuc\u0103 \u015fi se necrozeaz\u0103<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>involueaz\u0103 dup\u0103 40 ani, mai ales dac\u0103 este supus traumatismelor.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>ETAPE:<\/p>\n<ol>\n<li>Ini\u0163ial scade elasticitatea inelului pulpos (datorit\u0103 pierderii de ap\u0103), ceea ce face ca presiunile preluate \u00een mod normal de c\u0103tre acesta s\u0103 fie transmise aberant structurilor vecine \u015fi s\u0103 duc\u0103 la solicitarea neuniform\u0103 a lor. Uneori, nucleul pulpos rupe inelul fibrocartilaginos (deteriorat de presiunile anormale exercitate asupra lui) \u015fi herniaz\u0103. C\u00eend procesul se produce lateral (spre g\u0103urile de conjugare) sunt afectate r\u0103d\u0103cinile nervoase, iar c\u00eend se produce posterior (mai rar), se instaleaz\u0103 sindromul de compresiune medular\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"2\">\n<li>Pe corpul vertebral apar excrescen\u0163e (prelungiri\/prolifer\u0103ri osoase) numite osteofite. Ele apar mai ales pe fa\u0163a anterioar\u0103 a corpilor vertebrali (localizare de obicei asimptomatic\u0103), dar \u015fi \u00een pozi\u0163ie postero-lateral\u0103 unde pot produce fenomene iritative ale r\u0103d\u0103cinilor nervilor spinali (nevralgii). Foarte rar, osteofitele se dezvolt\u0103 exagerat \u015fi se unesc \u00eentre ele form\u00eend adev\u0103rate pun\u0163i osoase groase, intervertebrale (situa\u0163ia este numit\u0103 spondiloz\u0103 hiperostozant\u0103).<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>CLINIC:<\/p>\n<p>Simptomatologia poate fi absent\u0103 mult timp. Durerea este principalul semn \u015fi poate fi de 2 tipuri:<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 durerea local\u0103 (\u00een zona afectat\u0103) \u00ee\u0163i are originea \u00een suferin\u0163a ligamentelor paravertebrale \u015fi \u00een spasmul musculaturii<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 durerea radicular\u0103, produs\u0103 prin compresiunea filetelor nervoase (de c\u0103tre hernierea lateral\u0103 a nucleului pulpos) sau prin osteofitele formate \u00een g\u0103urile de conjugare.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Afectarea unei r\u0103d\u0103cini nervoase se mai exprim\u0103 prin: parestezii, alterarea reflexelor osteotendinoase, tulbur\u0103ri motorii ale grupelor musculare corespunz\u0103toare.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Spondiloza are c\u00eeteva caractere particulare determinate de segmentul de coloan\u0103 interesat. Cele mai afectate localiz\u0103ri sunt \u00een zonele de maxim\u0103 mobilitate a col. vert.: C5-C6, T8, L4-L5.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Spondiloza cervical\u0103 asociaz\u0103: radiculalgii ale plexului brahial, cefalee occipital\u0103, ame\u0163eli, vertij, mai rar tulbur\u0103ri vizuale (diplopie, scotoame). Ele se explic\u0103 prin compresiunea direct\u0103 arterial\u0103 sau prin iritarea filetelor nervoase care \u00eenconjoar\u0103 arterele vertebrale de c\u0103tre osteofite. Rar poate apare compresia medular\u0103.<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Spondiloza dorsal\u0103 poate fi cauzat\u0103 de v\u00eersta \u00eenaintat\u0103 sau secundar\u0103 unor modific\u0103ri de static\u0103 vertebral\u0103. Semnele clinice sunt nesemnificative, dar se poate marca o cifoz\u0103 moderat\u0103.<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cea mai frecvent\u0103 spondiloz\u0103 este cea lombar\u0103, fiind afectate mobilitatea \u015fi calitatea de suport a acestui segment. Durerea se nume\u015fte lombalgie (lumbago):<\/p>\n<ul>\n<li>apare mai frecvent seara (dup\u0103 oboseala zilei)<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>se asociaz\u0103 cu contractura musculaturii intervertebrale<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>se mai poate asocia cu durere de tip radicular (lombosciatic\u0103) care iradiaz\u0103 spre regiunile fesiere \u015fi membrele inferioare (pe traseul r\u0103d\u0103cinilor nervului sciatic). \u00cen acest caz: mai frecvent sunt interesate articula\u0163iile intervertebrale L4 \u2013 L5 (r\u0103d\u0103cina L5) \u015fi L5 \u2013 S1 (r\u0103d\u0103cina S1).<\/li>\n<\/ul>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Reflexul rotulian este afectat \u00een cazul interes\u0103rii r\u0103d\u0103cinii L5; cel achilian \u00een cazul interes\u0103rii r\u0103d\u0103cinii S1<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mersul pe c\u0103lc\u00eeie este imposibil \u00een cazul interes\u0103rii r\u0103d\u0103cinii L5, iar mersul pe v\u00eerfuri este imposibil \u00een cazul interes\u0103rii r\u0103d\u0103cinii S1<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu poate apare compresiune medular\u0103 deoarece m\u0103duva spin\u0103rii se termin\u0103 la nivelul L1. Dar poate apare sindromul \u201ecozii de cal\u201d \u00een care domin\u0103 tulbur\u0103rile sfincteriene \u015fi de sensibilitate \u00een zona perineal\u0103.<\/p>\n<p>DIAGNOSTICUL PARACLINIC al spondilozei, indiferent de localizare, este radiologic (fa\u0163\u0103 \u015fi profil), urm\u0103rindu-se:<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Rectitudinea col. vert.<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Forma \u015fi dimensiunile corpilor vert. \u015fi a spa\u0163iilor intervertebrale<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eventuale deplas\u0103ri ale corpilor vert.<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aprecierea densit\u0103\u0163ii osoase<\/p>\n<p>\u00a8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prezen\u0163a osteofitelor<\/p>\n<p>PARTICULARIT\u0102\u0162I ALE TRATAMENTULUI:<\/p>\n<p>\u00b7 \u00cen cazul afect\u0103rii col. cervicale, c\u0103ldura local\u0103 \u015fi analgezicele sunt de mare utilitate; \u00een situa\u0163iile rare de compresie medular\u0103 se folose\u015fte trac\u0163iunea pe plan \u00eenclinat.<\/p>\n<p>\u00b7 Lombalgia din spondiloza lombar\u0103 r\u0103spunde bine la c\u0103ldur\u0103 local\u0103, repaus, medica\u0163ie antiinflamatoare (infiltra\u0163ii paravertebrale). \u00cen cazurile severe cu deficite motorii se impune interven\u0163ie chirurgical\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>HERNIA DE DISC LOMBAR\u0102 (HDL)<\/p>\n<p>= deplasarea \u00een canalul rahidian a discului intervertebral, av\u00eend drept consecin\u0163\u0103 compresiunea elementelor din canal (sac dural, r\u0103d\u0103cini nervoase sau m\u0103duv\u0103). Discurile L4-L5 (50% din cazuri) \u015fi L5-S1 (40%) sunt sediul de elec\u0163ie al HDL<\/p>\n<p>Factori favorizan\u0163i:<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 V\u00eersta: frecven\u0163a maxim\u0103 30-50 ani<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sex: b\u0103rba\u0163ii sunt de 2 ori mai frecvent afecta\u0163i dec\u00eet femeile<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Profesii: munca fizic\u0103 + trepida\u0163ii (tractori\u015fti, \u015foferi)<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Malforma\u0163ii ale coloanei: spina bifida, lombolizare S1, sacralizare L5, canal lombar \u00eengust<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Factori declan\u015fan\u0163i:<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eforturi fizice mari sau bru\u015fte<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0 Traumatisme lombare mici \u015fi repetate sau violente<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Forme clinice:<\/p>\n<ol>\n<li>F. lombalgic\u0103 = dureri lombare violente, ce se accentueaz\u0103 la mi\u015fcare \u015fi scade \u00een repaus, oblig\u00eend bolnavul la pozi\u0163ii antalgice<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"2\">\n<li>F. mixt\u0103 (clasic\u0103) = lombalgie + sciatic\u0103 (dup\u0103 mai mul\u0163i ani de lombalgii, bolnavul acuz\u0103 iradierea durerii \u00een membrul inferior, de-a lungul zonei de distribu\u0163ie a nervului sciatic) \u2013 vezi imaginea cu topografia durerii !!<\/li>\n<\/ol>\n<p>HD L4-L5 (r\u0103d\u0103cina L5)<\/p>\n<p>HD L5-S1 (r\u0103d\u0103cina S1)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>SENZITIV: hipo(an)estezie<\/p>\n<p>+<\/p>\n<p>parestezii<\/p>\n<p>Fa\u0163a dorsal\u0103 a coapse<\/p>\n<p>Fa\u0163a extern\u0103 gamb\u0103<\/p>\n<p>Haluce+deget 2<\/p>\n<p>Fa\u0163a posterioar\u0103 gamb\u0103<\/p>\n<p>C\u0103lc\u00eei, degetele 3,4,5<\/p>\n<p>planta<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>MOTOR:<\/p>\n<p>Pareze+paralizii<\/p>\n<p>Sciatic popliteu extern<\/p>\n<p>Nu merge pe c\u0103lc\u00eei (flexia dorsal\u0103 picior) Sciatic popliteu intern<\/p>\n<p>Nu merge pe v\u00eerfuri (extensia piciorului)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>REFLEX ACHILIAN prezent Absent\/diminuat<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>TROFICITATE:<\/p>\n<p>Amiotrofie, edem, cianoz\u0103<\/p>\n<p>Mu\u015fchi loja extern\u0103 gamb\u0103<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>M. loja posterioar\u0103 gamb\u0103<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>EXAMINAREA BOLNAVULUI:<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bolnav imobilizat la pat \u00een pozi\u0163ie antalgic\u0103<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen ortostatism, bolnavul este scoliotic<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mase musculare paravertebrale intens contractate<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103derea pliului fesier unilateral<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Amiotrofie (atrofie muscular\u0103) pe fa\u0163a antero-extern\u0103 a gambei (L4-L5) sau pe fa\u0163a ei posterioar\u0103 (L5-S1)<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Limitarea mi\u015fc\u0103rilor de flexie, extensie, lateroflexia trunchiului<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Durerea este provocat\u0103 prin presiunea la locul respectiv sau prin manevre de elonga\u0163ie.<\/p>\n<p>DIAGNOSTIC DIFEREN\u0162IAL:<\/p>\n<ol>\n<li>durerile membrului inferior din: artrite, mialgii, nevralgii<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"2\">\n<li>compresiuni radiculare determ. de: neoplasme, infec\u0163ii (morb Pott, etc), spondilita anchilopoietic\u0103<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>EXPLOR\u0102RI PARACLINICE:<\/p>\n<p>radiografia coloanei lombare (fa\u0163\u0103 \u015fi profil) computer tomografia<\/p>\n<p>mielografia<\/p>\n<p>electromiograma, viteza de conducere<\/p>\n<p>TRATAMENT:<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>CONSERVATOR \u00een caz de: lombalgii, lombosciatic\u0103 moderat\u0103;<\/p>\n<p>Se recomand\u0103:<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Repaus pe pat tare (corecteaz\u0103 lordoza)<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Analgetice<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Antiinflamatoare nesteroidiene sau steroidiene<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Decontracturante (diazepam, clorzoxazon\u0103, midocalm)<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Infiltra\u0163ii locale cu anestezice (xilin\u0103)<\/p>\n<p>v\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Balneofizioterapie<\/p>\n<p>CHIRURGICAL: sdr. de coad\u0103 de cal (urgen\u0163\u0103!!), HDL paralitic\u0103, HDL hiperalgic\u0103, HDL persistent\u0103 la 1 lun\u0103 de tratam.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>ARTROZELE MEMBRULUI SUPERIOR<\/p>\n<p>Um\u0103rul: foarte rar apar procese artrozice deoarece aici nu se dezvolt\u0103 presiuni asupra cartilajului. Ea poate apare la zugravi, pictori.<\/p>\n<p>Cotul: artroza apare foarte rar, mai ales posttraumatic sau la muncitorii ce folosesc perforatoare pneumatice (= microtraumatisme permanente)<\/p>\n<p>Mana:<\/p>\n<p>Cele mai des interesate sunt artic. interfalangiene distale (IFD) unde osteofitele marginale formeaz\u0103 \u201enodulii Heberden\u201d. Deform\u0103rile articulare sunt frecvente \u015fi pot produce devierea ulnar\u0103 sau radial\u0103 a ultimei falange. Femeile sunt mai des afectate. Inflama\u0163ia lor poate fi atenuat\u0103 prin fizioterapie local\u0103, cu proceduri calde.<\/p>\n<p>Simultan sau ulterior, pot fi afectate \u00een acela\u015fi mod artic. IFP, rezult\u00eend \u201enodulii Bouchard\u201d; ei sunt localiza\u0163i mai frecvent la index \u015fi medius.<\/p>\n<p>O alt\u0103 localizare frecvent\u0103 este prima artic. carpo-metacarpian\u0103 (rizartroz\u0103). Beneficii importante se ob\u0163in prin administr\u0103ri intraarticulare de corticoizi.<\/p>\n<p>ARTROZELE MEMBRULUI INFERIOR<\/p>\n<p>COXARTROZA (artroza coxo-femural\u0103)<\/p>\n<p>Este cea mai important\u0103 dintre toate artrozele, apari\u0163ia sa duc\u00e2nd la deficien\u0163e serioase in stabilitatea \u015fi mobilitatea bolnavului.<\/p>\n<ul>\n<li>Etiopatogenie:<\/li>\n<\/ul>\n<p>a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Primar\u0103 = Senil\u0103 (datorat\u0103 involu\u0163iei de la nivelul articula\u0163iilor)<\/p>\n<p>b) Secundar\u0103 unui traumatism major sau unor anomalii congenitale (luxa\u0163ii congenitale)<\/p>\n<ul>\n<li>Simptome<\/li>\n<\/ul>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Durerea (coxalgia) apare la mers, \u015fi mai ales la urcare \u015fi cobor\u00eere; ea poate fi local\u0103 sau iradiat\u0103 \u00een regiunile vecine.<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Limitarea mi\u015fc\u0103rilor: bolnavul nu poate face mi\u015fc\u0103ri uzuale (picior peste picior, nu se poate \u00eencheia la pantofi = \u201esemnul pantofului\u2019\u2019). Mi\u015fc\u0103rile sunt limitate \u015fi foarte dureroase.<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Scurtarea membrului inferior, induc\u00eend pozi\u0163ii vicioase \u015fi dificult\u0103\u0163i la mers, cu modific\u0103ri consecutive pe coloana vertebral\u0103.<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cracmentele articulare ce se percep palpatoriu sau auditiv.<\/p>\n<ul>\n<li>Examenul radiologic este edificator. \u00cen afara semnelor generale (\u00eengustarea spa\u0163iului articular, osteofite) apar \u015fi deform\u0103ri ale capului \u015fi cotilului femural.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Evolu\u0163ie \u015fi prognostic: odat\u0103 instalat\u0103, coxartroza are un caracter progresiv. Duce la deformarea bazinului, scurtarea membrului inferior respectiv, alterarea celeilalte articula\u0163ii prin suprasolicitare, mersul este mult afectat, iar \u00een final duce la imobilizarea individului.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Dintre toate artrozele, ea are caracterul cel mai ireversibil \u015fi mai invalidant.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Apare mai des la b\u0103rba\u0163i<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00b7 \u00cen fazele ini\u0163iale se insist\u0103 pe exerci\u0163ii fizice pasive \u015fi active pentru \u00eempiedicarea fibrozei capsulare (cauz\u0103 important\u0103 a pierderii mobilit\u0103\u0163ii). Artroplastia total\u0103 de \u015fold are succes \u00een cazurile de anchiloz\u0103 total\u0103.<\/p>\n<p>Gonatroza<\/p>\n<ul>\n<li>este cea mai frecvent\u0103 dintre toate artrozele;<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>apare mai frecvent la femei;<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>cauzele cele mai frecvente: traumatisme, anomalii congenitale, laxitate ligamentar\u0103, obezitate;<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>semne: dureri, limitarea mi\u015fc\u0103rilor, cracmente articulare.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>C\u00eend modific\u0103rile degenerative se produc inegal \u00eentre zona medial\u0103 \u015fi cea lateral\u0103 a platoului tibial, artic. se deformeaz\u0103 (genu valgum = X sau genu varum = O) \u015fi devine instabil\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>\u00cen cazul unei imobiliz\u0103ri mai \u00eendelungate, musculatura periarticular\u0103 se atrofiaz\u0103 cu rapiditate.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Se recomand\u0103 exerci\u0163iile fizice \u00een ap\u0103 \u015fi reducerea obezit\u0103\u0163ii (dac\u0103 este cazul).<\/li>\n<\/ul>\n<p>Picior: suferin\u0163a primei artic. metatarso-falangiene este cea mai frecvent\u0103 afectare. Proeminen\u0163a medial\u0103 a osteofitelor este caracteristic\u0103 \u015fi denumit\u0103 \u00een mod curent \u201emont\u201d. Dezvoltarea lui poate fi accelerat\u0103 de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintea str\u00eemt\u0103.<\/p>\n<p>Interesarea altor articula\u0163ii ale piciorului este rar\u0103 \u015fi deseori este consecin\u0163a unor modific\u0103ri de static\u0103 (picior plat).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>NO\u0162IUNI GENERALE DE REUMATOLOGIE a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 TESUTUL CONJUNCTIV b)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ARTICULATIA c)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 EXAMENTUL CLINIC d)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 INVESTIGATII PARACLINICE e)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 MEDICATIA f)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 CLASIFICAREA BOLILOR REUMATICE REUMATISMUL ARTICULAR ACUT POLIARTRITA REUMATOIDA SPONDILARTROPATII SERONEGATIVE a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 SPONDILITA ANCHILOPOIETICA, b)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ARTRITA PSORIAZICA ARTRITE INFECTIOASE ARTRITE INTERMITENTE ARTRITE INDUSE DE MICROCRISTALE BOALA ARTROZICA a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 GENERALITATI b)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 SPONDILOZE c)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 HERNIA DE DISC d)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ARTROZELE MEMBRULUI [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":29447,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_bbp_topic_count":0,"_bbp_reply_count":0,"_bbp_total_topic_count":0,"_bbp_total_reply_count":0,"_bbp_voice_count":0,"_bbp_anonymous_reply_count":0,"_bbp_topic_count_hidden":0,"_bbp_reply_count_hidden":0,"_bbp_forum_subforum_count":0,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"tdm_status":"","tdm_grid_status":"","footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":{"0":"post-20316","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-articole-medicale"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sursamedicala.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20316","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sursamedicala.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sursamedicala.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sursamedicala.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sursamedicala.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20316"}],"version-history":[{"count":29,"href":"https:\/\/www.sursamedicala.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20316\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20443,"href":"https:\/\/www.sursamedicala.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20316\/revisions\/20443"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sursamedicala.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/29447"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sursamedicala.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20316"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sursamedicala.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20316"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sursamedicala.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20316"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}